(1)

În temeiul acquis-ului Schengen, resortisanții țărilor terțe care au reședința legală în Uniune și resortisanții țărilor terțe care au intrat în mod legal pe teritoriul unui stat membru pot circula liber pe teritoriile tuturor celorlalte state membre în decursul a 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

(2)

La 30 ianuarie 2020, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății („OMS”) a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională cu privire la epidemia provocată de coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2), care cauzează boala COVID-19 („COVID-19”). La 11 martie 2020, OMS a evaluat drept pandemie situația cauzată de COVID-19.

(3)

Pentru a limita răspândirea virusului, statele membre au adoptat diverse măsuri, dintre care unele au avut consecințe asupra călătoriilor către și pe teritoriul statelor membre, cum ar fi restricțiile la intrarea pe teritoriu sau cerințele impuse călătorilor transfrontalieri de a sta în carantină. Astfel de restricții au efecte negative asupra cetățenilor și întreprinderilor, în special asupra lucrătorilor transfrontalieri, a navetiștilor și a lucrătorilor sezonieri.

(4)

La 13 octombrie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 (2).

(5)

La 30 octombrie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/1632 a Consiliului (3) privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 în spațiul Schengen, în care a recomandat statelor membre care au obligații în temeiul acquis-ului Schengen să aplice principiile, criteriile comune, pragurile comune și cadrul comun de măsuri prevăzute în Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului.

(6)

Multe state membre au lansat sau intenționează să lanseze inițiative de eliberare a unor adeverințe de vaccinare. Pentru a fi însă utilizate în mod eficace în contextul călătoriilor transfrontaliere efectuate pe interiorul Uniunii, aceste adeverințe de vaccinare trebuie să fie pe deplin interoperabile, compatibile, sigure și verificabile. Este necesară o abordare convenită de comun acord între statele membre cu privire la conținutul, formatul, principiile, standardele tehnice și nivelul de protecție ale acestor adeverințe.

(7)

În prezent, mai multe state membre scutesc deja persoanele vaccinate de obligația respectării anumitor restricții privind libera circulație pe teritoriul Uniunii . ▌Statele membre ar trebui să accepte dovada vaccinării pentru a elimina restricțiile privind libera circulație instituite, în conformitate cu dreptul Uniunii, pentru a limita răspândirea COVID-19, cum ar fi cerințele de a sta în carantină/autoizolare sau de a efectua un test pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2, și ar trebui să aibă obligația de a accepta, în aceleași condiții, adeverințele valabile de vaccinare eliberate de alte state membre în conformitate cu prezentul regulament . Această acceptare ar trebui să aibă loc în aceleași condiții, ceea ce înseamnă că, de exemplu, în cazul în care un stat membru consideră că este suficientă administrarea unei singure doze dintr-un vaccin, ar trebui să considere la fel și în cazul deținătorilor unei adeverințe de vaccinare care indică o singură doză a aceluiași vaccin. Din motive de sănătate publică, această obligație ar trebui să se limiteze la persoanele care au fost vaccinate împotriva COVID-19 cu vaccinuri care au primit o autorizație de introducere pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 sau cu vaccinuri care au fost înscrise pe lista OMS pentru utilizarea de urgență . ▌Regulamentul (UE) 2021/xxxx din xx xx 2021 stabilește un cadru pentru eliberarea, verificarea și acceptarea adeverințelor interoperabile privind vaccinarea împotriva COVID-19, testarea pentru SARS-CoV-2 și vindecarea de COVID-19, în vederea facilitării liberei circulații în timpul pandemiei de COVID-19. Acesta li se aplică cetățenilor Uniunii și resortisanților țărilor terțe care sunt membri de familie ai unor cetățeni ai Uniunii.

(8)

În conformitate cu articolele 19, 20 și 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, resortisanții țărilor terțe care intră sub incidența acestor dispoziții pot călători liber pe teritoriul celorlalte state membre.

(9)

Fără a aduce atingere măsurilor comune privind trecerea frontierelor interne de către persoane, astfel cum sunt prevăzute în acquis-ul Schengen, în special în Regulamentul (UE) 2016/399, și cu scopul facilitării călătoriilor pe teritoriile statelor membre pentru resortisanții țărilor terțe care au dreptul de a efectua astfel de călătorii, cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea adeverințelor interoperabile privind vaccinarea împotriva COVID-19, testarea pentru SARS-CoV-2 și vindecarea de COVID-19 instituit prin Regulamentul (UE) 2021/xxxx ar trebui să li se aplice și resortisanților țărilor terțe care nu fac deja obiectul regulamentului menționat, cu condiția ca șederea sau reședința respectivilor resortisanți ai țărilor terțe pe teritoriul unui stat membru să fie legală și ca aceștia să aibă dreptul de a călători în alte state membre în conformitate cu dreptul Uniunii.

(10)

Pentru a putea fi utilizate în mod eficace în contextul călătoriilor transfrontaliere, aceste adeverințe trebuie să fie pe deplin interoperabile. Toate platformele de transport din Uniunea Europeană în care se verifică adeverința, precum aeroporturile, porturile, gările feroviare și gările rutiere, ar trebui să aplice criterii și proceduri standardizate și comune în cadrul verificării certificatului UE COVID-19, pe baza orientărilor elaborate de Comisie.

(11)

Prezentul regulament vizează să favorizeze aplicarea principiilor proporționalității și nediscriminării în ceea ce privește posibilele restricții ale liberei circulații și ale altor drepturi fundamentale ca urmare a pandemiei, urmărind în același timp garantarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății publice și nu ar trebui înțeles ca o facilitare sau ca o încurajare a adoptării de restricții privind libera circulație sau alte drepturi fundamentale, restricții instituite ca răspuns la pandemie. În plus, necesitatea de a verifica adeverințele instituite prin Regulamentul (UE) 2021/xxx nu poate justifica, ca atare, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne. Controalele la frontierele interne ar trebui să rămână o măsură de ultimă instanță, sub rezerva normelor specifice prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/399 (Codul Frontierelor Schengen) (4).

(12)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquisului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare.

(13)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (5); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deși Irlanda nu face obiectul prezentului regulament, în scopul facilitării călătoriilor în interiorul Uniunii, Irlanda ar putea, de asemenea, să le elibereze resortisanților țărilor terțe a căror reședință sau ședere pe teritoriul său este legală adeverințe care respectă aceleași cerințe ca cele aplicabile certificatului UE COVID-19 , iar statele membre ar putea accepta aceste adeverințe. Irlanda ar putea accepta, de asemenea, adeverințele eliberate de statele membre resortisanților țărilor terțe a căror reședință sau ședere pe teritoriul lor este legală.

(14)

În ceea ce privește Bulgaria, Croația, Ciprul și România, prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011.

(15)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul C din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6).

(16)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (7).

(17)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care se află sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (8).

(18)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Comitetul european pentru protecția datelor au fost consultate în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și au emis un aviz la […],