Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52021AE2707

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 [COM(2021) 170 final]

    EESC 2021/02707

    JO C 517, 22.12.2021, p. 91–96 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    22.12.2021   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 517/91

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025

    [COM(2021) 170 final]

    (2021/C 517/14)

    Raportor:

    Rafał Bogusław JANKOWSKI

    Sesizare

    Comisia Europeană, 31.5.2021

    Temei juridic

    Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

    Secțiunea competentă

    Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

    Data adoptării în secțiune

    7.9.2021

    Data adoptării în sesiunea plenară

    22.9.2021

    Sesiunea plenară nr.

    563

    Rezultatul votului (voturi pentru/

    voturi împotrivă/abțineri)

    226/0/4

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    		 CESE salută propunerea Comisiei Europene referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025. Strategia stabilește prioritățile, acțiunile și obiectivele care trebuie concretizate în următorii cinci ani. Este un demers cu atât mai important cu cât ea reprezintă cea dintâi strategie privind criminalitatea organizată de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și stabilește sarcini concrete de dus la îndeplinire pe termen mediu și lung, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

    1.2.

    		 CESE observă că strategia se bazează în principal pe consolidarea instrumentelor existente de sprijinire a cooperării transfrontaliere, inclusiv în ce privește cooperarea internațională, combaterea infracțiunilor cu prioritate ridicată, a finanțării activităților infracționale și a metodelor de infiltrare în economie, inclusiv prin corupție, precum și a utilizării noilor tehnologii de către infractori.

    1.3.

    		 CESE consideră că UE și statele membre ar trebui să fie capabile să anticipeze activitățile organizațiilor infracționale pentru a se afla cu un pas înaintea lor, concentrându-se pe monitorizarea, infiltrarea mediilor care prezintă factori de risc, colectarea și analizarea datelor, precum și pe măsurile preventive. În acest context, ar trebui să se pună un accent deosebit pe dezvoltarea unor forme moderne și cuprinzătoare de cooperare internațională, pe extinderea capacității funcționale a sistemelor și a bazelor de date utilizate, cooperarea cu organizații ale societății civile, precum și pe investițiile în instrumente din domeniul noilor tehnologii.

    1.4.

    		 CESE salută ideea dezvoltării în continuare a activităților în cadrul ciclului de politici ale UE EMPACT (Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale). CESE consideră că se justifică pe deplin intenția anunțată de finanțare suplimentară pentru această inițiativă, precum și acordarea unui sprijin sporit pentru dezvoltarea cooperării cu țările terțe în acest sens.

    1.5.

    		 CESE este convins că ar trebui să se acorde o atenție specială și următoarelor aspecte:

    —

    furnizarea de asistență și sprijin din partea Europol și EMCCDA (Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie) în analiza amenințărilor generate de criminalitatea legată de droguri;

    —

    dezvoltarea și îmbunătățirea funcționării sistemelor existente, cum ar fi SIS, cadrul Prüm, registrul cu numele pasagerilor (PNR) și informațiile prealabile privind pasagerii (API);

    —

    importanța dezvoltării și îmbunătățirii rețelelor de cooperare și a acțiunilor internaționale pentru combaterea eficace a grupurilor infracționale organizate, cum ar fi o platformă pentru echipe comune de anchetă (JIT) și așa-numitele ținte de mare importanță (High Value Target – HVT).

    1.6.

    		 CESE dorește să sublinieze sprijinul său pentru alocarea unor fonduri suplimentare pentru a veni în ajutorul statelor membre cu soluții cibernetice avansate, care să permită obținerea de informații electronice, păstrarea probelor digitale și punerea la dispoziție de echipamente tehnice și software specifice pentru a fi utilizate în mod activ în cursul operațiunilor și urmăririlor penale transfrontaliere.

    1.7.

    		 CESE recunoaște că, în contextul luptei împotriva criminalității organizate, consolidarea măsurilor de recuperare a activelor și de combatere a spălării banilor și promovarea anchetelor financiare pentru a elimina profiturile generate de criminalitatea organizată și a preveni infiltrarea în economia legală și în societate joacă un rol esențial (1).

    1.8.

    		 CESE observă că criminalitatea organizată poate avea un impact puternic asupra comunităților locale, a serviciilor publice și municipale, a protecției grupurilor vulnerabile, a mediului de desfășurare a unor activități economice locale, în special pentru IMM-uri, și a activităților din domeniul neutralității climatice. CESE recomandă ca, în combaterea criminalității organizate în sens larg, în special în ceea ce privește prevenirea, să se acorde un rol mai mare ONG-urilor, organizațiilor societății civile, mediului academic, organizațiilor de tineret, instituțiilor de control social și avertizorilor de integritate.

    1.9.

    		 CESE încurajează statele membre să desfășoare campanii de sensibilizare referitoare la fenomenul criminalității organizate, astfel încât cetățenii să primească informațiile necesare cu privire la modul de funcționare a grupurilor infracționale organizate și la modalitățile de a se feri de ele. Cooperarea cu Rețeaua europeană de prevenire a criminalității (EUCPN) este o completare excelentă a acestui tip de activități. Fiecare stat membru ar trebui să depună toate eforturile pentru a institui un sistem de informare clar, securizat și anonimizat privind incidentele și fenomenele care ar putea fi legate de criminalitatea organizată.

    1.10.

    		 CESE dorește să sublinieze că unul dintre cele mai importante aspecte ale luptei împotriva criminalității organizate este adaptarea autorităților de aplicare a legii și a sistemului judiciar la era digitală, inclusiv prin asigurarea accesului la pistele și la probele digitale.

    1.11.

    		 Pentru a spori accesul societății civile la informații, CESE propune crearea unui mecanism de evaluare (la jumătatea și la finalul perioadei) a punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025, pe baza informațiilor furnizate de Comisia Europeană.

    1.12.

    		 CESE observă că, pentru a preveni și combate în mod eficace grupurile infracționale organizate și pentru a garanta siguranța și securitatea ca una dintre cele mai importante priorități pentru cetățenii Uniunii Europene, autoritățile de aplicare a legii trebuie să aibă acces la informațiile necesare, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Nu ar trebui să existe preocupări cu privire la protecția vieții private și a drepturilor fundamentale în prelucrarea datelor. Prelucrarea datelor cu caracter personal este deja foarte strict reglementată și o legislație actualizată și armonizată ar permite o examinare mai eficientă a aspectelor legate de protecția datelor.

    1.13.

    		 CESE salută și sprijină inițiativa de dezvoltare a cooperării cu țările terțe, în special:

    —

    începerea negocierilor pentru acorduri de cooperare între Eurojust și țările terțe;

    —

    intensificarea negocierilor privind cooperarea dintre Europol și țările terțe;

    —

    consolidarea, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă, a cooperării internaționale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale.

    2.   Propunerea Comisiei

    2.1.

    		 Propunerea Comisiei Europene privind Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 este o încercare de a aborda în mod cuprinzător problema complexă și amplă a criminalității organizate. Strategia stabilește prioritățile, acțiunile și obiectivele care trebuie concretizate în următorii cinci ani. Este un demers cu atât mai important cu cât ea reprezintă cea dintâi strategie privind criminalitatea organizată de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și stabilește sarcini concrete de dus la îndeplinire pe termen mediu și lung, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

    2.2.

    		 Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că criminalitatea organizată reprezintă o amenințare majoră la adresa securității persoanelor din întreaga UE. În UE există un număr din ce în ce mai mare de grupuri infracționale ce obțin profituri uriașe și le utilizează pentru a-și extinde activitățile, precum și pentru a se infiltra în economia legală.

    2.3.

    		 Prioritățile stabilite de Comisia Europeană subliniază necesitatea de a consolida acțiunea la nivelul UE pentru a sprijini statele membre în lupta împotriva criminalității organizate prin:

    —

    îmbunătățirea asigurării respectării legii și a cooperării judiciare;

    —

    anihilarea structurilor de criminalitate organizată și combaterea infracțiunilor cu prioritate ridicată;

    —

    eliminarea profiturilor generate de criminalitatea organizată și prevenirea infiltrării în economia legală și în societate;

    —

    adaptarea autorităților de aplicare a legii și a sistemului judiciar la era digitală.

    2.4.

    		 Toate inițiativele care permit identificarea și intensificarea cooperării operaționale, neoperaționale și legate de formare sunt importante, la fel ca și inițiativele (diferite, variate) care ilustrează faptul că, având în vedere contextul actual și diferitele amenințări reprezentate de criminalitatea organizată și gravă, singura opțiune și cale de urmat este cea a cooperării, colaborării și schimbului de bune practici cu partenerii internaționali, precum și îmbunătățirea funcționării sistemelor existente și investițiile în dezvoltarea de noi tehnologii.

    3.   Observații generale și observații specifice

    3.1.

    		 Criminalitatea internațională gravă și organizată reprezintă una dintre cele mai mari amenințări globale la adresa dezvoltării societăților moderne. Grupurile infracționale organizate sunt foarte mobile și operează în majoritatea cazurilor la nivel internațional; prin urmare, este imposibil ca o țară care acționează de una singură să le poată combate în mod eficace. Caracterul transfrontalier al criminalității organizate necesită o cooperare strânsă între servicii, instituții și omologii lor străini din cadrul Uniunii Europene și al agențiilor internaționale. Prin urmare, CESE consideră că strategia Comisiei este oportună și foarte importantă.

    3.2.

    		 Amenințările actuale se traduc nu numai în necesitatea de a crea noi domenii de cooperare care să combine competențele diferiților actori din domeniul securității și să consolideze mecanismele de prevenire și combatere a criminalității, ci și în necesitatea de a utiliza alte instrumente și tehnologii. Prin urmare, CESE consideră că este necesară o cooperare strânsă între instituțiile UE și statele membre în acest domeniu, precum și coordonarea și posibilitatea de a utiliza sprijinul operațional al Europol.

    3.3.

    		 CESE consideră că este esențial să se dezvolte în continuare planul de acțiune de combatere a grupurilor infracționale organizate și a țintelor de mare importanță care generează amenințările cele mai grave, prin utilizarea grupurilor de lucru operaționale (operational task forces – OTF), a proiectelor internaționale și a inițiativelor regionale. Atât așa-numitele ținte de mare importanță, cât și grupurile de lucru operaționale ar trebui considerate un exemplu de sprijin practic și real pentru statele membre ale UE.

    3.4.

    		 În prezent, se poate observa că activitatea infracțională din spațiul cibernetic utilizează numai tehnologii avansate pentru a comite infracțiuni tradiționale legate de traficul ilicit de arme de foc și de muniție, de substanțe utilizate pentru producerea de explozivi, droguri sau a drogurilor sintetice noi. Cel mai mare obstacol în calea detectării eficace a acestui tip de infracțiuni este, fără îndoială, utilizarea unor instrumente de anonimizare a activităților infracționale. Comunicarea criptată prin intermediul diferitelor aplicații și tipuri de mesagerie online utilizate de autorii infracțiunilor reprezintă o problemă serioasă în procesul de identificare a acestora.

    3.5.

    		 Lipsa accesului autorităților de aplicare a legii la comunicațiile criptate utilizate de grupurile infracționale organizate ar trebui considerată drept una dintre cele mai mari deficiențe, deoarece lipsa accesului la informații împiedică luarea de măsuri în timp util. Prin urmare, CESE consideră că noul mecanism de decriptare al Europol lansat de Comisia Europeană, care va contribui la abordarea acestor provocări, este extrem de practic și necesar. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în acest domeniu, dată fiind dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii.

    3.6.

    		 Un alt aspect al luptei împotriva criminalității informatice este darknet-ul, altfel spus zona rețelei de internet accesată prin rețeaua ToR, ceea ce asigură în mod eficace anonimatul infractorilor care utilizează așa-numita piață criptată (dark market) – servicii comerciale clandestine în cadrul cărora se desfășoară activități infracționale care implică traficul de arme, de droguri, date furate privind cărțile de credit și programe malware sau prin care ucigași plătiți își oferă serviciile. Plata pentru tranzacții se efectuează prin intermediul monedelor virtuale, care, ca instrument pentru transferul anonim de fonduri obținute din activități infracționale în spațiul cibernetic (de exemplu, bitcoin,), pot fi, de asemenea, utilizate pentru spălarea banilor proveniți din săvârșirea de infracțiuni. Autoritățile de aplicare a legii nu dispun de instrumentele juridice adecvate pentru a impune furnizorilor de servicii obligația de a pune la dispoziție chei de criptare care să permită accesul la conținutul comunicațiilor, de a transmite gratuit datele necesare pentru procedurile în curs sau de a înregistra datele utilizatorilor și incidentele IP referitoare la apeluri și la mesaje.

    3.7.

    		 CESE îndeamnă instituțiile UE să îmbunătățească cadrul juridic pentru a sprijini și a consolida capacitatea instituțiilor specializate din statele membre de a aborda în mod eficient aceste amenințări. Anunțul privind dezvoltarea, prin intermediul Centrului Comun de Cercetare, a unui instrument de monitorizare pentru colectarea de informații privind activitățile ilegale desfășurate în darknet ar trebui considerat extrem de ambițios. În același timp, dezvoltarea unui astfel de instrument poate fi considerată un punct de cotitură în lupta împotriva criminalității organizate în spațiul cibernetic.

    3.8.

    		 Practica și experiența de până acum a autorităților de aplicare a legii arată creșterea riscului de utilizare a criptomonedelor pentru activități cu caracter infracțional, printre care se numără spălarea de bani, frauda, în special prin intermediul rețelelor informatice, și plăți legate de extorcări de fonduri în urma atacurilor de tip „ransomware”. O amenințare la fel de importantă și previzibilă este posibilitatea ca infractorii să utilizeze criptomonedele pentru a elimina riscul ca autoritățile de aplicare a legii să pună sub sechestru bunurile dobândite pe căi ilicite. CESE recomandă măsuri suplimentare în ceea ce privește elaborarea de reglementări pentru monitorizarea și controlul tranzacțiilor financiare utilizând aceste tipuri de instrumente.

    3.9.

    		 În opinia CESE, se cuvine salutat faptul că aspectele tehnice reprezintă un alt domeniu al sprijinului acordat statelor membre. Punerea la dispoziție a unor infrastructuri avansate va spori eficacitatea acțiunilor și va reduce în mod semnificativ sarcina financiară care revine fiecărei instituții (creșterea eficienței fondurilor cheltuite la nivel național). Într-adevăr, provocarea cu care se confruntă statele membre este de a actualiza hardware-ul și software-ul instrumentelor care combat în mod eficace criminalitatea informatică – dat fiind că piața evoluează și se dezvoltă rapid, acest lucru creează o sarcină financiară importantă pentru fiecare instituție în parte. Prin urmare, CESE recomandă Comisiei și statelor membre să evalueze mai bine nevoile instituțiilor și să aloce resurse suficiente, pentru a le permite să acționeze în mod eficace împotriva acestor amenințări.

    3.10.

    		 CESE sprijină și consideră foarte importantă intenția Comisiei Europene de a propune acte legislative pentru a îmbunătăți protecția copiilor împotriva abuzurilor sexuale, inclusiv impunând operatorilor de servicii online obligația de a detecta materialele cunoscute care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și de a le raporta autorităților publice (2).

    3.11.

    		 Setul de instrumente de la nivelul UE pentru combaterea contrafacerii, care va stabili principiile acțiunii comune, ale cooperării și ale schimbului de date între autoritățile de aplicare a legii, titularii de drepturi și intermediari, capătă o nouă relevanță, în special în contextul contrafacerii produselor medicale și sanitare legate de pandemia de COVID-19. Într-adevăr, criminalitatea organizată s-a implicat în producerea și furnizarea de echipamente de protecție, truse de testare și produse farmaceutice contrafăcute. Întrucât consideră cooperarea și schimbul de date un element-cheie, CESE sprijină dezvoltarea în continuare a acestui instrument.

    3.12.

    		 Ca reprezentant al societății civile europene, CESE consideră activitățile din domeniul protecției mediului și a bunurilor culturale necesită un sprijin adecvat, inclusiv consolidarea capacităților experților și cooperarea structurală.

    3.13.

    		 CESE consideră că este important ca statele membre să promoveze utilizarea posibilităților oferite de Rețeaua operațională de combatere a spălării banilor (rețeaua internațională informală a autorităților de aplicare a legii responsabile cu combaterea spălării banilor) și Rețeaua Camden Inter-agenții de Recuperare a Bunurilor (CARIN), o rețea informală a practicienilor din domeniul aplicării legii și din domeniul judiciar specializați în urmărirea, indisponibilizarea, sechestrarea și confiscarea activelor.

    3.14.

    		 CESE sprijină propunerea Comisiei de dezvoltare a unui sistem de formare în domeniul criminalității informatice și recomandă, în special, crearea unui sistem de certificare/acreditare pentru experții în investigații digitale, un aspect de ordin practic în combaterea criminalității informatice.

    3.15.

    		 Criminalitatea gravă și organizată reprezintă una dintre cele mai mari amenințări globale la adresa dezvoltării societăților moderne. Combaterea criminalității organizate nu a fost niciodată până acum o provocare de asemenea amploare. Modurile de operare ale infractorilor devin din ce în ce mai sofisticate, mai specializate, mai camuflate, mai ascunse sub diverse forme de alte activități. În acest sens, CESE sprijină toate inițiativele care permit identificarea și intensificarea cooperării operaționale, neoperaționale și legate de formare, acestea fiind importante, la fel ca și cele care ilustrează faptul că, având în vedere contextul geopolitic actual și diferitele amenințări reprezentate de criminalitatea organizată și gravă, singura opțiune și cale de urmat este cea a cooperării, colaborării și schimbului de bune practici la nivel internațional.

    3.16.

    		 Combaterea finanțării activităților infracționale și recuperarea și confiscarea activelor sunt esențiale pentru demascarea activităților infracționale, ca de altfel și pentru anihilarea structurilor infracționale, ruperea codului tăcerii și stoparea unor noi activități infracționale. Se previne astfel și infiltrarea în economia legală și în societate. Totuși, în pofida dezvoltării cadrului juridic în acest domeniu și a lărgirii gamei de tactici la care recurg autoritățile de aplicare a legii, numai 1 % din activele provenite din săvârșirea de infracțiuni sunt confiscate. CESE consideră că provocările legate de combaterea fenomenului traficului de droguri pe darknet sunt generate, în primul rând, de piața care se află într-o schimbare rapidă (piețe foarte efemere) și de sistemul complex de identificare a plăților în criptomonede. Cunoștințele insuficiente pe care le posedă agenții forțelor de ordine în domeniul criminalității informatice, inclusiv al infracțiunilor legate de droguri pe internet/darknet, reprezintă o deficiență care poate fi eliminată dacă se pun în aplicare propunerile Comisiei.

    3.17.

    		 CESE propune ca, printre măsurile de prevenire a criminalității, să se aibă în vedere și sensibilizarea cetățenilor. Aceasta ar putea include campanii publice de sensibilizare u privire la noile amenințări, la domeniile de acțiune ale criminalității organizate și la modul ei de operare, deoarece adesea societățile și cetățenii nu recunosc activitățile grupurilor infracționale organizate ca fiind activități infracționale.

    Crearea unui sistem de informare a autorităților de aplicare a legii care să fie ușor de utilizat (anonimizarea raportărilor) atunci când cetățenii UE identifică indicii potențiale ale unor activități infracționale ar putea avea un impact semnificativ atât asupra sentimentului de securitate, cât și asupra eficacității luptei împotriva criminalității organizate.

    3.18.

    		 De obicei, autoritățile de aplicare a legii și serviciile de poliție din întreaga lume reacționează după săvârșirea infracțiunilor și, de cele mai multe ori, nu sunt în măsură să le contracareze înainte ca ele să se producă. CESE consideră că ideal ar fi să se reacționeze și să se prevină infracțiunea, dar toată lumea ar trebui să fie conștientă de faptul că anticiparea acțiunii grupurilor infracționale este extrem de dificilă. Infractorii utilizează cu ușurință noile tehnologii, nu au constrângeri legate de buget, legi, corectitudine politică, iar pentru ei profitul contează mai mult decât viețile oamenilor. Infractorii se adaptează extraordinar de repede la condiții noi, creează noi moduri de operare și pătrund în domenii în care nu acționau în trecut. Pandemia de COVID-19 poate fi un exemplu în acest sens.

    3.19.

    		 În fiecare an, în cadrul EMPACT se pregătesc planuri de acțiune operaționale ca răspuns la cele mai recente tendințe în materie de criminalitate la nivel european și mondial. Un aspect important este faptul că planul de acțiune reflectă preocupările țărilor Uniunii Europene și ale țărilor terțe care cooperează în acest cadru, precum Islanda, Norvegia sau Elveția. Activitatea lor permite nu numai identificarea problemelor într-un stadiu incipient, ci și elaborarea unei metodologii de lucru adecvate. De asemenea, este necesar să se sprijine financiar activitatea operațională de combatere a criminalității organizate.

    3.20.

    		 CESE dorește să sublinieze importanța noilor instrumente de combatere a criminalității organizate, cum ar fi: (a) SIS, cadrul Prüm, registrul cu numele pasagerilor (PNR) și informații prealabile referitoare la pasageri (API); (b) platforma de colaborare pentru echipele comune de anchetă (JIT) pentru a îmbunătăți comunicarea și a schimba informații și – în același context – consolidarea cooperării Eurojust cu țările terțe; și (c) așa-numitele ținte de mare importanță (HVT), folosind grupuri operaționale, proiecte internaționale și inițiative regionale – pentru a dezvolta rețele de cooperare și acțiune internațională pentru combaterea eficientă a grupurilor de criminalitate organizată.

    3.21.

    		 Diferența dintre legislațiile și/sau practicile statelor membre este adesea citată ca motiv pentru slaba cooperare internațională sau pentru lipsa acestei cooperări. Inițiativa de a crea un Cod UE de cooperare polițienească este, prin urmare, cu atât mai binevenită. Studiul extern deja lansat de Comisia Europeană în vederea evaluării Deciziei-cadru a Consiliului din 2008 privind combaterea criminalității organizate va fi, fără îndoială, util în acest sens.

    3.22.

    		 Un rol important în promovarea dimensiunii locale în contextul abordării administrative îl are o metodă prin care autoritățile locale, în cooperare cu autoritățile de aplicare a legii și cu societatea civilă, și utilizând instrumente administrative, împiedică criminalitatea organizată să se infiltreze în întreprinderile care operează legal și în infrastructura administrativă.

    3.23.

    		 Problema combaterii criminalității organizate, discutată pe larg în strategia Comisiei Europene pentru perioada 2021-2025, este un fenomen infracțional în continuă schimbare, care afectează, sub diferite forme, toate domeniile vieții noastre și sfera politică și socială. Infractorii recurg la cele mai recente realizări ale erei digitale și speculează în continuare, ca întotdeauna, sărăcia, instinctele cele mai elementare, făcând ca unele persoane aflate într-o situație disperată să devină dependente și forțate sub amenințare să desfășoare activități infracționale. CESE este conștient de faptul că abordarea acestei probleme necesită acțiuni comune din partea UE și a statelor membre, precum și o înțelegere a necesității de a fi cu un pas înaintea organizațiilor infracționale, identificând noi tendințe în cadrul grupurilor infracționale care funcționează independent de frontierele politice și administrative.

    3.24.

    		 În avizele și în rapoartele sale de informare, CESE s-a ocupat recent de combaterea terorismului, strâns legată de combaterea criminalității organizate. CESE va continua să monitorizeze, în numele societății civile, măsurile ce vor fi adoptate în continuare împotriva grupurilor infracționale organizate, salutând sugestiile Comisiei adresate Consiliului și Parlamentului European de a angaja în acest efort comun Serviciul European de Acțiune Externă, Eurojust și Europol, prin negocieri cu țările terțe în acest domeniu (3).

    3.25.

    		 CESE subliniază că organizațiile societății civile, instituțiile independente de monitorizare și avertizorii de integritate ar trebui consultați și implicați, beneficiind de protecție deplină, în mecanismul de combatere a criminalității organizate, pentru a proteja în mod eficace cetățenii, economia europeană și comunitățile locale și pentru a apăra statul de drept și drepturile fundamentale.

    Bruxelles, 22 septembrie 2021.

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Christa SCHWENG

    (1)  JO C 429, 11.12.2020, p. 6.

    (2)  JO C 374, 16.9.2021, p. 58.

    (3)  SOC/673: Consolidarea mandatului Europol (JO C 341, 24.8.2021, p. 66), SOC/675: Evaluarea Directivei privind combaterea terorismului, SOC/676: Agenda UE privind combaterea terorismului (JO C 341, 24.8.2021, p. 71).

    Top