REZOLUȚIA (UE) 2021/1549 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 29 aprilie 2021

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea IV– Curtea de Justiție a Uniunii Europene

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019, secțiunea IV – Curtea de Justiție a Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0064/2021),

A.

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să sublinieze că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna administrare a resurselor umane,

Gestiunea bugetară și financiară

1.

constată cu satisfacție că, în Raportul său anual pentru 2019, Curtea de Conturi nu a identificat, în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), nicio deficiență semnificativă în legătură cu aspectele auditate referitoare la resursele umane și la procedurile de achiziții;

2.

salută faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că, în ansamblu, plățile aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2019 pentru cheltuielile administrative și alte cheltuieli ale CJUE nu au fost afectate de erori semnificative și că sistemele de supraveghere și de control examinate au fost eficace;

3.

regretă, ca observație generală, faptul că sfera supusă examinării și concluziile capitolului 9 referitor la „Administrație” din Raportul anual al Curții de Conturi sunt destul de limitate, chiar dacă rubrica 5 („Administrație”) din cadrul financiar multianual este considerată ca prezentând un risc scăzut; solicită ca activitatea de audit pentru respectivul capitol să se concentreze mai mult pe chestiuni de înaltă relevanță sau chiar de importanță critică pentru CJUE;

4.

constată că bugetul CJUE s-a ridicat la 429 468 936 EUR (410 025 089 EUR în 2018 și 399 344 000 EUR în 2017) și că rata de execuție a fost de 98,7 % (față de 99,18 % în 2018 și 98,69 % în 2017); ia act de ratele ridicate de execuție atât pentru titlul 1 (persoane care lucrează cu instituția), cât și pentru titlul 2 (clădiri, mobilier, echipamente și cheltuieli de funcționare diverse), cu o rată de execuție care se ridică la 98,4 % (față de 99 % în 2018 și 98,6 % în 2017) pentru titlul 1 și la 99,6 % (față de 99,8 % în 2018 și 98,1 % în 2017) pentru titlul 2;

5.

constată că aproape 75 % din bugetul CJUE a fost alocat cheltuielilor cu membrii și personalul (Titlul 1) și că aproape 25 % a fost alocat cheltuielilor pentru infrastructură (Titlul 2), în special pentru clădiri și tehnologiile informației; constată că creditele reportate din 2018 în 2019 se ridică la 21 092 468 EUR (în principal legate de clădiri, care s-au ridicat la 15 038 328 EUR), din care 87,21 % au fost utilizate în 2019, față de 85,45 % în 2018;

6.

constată cu îngrijorare că CJUE continuă să supraestimeze unele angajamente, după cum s-a menționat în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru 2017: pentru „misiuni ale membrilor” (linia bugetară 104), a fost angajată suma de 299 750 EUR, față de suma de 34 340 EUR care a fost plătită; pentru „misiuni cu persoane care lucrează cu instituția” (linia bugetară 162), a fost angajată suma de 498 500 EUR, față de suma de 272 898 EUR care a fost plătită; pentru „formare pentru membri” (linia bugetară 106), a fost angajată suma de 270 065 EUR, față de suma de 164 263 EUR care a fost plătită; pentru „formare pentru persoane care lucrează cu instituția” (linia bugetară 1612), a fost angajată suma de 1 528 061 EUR, față de suma de 706 717 EUR care a fost plătită; constată, cu toate acestea, că în 2020 sume semnificative au fost plătite din angajamentele reportate; invită CJUE să își continue eforturile vizând asigurarea bunei gestiuni financiare pentru toate liniile bugetare, pentru a evita discrepanțele semnificative dintre angajamente și plăți;

Resursele umane

7.

constată că, în 2019, la CJUE erau angajate 2 256 de persoane (comparativ cu 2 217 în 2018 și 2 180 în 2017); constată că distribuția posturilor pe sectoare de activitate rămâne similară cu cea din anii precedenți, aproape 85 % dintre posturi fiind dedicate activităților juridice și lingvistice; constată că rata de ocupare a posturilor rămâne la un nivel foarte ridicat, de aproximativ 97 % în 2019, similar cu cel din 2018; ia act, cu toate acestea, de anumite dificultăți în recrutarea personalului, din cauza oportunităților mai limitate de dezvoltare a carierei și a nivelului scăzut al salariilor de bază pentru gradele inițiale, raportat la costurile ridicate ale vieții din Luxemburg; își exprimă din nou îngrijorarea legată de problema tot mai accentuată a disparității puterii de cumpărare în cazul funcționarilor publici ai Uniunii detașați la Luxemburg;

8.

accentuează că este important să se abordeze lipsa echilibrului de gen din cadrul colegiului judecătorilor; subliniază angajamentul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului față de echilibrul de gen; ia act, cu toate acestea, de faptul că eforturile în direcția egalității de șanse devin tot mai vizibile la nivel administrativ, ponderea femeilor în posturi de conducere de nivel mediu ridicându-se la 41 %, iar în posturi de conducere de nivel superior, la 40 %; constată că, în general, personalul are o distribuție de 39 % bărbați și 61 % femei, iar personalul AD, o distribuție de 46 % bărbați și 54 % femei;

9.

subliniază că este necesară îmbunătățirea echilibrului geografic al personalului, în special pentru posturile de conducere, întrucât, până la mijlocul anului 2020, 15 din cei 58 de șefi de unitate (25,8 %) și numai 2 din cei 15 directori (13,3 %) proveneau din state membre care au aderat la Uniune începând cu luna mai 2004 (față de 15 din 57 de șefi de unitate și 2 din 13 directori în 2018); îndeamnă CJUE să își intensifice eforturile în această privință, încurajând candidaturile din partea candidaților care au cetățenia statelor subreprezentate și apelând la schimburi interinstituționale;

10.

invită celula pentru șanse egale și diversitate de la CJUE să evalueze posibilitățile de a consolida și integra în continuare principiile șanselor egale în recrutare, formare, dezvoltarea profesională și condițiile de lucru, precum și să sensibilizeze personalul cu privire la aceste aspecte;

11.

ia act cu îngrijorare de numărul mare de cazuri de epuizare raportate în ultimii ani la CJUE; salută faptul că, în 2019, CJUE a întreprins mai multe acțiuni pentru a preveni și a aborda cazurile de epuizare, cum ar fi angajarea unui psiholog, formări adresate personalului și un program obligatoriu de formare pentru personalul de conducere, care include o componentă semnificativă privind bunăstarea personalului; consideră că orice decizie privind tăieri bugetare și măsuri de reducere a personalului ar trebui să fie în concordanță cu principiul menținerii unor rezultate de înaltă calitate, să respecte bunăstarea și satisfacția personalului și să țină seama de creșterea constantă a volumului de muncă al CJUE din ultimii ani; îndeamnă CJUE să monitorizeze îndeaproape eficacitatea măsurilor nou introduse pentru a face față volumului de muncă în creștere și să depună eforturi mai substanțiale pentru a preveni epuizarea; încurajează Curtea să completeze formulele flexibile existente de desfășurare a activității profesionale cu protecția dreptului membrilor personalului de a se deconecta;

12.

salută măsurile luate de CJUE pentru a evalua dacă volumul de muncă este distribuit proporțional între diferitele echipe și membri ai personalului, pentru a reduce numărul cazurilor de epuizare și pentru a crește eficiența; ia act de faptul că președinții Curții de Justiție și, respectiv, ai Tribunalului au responsabilitatea de a repartiza cauzele ținând seama de volumul de muncă actual și de cel anticipat; subliniază faptul că au fost puse în practică instrumente de evaluare precisă a situației, printre care analizarea volumului de lucru o dată la șase săptămâni; constată că, pentru serviciile administrative, ținând seama de creșterea continuă a volumului de muncă și de resursele limitate disponibile, personalul de conducere monitorizează în permanență volumul de muncă și distribuția sa în rândul personalului, pentru a putea efectua ajustările necesare;

13.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în 2019 doar 48,5 % din stagiile de la CJUE au fost plătite; constată totuși că această pondere a crescut de la 31,7 % în 2018; recunoaște că 2019 a fost un an de tranziție către introducerea treptată a noului regim (decizia CJUE din 3 decembrie 2018 care prevede posibilitatea de a accepta stagiari plătiți de instituții); ia act de estimarea potrivit căreia în 2020 CJUE își va remunera 75 % din stagiari; constată că toate stagiile anulate din cauza crizei COVID-19 au fost stagii neremunerate; solicită de urgență CJUE să își angajeze stagiarii cu contracte remunerate și să ofere indemnizații care să acopere cel puțin cheltuielile de subzistență, cu excepția cazurilor în care stagiarii primesc plăți din alte surse, pe baza acordurilor interinstituționale semnate de CJUE;

14.

constată cu satisfacție că, în 2019, în Tribunal au intrat alți șapte judecători, în cadrul celei de a treia și ultimei etape a reformei structurale adoptate în 2015, care a dus la dublarea numărului de judecători din cadrul Tribunalului;

15.

evidențiază că, în 2019, de la Curtea de Justiție și Tribunal au plecat 5, respectiv 8 membri și au sosit 4, respectiv 14 membri; constată că numărul judecătorilor de la Tribunal este acum de 52, conform deciziei de a dubla progresiv numărul acestora; subliniază că examinarea efectuată de Curtea de Conturi în 2017 nu a acoperit calitatea hotărârilor judecătorești și reforma în curs a Tribunalului, însă Curtea face trimitere la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 care stipulează că „până la 26 decembrie 2020, Curtea de Justiție întocmește […] un raport referitor la funcționarea Tribunalului, destinat Parlamentului European, Consiliului și Comisiei […] în special asupra eficienței Tribunalului, a necesității și eficacității măririi numărului de judecători la 56, a utilizării și eficacității resurselor, precum și asupra instituirii altor camere specializate și/sau asupra altor schimbări structurale (1)”;

16.

solicită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la toate îmbunătățirile eficienței proceselor administrative, care par a fi esențiale în contextul unui volum de muncă din ce în ce mai mare; reiterează necesitatea unor reforme continue care să garanteze că CJUE este bine pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să își îmbunătățească în continuare performanța generală, pentru a evita întârzierile excesive în tratarea cauzelor;

Politica de etică și integritate

17.

salută modificările aduse cadrului juridic intern referitor la călătoriile membrilor, în special în ceea ce privește utilizarea autoturismelor oficiale și a șoferilor; constată că, în prezent, utilizarea șoferilor este posibilă numai în două cazuri specifice: deplasările profesionale autorizate în prealabil, efectuate de membri în scopul desfășurării de activități externe (cu excepția unor circumstanțe excepționale, normele care reglementează aceste deplasări profesionale nu prevăd nicio situație în care unui șofer i se poate cere să călătorească în țara de origine a membrului sau în orice altă țară fără a transporta membrul în vehicul) și călătoriile motivate de circumstanțe speciale (motive medicale sau de sănătate, motive de siguranță sau securitate și cazuri de forță majoră);

18.

ia act de faptul că, în 2019, a fost raportat un presupus caz de hărțuire și că acesta s-a încheiat cu concluzia că faptele declarate nu constituie hărțuire, astfel cum se definește la articolul 12a din Statutul funcționarilor; ia act de faptul că, în 2019, a fost încheiată o anchetă desfășurată în urma unor plângeri de hărțuire depuse de membri ai personalului și că acest caz a fost tratat prin intermediul unei anchete administrative conduse de un fost judecător al Tribunalului Funcției Publice; constată că nu s-au înregistrat alte plângeri și că nu au existat cheltuieli în ceea ce privește gestionarea cauzelor în instanță sau hotărârile; constată cu satisfacție că normele și procedurile de combatere a hărțuirii sunt publicate pe site-ul de intranet al CJUE, pentru a promova un mediu de lucru respectuos și pentru a preveni orice formă de hărțuire;

19.

ia act de faptul că, în 2019, a existat un caz de avertizare în interes public, care a fost și primul ce a declanșat aplicarea normelor CJUE privind avertizarea, adoptate în 2017; salută faptul că acest caz a arătat că normele sunt „adecvate scopului”; constată că nu s-a considerat necesar să fie informat Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), deoarece, grație informațiilor pe care le-a avut la dispoziție, CJUE a fost în măsură să ia deciziile corespunzătoare; cu toate acestea, solicită CJUE să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la acest caz;

20.

salută formarea intitulată „Reguli de bună conduită”, desfășurată în 2019 cu participarea a 63 de membri ai personalului; constată că această formare a fost realizată pentru a-i informa pe nou-veniți și pe alți membri ai personalului despre obligațiile ce le revin în temeiul Statutului funcționarilor și al regimului aplicabil celorlalți agenți; constată cu satisfacție că respectivele cursuri acoperă subiecte precum hărțuirea, avertizarea în interes public, prevenirea conflictelor de interese și alte aspecte etice; salută faptul că avertizarea în interes public și conflictele de interese au fost incluse și în conținutul formărilor financiare; încurajează CJUE să continue să organizeze respectiva formare în mod sistematic pentru nou-veniți și periodic pentru restul personalului; invită CJUE să promoveze și alte formări similare;

21.

ia act de faptul că, în ceea ce privește dosarele referitoare la plângerile înaintate Ombudsmanului European, două cazuri erau pendinte la 1 ianuarie 2019, iar un dosar a fost deschis în 2019; salută faptul că aceste trei cazuri au fost închise în 2019, ca fără ca Ombudsmanul European să depisteze cazuri de administrare defectuoasă;

22.

salută crearea celulei pentru șanse egale și diversitate în cadrul Direcției pentru resurse umane și administrarea personalului, care are scopul de a dezvolta și implementa o politică dedicată în mod specific integrării principiilor privind șansele egale și diversitatea în diferitele proceduri de gestionare a resurselor umane; invită CJUE să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune cu privire la implementarea și rezultatele activității acesteia;

23.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că CJUE nu a fost în măsură să furnizeze informații cu privire la procedurile sale interne privind „ușile turnante” pentru personalul cu funcții superioare; reamintește solicitarea Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului de a stabili și publica fără întârziere norme stricte în acest sens; reamintește, de asemenea, inițiativa Ombudsmanului European din 2018 referitoare la modul optim de punere în aplicare a dispozițiilor din Statutul funcționarilor referitoare la „ușile turnante”;

24.

ia act de normele în vigoare care reglementează angajarea membrilor CJUE după încheierea mandatului; constată că codul de conduită prevede diferite tipuri de restricții, cum ar fi o perioadă de așteptare de trei ani, în care foștii membri nu trebuie să reprezinte părți în cauzele aflate pe rolul CJUE; constată, de asemenea, că foștii membri nu trebuie să fie implicați, în niciun fel, în cauze pendinte în fața instanței în care au fost membri sau în cauze legate de alte cauze, pendinte sau încheiate, pe care le-au instrumentat în calitate de membri ai instanței respective;

25.

salută faptul că, în urma cererii Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, CJUE a publicat pe site-ul său de internet o listă a activităților externe ale membrilor săi; cere ca, pentru a se asigura transparența, să se publice informații detaliate suplimentare cu privire la aspecte precum scopul, data, locul de desfășurare, cheltuielile de deplasare și de ședere aferente evenimentelor enumerate și dacă aceste costuri au fost plătite de CJUE sau de terți; ia act de faptul că participarea la activități externe face obiectul unei autorizări prealabile, trebuie să intre în sfera atribuțiilor membrilor de diseminare a jurisprudenței și trebuie să fie compatibilă cu cerințele codului de conduită;

26.

încurajează CJUE să își intensifice eforturile de finalizare a unui pachet general de măsuri în legătură cu codul de conduită pentru personal; reamintește că cel mai recent revizuit cod de conduită pentru membri a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017; reiterează necesitatea unor dispoziții detaliate referitoare la aspecte precum conflictele de interese, activitățile externe, activitățile profesionale după încetarea raporturilor de muncă și munca remunerată a soțului/soției; constată că volumul de muncă suplimentar datorat situației sanitare actuale a întârziat procesul;

27.

este preocupat de faptul că declarațiile de interese financiare continuă să aibă caracter declarativ pe proprie răspundere; invită CJUE să accelereze procesul de analizare a posibilității ca acest mecanism să fie îmbunătățit în ceea ce privește principiul independenței sistemului judiciar și să raporteze Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului cu privire la această chestiune; constată că fiecare membru prezintă o declarație de interese financiare la preluarea mandatului și o actualizează, dacă este necesar; ia act de faptul că președintele fiecărei instanțe examinează declarațiile pentru a evita conflictele de interese atunci când atribuie cauze judecătorilor raportori; reiterează, cu toate acestea, că sarcina de a revizui declarațiile de interese financiare și de a evalua existența conflictelor de interese ar trebui să revină unei părți terțe independente;

28.

salută faptul că CJUE dorește să asigure o mai mare transparență; încurajează CJUE să publice CV-urile membrilor pe site-ul de internet și invită CJUE să ia în considerare felul în care procedează celelalte instituții și statele membre în acest domeniu;

Clădiri și securitate

29.

salută darea în funcțiune a celei de-a cincea extinderi a Palatului Curții de Justiție, inclusiv a noului Turn C, în iulie 2019; ia act de suprafața totală de 42 631 m2, din care aproximativ 14 850 m2 reprezintă spații de birouri, ceea ce a permis CJUE să rezilieze contractul de închiriere a clădirii anterioare închiriate în ultimii ani în Kirchberg; constată că au fost efectuate modificări ale configurației birourilor, în urma unui sondaj privind spațiul deschis, modificări care s-au dovedit satisfăcătoare și care au permis CJUE să ofere soluții adecvate pentru servicii și personal;

30.

invită CJUE să raporteze cu privire la rezultatele constatărilor comisiilor pentru șanse egale (Intercopec) privind subiectul dizabilităților și posibilele îmbunătățiri pentru persoanele cu mobilitate redusă sau cu alte dizabilități, inclusiv evacuarea de urgență a acestor persoane, prin modificarea în mod rezonabil a clădirilor CJUE în ceea ce privește accesul și echipamentele de birou adecvate;

31.

recunoaște că CJUE s-a dotat cu organe de criză, care îi permit să reacționeze în mod eficace în orice situație pentru a garanta securitatea personalului, a clădirilor și a informațiilor și pentru a asigura continuitatea activității, precum și faptul că utilitatea și buna funcționare a acestor organe au fost dovedite în timpul crizei COVID-19 din 2020; constată că, în 2019, cheltuielile suplimentare de la linia bugetară 2026 „Securitatea și supravegherea clădirilor” s-au ridicat la aproximativ 500 000 EUR;

Dimensiunea de mediu

32.

apreciază faptul că CJUE își îmbunătățește permanent performanța de mediu prin aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (EMAS III), care prevede monitorizarea diferitelor aspecte de mediu, pe baza unor indicatori; salută faptul că majoritatea celor 11 indicatori, sub forma unui raport per echivalent normă întreagă, au înregistrat o tendință favorabilă în 2019 față de 2015, anul de referință al sistemului EMAS al CJUE; încurajează CJUE să își reducă în continuare amprenta de mediu implementând soluții de lucru neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și folosind surse curate de energie;

Comunicare

33.

constată cu interes că unul dintre principalele puncte ale activităților de comunicare ale CJUE în 2019 a fost utilizarea sporită a platformelor de comunicare socială private pentru diseminarea pe scară mai largă a informațiilor; constată că, în noiembrie 2019, CJUE a început să folosească activ LinkedIn pentru a informa mai detaliat părțile interesate cu privire la activitatea sa; încurajează CJUE să fie prezentă și pe platformele de comunicare socială gratuite și cu sursă deschisă, cum ar fi Mastodon, pentru a obține o mai mare transparență și a-și lărgi audiența; salută faptul că, în 2019, site-ul de internet al CJUE a avut în total 8 150 232 de vizite (față de 8 270 495 în 2018) și 36 065 064 de vizualizări de pagini (față de 32 808 573 în 2018); ia act de faptul că atât în 2018, cât și în 2019 a fost înscrisă în buget o sumă totală de 60 000 EUR pentru externalizarea unor activități de monitorizare a mass-mediei, care nu au mai putut fi efectuate intern, din cauză că a fost nevoie să se redistribuie anumite resurse umane către alte sarcini;

34.

încurajează CJUE să sporească transparența și salută decizia CJUE de a transmite în direct pronunțarea hotărârilor din Marea Cameră prin Europe by Satellite (EbS); constată că transmiterea în direct a audierilor ar fi o chestiune complexă și costisitoare, deoarece Curtea funcționează în 24 de limbi și, fără acces la interpretare simultană, această acțiune ar fi extrem de dificil de urmărit pentru marea majoritate a cetățenilor Uniunii; salută, de asemenea, faptul că, începând din noiembrie 2019, CJUE publică pe site-ul Rețelei judiciare a Uniunii Europene cereri de decizii preliminare din partea instanțelor naționale, note interne de cercetare și decizii judiciare naționale;

35.

evidențiază intensificarea colaborării cu magistrații naționali, dintre care 2 824 au fost primiți la Curte pentru seminare, formări, vizite sau stagii în timpul anului 2019, spre deosebire de 2 292 în 2018;

36.

subliniază evoluția pozitivă a „Rețelei judiciare a Uniunii Europene” (RJUE) și felicită CJUE pentru promovarea transparenței prin oferirea accesului liber pe site-ul său, în 2019, la documentele procedurale și doctrinare de pe platforma RJUE, astfel cum a recomandat Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului în avizul său adresat Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, care a făcut parte din procedura de descărcare de gestiune pentru 2018; salută progresele realizate în domeniul digital, inclusiv sub forma unui nou instrument de „documentare juridică”, ce facilitează accesul la documentele și informațiile relevante pentru prelucrarea anumitor cauze cu care a fost sesizată Curtea;

Cooperarea interinstituțională

37.

salută faptul că CJUE a cooperat întotdeauna pe deplin cu OLAF și că CJUE s-a angajat să continue această bună cooperare; subliniază că, în 2019, a fost luată o măsură disciplinară în urma unei investigații efectuate de OLAF în 2018 și constată că OLAF a fost informat în consecință; constată, de asemenea, că în 2019 a fost deschisă o investigație a OLAF, aflată încă în desfășurare și care a condus la o perioadă intensă de cooperare cu OLAF;

38.

apreciază noul capitol din raportul anual de activitate al CJUE, care se referă la taxe, servicii și aspecte conexe în legătură cu acordurile privind nivelul serviciilor încheiate cu alte instituții și organisme ale Uniunii, astfel cum se solicită în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pe 2018; constată că CJUE a continuat să elaboreze o strategie multidimensională de cooperare interinstituțională, valoarea totală a acordurilor interinstituționale privind nivelul serviciilor ridicându-se la 7 852 221 EUR în 2019; ia act de organizarea de proceduri de ofertare interinstituționale, în care CJUE are calitatea de partener sau de lider, pentru a beneficia de prețuri mai bune pe piață și a optimiza costurile de gestionare aferente; ia act de cooperarea în domeniul traducerii și interpretării, în contextul Comitetului interinstituțional pentru traducere și interpretare;

39.

salută participarea CJUE la grupuri sau rețele interinstituționale în diverse domenii, cum ar fi clădirile și securitatea, protecția mediului, informatica juridică, formarea profesională, biblioteca, informarea și comunicarea; ia act de faptul că aplicațiile comune ale CJUE cu alte instituții acoperă principalele domenii ale gestiunii administrative, cum ar fi resursele umane, salariile, bugetul și gestiunea financiară și contabilă; ia act de faptul că CJUE colaborează activ cu Comisia pentru a îmbunătăți instrumentul de traducere automată (eTranslation); ia act de participarea CJUE la grupul interinstituțional de monitorizare împreună cu autoritățile irlandeze și cu alte instituții ale Uniunii pentru a pregăti ridicarea derogării aplicabile limbii irlandeze de la 1 ianuarie 2022;

40.

constată că CJUE a examinat atent recomandările Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, exprimate în rezoluțiile de descărcare de gestiune; subliniază importanța acestui feedback, astfel cum este prezentat de CJUE în documentul cu acțiuni subsecvente prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune;

Digitalizare, securitate cibernetică

41.

subliniază și salută faptul că, în 2019, în conformitate cu strategia sa digitală, CJUE a continuat să lucreze la programul privind sistemul integrat de gestionare a cauzelor (programul SIGA), care vizează construirea unui sistem integrat care va înlocui majoritatea aplicațiilor judiciare utilizate de Curtea de Justiție și de Tribunal; constată că programul SIGA a început la jumătatea anului 2018, în urma unei recomandări a Curții de Conturi; salută faptul că CJUE continuă să își îmbunătățească situația din domeniul IT; constată că investițiile în proiecte și echipamente au crescut cu 1,3 milioane EUR în 2019 comparativ cu 2018;

42.

constată că CJUE a continuat să asigure securitatea operațiunilor sale informatice, în strânsă colaborare cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organismele și agențiile UE; ia act de faptul că, în 2019, CJUE a fost în măsură să gestioneze toate atacurile cibernetice cu care s-a confruntat și să asigure protecția întregului peisaj informatic, fără incidente majore; salută faptul că, pe lângă măsurile tehnice și operaționale luate pentru a asigura protecția cibernetică, CJUE a lansat în 2019 inițiative majore de sensibilizare;

43.

salută faptul că CJUE și-a consolidat cadrul juridic intern în domeniul protecției datelor și a instituit autorități independente de supraveghere responsabile pentru monitorizarea prelucrării datelor personale de către Curtea de Justiție și de către Tribunal atunci când acționează în exercițiul funcției lor judiciare;

44.

constată că CJUE a creat un laborator pentru inovare pentru a explora utilizarea inteligenței artificiale (IA) în sistemele judiciare; este preocupat de impactul utilizării IA în sistemele judiciare asupra drepturilor omului; solicită CJUE să furnizeze Parlamentului mai multe informații privind laboratorul pentru inovare;

45.

subliniază că CJUE a făcut obiectul a două anchete ale Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) în 2019; subliniază că prima anchetă, lansată în 2018, a vizat utilizarea serviciilor web pe site-ul CJUE; salută faptul că, în urma recomandărilor AEPD și a unei hotărâri a Curții de Justiție (3), site-ul a fost adaptat; ia act de faptul că o a doua anchetă privind utilizarea de către CJUE a produselor Microsoft este în curs de desfășurare; constată că politica CJUE este aceea de a avea o abordare flexibilă, bazată atât pe tehnologiile cu sursă deschisă, cât și pe software-urile și hardware-urile comerciale disponibile pe piață, în funcție de nevoi;

46.

încurajează CJUE să urmeze recomandările AEPD de a renegocia contractul de licență interinstituțional și contractul de execuție, semnate de instituțiile Uniunii cu Microsoft în 2018, cu obiectivul de a realiza suveranitatea digitală, de a evita dependența față de furnizor și lipsa de control și de a asigura protecția datelor personale;

47.

salută rata ridicată de utilizare a aplicației e-Curia la Curtea de Justiție în 2019 (80 % din toate actele de procedură depuse în fața acestei instanțe în 2019 au fost prezentate prin acest canal) și că procentul a crescut și mai mult în timpul crizei COVID-19 din 2020; încurajează CJUE să continue să crească gradul de utilizare a instrumentelor digitale în cadrul procedurilor sale, în măsura în care acest lucru este posibil; înțelege pe deplin preocupările Curții de Justiție potrivit cărora impunerea utilizării e-Curia în toate circumstanțele ar putea fi disproporționată și ar putea conduce la o restricționare a accesului la justiție;

48.

subliniază faptul că introducerea e-Curia în noiembrie 2011 a avut un impact major asupra reducerii costurilor poștale (aceste costuri s-au ridicat la 720 598 EUR în 2011, dar la doar 89 954 EUR în 2019, reprezentând astfel o reducere de peste 87 % în opt ani); încurajează, de asemenea, CJUE în angajamentul său de a institui un sistem integrat de gestionare a cauzelor, prin digitalizarea tuturor etapelor procesului judiciar, în măsura posibilului;

49.

salută creșterea constantă a numărului de conturi pentru accesarea aplicației e-Curia (6 588 în 2019 față de 4 865 în 2018) și utilizarea sa de către toate statele membre, ceea ce demonstrează atât eficiența platformei, cât și faptul că au fost luate măsuri eficiente pentru a informa publicul despre existența, eficacitatea, rapiditatea și beneficiile acestei aplicații; salută, de asemenea, faptul că procentajul de acte de procedură depuse prin intermediul e-Curia se află în creștere, atingând un procent de 93 % în cazul Tribunalului (față de 85 % în 2018) și de 80 % în cazul Curții de Justiție (față de 75 % în 2018);

Gestiunea internă, controlul intern și performanțele

50.

salută finalizarea celei de-a treia etape a reformei structurale în 2019, care a adus schimbări structurale semnificative la Tribunal, în special crearea unor camere specializate în materie de proprietate intelectuală și cauze legate de personal, o mai mare implicare a președinților și a vicepreședintelui în activitatea judiciară, modernizarea sistemelor de monitorizare statistică a performanței camerelor și planificarea pe termen mediu a Tribunalului;

51.

constată că, împreună, cele două instanțe care compun Curtea de Justiție a Uniunii Europene au închis în total 1 739 de cauze în 2019, ceea ce reprezintă o productivitate semnificativă, în ciuda unei ușoare scăderi față de 2018 (1 769 de cauze); constată, de asemenea, că numărul total de cauze aduse în fața ambelor instanțe în 2019 a atins un nivel record, cu 1 905 cauze în comparație cu 1 683 de cauze în 2018, și salută, în acest sens, introducerea, începând cu 1 mai 2020, a mecanismului de admitere prealabilă a recursurilor, care ar trebui să conducă la decongestionarea Curții de Justiție;

52.

subliniază faptul că Curtea de Justiție a înregistrat un număr mare de cauze noi introduse în 2019 (966), ceea ce reprezintă o creștere de 13,78 % față de 2018; subliniază că Tribunalul a înregistrat, de asemenea, un număr ridicat de cauze noi introduse în 2019 (939), față de 834 în 2018; salută numărul record de cauze închise la Curtea de Justiție (865), cu o creștere de 13,8 % față de anul precedent; constată cu îngrijorare faptul că numărul de cauze închise la Tribunal în 2019 (874) prezintă o scădere semnificativă față de 2018 (1 009);

53.

este preocupat totuși de creșterea cu aproximativ 7 % a numărului de cauze pendinte comparativ cu 2018 (2 500 de cauze pendinte la 31 decembrie 2019 față de 2 334 la 31 decembrie 2018);

54.

evidențiază faptul că, în 2019, principalele materii tratate în cadrul Curții de Justiție au fost cele în domeniile concurenței și ajutoarelor de stat și al spațiului de libertate, securitate și justiție, iar materiile tratate în cadrul Tribunalului au vizat în special domeniile ajutoarelor de stat și al proprietății intelectuale și industriale; observă că, în cazul Tribunalului, principalele materii tratate au rămas neschimbate în 2019 față de 2018, însă, în cazul Curții de Justiție, în 2018 principalele materii tratate au fost, pe lângă cele în domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție, materii privind libertățile de circulație, de stabilire și piața internă, precum și proprietatea intelectuală și industrială;

55.

reamintește importanța raportării cu privire la principalii indicatori-cheie de performanță, stabiliți în conformitate cu procesul de reformă structurală, pentru a măsura realizările în raport cu obiectivele strategice; solicită CJUE să prezinte o sinteză în următorul raport anual de activitate;

56.

salută modificarea structurii raportului de gestiune al CJUE pentru anul acesta, care prezintă informațiile mai clar și mai ușor de înțeles;

57.

salută reducerea duratei medii a procedurilor la Curtea de Justiție și la Tribunal și constată că în 2019 a crescut în mod semnificativ numărul de cauze noi cu care a fost sesizată Curtea de Justiție (cu 14 % mai multe comparativ cu 2018), ceea ce poate fi în mare măsură explicat de creșterea considerabilă a numărului de apeluri;

58.

reamintește că funcționarea eficace și eficientă a unui sistem de control intern trebuie să fie o prioritate a CJUE; ia act de faptul că cadrul de control intern, astfel cum a fost adoptat prin decizia comitetului administrativ la 29 ianuarie 2019, se bazează în principal pe principiile autonomiei și responsabilității la fiecare nivel de management; salută faptul că, în 2019, a fost elaborat un ghid de control intern, care să ajute serviciile în implementarea și monitorizarea noului cadru; constată că acest cadru există printre alte instrumente ale unui serviciu centralizat de verificare ex ante, ale unui sistem integrat de contabilitate și gestiune a bugetului extrem de eficient și ale unui serviciu independent de audit intern (IAS);

59.

ia act de faptul că, astfel cum se menționează în raportul anual al IAS, în 2019 au fost finalizate audituri în domeniile următoare: „analiza participării în cadrul organismelor interinstituționale” și „analiza bunelor practici în supravegherea prestatorilor externi de servicii la nivel intern”; ia act de faptul că, în 2019, IAS a continuat să ofere consiliere în mai multe domenii de activitate în contextul reformei arhitecturii judiciare și al creșterii volumului de muncă în unele servicii ale CJUE;

60.

salută faptul că IAS monitorizează periodic acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandările formulate în auditurile efectuate în anii anteriori; ia act de faptul că, în contextul „revizuirii strategiei CJUE de combatere a fraudei, a corupției și a oricărei activități ilegale care dăunează intereselor Uniunii Europene”, una dintre principalele recomandări este reevaluarea periodică a registrelor de risc; constată, de asemenea, valoarea îmbunătățirii schimbului de informații; apreciază faptul că site-ul de intranet a fost completat cu o secțiune dedicată eticii și conduitei profesionale; salută, de asemenea, programul obligatoriu de formare introductivă, cu sesiuni dedicate securității fizice, protecției datelor și securității informațiilor;

Multilingvismul

61.

ia act de faptul că CJUE și-a continuat eforturile în ceea ce privește proiectul „Optimizarea contribuției traducerilor externe”, care a început în 2015; constată că rata globală de externalizare a traducerilor juridice a crescut de la 31,2 % în 2015 la 40,6 % în 2019; subliniază, cu toate acestea, că există limitări în ceea ce privește externalizarea din motive de confidențialitate și din cauză că nu există furnizori suficienți; este conștient de faptul că toate traducerile CJUE au caracter tehnic și juridic și prezintă un nivel ridicat de dificultate, ceea ce înseamnă că traducătorii independenți trebuie, în măsura posibilului, să aibă studii juridice sau să posede experiență în traducerea juridică.

---

(1)  Raportul special nr. 14/2017: Examinarea performanței în materie de administrare a cauzelor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(3)  Hotărârea Curții de Justiție din 1 octombrie 2019, Bundesverband der Verbraucherzentralen und Verbraucherverbände - Verbraucherzentrale Bundesverband e.V. / Planet49 GmbH, C-673/17, ECLI:EU:C:2019:801.