COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.12.2020

COM(2020) 796 final

2020/0349(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în ceea ce privește cooperarea Europol cu părțile private, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în sprijinul anchetelor penale și rolul Europol în materie de cercetare și inovare

{SEC(2020) 545 final} - {SWD(2020) 543 final} - {SWD(2020) 544 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXT

•Motivele și obiectivele propunerii

Europa se confruntă cu o situație în materie de securitate aflată în continuă schimbare, cu amenințări la adresa securității care evoluează și sunt tot mai complexe. Infractorii profită de avantajele pe care le oferă transformarea digitală, noile tehnologii 1 , globalizarea și mobilitatea, inclusiv interconectivitatea și estomparea granițelor dintre lumea fizică și cea digitală 2 . Evenimente recente 3 au arătat încă o dată că terorismul rămâne o amenințare semnificativă la adresa libertății și a modului de viață al Uniunii Europene și al cetățenilor săi. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a contribuit la aceste fenomene, infractorii profitând rapid de oportunitățile de exploatare a crizei prin adaptarea modurilor lor de operare sau prin dezvoltarea de noi activități infracționale 4 . Cu toate că impactul deplin al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra securității nu este încă evident, se preconizează că acesta va influența evoluția, pe termen mediu și lung, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate din UE 5 .

Ca urmare a evoluției acestor amenințări la adresa securității, este necesar ca autoritățile naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii să beneficieze de un sprijin eficace la nivelul UE în desfășurarea activităților lor. Aceste amenințări se propagă dincolo de frontiere, vizează diverse infracțiuni pe care le facilitează și se manifestă în cadrul unor grupuri de criminalitate organizată care săvârșesc un spectru larg de infracțiuni 6 , fiind implicate într-o gamă largă de activități infracționale. Întrucât acțiunile întreprinse doar la nivel național nu sunt suficiente pentru a face față acestor provocări transnaționale în materie de securitate, autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii din statele membre au recurs tot mai mult la sprijinul și la cunoștințele de specialitate pe care Europol, agenția UE pentru cooperare în materie de asigurare a respectării legii, le oferă în vederea combaterii formelor grave de criminalitate și a terorismului. Europol reprezintă elementul central al sprijinului acordat la nivelul UE statelor membre în combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului. Europol oferă sprijin și cunoștințe de specialitate autorităților naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii în ceea ce privește prevenirea și combaterea formelor grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre, a terorismului și a formelor de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii. De la intrarea în vigoare a Regulamentului din 2016 privind Europol 7 , importanța operațională a atribuțiilor agenției s-a modificat substanțial. De exemplu, sprijinul operațional acordat de Centrul european de combatere a terorismului din cadrul Europol a crescut de cinci ori în ultimii ani (de la 127 de cazuri operaționale care au beneficiat de sprijin în 2016 la 632 de cazuri în 2019). În prezent, Centrul este implicat în aproape toate investigațiile majore în materie de combatere a terorismului în UE.

Amenințarea pe care o reprezintă terorismul se menține la un nivel ridicat în Europa. 8 Într-o declarație comună din 13 noiembrie 2020 a miniștrilor afacerilor interne din UE cu privire la recentele atacuri teroriste din Europa, aceștia au invitat „Comisia să prezinte o propunere de revizuire a mandatului Europolului, care să includă un temei juridic solid pentru gestionarea seturilor mari de date. Europolul și, în special, Centrul european de combatere a terorismului (CECT) din cadrul Europolului au o importanță fundamentală pentru sprijinirea efectivă a statelor membre în eforturile lor de prevenire și urmărire penală a infracțiunilor teroriste și trebuie să fie consolidate” 9 .

Mediul în care se manifestă amenințările modifică, de asemenea, tipul de sprijin de care statele membre au nevoie și pe care se așteaptă să îl primească din partea Europol pentru a garanta siguranța cetățenilor, într-un mod care nu era previzibil atunci când colegiuitorii au negociat actualul mandat al Europol. În concluziile sale din decembrie 2019, Consiliul a recunoscut „necesitatea operațională urgentă ca Europolul să solicite și să primească date direct de la părți private”, invitând Comisia să ia în considerare adaptarea calendarului pentru revizuirea Regulamentului privind Europol, „având în vedere nevoia autorităților europene de aplicare a legii de a face față evoluțiilor tehnologice în curs” 10 . Există o nevoie socială presantă de combatere a infracțiunilor grave pregătite sau săvârșite prin utilizarea serviciilor transfrontaliere furnizate de părți private 11 , în special a infracțiunilor informatice. Cu toate că această provocare este parțial abordată de pachetul privind probele electronice 12 , există situații în care sprijinul Europol este necesar pentru a contracara în mod eficace amenințările generate de criminalitatea informatică și infracțiunile facilitate prin mijloace informatice, în special atunci când părțile private vor să raporteze astfel de infracțiuni.

În cadrul unei rezoluții din iulie 2020, Parlamentul European solicită, de asemenea, consolidarea Europol, considerând că „ar trebui acordată prioritate consolidării capacității Europol de a solicita inițierea de anchete transfrontaliere, în special în cazul unor atacuri grave împotriva avertizorilor de integritate și a jurnaliștilor de investigație, care joacă un rol esențial în demascarea corupției, a fraudei, a administrării defectuoase și a altor fapte ilegale în sectorul public și în cel privat.” 13

Având în vedere evoluția situației în materie de securitate, Europol trebuie să dispună de capacitățile și instrumentele necesare pentru a sprijini în mod eficace statele membre în combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului. Ca răspuns la nevoile operaționale urgente și la solicitările din partea colegiuitorilor privind furnizarea de către Europol a unui sprijin sporit, Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 a anunțat o inițiativă legislativă „de consolidare a mandatului Europol pentru a întări cooperarea polițienească operațională”. Aceasta este, de asemenea, o acțiune-cheie a Strategiei UE din iulie 2020 privind o uniune a securității 14 . În conformitate cu apelul lansat în cadrul Orientărilor politice 15 de „a nu neglija niciun aspect atunci când vine vorba de protejarea cetățenilor noștri”, prezenta inițiativă legislativă abordează domeniile în care părțile interesate au solicitat un sprijin consolidat din partea Europol pentru a ajuta statele membre să garanteze siguranța cetățenilor.

În acest scop, prezenta propunere urmărește consolidarea mandatului Europol în cadrul misiunii și al atribuțiilor agenției, astfel cum sunt prevăzute în tratat 16 , în special prin:

·abilitarea Europol să coopereze în mod eficace cu părțile private, remediind lipsa unei cooperări eficace între părțile private și autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii pentru a contracara utilizarea de către infractori a serviciilor transfrontaliere, cum ar fi serviciile de comunicații, serviciile bancare sau serviciile de transport;

·abilitarea Europol să sprijine în mod eficace statele membre și investigațiile acestora prin analizarea seturilor de date complexe și de mari dimensiuni, abordând provocarea pe care o reprezintă volumele mari de date pentru autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii;

·consolidarea rolului Europol în materie de cercetare și inovare, remediind lacunele relevante pentru asigurarea respectării legii;

·consolidarea cooperării Europol cu țările terțe în situații specifice și de la caz la caz pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol;

·clarificarea faptului că Europol poate să solicite autorităților competente ale unui stat membru, în cazurile specifice în care consideră că ar trebui să se deschidă o anchetă penală, să inițieze, să efectueze sau să coordoneze o anchetă cu privire la o infracțiune ce aduce atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii, fără să fie necesar ca infracțiunea în cauză să aibă o dimensiune transfrontalieră 17 ;

·consolidarea cooperării dintre Europol și Parchetul European (EPPO);

·consolidarea suplimentară a cadrului de protecție a datelor aplicabil Europol;

·consolidarea suplimentară a controlului parlamentar asupra Europol și a răspunderii Europol.

Prezenta inițiativă legislativă are legătură cu o propunere legislativă de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1862 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, pentru a permite Europol să introducă date în SIS. Sub rezerva consultării statelor membre, Europol ar avea astfel dreptul să introducă în SIS date privind presupusa implicare a unui resortisant al unei țări terțe într-o infracțiune care intră în sfera de competență a Europol.

Prezenta inițiativă legislativă face parte dintr-un pachet de măsuri prezentat de Comisie la 9 decembrie 2020, care vizează consolidarea răspunsului Uniunii la amenințarea reprezentată de terorism.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta inițiativă legislativă ține seama de o gamă largă de politici ale UE în domeniul securității interne, adoptate sau lansate de la intrarea în vigoare a Regulamentului din 2016 privind Europol.

În ceea ce privește cooperarea cu părțile private, prezenta inițiativă legislativă ține seama de inițiativele conexe pentru eliminarea conținutului online cu caracter terorist 18 și pentru îmbunătățirea accesului transfrontalier la probele electronice 19 . Odată adoptat, și pe baza propunerilor Comisiei, pachetul privind probele electronice ar pune la dispoziția autorităților naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii și a autorităților judiciare naționale ordine europene de divulgare și ordine europene de păstrare pentru a obține probe digitale de la furnizorii de servicii în cadrul anchetelor penale, indiferent în ce stat membru este stabilit respectivul furnizor sau în ce stat membru sunt stocate respectivele informații.

În ceea ce privește limitările aplicabile schimburilor de informații provenite din țări terțe referitoare la suspecți și infractori, evaluarea opțiunilor de consolidare a acestui schimb de informații ține seama de activitatea în curs menită să asigure interoperabilitatea 20 sistemelor de informații ale UE pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației și de cadrul juridic al UE privind sistemele informatice la scară largă. Printre acestea se numără sistemele de informații ale UE existente sau planificate, și anume Sistemul de informații Schengen 21 , Sistemul de intrare/ieșire al UE 22 , Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile 23 , precum și propunerea de modernizare a Sistemului de informații privind vizele 24 și a sistemului Eurodac 25 .

Prezenta inițiativă legislativă ține seama, de asemenea, de cooperarea Europol cu alte organisme sau agenții ale Uniunii, în special cu Parchetul European 26 , cu Eurojust 27 , în calitate de agenție a UE pentru cooperare în materie de justiție penală, cu ENISA, în calitate de agenție europeană pentru securitate cibernetică 28 , cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 29 și cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) 30 .

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta inițiativă legislativă ține seama și de alte politici relevante ale UE, care au fost adoptate sau lansate de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind Europol.

Prezenta inițiativă legislativă ține seama pe deplin de legislația relevantă a UE în materie de protecție a datelor (a se vedea secțiunea 3 de mai jos privind drepturile fundamentale).

În ceea ce privește inovarea, prezenta inițiativă legislativă ține seama de finanțarea din partea UE în materie de securitate în cadrul programului Orizont 2020 31 , al Fondului pentru securitate internă 32 , al programului propus Orizont Europa 33 și al programului propus Europa digitală 34 . De asemenea, prezenta inițiativă legislativă ține seama de strategia europeană privind datele 35 și de Cartea albă privind inteligența artificială 36 , care constituie principalii piloni ai noii strategii digitale a Comisiei, precum și de lucrările aflate în curs în vederea pregătirii guvernanței spațiilor europene comune ale datelor.

În ceea ce privește cooperarea Europol cu țările terțe, prezenta inițiativă legislativă ține seama de politicile externe ale Uniunii, în special de activitatea delegațiilor UE și a experților în materie de combatere a terorismului/securitate în țările terțe, precum și de misiunile și operațiunile politicii de securitate și apărare comune.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea

Conform principiului subsidiarității, prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din TUE, ar trebui să se ia măsuri la nivelul UE numai dacă obiectivele stabilite nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre și, prin urmare, având în vedere dimensiunile și efectele acțiunii preconizate, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul UE.

Statele membre sunt responsabile cu menținerea ordinii publice și cu apărarea securității interne 37 . Într-adevăr, Uniunea respectă funcțiile esențiale ale statutului în legătură cu statele membre și, în special, pe cele care au ca obiect menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale 38 . Dat fiind faptul că formele grave de criminalitate și terorismul au adesea un caracter transnațional, intervenția numai la nivel național nu le poate contracara în mod eficace. Din acest motiv, statele membre aleg să colaboreze în cadrul UE pentru a combate amenințările pe care le reprezintă formele grave de criminalitate și terorismul. Statele membre urmăresc să își coordoneze acțiunile în materie de asigurare a respectării legii și să coopereze pentru a face față provocărilor comune în materie de securitate. Statele membre decid să pună în comun resurse la nivelul UE și să facă schimb de cunoștințe de specialitate. În calitate de agenție a UE pentru cooperare în materie de asigurare a respectării legii, Europol reprezintă o concretizare elocventă a acestui efort de cooperare depus de statele membre pentru a garanta siguranța cetățenilor lor. Europol oferă statelor membru un cadru de coordonare a acțiunilor lor în materie de asigurare a respectării legii. Statele membre recurg la ofițerii lor de legătură detașați la Europol, precum și la canalul de schimb de informații pe care agenția îl pune la dispoziție pentru a transmite date și pentru a coopera în cadrul anchetelor lor penale. Statele membre își pun în comun resursele, atribuind Europol sarcina de a prelucra informațiile lor în bazele sale de date și de a furniza analize comune. Statele membre utilizează cunoștințele de specialitate din ce în ce mai bogate ale Europol cu privire la o gamă variată de aspecte ale activității polițienești. Astfel, Europol a devenit componenta cea mai vizibilă și mai eficace a sprijinului acordat la nivelul UE autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii din statele membre.

Amenințările în permanentă evoluție la adresa securității, determinate de modul în care infractorii exploatează avantajele oferite de transformarea digitală și noile tehnologii, impun, de asemenea, necesitatea unui sprijin eficace la nivelul UE pentru activitatea autorităților naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii. Există, desigur, diferențe în ceea ce privește modul în care statele membre, regiunile lor și comunitățile lor locale abordează tipurile specifice de infracțiuni. Din acest motiv, autoritățile lor însărcinate cu asigurarea respectării legii pot să aleagă când vor să recurgă la sprijinul acordat la nivelul UE de Europol și inițiativele comune la care doresc să participe. În orice caz, autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii din toate statele membre, regiunile și comunitățile locale se confruntă cu aceleași amenințări în permanentă evoluție la adresa securității. Prin urmare, este necesară o acțiune la nivelul UE în vederea intensificării sprijinului acordat statelor membre în combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului, pentru a ține pasul cu aceste amenințări.

Într-adevăr, statele membre acționând în mod individual nu ar putea să facă față în mod eficace tuturor provocărilor abordate de prezenta propunere:

·În ceea ce privește lipsa unei cooperări eficace între părțile private și autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii pentru a combate utilizarea abuzivă a serviciilor transfrontaliere de către infractori, autoritățile naționale nu pot să analizeze singure în mod eficace seturile de date care implică mai multe jurisdicții sau care nu pot fi atribuite unei anumite jurisdicții, deoarece analizarea unor seturi mari de date pentru a identifica datele relevante pentru respectiva jurisdicție sau respectivele jurisdicții necesită foarte multe resurse, în special atunci când statele membre în cauză nu au fost încă identificate. În mod alternativ, în cazul în care autoritățile naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii obțin seturi de date de dimensiuni mai mici care vizează jurisdicția lor, acestea nu au o imagine de ansamblu asupra informațiilor. În plus, statele membre nu pot soluționa în mod eficace aceste probleme prin intermediul unei cooperări interguvernamentale, în cadrul căreia statul membru de stabilire ar urma să primească datele, să le analizeze și apoi să le distribuie statelor membre în cauză. O astfel de abordare nu numai că ar necesita resurse disproporționate din partea statelor membre de stabilire, ci ar genera și dificultăți juridice în situațiile în care activitatea infracțională nu are nicio legătură sau are o legătură limitată cu jurisdicția respectivului stat membru.

·În ceea ce privește provocarea pe care o reprezintă volumele mari de date pentru asigurarea respectării legii, statele membre nu pot să detecteze astfel de legături transfrontaliere prin propria lor analiză a seturilor mari de date la nivel național, deoarece nu dispun de datele corespunzătoare privind alte infracțiuni și alți infractori din alte state membre. În plus, este posibil ca unele state membre să nu dispună întotdeauna de instrumentele informatice, cunoștințele de specialitate și resursele necesare pentru a analiza seturi de date complexe și de mari dimensiuni.

·În ceea ce privește lacunele în materie de cercetare și inovare relevante pentru asigurarea respectării legii, nu toate statele membre sunt în măsură să exploateze pe deplin oportunitățile oferite de noile tehnologii pentru combaterea criminalității și a terorismului și să depășească provocările generate de utilizarea acestor tehnologii de către infractori și teroriști, având în vedere investițiile, resursele și competențele necesare în acest scop.

·În ceea ce privește limitările cooperării în materie de asigurare a respectării legii cu țările terțe, Europol poate să joace un rol-cheie, prin extinderea cooperării sale cu țările terțe în vederea combaterii criminalității și a terorismului, asigurând, în același timp, coerența cu alte politici și instrumente ale acțiunii externe a UE.

·În ceea ce privește infracțiunile ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii, statele membre ar putea avea nevoie de sprijin pentru a investiga în mod eficace astfel de infracțiuni.

•Proporționalitatea

În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din TUE, este necesar ca natura și intensitatea unei anumite măsuri să fie corelate cu problema identificată. Toate problemele abordate în prezenta inițiativă legislativă necesită, într-un fel sau altul, sprijin la nivelul UE pentru ca statele membre să le soluționeze în mod eficace.

·În ceea ce privește lipsa unei cooperări eficace între părțile private și autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii pentru a depăși provocările generate de utilizarea de către infractori a serviciilor transfrontaliere, cum ar fi serviciile de comunicații, serviciile bancare sau serviciile de transport, aceste probleme pot fi abordate într-un mod mai eficace și mai eficient la nivelul UE decât la nivel național, prin analizarea la nivelul UE a seturilor de date care implică mai multe jurisdicții sau care nu pot fi atribuite unei anumite jurisdicții, în vederea identificării datelor relevante pentru statele membre în cauză și prin crearea unui canal la nivelul UE pentru cererile care conțin date cu caracter personal adresate părților private.

·În ceea ce privește provocarea pe care o reprezintă volumele mari de date pentru asigurarea respectării legii, aceste probleme pot fi abordate într-un mod mai eficace și mai eficient la nivelul UE decât la nivel național, prin acordarea de asistență statelor membre în legătură cu prelucrarea unor seturi de date complexe și de mari dimensiuni pentru a veni în sprijinul anchetele lor penale cu piste transfrontaliere. Aceasta ar include utilizarea unor tehnici de investigare criminalistică a infracțiunilor informatice pentru a identifica informațiile necesare și pentru a detecta legăturile cu infracțiunile și infractorii din alte state membre.

·În ceea ce privește lacunele în materie de cercetare și inovare relevante pentru asigurarea respectării legii și având în vedere investițiile tehnice și financiare semnificative necesare, aceste probleme pot fi abordate într-un mod mai eficace și mai eficient la nivelul UE decât la nivel național, prin crearea de sinergii și prin realizarea de economii de scară. În acest scop, în vederea maximizării valorii adăugate în ceea ce privește finanțarea din partea UE pentru cercetarea în domeniul securității, este necesar să se elimine lacunele în materie de coordonare a nevoilor de cercetare și inovare la nivelul autorităților de asigurare a respectării legii. În plus, inovarea și dezvoltarea de noi tehnologii se bazează adesea pe disponibilitatea unor volume mari de date, care poate fi asigurată mai bine la nivelul UE. Prin promovarea dezvoltării unor instrumente europene de combatere a formelor grave de criminalitate și a terorismului, o abordare la nivelul UE în materie de inovare ține seama de dimensiunea transfrontalieră a multora dintre amenințările actuale la adresa securității, precum și de necesitatea cooperării transfrontaliere între autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii pentru a contracara aceste amenințări.

·În ceea ce privește incertitudinile legate de utilizarea de către Europol a mecanismelor prin care se realizează schimbul de date cu caracter personal cu țările terțe, limitările Regulamentului (UE) 2016/794, care ar putea împiedica o cooperare eficace cu țările terțe, pot fi abordate în mod eficace la nivelul UE.

·În ceea ce privește infracțiunile ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii, sprijinul la nivelul UE ar putea fi necesar pentru investigarea cu eficacitate a unor astfel de infracțiuni.

În calitate de agenție a UE pentru cooperare în materie de asigurare a respectării legii, Europol ar fi bine poziționat pentru a acorda acest sprijin la nivelul UE. Într-adevăr, Europol s-a dovedit a fi foarte eficace în sprijinirea autorităților naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii în combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului. Consultarea cu părțile interesate desfășurată în cadrul pregătirii evaluării impactului a arătat un nivel foarte ridicat de satisfacție față de Europol. Există în mod clar sinergii și economii de scară pentru statele membre, care rezultă, de exemplu, din prelucrarea comună a informațiilor de către Europol sau din expertiza pe care centrele specializate 39 o pun în comun și o oferă statelor membre. Statele membre așteaptă și au nevoie din punct de vedere operațional de același nivel de sprijin din partea Europol în ceea ce privește amenințările în permanentă evoluție la adresa securității.

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

·consultarea privind evaluarea inițială a impactului, în cadrul căreia s-au solicitat opinii din partea tuturor părților interesate;

·consultarea specifică a părților interesate prin intermediul unui chestionar;

·interviuri cu experți și

·ateliere tematice specifice la care au participat părțile interesate, axate pe experți în domeniu, inclusiv practicieni de la nivel național. Ținând seama de aspectele tehnice și de caracteristicile subiectului, serviciile Comisiei s-au concentrat pe consultări specifice, care au vizat o gamă largă de părți interesate de la nivel național și de la nivelul UE.

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

Au fost luate în considerare o serie de opțiuni de politică legislative și nelegislative. În urma unei preselecții, în cadrul căreia unele opțiuni au trebuit să fie eliminate, au fost evaluate în detaliu următoarele opțiuni de politică:

(1)Opțiuni de politică ce abordează obiectivul I: cooperarea eficace dintre părțile private și autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii

·opțiunea de politică 1: autorizarea Europol să prelucreze date primite direct de la părți private;

·opțiunea de politică 2: autorizarea Europol să facă schimburi de date cu caracter personal cu părți private pentru a stabili jurisdicția;

·opțiunea de politică 3: autorizarea Europol să efectueze căutări direct în bazele de date gestionate de părți private.

(2)Opțiuni de politică ce abordează obiectivul II: analizarea unor seturi de date complexe și de mari dimensiuni pentru a detecta legături transfrontaliere

·opțiunea de politică 4: abilitarea Europol să analizeze seturi de date complexe și de mari dimensiuni;

·opțiunea de politică 5: introducerea unei noi categorii de persoane vizate (persoane care nu au legătură cu o infracțiune) ale căror date pot fi prelucrate de Europol.

(3)Opțiuni de politică ce abordează obiectivul III: utilizarea noilor tehnologii pentru asigurarea respectării legii

·opțiunea de politică 6: reglementarea sprijinului acordat de Europol programului UE de cercetare în domeniul securității, reglementarea laboratorului pentru inovare din cadrul Europol și reglementarea sprijinului acordat de Europol centrului de inovare al UE;

·opțiunea de politică 7: abilitarea Europol să prelucreze date cu caracter personal în scopul inovării în domenii relevante pentru sprijinul pe care îl acordă pentru asigurarea respectării legii.

În plus, opțiunile de politică de mai jos, care răspund solicitărilor din partea colegiuitorilor privind consolidarea rolului Europol și care implică un număr mai redus de alegeri în materie de politică, în special din cauza constrângerilor juridice, au fost analizate în anexe separate la evaluarea impactului, având în vedere relevanța lor și din motive de exhaustivitate:

·opțiunea de politică 8: abilitarea Europol să emită în Sistemul de informații Schengen semnalări privind efectuarea unui control discret;

·opțiunea de politică 9: introducerea unei noi categorii de semnalări în Sistemul de informații Schengen care să fie utilizate exclusiv de Europol;

·opțiunea de politică 10: revizuirea specifică a dispozițiilor privind autoevaluarea nivelului adecvat de garanții;

·opțiunea de politică 11: efectuarea unei revizuiri specifice menite să alinieze dispoziția privind transferul de date cu caracter personal în anumite situații la dispozițiile Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii;

·opțiunea de politică 12: identificarea de bune practici și de orientări referitoare la aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind Europol;

·opțiunea de politică 13: consolidarea mecanismului de solicitare a inițierii anchetelor;

·opțiunea de politică 14: abilitarea Europol să solicite inițierea de anchete penale în cazuri care afectează numai un singur stat membru privind forme de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii, fără să fie necesar ca infracțiunea în cauză să aibă o dimensiune transfrontalieră.

Pachetul de opțiuni de politică preferate (opțiunea de politică 2, opțiunea de politică 4 și opțiunea de politică 7, opțiunea de politică 9, opțiunea de politică 11, opțiunea de politică 12 și opțiunea de politică 14) răspund în mod eficace problemelor identificate și ar oferi Europol instrumente și capacități solide pentru a acorda un sprijin sporit statelor membre în contracararea amenințărilor emergente, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

•Drepturile fundamentale

Având în vedere importanța prelucrării datelor cu caracter personal pentru activitatea de asigurare a respectării legii, în general, și pentru activitățile de sprijin desfășurate de Europol, în particular, prezenta inițiativă legislativă acordă o atenție specială necesității de a se asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale, și, în special, a drepturilor la protecția datelor cu caracter personal 43 și la respectarea vieții private 44 .

Întrucât aproape toate problemele, obiectivele și opțiunile de politică abordate în evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere implică prelucrarea datelor cu caracter personal, orice restrângere care rezultă în urma acestei activități în ceea ce privește exercitarea dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar și proporțional. În contextul cercetării și inovării, pot fi afectate și alte drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul fundamental la nediscriminare. Analiza aprofundată a drepturilor fundamentale inclusă în evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere, în special a drepturilor la protecția datelor cu caracter personal și la respectarea vieții private, se bazează pe o evaluare detaliată a opțiunilor de politică în ceea ce privește limitările acestora în legătură cu exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute în anexa 5 la evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere.

Evaluarea drepturilor fundamentale din anexa 5 la evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere aplică orientările operaționale ale Comisiei privind luarea în considerare a drepturilor fundamentale în evaluările de impact ale Comisiei 45 , manualul Agenției pentru Drepturi Fundamentale privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale 46  și orientările 47  furnizate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor cu privire la evaluarea necesității și a proporționalității. Pe baza acestor orientări, anexa 5 la evaluarea impactului privind drepturile fundamentale care însoțește prezenta propunere:

·descrie opțiunile de politică eliminate într-un stadiu incipient din cauza puternicului lor impact negativ asupra drepturilor fundamentale;

·stabilește o evaluare etapizată a necesității și a proporționalității;

·prezintă succint opțiunile de politică respinse, în cazul în care există o opțiune mai puțin intruzivă, dar la fel de eficace, și

·prevede o listă completă de garanții detaliate pentru opțiunile de politică în cazul cărora este necesară o limitare a exercitării drepturilor fundamentale, inclusiv ca urmare a absenței unei opțiuni mai puțin intruzive, dar la fel de eficace.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Prezenta inițiativă legislativă ar avea un impact asupra bugetului și a nevoilor de personal ale Europol. Se estimează că ar fi nevoie de un buget suplimentar de aproximativ 180 de milioane EUR și de aproximativ 160 de posturi suplimentare pentru întreaga perioadă a CFM, în vederea asigurării faptului că Europol dispune de resursele necesare pentru a-și îndeplini mandatul revizuit. Noile atribuții ale Europol propuse în prezenta inițiativă legislativă ar necesita, prin urmare, resurse financiare și umane suplimentare comparativ cu resursele alocate în propunerea Comisiei din mai 2020 pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, care prevede o creștere anuală de 2 % a contribuției UE la bugetul Europol. Aceste estimări, precum și bugetul global și numărul de posturi sunt condiționate de rezultatul negocierilor privind cadrul financiar multianual 2021-2027. Această contribuție ar trebui, de asemenea, să stabilizeze nevoile Europol în materie de resurse pe întreaga perioadă care face obiectul fișei financiare legislative. De asemenea, prezenta inițiativă legislativă oferă statelor membre posibilitatea de a contribui în mod direct la bugetul Europol, în cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor, fie acestea deja existente sau noi.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de implementare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicație detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Prezenta inițiativă legislativă propune următoarele noi atribuții ale Europol:

·abilitarea Europol să coopereze în mod eficace cu părțile private: inițiativa legislativă stabilește norme în temeiul cărora Europol să poată să facă schimb de date cu caracter personal cu părțile private și să analizeze aceste date cu scopul de a identifica toate statele membre în cauză și de a le furniza informațiile necesare pentru a stabili jurisdicția respectivelor date, inclusiv în ceea ce privește conținutul online cu caracter terorist. În acest scop, Europol ar trebui să poată primi date cu caracter personal de la părți private, să poată informa aceste părți private cu privire la informațiile care lipsesc și să poată cere statelor membre să solicite altor părți private să transmită noi informații suplimentare. Aceste norme introduc, de asemenea, posibilitatea ca Europol să acționeze în calitate de canal tehnic pentru schimburile dintre statele membre și părțile private. Aceste noi temeiuri juridice răspund problemelor cu care se confruntă părțile private și autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii atunci când cooperează cu privire la infracțiuni în care autorul, victimele și infrastructura informatică în cauză se află în mai multe jurisdicții din interiorul și din afara UE și, de asemenea, ar permite Europol să sprijine autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii în interacțiunile lor cu părțile private privind eliminarea conținutului online cu caracter terorist și alte aspecte relevante [articolul 26];

·abilitarea Europol să facă schimburi de date cu caracter personal cu părțile private în legătură cu răspunsul în situații de criză: inițiativa legislativă stabilește norme în temeiul cărora Europol să poată să acorde sprijin statelor membre în ceea ce privește prevenirea diseminării pe scară largă, prin intermediul platformelor online, a conținutului cu caracter terorist care se referă la evenimente reale aflate în derulare sau recente, care prezintă un prejudiciu la adresa vieții sau a integrității fizice sau care îndeamnă la aducerea unui prejudiciu iminent la adresa vieții sau a integrității fizice. În acest scop, Europol va fi abilitat să facă schimb de date cu caracter personal cu părțile private, inclusiv de hash-uri, adrese IP sau URL-uri legate de un astfel de conținut [articolul 26a];

·abilitarea Europol să prelucreze seturi de date complexe și de mari dimensiuni: inițiativa legislativă stabilește norme în temeiul Europol să poată să verifice dacă datele cu caracter personal primite în contextul prevenirii și combaterii infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol aparțin categoriile de persoane vizate ale căror date pot fi prelucrate de agenție 48 . În acest scop, inițiativa legislativă ar introduce posibilitatea de a se efectua o analiză prealabilă a datelor cu caracter personal primite cu unicul scop de a stabili dacă respectivele date se încadrează în categoriile de persoane vizate. Comisia propune aceste noi temeiuri juridice în urma analizării Deciziei Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind provocarea pe care o reprezintă pentru Europol volumele mari de date 49 [articolul 18 alineatul (5a)];

·abilitarea Europol să sprijine în mod eficace anchetele penale desfășurate în statele membre sau de către EPPO prin analizarea unor seturi de date complexe și de mari dimensiuni: inițiativa legislativă stabilește noi norme care să permită Europol, în cazuri justificate în care este necesar să sprijine în mod eficace o anchetă penală specifică desfășurată într-un stat membru sau de către EPPO, să prelucreze date pe care autoritățile naționale sau EPPO le-au dobândit în contextul respectivei anchete penale în conformitate cu cerințele și garanțiile procedurale aplicabile în temeiul dreptului penal național. În acest scop și în cazul în care un stat membru sau EPPO solicită sprijin analitic din partea Europol pentru o anchetă penală specifică, inițiativa legislativă ar introduce posibilitatea ca Europol să prelucreze, în scopul efectuării anchetei, toate datele dintr-un dosar de anchetă transmis de statul membru în cauză sau de EPPO, atât timp cât Europol sprijină respectiva anchetă penală. Printre aceste date se pot număra informații furnizate de o țară terță de încredere 50 în contextul unei anchete penale specifice, cu condiția ca informațiile în cauză să fie necesare pentru sprijinirea de către Europol a respectivei anchete penale specifice într-un stat membru. În plus, inițiativa legislativă prevede posibilitatea ca un stat membru sau EPPO să solicite Europol să păstreze dosarul de anchetă și rezultatul analizei sale operaționale cu unicul scop de a asigura veridicitatea, fiabilitatea și trasabilitatea procesului de colectare a informațiilor în materie penală și numai pe durata desfășurării într-un stat membru a procedurilor judiciare legate de respectiva anchetă penală. Comisia propune aceste noi temeiuri juridice în urma analizării Deciziei Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind provocarea pe care o reprezintă pentru Europol volumele mari de date 51 [articolul 18a];

·consolidarea rolului Europol în materie de cercetare și inovare: (a) acordarea de asistență Comisiei în ceea ce privește identificarea principalelor teme de cercetare, precum și în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a programelor-cadru de cercetare și inovare ale Uniunii care sunt relevante pentru obiectivele Europol [articolul 4 alineatul (4a)]; (b) sprijinirea statelor membre în utilizarea tehnologiilor emergente în prevenirea și combaterea infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol și punerea în aplicare a activităților de inovare, inclusiv în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în cazul în care aceasta este necesară [articolul 33a]; (c) sprijinirea examinării cazurilor specifice de investiții străine directe în Uniune care vizează întreprinderi care furnizează tehnologii utilizate sau în curs de dezvoltare de către Europol sau de către statele membre pentru prevenirea și anchetarea infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol [articolul 4 alineatul (4b)];

·abilitarea Europol să introducă date în Sistemul de informații Schengen, sub rezerva consultării statelor membre, cu privire la presupusa implicare a unui resortisant al unei țări terțe într-o infracțiune care intră în sfera de competență a Europol [articolul 4 alineatul (1) litera (r)];

·consolidarea cooperării Europol cu țările terțe în ceea ce privește prevenirea și combaterea infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol: inițiativa legislativă prevede posibilitatea ca directorul executiv al Europol să autorizeze categorii de transferuri de date cu caracter personal către țări terțe în situații specifice și de la caz la caz, atunci când sunt necesare astfel de categorii de transferuri [articolul 25 alineatul (5)];

·consolidarea cooperării Europol cu Parchetul European (EPPO), în conformitate cu normele privind transmiterea datelor cu caracter personal către organismele Uniunii care sunt aplicabile Europol [articolul 20a];

·consolidarea cooperării Europol cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru a detecta frauda, actele de corupție și orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii, în conformitate cu normele privind transmiterea datelor cu caracter personal către organismele Uniunii care sunt aplicabile Europol [articolul 21 alineatul (8)];

·facilitarea unei analize operaționale comune între Europol și statele membre în cadrul unor anchete specifice [articolul 20 alineatul (2a)];

·consolidarea suplimentară a controlului parlamentar asupra Europol și a răspunderii Europol, prin introducerea de noi obligații de raportare ale Europol către grupul mixt de control parlamentar specializat [articolul 51].

Pentru a consolida în continuare cadrul de protecție a datelor aplicabil Europol, prezenta inițiativă legislativă:

·propune ca articolul 3 referitor la definiții și capitolul IX din Regulamentul (UE) 2018/1725 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii să devină aplicabile Europol și ca alte capitole din Regulamentul (UE) 2018/1725 să se aplice Europol în ceea ce privește prelucrarea datelor administrative cu caracter personal [articolul 27a];

·armonizează formularea privind prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal (date sensibile) prin adăugarea datelor biometrice la categoriile speciale de date [articolul 30];

·introduce o nouă dispoziție privind prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri de cercetare și inovare, pentru a ține seama în mod corespunzător de rolul consolidat pe care Europol îl va avea în aceste domenii și de impactul acestui rol asupra prelucrării datelor cu caracter personal și pentru a oferi garanții suplimentare [articolul 33a];

·introduce o nouă dispoziție privind ținerea de evidențe ale categoriilor de activități de prelucrare a datelor pentru a reflecta practica actuală [articolul 39a];

·prezintă mai detaliat desemnarea, poziția și atribuțiile responsabilului cu protecția datelor din cadrul Europol pentru a sublinia importanța acestei funcții, în conformitate cu abordarea adoptată în cadrul modernizării acquis-ului UE în materie de protecție a datelor, care a introdus funcția de responsabil cu protecția datelor ca o componentă-cheie a arhitecturii UE în materie de protecție a datelor [articolele 41a­41c].

Prezenta inițiativă legislativă prevede, de asemenea, următoarele clarificări juridice și codificarea atribuțiilor existente ale Europol:

·sprijinirea unităților speciale de intervenție ale statelor membre prin intermediul rețelei ATLAS, ca platformă de cooperare formată din 38 de unități speciale de intervenție ale statelor membre și ale țărilor asociate [articolul 4 alineatul (1) litera (h)];

·sprijinirea statelor membre prin coordonarea răspunsului autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii la atacurile cibernetice [articolul 4 alineatul (1) litera (m)];

·sprijinirea statelor membre în anchetele împotriva infractorilor care prezintă un grad ridicat de risc [articolul 4 alineatul (1) litera (q)];

·sprijinirea mecanismului de evaluare și monitorizare prin intermediul cunoștințelor de specialitate, al analizei, al rapoartelor și al altor informații relevante pentru verificarea aplicării acquis-ului Schengen, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului [articolul 4 alineatul (1) litera (s)];

·facilitarea și sprijinirea unui răspuns coordonat, coerent, multidisciplinar și multiinstituțional la amenințările pe care le reprezintă formele grave de criminalitate prin intermediul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale [articolul 4 alineatul (2)];

·sprijinirea Comisiei și a statelor membre în realizarea unor evaluări eficace ale riscurilor prin furnizarea unor analize de evaluare a amenințărilor pe baza informațiilor pe care Europol le deține cu privire la fenomenele și tendințele infracționale [articolul 4 alineatul (3)];

·clarificarea faptului că personalul Europol poate să acorde autorităților statelor membre însărcinate cu asigurarea respectării legii sprijin operațional la fața locului în cadrul operațiunilor și al anchetelor [articolul 4 alineatul (5)];

·clarificarea faptului că Europol poate, de asemenea, să solicite autorităților competente ale unui stat membru, în cazurile specifice în care consideră că ar trebui să se deschidă o anchetă penală, să inițieze, să efectueze sau să coordoneze o anchetă cu privire la o infracțiune ce aduce atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii, fără să fie necesar ca infracțiunea în cauză să aibă o dimensiune transfrontalieră [articolul 6 alineatul (1)];

·sprijinirea statelor membre în vederea informării publicului cu privire la persoanele căutate în temeiul dreptului intern în legătură cu o infracțiune care intră în sfera de competență a Europol, prin intermediul site-ului web al Europol având ca obiect persoanele căutate de urgență în Europa [articolul 18 litera (f)];

·clarificarea faptului că statele membre pot să pună rezultatele analizelor operaționale și criminalistice furnizate de Europol la dispoziția autorităților lor competente, inclusiv a procurorilor și a instanțelor penale, pe parcursul întregii durate a procedurilor penale, în conformitate cu restricțiile de utilizare aplicabile și cu dreptul procesual penal național [articolul 20 alineatul (3)];

·clarificarea faptului că personalul Europol poate să furnizeze probe de care a luat cunoștință în îndeplinirea îndatoririlor sale sau în exercitarea activităților sale în cadrul procedurilor penale din statele membre [articolul 20 alineatul (5)].

2020/0349 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în ceea ce privește cooperarea Europol cu părțile private, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în sprijinul anchetelor penale și rolul Europol în materie de cercetare și inovare

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 88,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) a fost instituită prin Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului 52 pentru a sprijini și a consolida activitatea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea reciprocă a acestora în ceea ce privește prevenirea și combaterea formelor grave de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii.

(2)Europa se confruntă cu o situație în materie de securitate aflată în continuă schimbare, cu amenințări la adresa securității care evoluează și sunt tot mai complexe. Infractorii și teroriștii profită de avantajele pe care le oferă transformarea digitală și noile tehnologii, inclusiv interconectivitatea și estomparea granițelor dintre lumea fizică și cea digitală. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a contribuit la aceste fenomene, infractorii profitând rapid de oportunitățile de exploatare a crizei prin adaptarea modurilor lor de operare sau prin dezvoltarea de noi activități infracționale. Terorismul rămâne o amenințare semnificativă la adresa libertății și a modului de viață al Uniunii și al cetățenilor săi.

(3)Aceste amenințări se propagă dincolo de frontiere, vizează diverse infracțiuni pe care le facilitează și se manifestă în cadrul unor grupuri de criminalitate organizată care săvârșesc un spectru larg de infracțiuni, fiind implicate într-o gamă largă de activități infracționale. Întrucât acțiunile întreprinse doar la nivel național nu sunt suficiente pentru a face față acestor provocări transnaționale în materie de securitate, autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii din statele membre au recurs tot mai mult la sprijinul și cunoștințele de specialitate pe care Europol le oferă în vederea combaterii formelor grave de criminalitate și a terorismului. De la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/794, importanța operațională a atribuțiilor Europol s-a modificat substanțial. Noul mediu în care se manifestă amenințările modifică, de asemenea, sprijinul de care statele membre au nevoie și pe care se așteaptă să îl primească din partea Europol pentru a garanta siguranța cetățenilor.

(4)Întrucât Europa se confruntă cu amenințări sporite generate de grupuri de criminalitate organizată și atacuri teroriste, un răspuns eficace al autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii trebuie să includă disponibilitatea unor unități speciale de intervenție, interoperabile și bine pregătite, specializate în controlul situațiilor de criză. În Uniune, unitățile de asigurare a respectării legii ale statelor membre cooperează în temeiul Deciziei 2008/617 a Consiliului 53 . Europol ar trebui să poată acorda sprijin acestor unități speciale de intervenție, inclusiv prin furnizarea de sprijin operațional, tehnic și financiar.

(5)În ultimii ani, atacurile cibernetice la scară largă au vizat atât entități publice, cât și entități private din numeroase jurisdicții din Uniune și din afara acesteia, afectând diverse sectoare, printre care se numără transporturile, sănătatea și serviciile financiare. Criminalitatea informatică și securitatea cibernetică nu pot fi separate într­un mediu interconectat. Prevenirea, anchetarea și urmărirea penală a acestor activități sunt sprijinite prin coordonarea și cooperarea dintre actorii relevanți, inclusiv Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică („ENISA”), autoritățile competente pentru securitatea rețelelor și a sistemelor informatice („autoritățile NIS”), astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2016/1148 54 , autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii și părțile private. Pentru a asigura cooperarea eficace dintre toți actorii relevanți la nivelul Uniunii și la nivel național cu privire la atacurile cibernetice și amenințările la adresa securității, Europol ar trebui să coopereze cu ENISA prin intermediul schimburilor de informații și prin furnizarea de sprijin analitic.

(6)Infractorii care prezintă un grad ridicat de risc joacă un rol principal în cadrul rețelelor infracționale și generează un risc important de forme grave de criminalitate pentru securitatea internă a Uniunii. Pentru contracararea grupurilor de criminalitate organizată care prezintă un grad ridicat de risc și a liderilor acestora, Europol ar trebui să poată sprijini statele membre să își concentreze răspunsul în materie de investigare asupra identificării acestor persoane, a activităților lor infracționale și a membrilor rețelelor lor infracționale.

(7)Amenințările pe care le reprezintă formele grave de criminalitate necesită un răspuns coordonat, coerent, multidisciplinar și multiinstituțional. Europol ar trebui să poată facilita și sprijini astfel de inițiative în materie de securitate bazate pe informații, pe care statele membre le lansează pentru a identifica, pentru a stabili ordinea de prioritate și pentru a aborda amenințările generate de formele grave de criminalitate, printre aceste inițiative numărându-se Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale. Europol ar trebui să poată acorda acestor activități sprijin administrativ, logistic, financiar și operațional, contribuind la identificarea priorităților transversale și la punerea în aplicare a obiectivelor strategice orizontale în combaterea formelor grave de criminalitate.

(8)Sistemul de informații Schengen (SIS), instituit în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală prin Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului 55   56 , este un instrument esențial pentru menținerea unui nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție. Europol, în calitate de centru pentru schimbul de informații în Uniune, primește și deține informații valoroase furnizate de țările terțe și de organizațiile internaționale cu privire la persoanele suspectate a fi implicate în infracțiuni care se încadrează în domeniul de aplicare al mandatului Europol. În urma consultării cu statele membre, Europol ar trebui să poată introduce în SIS date privind aceste persoane, pentru a le pune la dispoziția utilizatorilor finali ai SIS în mod direct și în timp real.

(9)Europol joacă un rol important în sprijinirea mecanismului de evaluare și monitorizare pentru verificarea aplicării acquis-ului Schengen, astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului. Având în vedere necesitatea de a consolida securitatea internă a Uniunii, Europol ar trebui să contribuie prin cunoștințe de specialitate, analiză, rapoarte și alte informații relevante la întregul proces de evaluare și monitorizare, de la programare la vizitele la fața locului și la acțiunile subsecvente. Europol ar trebui, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea și actualizarea instrumentelor de evaluare și monitorizare.

(10)Evaluările riscurilor reprezintă un element esențial de previziune pentru anticiparea noilor tendințe și pentru abordarea noilor amenințări în ceea ce privește formele grave de criminalitate și terorismul. Pentru a sprijini Comisia și statele membre în realizarea unor evaluări eficace ale riscurilor, Europol ar trebui să furnizeze analize de evaluare a amenințărilor pe baza informațiilor pe care le deține cu privire la fenomenele și tendințele infracționale, fără a aduce atingere dispozițiilor dreptului UE referitoare la gestionarea riscurilor în domeniul vamal.

(11)Pentru a contribui la asigurarea faptului că se valorifică întregul potențial al finanțării acordate de UE pentru cercetarea din domeniul securității și pentru a răspunde nevoilor autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii, Europol ar trebui să acorde asistență Comisiei în ceea ce privește identificarea principalelor teme de cercetare, precum și în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a programelor-cadru de cercetare și inovare ale Uniunii care sunt relevante pentru obiectivele Europol. Atunci când acordă asistență Comisiei în ceea ce privește identificarea principalelor teme de cercetare, precum și în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a unui program-cadru al Uniunii, Europol nu ar trebui să beneficieze de finanțare din respectivul program, în conformitate cu principiul conflictului de interese.

(12)Este posibil ca Uniunea și statele membre să adopte măsuri restrictive privind investițiile străine directe din motive de securitate sau de ordine publică. În acest scop, Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului 57 stabilește un cadru de examinare a investițiilor străine directe în Uniune, care oferă statelor membre și Comisiei mijloacele necesare pentru a aborda riscurile la adresa securității sau a ordinii publice într-un mod cuprinzător. Ca parte a evaluării implicațiilor preconizate pentru securitate sau ordinea publică, Europol ar trebui să sprijine examinarea cazurilor specifice de investiții străine directe în Uniune care privesc întreprinderi care furnizează tehnologii utilizate sau în curs de dezvoltare de către Europol sau de către statele membre pentru prevenirea și anchetarea infracțiunilor.

(13)Europol furnizează cunoștințe de specialitate pentru combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului. La cererea unui stat membru, personalul Europol ar trebui să poată acorda autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii din respectivul stat membru sprijin operațional la fața locului, în cadrul operațiunilor și al anchetelor, în special prin facilitarea schimbului transfrontalier de informații și prin furnizarea de sprijin criminalistic și tehnic în cadrul operațiunilor și al anchetelor, inclusiv în contextul echipelor comune de anchetă. La cererea unui stat membru, personalul Europol ar trebui să aibă dreptul de a fi prezent atunci când se iau măsuri de anchetă în statul membru respectiv și de a acorda asistență în luarea acestor măsuri de anchetă. Personalul Europol nu ar trebui să aibă competența de a executa măsuri de anchetă.

(14)Unul dintre obiectivele Europol este de a sprijini și a consolida activitatea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea lor reciprocă în ceea ce privește prevenirea și combaterea formelor de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii. Pentru a consolida acest sprijin, Europol ar trebui să poată solicita autorităților competente ale unui stat membru să inițieze, să efectueze sau să coordoneze o anchetă penală cu privire la o infracțiune care aduce atingere unui interes comun ce se încadrează în domeniul de aplicare al unei politici a Uniunii, chiar și în cazul în care infracțiunea în cauză nu are un caracter transfrontalier. Europol ar trebui să informeze Eurojust cu privire la astfel de solicitări.

(15)Publicarea identității și a anumitor date cu caracter personal ale persoanelor suspectate sau condamnate, care sunt căutate în temeiul unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un stat membru, sporește șansele de localizare și de arestare a acestor persoane. Pentru a sprijini statele membre în îndeplinirea acestei sarcini, Europol ar trebui să poată publica pe site-ul său web informații privind persoanele căutate de urgență în Europa pentru infracțiuni care intră în sfera de competență a Europol și să poată facilita furnizarea de către public de informații referitoare la aceste persoane.

(16)Pentru a se asigura faptul că prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol se limitează la categoriile de persoane vizate ale căror date pot fi prelucrate în temeiul prezentului regulament, Europol ar trebui să poată verifica dacă datele cu caracter personal primite în contextul prevenirii și al combaterii infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol corespund uneia dintre aceste categorii de persoane vizate. În acest scop, Europol ar trebui să poată efectua o analiză prealabilă a datelor cu caracter personal primite cu unicul scop de a stabili dacă datele în cauză se încadrează în respectivele categorii de persoane vizate. În acest scop, Europol ar trebui să poată filtra datele prin verificarea acestora în raport cu datele pe care le deține deja. O astfel de analiză prealabilă ar trebui să aibă loc înainte de prelucrarea datelor de către Europol în vederea verificării încrucișate, a analizei strategice, a analizei operaționale sau a schimbului de informații. În cazul în care analiza prealabilă indică faptul că datele cu caracter personal nu se încadrează în categoriile de persoane vizate ale căror date pot fi prelucrate în temeiul prezentului regulament, Europol ar trebui să șteargă aceste date.

(17)Volumul datelor colectate în cadrul anchetelor penale a sporit și aceste date au devenit mai complexe. Statele membre transmit Europol seturi de date complexe și de mari dimensiuni, solicitând o analiză operațională din partea acestuia pentru a detecta legăturile cu alte infracțiuni și cu alți infractori din alte state membre și din afara Uniunii. Statele membre nu pot detecta astfel de legături transfrontaliere prin propria lor analiză a datelor. Europol ar trebui să poată sprijini anchetele penale ale statelor membre prin prelucrarea unor seturi de date complexe și de mari dimensiuni pentru a detecta astfel de legături transfrontaliere, în cazul în care sunt îndeplinite cerințele stricte prevăzute în prezentul regulament. În cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini în mod eficace o anchetă penală specifică desfășurată într-un stat membru, Europol ar trebui să poată prelucra seturile de date pe care autoritățile naționale le-au obținut în contextul respectivei anchete penale în conformitate cu cerințele și garanțiile procedurale aplicabile în temeiul dreptului lor penal național și pe care le-au transmis ulterior Europol. În cazul în care un stat membru transmite Europol un dosar de anchetă și solicită sprijinul acestuia pentru o anchetă penală specifică, Europol ar trebui să poată prelucra toate datele din respectivul dosar atât timp cât sprijină ancheta penală specifică în cauză. Europol ar trebui, de asemenea, să poată prelucra datele cu caracter personal care sunt necesare pentru a sprijini o anchetă penală specifică desfășurată într-un stat membru, în cazul în care respectivele date provin dintr-o țară terță, cu condiția ca țara terță în cauză să facă obiectul unei decizii a Comisiei care constată că respectiva țară asigură un nivel adecvat de protecție a datelor („decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție”) sau, în absența unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, al unui acord internațional încheiat de Uniune în temeiul articolului 218 din TFUE sau al unui acord de cooperare care să permită schimbul de date cu caracter personal, încheiat între Europol și țara terță în cauză înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/794 și cu condiția ca țara terță în cauză să fi obținut datele în contextul unei anchete penale care să respecte cerințele și garanțiile procedurale aplicabile în temeiul dreptului său penal național.

(18)Pentru a se asigura faptul că orice prelucrare a datelor este necesară și proporțională, statele membre ar trebui să asigure conformitatea cu dreptul intern și cu dreptul Uniunii atunci când transmit Europol un dosar de anchetă. Europol ar trebui să verifice dacă, pentru a sprijini o anchetă penală specifică, este necesar și proporțional să se prelucreze date cu caracter personal care nu se încadrează în categoriile de persoane vizate ale căror date pot fi, în general, prelucrate în temeiul anexei II la Regulamentul (UE) 2016/794. Europol ar trebui să documenteze această evaluare. Europol ar trebui să stocheze astfel de date asigurând separarea lor funcțională de alte date și ar trebui să le prelucreze numai în cazul în care acest lucru este necesar pentru sprijinul pe care îl acordă respectivei anchete penale specifice, de exemplu în cazul identificării unei noi piste.

(19)Pentru a se asigura faptul că un stat membru poate să utilizeze rapoartele analitice ale Europol în cadrul procedurilor judiciare rezultate în urma unei anchete penale, Europol ar trebui să poată păstra dosarul de anchetă conex, la cererea respectivului stat membru, în scopul de a asigura veridicitatea, fiabilitatea și trasabilitatea procesului de colectare a informațiilor în materie penală. Europol ar trebui să stocheze aceste date separat și numai pe durata desfășurării în statul membru a procedurilor judiciare legate de respectiva anchetă penală. Este necesar să se asigure accesul autorităților judiciare competente, precum și dreptul la apărare, în special dreptul persoanelor suspectate sau acuzate sau al avocaților acestora de a avea acces la dosarul cauzei.

(20)Cazurile transfrontaliere de infracțiuni grave sau acte de terorism necesită o strânsă colaborare între autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii din statele membre în cauză. Europol furnizează instrumente pentru a sprijini această cooperare în cadrul anchetelor, în special prin schimbul de informații. Pentru a consolida în continuare această cooperare în cadrul unor anchete specifice prin intermediul unei analize operaționale comune, statele membre ar trebui să poată permite altor state membre să aibă acces direct la informațiile pe care le-au furnizat Europol, fără a aduce atingere vreunor restricții pe care le impun în ceea ce privește accesul la respectivele informații. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal de către statele membre în cadrul unei analize operaționale comune ar trebui să aibă loc în conformitate cu normele și garanțiile prevăzute în prezentul regulament.

(21)Europol acordă sprijin operațional anchetelor penale desfășurate de autoritățile competente ale statelor membre, în special prin furnizarea de analize operaționale și criminalistice. Statele membre ar trebui să poată pune rezultatele acestor activități la dispoziția altor autorități competente, inclusiv a procurorilor și a instanțelor penale, pe parcursul întregii durate a procedurilor penale]. În acest scop, personalul Europol ar trebui să poată furniza probe de care a luat cunoștință în îndeplinirea îndatoririlor sale sau în exercitarea activităților sale în cadrul procedurilor penale, fără a aduce atingere restricțiilor de utilizare aplicabile și dreptului procesual penal național.

(22)Europol și Parchetul European („EPPO”), instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 58 , ar trebui să instituie măsurile necesare pentru optimizarea cooperării lor operaționale, ținând seama în mod corespunzător de atribuțiile și mandatele lor. Europol ar trebui să colaboreze îndeaproape cu EPPO și să sprijine activ anchetele și urmăririle penale instrumentate de EPPO, la cererea acestuia, inclusiv prin furnizarea de sprijin analitic și schimb de informații relevante, precum și să coopereze cu EPPO, din momentul în care EPPO i se raportează o presupusă infracțiune și până când acesta decide începerea urmăririi penale sau soluționează în alt mod dosarul. Europol ar trebui să raporteze EPPO, fără întârzieri nejustificate, orice comportament infracțional în privința căruia EPPO ar putea să își exercite competența. În vederea consolidării cooperării operaționale dintre Europol și EPPO, Europol ar trebui să acorde EPPO dreptul de a avea acces, pe baza unui sistem de tip „rezultat pozitiv/rezultat negativ”, la datele aflate la dispoziția Europol, în conformitate cu măsurile de protecție și garanțiile privind protecția datelor prevăzute în prezentul regulament. Normele privind transmiterea de date către organismele Uniunii prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice cooperării dintre Europol și EPPO. Europol ar trebui, de asemenea, să poată sprijini anchetele penale desfășurate de EPPO prin analizarea unor seturi de date complexe și de mari dimensiuni.

(23)Europol ar trebui să coopereze îndeaproape cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru a detecta frauda, actele de corupție și orice alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În acest scop, Europol ar trebui să transmită OLAF fără întârziere orice informație cu privire la care OLAF ar putea să își exercite competența. Normele privind transmiterea de date către organismele Uniunii prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice cooperării dintre Europol și OLAF.

(24)Formele grave de criminalitate și terorismul au adesea conexiuni dincolo de teritoriul Uniunii. Europol poate să facă schimb de date cu caracter personal cu țările terțe, asigurând totodată protecția vieții private și a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate. Pentru a consolida cooperarea cu țările terțe în ceea ce privește prevenirea și combaterea infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol, directorul executiv al Europol ar trebui să poată autoriza categorii de transferuri de date cu caracter personal către țări terțe în situații specifice și de la caz la caz, atunci când o astfel de categorie de transferuri în legătură cu o anumită situație este necesară și îndeplinește toate cerințele prezentului regulament.

(25)Pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește cooperarea cu părțile private care furnizează servicii transfrontaliere, în cazul în care respectivele părți private dețin informații relevante pentru prevenirea și combaterea criminalității, Europol ar trebui să poată primi și, în circumstanțe specifice, să poată face schimb de date cu caracter personal cu părțile private.

(26)Infractorii recurg tot mai mult la serviciile transfrontaliere furnizate de părțile private pentru a comunica și pentru a desfășura activități ilegale. Delincvenții sexuali comit abuzuri asupra copiilor și distribuie în întreaga lume imagini și materiale video, utilizând platforme online pe internet. Teroriștii abuzează de serviciile transfrontaliere oferite de furnizorii de servicii online pentru a recruta voluntari, pentru a planifica și pentru a coordona atacuri, precum și pentru a disemina propagandă. Infractorii cibernetici profită de pe urma digitalizării societăților noastre, utilizând phishingul și ingineria socială pentru a comite alte tipuri de infracțiuni cibernetice, cum ar fi înșelăciunile online, atacurile de tip ransomware sau fraudele legate de plăți. Ca urmare a creșterii gradului de utilizare a serviciilor online de către infractori, părțile private dețin volume tot mai mari de date cu caracter personal care pot fi relevante pentru anchetele penale.

(27)Având în vedere faptul că internetul nu cunoaște frontiere, aceste servicii pot fi adesea furnizate de oriunde din lume. Prin urmare, victimele, autorii infracțiunilor, infrastructura digitală în care sunt stocate datele cu caracter personal și furnizorul de servicii care furnizează serviciul pot face obiectul unor jurisdicții naționale diferite, din Uniune și din afara acesteia. În consecință, părțile private pot să dețină seturi de date relevante pentru asigurarea respectării legii care conțin date cu caracter personal cu legături cu mai multe jurisdicții, precum și date cu caracter personal care nu pot fi atribuite cu ușurință vreunei jurisdicții specifice. Autoritățile naționale consideră că este dificil să analizeze în mod eficace, prin intermediul soluțiilor disponibile la nivel național, astfel de seturi de date care implică mai multe jurisdicții sau care nu pot fi atribuite unei anumite jurisdicții. În prezent, atunci când părțile private decid să transmită în mod legal și voluntar date autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii, nu au la dispoziție un punct de contact unic căruia să îi poată transmite astfel de seturi de date la nivelul Uniunii. În plus, părțile private se confruntă cu dificultăți atunci când primesc solicitări multiple din partea autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii din diferite țări.

(28)Pentru a se asigura faptul că părțile private au la dispoziție un punct de contact la nivelul Uniunii pentru a transmite în mod legal seturi de date care implică mai multe jurisdicții sau seturi de date care, până în prezent, nu ar putea fi atribuite cu ușurință uneia sau mai multor jurisdicții specifice, Europol ar trebui să poată primi date cu caracter personal direct de la părțile private.

(29)Pentru a se asigura faptul că statele membre primesc rapid informațiile relevante necesare pentru a iniția anchete menite să prevină și să combată formele grave de criminalitate și terorismul, Europol ar trebui să poată să prelucreze și să analizeze astfel de seturi de date pentru a identifica statele membre relevante și să transmită autorităților naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii în cauză informațiile și analizele necesare pentru anchetarea acestor infracțiuni în respectivele jurisdicții.

(30)Pentru a se asigura faptul că Europol poate să identifice toate autoritățile naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii competente în cauză, Europol ar trebui să poată informa părțile private atunci când informațiile pe care le-au furnizat sunt insuficiente pentru a-i permite să identifice autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii în cauză. Acest lucru le-ar permite părților private care au făcut schimb de informații cu Europol să decidă dacă este în interesul lor să transmită Europol informații suplimentare și dacă pot face acest lucru în mod legal. În acest scop, Europol poate să informeze părțile private în legătură cu informațiile care lipsesc, în măsura în care acest lucru este strict necesar pentru identificarea autorităților competente însărcinate cu asigurarea respectării legii. Acestor transferuri ar trebui să li se aplice garanții speciale, mai ales atunci când partea privată în cauză nu este stabilită în Uniune sau într-o țară terță cu care Europol are un acord de cooperare care să permită schimbul de date cu caracter personal sau cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din TFUE care prevede garanții adecvate sau care face obiectul unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, care constată că țara terță în cauză asigură un nivel adecvat de protecție a datelor.

(31)Statele membre, țările terțe, organizațiile internaționale, inclusiv Organizația Internațională de Poliție Criminală (Interpol), sau părțile private pot să transmită Europol seturi de date care implică mai multe jurisdicții sau seturi de date care nu pot fi atribuite uneia sau mai multor jurisdicții specifice, în cazul în care aceste seturi de date conțin legături cu date cu caracter personal deținute de părți private. În cazul în care este necesar să se obțină informații suplimentare de la astfel de părți private pentru a identifica toate statele membre relevante în cauză, Europol ar trebui să poată cere statelor membre, prin intermediul unităților lor naționale, să solicite părților private care sunt stabilite sau care au un reprezentant legal pe teritoriul lor să îi transmită date cu caracter personal, în conformitate cu legislația aplicabilă a respectivelor state membre. În multe cazuri, este posibil ca aceste state membre să nu fie în măsură să stabilească o altă legătură cu jurisdicția lor în afara faptului că partea privată care deține datele relevante este stabilită în jurisdicția lor. Indiferent de jurisdicția lor în ceea ce privește activitatea infracțională specifică ce face obiectul cererii, statele membre ar trebui, prin urmare, să se asigure că autoritățile lor naționale competente pot obține date cu caracter personal de la părțile private cu scopul de a furniza Europol informațiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale, cu respectarea deplină a garanțiilor procedurale prevăzute în legislația lor națională.

(32)Pentru a se asigura faptul că Europol nu păstrează datele mai mult decât este necesar în vederea identificării statelor membre în cauză, ar trebui să se aplice termene privind stocarea datelor cu caracter personal de către Europol. Odată ce Europol a epuizat toate mijloacele de care dispune pentru a identifica toate statele membre în cauză și nu se poate aștepta în mod rezonabil să identifice alte state membre în cauză, stocarea acestor date cu caracter personal nu mai este necesară și proporțională pentru identificarea statelor membre în cauză. Europol ar trebui să șteargă datele cu caracter personal în termen de patru luni după efectuarea ultimei transmiteri de date, cu excepția cazului în care, în această perioadă, o unitate națională, un punct de contact sau o autoritate în cauză retransmite Europol datele cu caracter personal ca date proprii. Dacă datele cu caracter personal retransmise au făcut parte dintr-un set mai amplu de date cu caracter personal, Europol ar trebui să păstreze datele cu caracter personal numai dacă și în măsura în care acestea au fost retransmise de o unitate națională, de un punct de contact sau de o autoritate în cauză.

(33)Orice cooperare dintre Europol și părțile private nu ar trebui să se suprapună sau să interfereze cu activitățile unităților de informații financiare („FIU”) și ar trebui să vizeze numai informațiile care nu sunt deja furnizate FIU în conformitate cu Directiva 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului 59 . Europol ar trebui să continue să coopereze cu unitățile de informații financiare, în special prin intermediul unităților naționale.

(34)Europol ar trebui să poată oferi sprijinul necesar autorităților naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii pentru a interacționa cu părțile private, în special prin asigurarea infrastructurii necesare pentru o astfel de interacțiune, de exemplu atunci când autoritățile naționale sesizează furnizorii de servicii online cu privire la conținutul online cu caracter terorist sau fac schimb de informații cu părțile private în contextul atacurilor cibernetice. În cazul în care statele membre utilizează infrastructura Europol pentru schimburi de date cu caracter personal privind infracțiuni care nu se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol, Europol nu ar trebui să aibă acces la aceste date.

(35)Atacurile teroriste declanșează diseminarea pe scară largă, prin intermediul platformelor online, a conținutului cu caracter terorist care prezintă un prejudiciu la adresa vieții sau a integrității fizice sau care îndeamnă la aducerea unui prejudiciu iminent la adresa vieții sau a integrității fizice. Pentru a se asigura faptul că statele membre pot să prevină în mod eficace diseminarea unui astfel de conținut în contextul unor astfel de situații de criză, care rezultă în urma unor evenimente reale aflate în derulare sau recente, Europol ar trebui să poată face schimb de date cu caracter personal cu părțile private, inclusiv de hash-uri, adrese IP sau URL-uri legate de un astfel de conținut, necesare pentru a sprijini statele membre în prevenirea diseminării unui astfel de conținut, în special în cazul în care acest conținut vizează sau are ca efect intimidarea gravă a unei populații și în cazul în care există un potențial anticipat de multiplicare exponențială și de dobândire a unui caracter viral la nivelul mai multor furnizori de servicii online.

(36)Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 60   61 prevede normele de protecție a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, însă nu se aplică Europol. Pentru a se asigura o protecție uniformă și coerentă a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, Regulamentul (UE) 2018/1725 ar trebui să devină aplicabil Europol în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat și ar trebui completat cu dispoziții specifice care să vizeze operațiunile specifice de prelucrare pe care Europol ar trebui să le efectueze în îndeplinirea atribuțiilor sale.

(37)Având în vedere provocările la adresa securității Uniunii generate de utilizarea noilor tehnologii de către infractori, autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii trebuie să își consolideze capacitățile tehnologice. În acest scop, Europol ar trebui să sprijine statele membre în utilizarea tehnologiilor emergente în prevenirea și combaterea infracțiunilor care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol. În vederea explorării unor noi abordări și a dezvoltării unor soluții tehnologice comune pentru ca statele membre să prevină și să combată infracțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol, Europol ar trebui să poată desfășura activități de cercetare și inovare cu privire la aspectele care fac obiectul prezentului regulament, inclusiv prelucrarea datelor cu caracter personal, în cazul în care aceasta este necesară, asigurând în același timp respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Dispozițiile privind dezvoltarea de noi instrumente de către Europol nu ar trebui să constituie un temei juridic pentru implementarea lor la nivelul Uniunii sau la nivel național.

(38)Europol ar trebui să joace un rol-cheie în acordarea de asistență statelor membre pentru a dezvolta noi soluții tehnologice bazate pe inteligența artificială, de care ar beneficia autoritățile naționale însărcinate cu asigurarea respectării legii în întreaga Uniune. Europol ar trebui să joace un rol-cheie în promovarea inteligenței artificiale etice, fiabile și centrate pe factorul uman, sub rezerva unor garanții solide în ceea ce privește securitatea, siguranța și drepturile fundamentale.

(39)Europol ar trebui să informeze Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor înainte de lansarea proiectelor sale de cercetare și inovare care implică prelucrarea de date cu caracter personal. Pentru fiecare proiect, Europol ar trebui să efectueze, înainte de prelucrarea datelor, o evaluare a impactului operațiunilor de prelucrare preconizate asupra protecției datelor cu caracter personal și a tuturor celorlalte drepturi fundamentale, inclusiv cu privire la orice eroare sistematică din cadrul rezultatului. Aceasta ar trebui să includă o evaluare a caracterului adecvat al datelor cu caracter personal care urmează să fie prelucrate în scopul specific al proiectului. O astfel de evaluare ar facilita rolul de supraveghere al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, inclusiv exercitarea competențelor acesteia de impunere a unor măsuri corective în temeiul prezentului regulament, care ar putea duce, de asemenea, la interzicerea prelucrării. Dezvoltarea de noi instrumente de către Europol nu ar trebui să aducă atingere temeiului juridic, inclusiv motivelor pe care se bazează prelucrarea datelor cu caracter personal în cauză, care ar fi necesar ulterior pentru implementarea respectivelor instrumente la nivelul Uniunii sau la nivel național.

(40)Punerea la dispoziția Europol a unor instrumente și capacități suplimentare necesită consolidarea controlului democratic asupra Europol și consolidarea răspunderii Europol. Controlul parlamentar mixt constituie un element important al monitorizării politice a activităților Europol. Pentru a permite o monitorizare politică eficace a modului în care Europol aplică instrumentele și capacitățile suplimentare, Europol ar trebui să furnizeze anual grupului mixt de control parlamentar specializat informații privind utilizarea acestor instrumente și capacități și rezultatul obținut.

(41)Serviciile Europol oferă valoare adăugată statelor membre și țărilor terțe. Printre acestea se numără statele membre care nu participă la măsurile adoptate în temeiul titlului V din partea a treia din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Statele membre și țările terțe pot să contribuie la bugetul Europol pe baza unor acorduri separate. Prin urmare, Europol ar trebui să poată primi contribuții din partea statelor membre și a țărilor terțe pe baza unor acorduri financiare, care să se încadreze în domeniul de aplicare al obiectivelor și al atribuțiilor sale.

(42)Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume sprijinirea și consolidarea activității serviciilor statelor membre însărcinate cu asigurarea respectării legii și a cooperării reciproce a acestora în ceea ce privește prevenirea și combaterea formelor grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre, a terorismului și a formelor de criminalitate care aduc atingere unui interes comun ce face obiectul unei politici a Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul transfrontalier al formelor grave de criminalitate și al terorismului și necesitatea unui răspuns coordonat la amenințările conexe la adresa securității, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate să adopte măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(43)[În conformitate cu articolul 3 din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Irlanda și-a notificat intenția de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentului regulament.] SAU [În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și, fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul menționat, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.]

(44)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(45)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului și a emis un aviz la […].

(46)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, mai ales dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la viață privată protejate de articolele 8 și 7 din cartă, precum și de articolul 16 din TFUE. Având în vedere importanța prelucrării datelor cu caracter personal pentru activitatea de asigurare a respectării legii, în general, și pentru sprijinul acordat de Europol, în particular, prezentul regulament include garanții eficace menite să asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament se limitează la ceea ce este strict necesar și proporțional și face obiectul unor condiții clare, al unor cerințe stricte și al unei supravegheri eficace de către AEPD.

(47)Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/794 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2016/794 se modifică după cum urmează:

(1)    Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a) literele (h)-(k) și literele (m), (n) și (o) se elimină;

(b) litera (p) se înlocuiește cu următorul text:

„(p)    «date administrative cu caracter personal» înseamnă toate datele cu caracter personal prelucrate de Europol, cu excepția datelor operaționale;”;

(c) se adaugă următoarea literă (q):

„(q)    «dosar de anchetă» înseamnă un set de date sau mai multe seturi de date pe care un stat membru, EPPO sau o țară terță le-a obținut în contextul unei anchete penale în curs, în conformitate cu cerințele și garanțiile procedurale prevăzute în dreptul penal național aplicabil, și pe care le-a transmis Europol în sprijinul respectivei anchete penale.”

(2)    Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i) litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h)    sprijină activitățile de schimb de informații, operațiunile și anchetele transfrontaliere ale statelor membre, precum și echipele comune de anchetă și unitățile speciale de intervenție, inclusiv prin furnizarea de sprijin operațional, tehnic și financiar;”;

(ii) litera (j) se înlocuiește cu următorul text:

„(j)    cooperează cu organismele Uniunii instituite în temeiul titlului V din TFUE și cu OLAF și ENISA, în special prin schimburi de informații și prin furnizarea de sprijin analitic în domeniile care sunt de competența acestora;”;

(iii) litera (m) se înlocuiește cu următorul text:

„(m)    sprijină acțiunile statelor membre în materie de prevenire și combatere a formelor de criminalitate enumerate în anexa I care sunt facilitate, promovate sau săvârșite prin intermediul internetului, inclusiv, în cooperare cu statele membre, coordonarea răspunsului autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii la atacurile cibernetice, retragerea conținutului online cu caracter terorist și semnalarea conținutului online prin care se facilitează, se promovează sau se săvârșesc aceste forme de criminalitate furnizorilor de servicii online în cauză pentru ca aceștia să examineze voluntar compatibilitatea conținutului online semnalat cu termenii și condițiile proprii;”;

(iv) se adaugă următoarele litere (q)-(r):

„(q)    sprijină statele membre în ceea ce privește identificarea persoanelor a căror implicare în infracțiuni care se încadrează în domeniul de aplicare al mandatului Europol, astfel cum sunt enumerate în anexa I, constituie un risc ridicat la adresa securității și facilitează anchetele comune, coordonate și prioritare;

(r)    introduce date în Sistemul de informații Schengen, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului*, în urma consultării cu statele membre în conformitate cu articolul 7 din prezentul regulament și sub rezerva autorizării în acest sens de către directorul executiv al Europol, cu privire la presupusa implicare a unui resortisant al unei țări terțe într-o infracțiune care intră în sfera de competență a Europol și de care are cunoștință pe baza informațiilor primite de la țări terțe sau organizații internaționale în sensul articolului 17 alineatul (1) litera (b);

(s)    sprijină punerea în aplicare a mecanismului de evaluare și monitorizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 în cadrul domeniului de aplicare al obiectivelor Europol, astfel cum sunt stabilite la articolul 3;

(t)    monitorizează și contribuie în mod proactiv la activitățile de cercetare și inovare relevante pentru realizarea obiectivelor stabilite la articolul 3, sprijină activitățile conexe ale statelor membre și pune în aplicare activitățile proprii de cercetare și inovare cu privire la aspectele reglementate de prezentul regulament, inclusiv dezvoltarea, formarea, testarea și validarea algoritmilor pentru dezvoltarea de instrumente;

(u)    sprijină acțiunile statelor membre în materie de prevenire a diseminării conținutului online legat de terorism sau extremism violent în situații de criză, care rezultă dintr-un eveniment real aflat în derulare sau recent, care prezintă un prejudiciu la adresa vieții sau a integrității fizice sau care îndeamnă la aducerea unui prejudiciu iminent la adresa vieții sau a integrității fizice și care vizează sau are ca efect intimidarea gravă a unei populații, precum și în cazul în care există un potențial anticipat de multiplicare exponențială și de dobândire a unui caracter viral la nivelul mai multor furnizori de servicii online.

_____________

* Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, p. 56).”;

(b) la alineatul (2), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„De asemenea, Europol acordă asistență în ceea ce privește punerea în aplicare operațională a respectivelor priorități, în special în cadrul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale, inclusiv prin facilitarea și furnizarea de sprijin administrativ, logistic, financiar și operațional pentru activitățile operaționale și strategice aflate sub conducerea statelor membre.”;

(c) la alineatul (3), se adaugă următoarea teză:

„De asemenea, Europol furnizează analize de evaluare a amenințărilor care sprijină Comisia și statele membre în efectuarea de evaluări ale riscurilor.”;

(d) se introduc următoarele alineate (4a) și (4b):

„(4a)    Europol acordă asistență Comisiei în ceea ce privește identificarea principalelor teme de cercetare, precum și în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a programelor-cadru ale Uniunii pentru activități de cercetare și inovare care sunt relevante în vederea realizării obiectivelor prevăzute la articolul 3. Atunci când Europol acordă asistență Comisiei în ceea ce privește identificarea principalelor teme de cercetare, precum și în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a unui program-cadru al Uniunii, agenția nu beneficiază de finanțare din respectivul program.

(4b)    Europol sprijină examinarea cazurilor specifice de investiții străine directe în Uniune în temeiul Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului*, care vizează întreprinderi care furnizează tehnologii utilizate sau în curs de dezvoltare de către Europol sau de către statele membre pentru prevenirea și anchetarea infracțiunilor care intră sub incidența articolului 3 cu privire la implicațiile preconizate pentru securitate.

____________

* Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79I, 21.3.2019, p. 1).”;

(e) la alineatul (5), se adaugă următoarea teză:

„Personalul Europol poate să acorde asistență autorităților competente ale statelor membre, la cererea acestora și în conformitate cu dreptul lor intern, în ceea ce privește luarea de măsuri de anchetă.”

(3)    La articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)      În cazurile specifice în care consideră că ar trebui să se deschidă o anchetă penală cu privire la o infracțiune care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor sale, Europol solicită autorităților competente ale statului membru sau ale statelor membre în cauză, prin intermediul unităților naționale, să inițieze, să efectueze sau să coordoneze o astfel de anchetă penală.”

(4)    La articolul 7, alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)    Statele membre se asigură că unitățile lor de informații financiare instituite în temeiul Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului* sunt autorizate să coopereze cu Europol în conformitate cu articolul 12 din Directiva (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului**, în special prin intermediul unității lor naționale în ceea ce privește informațiile și analizele financiare, în limitele mandatului și ale competenței lor.

__________________

* Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

** Directiva (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului (JO L 186, 11.7.2019, p. 122).”

(5)    Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)    facilitarea schimbului de informații dintre statele membre, Europol, alte organisme ale Uniunii, țări terțe, organizații internaționale și părți private;”;

(ii) se adaugă următoarele litere (e) și (f):

„(e)    cercetarea și inovarea cu privire la aspectele reglementate de prezentul regulament în vederea dezvoltării, a formării, a testării și a validării algoritmilor pentru dezvoltarea de instrumente;

(f)    sprijinirea statelor membre în vederea informării publicului cu privire la persoanele suspectate sau condamnate care sunt căutate în baza unei hotărâri judecătorești naționale referitoare la o infracțiune care intră în sfera de competență a Europol și facilitarea furnizării de către public de informații referitoare aceste persoane.”

   (b) se introduce următorul alineat (3a):

„(3a)    Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul cercetării și inovării menționate la alineatul (2) litera (e) se efectuează prin intermediul proiectelor de cercetare și inovare ale Europol, cu definirea clară a obiectivelor, a duratei și a domeniului de aplicare ale prelucrării datelor cu caracter personal în cauză, în legătură cu care se aplică garanțiile specifice suplimentare prevăzute la articolul 33a.”;

(c) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)    Fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (4) și articolului 18a, categoriile de date cu caracter personal și categoriile de persoane vizate ale căror date pot fi colectate și prelucrate pentru fiecare scop menționat la alineatul (2) sunt enumerate în anexa II.”;

(d) se introduce următorul alineat (5a):

„(5a)    Înainte de prelucrarea datelor în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, Europol poate prelucra temporar datele cu caracter personal primite în temeiul articolului 17 alineatele (1) și (2) în scopul de a stabili dacă aceste date respectă cerințele prevăzute la alineatul (5) din prezentul articol, inclusiv prin verificarea datelor în raport cu toate datele pe care Europol le prelucrează deja în conformitate cu alineatul (5).

Consiliul de administrație, acționând la propunerea directorului executiv și după consultarea AEPD, precizează mai detaliat condițiile referitoare la prelucrarea acestor date.

Europol poate prelucra datele cu caracter personal în temeiul prezentului alineat numai pentru o perioadă de maximum un an sau, în cazuri justificate, pentru o perioadă mai lungă, cu autorizarea prealabilă a AEPD, în cazul în care acest lucru este necesar în sensul prezentului articol. În cazul în care rezultatul prelucrării indică faptul că datele cu caracter personal nu respectă cerințele de la alineatul (5) din prezentul articol, Europol șterge respectivele date și îl informează în consecință pe furnizorul datelor.”

(6)    Se introduce următorul articol 18a:

„Articolul 18a

Prelucrarea informațiilor în sprijinul unei anchete penale

(1)    Atunci când acest lucru este necesar pentru a sprijini o anchetă penală specifică, Europol poate să prelucreze date cu caracter personal care se referă la alte categorii de persoane vizate decât cele enumerate în anexa II, în cazul în care:

(a) un stat membru sau EPPO transmite Europol un dosar de anchetă în temeiul articolului 17 alineatul (1) litera (a) în scopul efectuării analizei operaționale în sprijinul respectivei anchete penale specifice în cadrul mandatului Europol în temeiul articolului 18 alineatul (2) litera (c) și

(b) Europol evaluează că nu este posibil să efectueze analiza operațională a dosarului de anchetă fără să prelucreze date cu caracter personal care nu respectă cerințele prevăzute la articolul 18 alineatul (5). Această evaluare se înregistrează.

(2)    Europol poate să prelucreze date cu caracter personal dintr-un dosar de anchetă atât timp cât sprijină ancheta penală specifică în curs pentru care s-a transmis dosarul de anchetă de către un stat membru sau de către EPPO în conformitate cu alineatul (1) și numai în scopul sprijinirii respectivei anchete.

Consiliul de administrație, acționând la propunerea directorului executiv și după consultarea AEPD, precizează mai detaliat condițiile referitoare la prelucrarea acestor date.

Fără a aduce atingere prelucrării datelor cu caracter personal în temeiul articolului 18 alineatul (5a), datele cu caracter personal care se referă la alte categorii de persoane vizate decât cele enumerate în anexa II se separă din punct de vedere funcțional de alte date și pot fi accesate numai în cazul în care acest lucru este necesar în vederea sprijinirii anchetei penale specifice pentru care au fost furnizate.

(3)    La cererea statului membru sau a EPPO care a transmis Europol un dosar de anchetă în temeiul alineatului (1), Europol poate să păstreze respectivul dosar de anchetă și rezultatul analizei sale operaționale după încheierea perioadei de stocare prevăzute la alineatul (2), în unicul scop de a asigura veridicitatea, fiabilitatea și trasabilitatea procesului de colectare a informațiilor în materie penală și numai pe durata desfășurării în statul membru în cauză a procedurilor judiciare legate de respectiva anchetă penală.

De asemenea, respectivul stat membru poate să solicite Europol să păstreze dosarul de anchetă și rezultatul analizei sale operaționale după încheierea perioadei de stocare prevăzute la alineatul (2) în scopul de a asigura veridicitatea, fiabilitatea și trasabilitatea procesului de colectare a informațiilor în materie penală și numai pe durata desfășurării într-un alt stat membru a procedurilor judiciare rezultate în urma unei anchete penale conexe.

Consiliul de administrație, acționând la propunerea directorului executiv și după consultarea AEPD, precizează mai detaliat condițiile referitoare la prelucrarea acestor date. Astfel de date cu caracter personal se separă din punct de vedere funcțional de alte date și pot fi accesate numai în cazul în care acest lucru este necesar în scopul de a asigura veridicitatea, fiabilitatea și trasabilitatea procesului de colectare a informațiilor în materie penală.

(4)    Alineatele (1)-(3) se aplică, de asemenea, în cazul în care Europol primește date cu caracter personal de la o țară terță cu care s-a încheiat un acord fie în temeiul articolului 23 din Decizia 2009/371/JAI în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament, fie în temeiul articolului 218 din TFUE în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament sau care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, astfel cum se menționează la articolul 25 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, iar respectiva țară terță transmite Europol un dosar de anchetă în vederea efectuării analizei operaționale care sprijină ancheta penală specifică desfășurată într-un stat membru sau în mai multe state membre pe care o sprijină Europol. AEPD este informată în cazul în care o țară terță transmite Europol un dosar de anchetă. Europol se asigură că volumul de date cu caracter personal nu este în mod vădit disproporționat în raport cu ancheta specifică desfășurată într-un stat membru sprijinită de Europol și că nu există elemente obiective care să indice faptul că dosarul a fost obținut de țara terță respectivă cu încălcarea vădită a drepturilor fundamentale. În cazul în care Europol sau AEPD concluzionează că există indicii preliminare conform cărora respectivele date sunt disproporționate sau au fost colectate cu încălcarea drepturilor fundamentale, Europol nu prelucrează datele în cauză. Datele prelucrate în temeiul prezentului alineat pot fi accesate de Europol numai în cazul în care acest lucru este necesar pentru sprijinirea anchetei penale specifice desfășurate într-un stat membru sau în mai multe state membre. Aceste date se comunică numai în cadrul Uniunii.”

(7)    Articolul 20 se modifică după cum urmează:

(a) se introduce următorul alineat (2a):

„(2a)    În cadrul desfășurării unor proiecte specifice de analiză operațională, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (3), statele membre pot stabili ca Europol să asigure faptul că informațiile sunt direct accesibile altor state membre selectate în scopul unei colaborări consolidate în cadrul unor anchete specifice, fără a aduce atingere vreunei restricții prevăzute la articolul 19 alineatul (2).”;

(b) la alineatul (3), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(3)    În conformitate cu dreptul intern, informațiile menționate la alineatele (1), (2) și (2a) sunt accesate și prelucrate ulterior de către statele membre numai în scopuri de prevenire și combatere și pentru procedurile judiciare conexe:”;

(c) se adaugă următorul alineat (5):

„(5)    Atunci când dreptul intern îi permite personalului Europol să furnizeze probe de care a luat cunoștință în îndeplinirea îndatoririlor sale sau în exercitarea activităților sale, numai personalul Europol autorizat de directorul executiv să facă acest lucru este în măsură să furnizeze respectivele probe în cadrul procedurilor judiciare din statele membre.”

(8)    Se introduce următorul articol 20a:

„Articolul 20a

Relațiile cu Parchetul European

(1)    Europol stabilește și menține o relație strânsă cu Parchetul European (EPPO). În cadrul acestei relații, Europol și EPPO acționează în limitele mandatului și competențelor lor. În acest sens, încheie un acord de lucru care stabilește modalitățile de cooperare.

(2)    Europol sprijină activ investigațiile și urmăririle penale ale EPPO și cooperează cu acesta, în special prin schimburi de informații și prin furnizarea de sprijin analitic.

(3)    Europol ia toate măsurile corespunzătoare pentru a permite EPPO să aibă acces indirect, pe baza unui sistem de tip „rezultat pozitiv/rezultat negativ”, la informații furnizate în scopurile prevăzute la articolul 18 alineatul (2) literele (a), (b) și (c). Articolul 21 se aplică mutatis mutandis, cu excepția alineatului (2).

(4)    Europol raportează EPPO, fără întârzieri nejustificate, orice comportament infracțional în privința căruia EPPO ar putea să își exercite competența.”

(9)    La articolul 21, se adaugă următorul alineat (8):

„(8)    În cazul în care, în cursul activităților de prelucrare a informațiilor referitoare la o anchetă individuală sau la un proiect specific, Europol identifică informații relevante pentru o eventuală activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii, Europol furnizează OLAF, din proprie inițiativă, fără întârzieri nejustificate, respectivele informații.”

(10)    Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 24

Transmiterea datelor operaționale cu caracter personal către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii

(1) Sub rezerva oricăror restricții suplimentare în temeiul prezentului regulament, în special în temeiul articolului 19 alineatele (2) și (3) și fără a aduce atingere articolului 67, Europol transmite date operaționale cu caracter personal către o altă instituție, un alt organ, un alt oficiu sau o altă agenție a Uniunii numai în cazul în care datele sunt necesare pentru îndeplinirea legitimă a sarcinilor instituției, organului, oficiului sau agenției Uniunii în cauză.

(2) În cazul în care datele operaționale cu caracter personal sunt transmise ca urmare a unei cereri din partea unei alte instituții, a unui alt organ, a unui alt oficiu sau a unei alte agenții a Uniunii, atât operatorul, cât și destinatarul sunt răspunzători de legalitatea respectivei transmiteri.

Europol efectuează o verificare privind competența celeilalte instituții, a celuilalt organ, a celuilalt oficiu sau a celeilalte agenții a Uniunii. În cazul în care apar îndoieli cu privire la necesitatea transmiterii datelor cu caracter personal, Europol solicită destinatarului informații suplimentare.

Instituția destinatară, organul destinatar, oficiul destinatar sau agenția destinatară a Uniunii se asigură că necesitatea transmiterii datelor operaționale cu caracter personal poate fi verificată ulterior.

(3) Instituția destinatară, organul destinatar, oficiul destinatar sau agenția destinatară a Uniunii prelucrează datele operaționale cu caracter personal numai în scopurile pentru care au fost transmise.”

(11)    Articolul 25 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (5), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Prin derogare de la alineatul (1), directorul executiv poate să autorizeze transferul sau categorii de transferuri de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale, de la caz la caz, dacă transferul este, sau dacă un alt transfer conex este:”;

   (b) la alineatul (8), se adaugă următoarea teză:

„În cazul în care un transfer se întemeiază pe alineatul (5), respectivul transfer se documentează, iar documentația se pune la dispoziția AEPD la cererea acesteia. Documentația trebuie să includă o înregistrare a datei și a orei transferului, precum și informații privind autoritatea competentă destinatară, privind justificarea transferului și privind datele operaționale cu caracter personal transferate.”

(12)    Articolul 26 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Europol poate să primească date cu caracter personal direct de la părți private și să prelucreze aceste date în conformitate cu articolul 18 pentru a identifica toate unitățile naționale în cauză, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (a). Europol transmite imediat unităților naționale în cauză datele cu caracter personal și orice rezultate relevante ale prelucrării respectivelor date, necesare în scopul stabilirii jurisdicției. Europol poate să transmită datele cu caracter personal și rezultatele relevante ale prelucrării respectivelor date, necesare în scopul stabilirii jurisdicției în conformitate cu articolul 25, punctelor de contact și autorităților în cauză menționate la alineatul (1) literele (b) și (c). După ce Europol a identificat și a transmis datele relevante cu caracter personal tuturor unităților naționale în cauză sau dacă nu este posibil să se identifice alte unități naționale în cauză, acesta șterge datele, cu excepția cazului în care o unitate națională, un punct de contact sau o autoritate în cauză retransmite Europol datele cu caracter personal în conformitate cu articolul 19 alineatul (1), în termen de patru luni după efectuarea transferului.”;

(b) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Dacă primește date cu caracter personal de la o parte privată dintr-o țară terță, Europol poate să transmită respectivele date numai unui stat membru sau unei țări terțe în cauză cu care s-a încheiat un acord în temeiul articolului 23 din Decizia 2009/371/JAI sau în temeiul articolului 218 din TFUE sau care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, astfel cum se menționează la articolul 25 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 25 alineatele (5) și (6), Europol poate să transfere țării terțe în cauză rezultatul analizei sale și al verificării respectivelor date.”;

(c) alineatele (5) și (6) se înlocuiesc cu următorul text:

„(5)   Europol poate să transmită sau să transfere date cu caracter personal părților private de la caz la caz, atunci când este strict necesar, și sub rezerva oricăror eventuale restricții prevăzute în temeiul articolului 19 alineatul (2) sau (3) și fără a aduce atingere articolului 67, în următoarele cazuri:

(a) transmiterea sau transferul este, în mod cert, în interesul persoanei vizate și persoana vizată și-a dat consimțământul sau

(b) transmiterea este absolut necesară sau transferul este absolut necesar pentru a preveni săvârșirea iminentă a unei infracțiuni, inclusiv a unui act de terorism, care intră în sfera de competență a Europol sau

(c) transmiterea datelor cu caracter personal care sunt puse la dispoziția publicului este strict necesară sau transferul datelor cu caracter personal care sunt puse la dispoziția publicului este strict necesar pentru îndeplinirea atribuției prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (m) și sunt îndeplinite următoarele condiții:

(i)    transmiterea sau transferul se referă la un caz individual și specific;

(ii)    niciunul dintre drepturile fundamentale și niciuna dintre libertățile fundamentale ale persoanelor vizate în cauză nu prevalează în fața interesului public care necesită efectuarea transmiterii sau a transferului în respectivul caz sau

(d) transmiterea datelor cu caracter personal este strict necesară sau transferul datelor cu caracter personal este strict necesar pentru ca Europol să aducă la cunoștința respectivei părți private faptul că informațiile primite sunt insuficiente pentru ca Europol să identifice unitățile naționale în cauză și sunt îndeplinite următoarele condiții:

(6) În ceea ce privește alineatul (5) literele (a), (b) și (d) din prezentul articol, dacă partea privată în cauză nu este stabilită în Uniune sau într-o țară cu care Europol are un acord de cooperare care să permită schimbul de date cu caracter personal, cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din TFUE sau care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, astfel cum se menționează la articolul 25 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, transferul este autorizat de către directorul executiv numai dacă transferul este:

(a) necesar pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane; sau

(b) necesar pentru a proteja interesele legitime ale persoanei vizate sau

(c) esențial pentru prevenirea unei amenințări imediate și grave la adresa siguranței publice a unui stat membru sau a unei țări terțe sau

(d) necesar, în cazuri individuale, în scopul prevenirii, al anchetării, al identificării sau al urmăririi penale a infracțiunilor care intră în sfera de competență a Europol sau

(e) necesar, în cazuri individuale, pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță legat de prevenirea, anchetarea, identificarea sau urmărirea penală a unei infracțiuni specifice care intră în sfera de competență a Europol.

Datele cu caracter personal nu sunt transferate dacă directorul executiv stabilește că drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate în cauză prevalează asupra interesului public în cazul transferului menționat la literele (d) și (e).

Transferurile nu sunt sistematice, masive sau structurale.”;

(d) se introduc următoarele alineate (6a) și (6b):

„(6a)   Europol poate să solicite statelor membre, prin intermediul unităților lor naționale, să obțină date cu caracter personal de la părți private care sunt stabilite sau au un reprezentant legal pe teritoriul lor, în temeiul legislației aplicabile a respectivelor state membre, în scopul transmiterii acestora către Europol, cu condiția ca datele cu caracter personal solicitate să se limiteze strict la ceea ce este necesar pentru Europol în vederea identificării unităților naționale în cauză.

Indiferent de jurisdicția lor în ceea ce privește infracțiunea specifică în legătură cu care Europol încearcă să identifice unitățile naționale în cauză, statele membre se asigură că autoritățile lor naționale competente pot să prelucreze în mod legal astfel de cereri, în conformitate cu legislația lor națională, cu scopul de a furniza Europol informațiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

 (6b)   Infrastructura Europol poate să fie utilizată pentru schimburi între autoritățile competente ale statelor membre și părți private, în conformitate cu legislația națională a respectivelor state membre. În cazurile în care statele membre utilizează această infrastructură pentru schimburi de date cu caracter personal privind infracțiuni care nu se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor Europol, Europol nu are acces la aceste date.”;

(e) alineatele (9) și (10) se elimină.

(13) Se introduce următorul articol 26a:

„Articolul 26a

Schimburi de date cu caracter personal cu părți private în situații de criză

(1) Europol poate să primească date cu caracter personal direct de la părți private și să prelucreze aceste date cu caracter personal în conformitate cu articolul 18 pentru a preveni diseminarea conținutului online legat de terorism sau extremism violent în situații de criză, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) litera (u).

(2) Dacă primește date cu caracter personal de la o parte privată dintr-o țară terță, Europol poate să transmită respectivele date numai unui stat membru sau unei țări terțe în cauză cu care s-a încheiat un acord în temeiul articolului 23 din Decizia 2009/371/JAI sau în temeiul articolului 218 din TFUE sau care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, astfel cum se menționează la articolul 25 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 25 alineatele (5) și (6), Europol poate să transfere țării terțe în cauză rezultatul analizei sale și al verificării respectivelor date.

(3) Europol poate să transmită sau să transfere date cu caracter personal unor părți private, de la caz la caz, sub rezerva oricăror eventuale restricții prevăzute în temeiul articolului 19 alineatul (2) sau (3) și fără a aduce atingere articolului 67, în cazul în care transmiterea unor astfel de date este strict necesară sau transferul unor astfel de date este strict necesar pentru a preveni diseminarea conținutului online legat de terorism sau extremism violent, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) litera (u), și niciunul dintre drepturile fundamentale și niciuna dintre libertățile fundamentale ale persoanelor vizate în cauză nu prevalează în fața interesului public care necesită efectuarea transmiterii sau a transferului în respectivul caz.

(4) Dacă partea privată în cauză nu este stabilită în Uniune sau într-o țară cu care Europol are un acord de cooperare care să permită schimbul de date cu caracter personal, cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în temeiul articolului 218 din TFUE sau care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, astfel cum se menționează la articolul 25 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, transferul este autorizat de directorul executiv.

(5) Europol poate să solicite statelor membre, prin intermediul unităților lor naționale, să obțină date cu caracter personal de la părți private care sunt stabilite sau au un reprezentant legal pe teritoriul lor, în temeiul legislației aplicabile a respectivelor state membre, în scopul transmiterii acestora către Europol, cu condiția ca datele cu caracter personal solicitate să se limiteze strict la ceea ce este necesar pentru Europol în vederea prevenirii diseminării conținutului online legat de terorism sau extremism violent, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) litera (u). Indiferent de jurisdicția lor în ceea ce privește diseminarea conținutului în legătură cu care Europol solicită datele cu caracter personal, statele membre se asigură că autoritățile naționale competente pot să prelucreze în mod legal astfel de cereri, în conformitate cu legislația lor națională, în scopul de a furniza Europol informațiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

(6) Europol se asigură că sunt înregistrate în detaliu toate transferurile de date cu caracter personal și motivele acestor transferuri, în conformitate cu prezentul regulament, și că aceste evidențe sunt comunicate AEPD la cerere, în conformitate cu articolul 40.

(7) Dacă datele cu caracter personal primite sau care urmează să fie transferate aduc atingere intereselor unui stat membru, Europol informează imediat unitatea națională a statului membru în cauză.”

(14)    Se introduce următorul articol 27a:

 „Articolul 27a

Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol

(1) Prezentul regulament, articolul 3 și capitolul IX din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului* se aplică prelucrării datelor operaționale cu caracter personal de către Europol.

Regulamentul (UE) 2018/1725, cu excepția capitolului IX, se aplică prelucrării datelor administrative cu caracter personal de către Europol.

(2) Trimiterile la «normele aplicabile privind protecția datelor» se interpretează ca trimiteri la dispozițiile referitoare la protecția datelor prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2018/1725.

(3) Trimiterile la «date cu caracter personal» din prezentul regulament se interpretează ca trimiteri la «date operaționale cu caracter personal», cu excepția cazului în care se prevede altfel.

(4) În regulamentul său de procedură, Europol stabilește termenele pentru stocarea datelor administrative cu caracter personal.

____________

* Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).”

(15)    Articolul 28 se elimină.

(16)    Articolul 30 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (2), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Se autorizează prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată prin mijloace automatizate sau de alt tip, care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau filosofice sau apartenența sindicală și prelucrarea datelor genetice și a datelor biometrice cu unicul scop al identificării unei persoane fizice sau a datelor privind sănătatea sau viața sexuală sau orientarea sexuală a unei persoane numai în cazul în care acest lucru este strict necesar și proporțional pentru prevenirea sau combaterea criminalității care se încadrează în obiectivele Europol și dacă respectivele date completează alte date cu caracter personal prelucrate de Europol.”;

(b) la alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Numai Europol are acces direct la datele cu caracter personal menționate la alineatele (1) și (2), cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 20 alineatul (2a).”

(c) alineatul (4) se elimină;

(d) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Datele cu caracter personal menționate la alineatele (1) și (2) nu se transmit statelor membre și organismelor Uniunii sau nu se transferă țărilor terțe și organizațiilor internaționale, cu excepția situației în care o astfel de transmitere este strict necesară și proporțională sau în care un astfel de transfer este strict necesar și proporțional în cazuri individuale referitoare la criminalitatea care se încadrează în obiectivele Europol și respectă dispozițiile capitolului V.”

(17)    Articolul 32 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 32

Securitatea prelucrării

Europol și statele membre instituie mecanisme menite să asigure faptul că măsurile de securitate menționate la articolul 91 din Regulamentul (UE) 2018/1725 sunt luate în considerare dincolo de limitele sistemului de informații.”

(18)    Articolul 33 se elimină.

(19)    Se introduce următorul articol 33a:

„Articolul 33a

Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri de cercetare și inovare

(1)        Pentru prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată prin intermediul proiectelor de cercetare și inovare ale Europol, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (2) litera (e), se aplică următoarele garanții suplimentare:

(a)orice proiect face obiectul autorizării prealabile de către directorul executiv, pe baza unei descrieri a activității de prelucrare preconizate, care stabilește necesitatea prelucrării datelor cu caracter personal, cum ar fi explorarea și testarea unor soluții inovatoare și asigurarea exactității rezultatelor proiectului, a unei descrieri a datelor cu caracter personal care urmează să fie prelucrate, a unei descrieri a perioadei de păstrare și a condițiilor de acces la datele cu caracter personal, a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor în ceea ce privește riscurile la adresa tuturor drepturilor și libertăților persoanelor vizate, inclusiv cu privire la orice eroare sistematică din cadrul rezultatului, precum și pe baza măsurilor preconizate pentru abordarea acestor riscuri;

(b)(b) Consiliul de administrație și AEPD sunt informate înainte de lansarea proiectului; (c) orice date cu caracter personal care urmează să fie prelucrate în contextul proiectului sunt copiate temporar într-un mediu separat, izolat și protejat de prelucrare a datelor din cadrul Europol exclusiv în scopul derulării respectivului proiect și numai personalul autorizat al Europol are acces la datele în cauză;

(c)(d) datele cu caracter personal prelucrate în contextul proiectului nu sunt transmise, transferate sau accesate în alt mod de alte părți;

(d)(e) nicio prelucrare a datelor cu caracter personal în contextul proiectului nu conduce la măsuri sau la decizii care afectează persoanele vizate;

(e)(f) orice date cu caracter personal prelucrate în contextul proiectului se șterg după încheierea proiectului sau după ce datele cu caracter personal au ajuns la sfârșitul perioadei lor de păstrare în conformitate cu articolul 31;

(f)(g) înregistrările operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal în contextul proiectului se păstrează pe durata proiectului și timp de un an după încheierea proiectului, exclusiv în scopul verificării exactității rezultatului prelucrării datelor și numai atât timp cât este necesar pentru efectuarea acestei verificări.

(3)    Europol păstrează o descriere completă și detaliată a procesului și a motivelor care stau la baza formării, a testării și a validării algoritmilor pentru a asigura transparența și pentru a verifica exactitatea rezultatelor.”;

(20) Articolul 34 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, Europol notifică, fără întârzieri nejustificate, respectiva încălcare autorităților competente ale statelor membre în cauză, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (5), precum și furnizorului de date în cauză, cu excepția cazului în care este puțin probabil ca încălcarea securității datelor cu caracter personal să genereze un risc la adresa drepturilor și libertăților persoanelor fizice.”;

(b) alineatul (3) se elimină.

(21)    Articolul 35 se modifică după cum urmează:

(a) alineatele (1) și (2) se elimină;

(b) la alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 93 din Regulamentul (UE) 2018/1725, dacă Europol nu dispune de datele de contact ale persoanei vizate în cauză, Europol solicită furnizorului de date să îi comunice persoanei vizate în cauză încălcarea securității datelor cu caracter personal și să îl informeze cu privire la decizia luată.”;

(b)alineatele (4) și 5 se elimină.

(22) Articolul 36 se modifică după cum urmează:

(a) alineatele (1) și (2) se elimină;

(b) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Orice persoană vizată care dorește să își exercite dreptul de acces, prevăzut la articolul 80 din Regulamentul (UE) 2018/1725, la datele cu caracter personal care o privesc poate să depună o cerere în acest sens, fără costuri excesive, la autoritatea competentă desemnată în acest scop în statul membru în care alege să efectueze acest demers sau la Europol. În situația în care cererea este înaintată autorității statului membru, aceasta transmite cererea către Europol fără întârziere și, în orice caz, în termen de o lună de la primire.”;

(c) alineatele (6) și (7) se elimină.

(23) Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Orice persoană vizată care dorește să își exercite dreptul la rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal sau la restricționarea prelucrării menționate la articolul 82 din Regulamentul (UE) 2018/1725 a datelor cu caracter personal care o privesc poate să depună o cerere în acest sens, prin intermediul autorității desemnate în acest scop în statul membru în care alege să efectueze acest demers sau la Europol. În situația în care cererea este înaintată autorității statului membru, aceasta transmite cererea către Europol fără întârziere și, în orice caz, în termen de o lună de la primire.”;

(b) alineatul (2) se elimină;

(c) la alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 82 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1725, Europol restricționează, în loc să șteargă, datele cu caracter personal menționate la alineatul (2), dacă există motive întemeiate să se considere că ștergerea lor ar putea afecta interesele legitime ale persoanei vizate.”;

(d) alineatele (8) și (9) se elimină.

(24) Se introduce următorul articol 37a:

„Articolul 37a

Dreptul la restricționarea prelucrării

În cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal a fost restricționată în temeiul articolului 82 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2018/1725, astfel de date cu caracter personal se prelucrează numai pentru protecția drepturilor persoanei vizate sau ale unei alte persoane fizice sau juridice ori în scopurile prevăzute la articolul 82 alineatul (3) din regulamentul menționat.”

(25)    Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Responsabilitatea pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/1725 în ceea ce privește datele administrative cu caracter personal și pentru respectarea prezentului regulament, precum și a articolului 3 și a capitolului IX din Regulamentul (UE) 2018/1725 în ceea ce privește datele operaționale cu caracter personal revine Europol.”;

(b) la alineatul (7), a treia teză se înlocuiește cu următorul text:

„Securitatea acestor schimburi se asigură în conformitate cu articolul 91 din Regulamentul (UE) 2018/1725.”

(26) Articolul 39 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Fără a aduce atingere articolului 90 din Regulamentul (UE) 2018/1725, orice nou tip de operațiuni de prelucrare care urmează să fie efectuate face obiectul consultării prealabile a AEPD, în cazul în care urmează să se prelucreze categorii speciale de date prevăzute la articolul 30 alineatul (2) din prezentul regulament.”;

(b) alineatele (2) și (3) se elimină.

(27) Se introduce următorul articol 39a:

„Articolul 39a

Evidențe ale categoriilor de activități de prelucrare

(1) Europol ține o evidență a tuturor categoriilor de activități de prelucrare aflate în responsabilitatea sa. Această evidență conține următoarele informații:

(a) datele de contact ale Europol, precum și numele și datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor;

(b) scopurile prelucrării;

(c) o descriere a categoriilor de persoane vizate și a categoriilor de date operaționale cu caracter personal;

(d) categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele operaționale cu caracter personal, inclusiv destinatari din țări terțe sau organizații internaționale;

(e) atunci când este cazul, transferurile de date operaționale cu caracter personal către o țară terță, o organizație internațională sau o parte privată, inclusiv identificarea țării terțe, a organizației internaționale sau a părții private în cauză;

(f) atunci când este posibil, termenele preconizate pentru ștergerea diferitelor categorii de date;

(g) atunci când este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice și organizatorice de securitate menționate la articolul 91 din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(2) Evidențele menționate la alineatul (1) se țin în scris, inclusiv în format electronic.

(3) Europol pune evidențele menționate la alineatul (1) la dispoziția AEPD, la cererea acesteia.”

(28)    Articolul 40 se modifică după cum urmează:

(a) titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Înregistrarea”;

(b) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În conformitate cu articolul 88 din Regulamentul (UE) 2018/1725, Europol înregistrează operațiunile de prelucrare pe care le efectuează. Înregistrările nu pot fi modificate.”;

(c) la alineatul (2), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 88 din Regulamentul (UE) 2018/1725, înregistrările întocmite în temeiul alineatului (1), în cazul în care sunt necesare pentru o anchetă specifică legată de respectarea normelor privind protecția datelor, se comunică unității naționale în cauză.”

(29)    Articolul 41 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 41

Desemnarea responsabilului cu protecția datelor

(1)    Consiliul de administrație numește un responsabil cu protecția datelor care este un membru al personalului special numit în acest scop. În îndeplinirea îndatoririlor sale, responsabilul cu protecția datelor acționează în mod independent și nu poate primi niciun fel de instrucțiuni.

(2)    Responsabilul cu protecția datelor este selectat pe baza calităților sale personale și profesionale și, în special, a cunoștințelor de specialitate privind protecția datelor și practicile din acest domeniu, precum și pe baza capacității sale de a-și îndeplini atribuțiile ce îi revin în temeiul prezentului regulament.

(3)    Selectarea responsabilului cu protecția datelor nu trebuie să genereze un conflict de interese între îndatoririle sale în calitate de responsabil cu protecția datelor și orice altă îndatorire oficială pe care acesta ar avea-o, în special în legătură cu aplicarea prezentului regulament.

(4)    Responsabilul cu protecția datelor este desemnat pentru un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit. Responsabilul cu protecția datelor poate fi demis din funcție de Consiliul de administrație numai cu acordul AEPD, dacă nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru exercitarea îndatoririlor sale.

(5)    După desemnare, responsabilul cu protecția datelor este înregistrat de Consiliul de administrație la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

(6)    Europol publică datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor și le comunică AEPD.”

(30) Se introduc următoarele articole 41a și 41b:

„Articolul 41a

Funcția de responsabil cu protecția datelor

(1) Europol se asigură că responsabilul cu protecția datelor este implicat în mod corespunzător și în timp util în toate aspectele legate de protecția datelor cu caracter personal.

(2) Europol acordă sprijin responsabilului cu protecția datelor în îndeplinirea atribuțiilor menționate la articolul 41c, prin furnizarea resurselor necesare și a personalului necesar pentru îndeplinirea acestor atribuții și prin furnizarea accesului la datele cu caracter personal și la operațiunile de prelucrare, precum și pentru menținerea la zi a cunoștințelor sale de specialitate. Personalul aferent poate fi completat cu un responsabil adjunct cu protecția datelor în domeniul prelucrării operaționale și administrative a datelor cu caracter personal.

(3) Europol se asigură că responsabilul cu protecția datelor nu primește niciun fel de instrucțiuni în ceea ce privește îndeplinirea acestor atribuții. Responsabilul cu protecția datelor raportează direct Consiliului de administrație. Responsabilul cu protecția datelor nu este demis sau sancționat de Consiliul de administrație pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

(4) Persoanele vizate îl pot contacta pe responsabilul cu protecția datelor cu privire la toate chestiunile legate de prelucrarea datelor lor cu caracter personal și de exercitarea drepturilor lor în temeiul prezentului regulament și în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1725. Nicio persoană nu poate suferi vreun prejudiciu ca urmare a aducerii la cunoștința responsabilului cu protecția datelor a unui fapt despre care se susține că ar reprezenta o încălcare a prezentului regulament sau a Regulamentului (UE) 2018/1725.

(5) Consiliul de administrație adoptă norme suplimentare de punere în aplicare cu privire la responsabilul pentru protecția datelor. Respectivele norme de aplicare se referă, în special, la procedura de selecție pentru funcția de responsabil cu protecția datelor, la demiterea, atribuțiile, îndatoririle și competențele responsabilului cu protecția datelor, precum și la garanțiile de independență a acestuia.

(6) Responsabilul cu protecția datelor și personalul acestuia se supun obligației de confidențialitate, în conformitate cu articolul 67 alineatul (1).

Articolul 41b

Atribuțiile responsabilului cu protecția datelor

(1)    Responsabilul cu protecția datelor are, în special, următoarele atribuții în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal:

(a)    asigurarea respectării de către Europol, în mod independent, a dispozițiilor privind protecția datelor din prezentul regulament și din Regulamentul (UE) 2018/1725, precum și a dispozițiilor relevante privind protecția datelor din regulamentul de procedură al Europol; aceasta include monitorizarea respectării prezentului regulament, a Regulamentului (UE) 2018/1725, a altor dispoziții de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecția datelor și a politicilor Europol în legătură cu protecția datelor cu caracter personal, inclusiv repartizarea responsabilităților și acțiunile de sensibilizare și de formare a personalului implicat în operațiunile de prelucrare, precum și auditurile cu privire la acestea;

(b) informarea și consilierea Europol, precum și a personalului care prelucrează date cu caracter personal cu privire la obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament, al Regulamentului (UE) 2018/1725 și al altor dispoziții de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecția datelor;

(c) consilierea la cerere în ceea ce privește evaluarea impactului asupra protecției datelor și monitorizarea efectuării acesteia, în temeiul articolului 89 din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(d) ținerea unui registru al încălcărilor securității datelor cu caracter personal și consilierea la cerere în ceea ce privește necesitatea unei notificări sau a unei comunicări a unei încălcări a securității datelor cu caracter personal, în temeiul articolelor 92 și 93 din Regulamentul (UE) 2018/1725;

(e) asigurarea faptului că se ține o evidență a operațiunilor de transfer și de primire de date cu caracter personal, în conformitate cu prezentul regulament;

(f) asigurarea faptului că, la cererea acestora, persoanele vizate sunt informate cu privire la drepturile pe care le au în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) 2018/1725;

(g) cooperarea cu personalul Europol care răspunde de procedurile, formarea și consilierea privind prelucrarea datelor;

(h) cooperarea cu AEPD;

(i) cooperarea cu autoritățile naționale competente, în special cu responsabilii cu protecția datelor numiți în cadrul autorităților competente ale statelor membre și cu autoritățile naționale de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de protecția datelor în domeniul asigurării respectării legii;

(j) asumarea rolului de punct de contact pentru Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor privind aspectele legate de prelucrare, inclusiv consultarea prealabilă în temeiul articolelor 39 și 90 din Regulamentul (UE) 2018/1725, precum și acordarea de consultanță, dacă este cazul, cu privire la orice altă chestiune;

(k) elaborarea unui raport anual și transmiterea acestuia către Consiliul de administrație și AEPD.

(2)    Responsabilul cu protecția datelor exercită funcțiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725 în ceea ce privește datele administrative cu caracter personal.

(3)    În îndeplinirea atribuțiilor sale, responsabilul cu protecția datelor și membrii personalului Europol care îl asistă pe responsabilul cu protecția datelor în îndeplinirea atribuțiilor sale au acces la toate datele prelucrate de Europol și la toate sediile Europol.

(4)    Dacă responsabilul cu protecția datelor consideră că dispozițiile prezentului regulament, dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1725 referitoare la prelucrarea datelor administrative cu caracter personal sau dispozițiile prezentului regulament sau dispozițiile articolului 3 și ale capitolului IX din Regulamentul (UE) 2018/1725 referitoare la prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal nu au fost respectate, acesta îl informează pe directorul executiv și îi solicită să soluționeze neconformitatea respectivă într-un anumit termen.

Dacă directorul executiv nu soluționează neconformitatea prelucrării în termenul stabilit, responsabilul cu protecția datelor informează Consiliul de administrație. Consiliul de administrație răspunde într-un anumit termen, convenit cu responsabilul cu protecția datelor. În cazul în care Consiliul de administrație nu soluționează neconformitatea în termenul stabilit, responsabilul cu protecția datelor sesizează AEPD.”

(31)    La articolul 42, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) În scopul exercitării funcției sale de control, autoritatea națională de supraveghere are acces, la sediul unității naționale sau la sediul ofițerilor de legătură, la datele transmise de statul său membru către Europol, în conformitate cu procedurile naționale relevante, precum și la înregistrările menționate la articolul 40.

 (2)   Autoritățile naționale de supraveghere au acces la birourile și la documentele ofițerilor lor de legătură detașați la Europol.”

(32)    Articolul 43 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„AEPD răspunde de monitorizarea și asigurarea aplicării dispozițiilor prezentului regulament și ale Regulamentului (UE) 2018/1725 referitoare la protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol, precum și de consilierea Europol și a persoanelor vizate cu privire la toate aspectele care se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal.”;

(b) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) AEPD elaborează un raport anual privind activitățile sale de supraveghere în legătură cu Europol. Acest raport face parte din raportul anual al AEPD menționat la articolul 60 din Regulamentul (UE) 2018/1725. Autoritățile naționale de supraveghere sunt invitate să formuleze observații cu privire la acest raport înainte să fie integrat în raportul anual. AEPD ține cont în cea mai mare măsură de observațiile formulate de autoritățile naționale de supraveghere și, în orice caz, face trimitere la aceste observații în raportul anual.

Raportul include informații statistice privind plângeri, anchete și investigații, precum și privind transferurile de date cu caracter personal către țări terțe și organizații internaționale, cazurile de consultări prealabile și recurgerea la competențele prevăzute la alineatul (3).”

(33)    La articolul 44, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)    În cazurile menționate la alineatul (1), se asigură supravegherea coordonată în conformitate cu articolul 62 din Regulamentul (UE) 2018/1725. AEPD recurge la cunoștințele de specialitate și la experiența autorităților naționale de supraveghere în îndeplinirea îndatoririlor sale stabilite la articolul 43 alineatul (2). Atunci când efectuează inspecții comune împreună cu AEPD, membrii și personalul autorităților naționale de supraveghere au, ținând seama în mod corespunzător de principiile subsidiarității și proporționalității, competențe echivalente cu cele prevăzute la articolul 43 alineatul (4) și sunt supuși unei obligații echivalente cu cea prevăzută la articolul 43 alineatul (6).”

(34)    Se elimină articolele 45 și 46.

(35)    Articolul 47 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Orice persoană vizată are dreptul de a depune o plângere la AEPD, în cazul în care consideră că prelucrarea de către Europol a datelor cu caracter personal care o privesc nu este conformă cu prezentul regulament sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725.”; [este necesar să înlocuim întregul alineat][„(1) sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725.”]

(b) la alineatul (2), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care o plângere se referă la o decizie menționată la articolele 36, 37 sau 37a din prezentul regulament sau la articolele 80, 81 sau 82 din Regulamentul (UE) 2018/1725, AEPD consultă autoritățile naționale de supraveghere ale statului membru care a furnizat datele sau ale statului membru direct vizat.”;

(c) se adaugă următorul alineat (5):

„(5) AEPD informează persoana vizată cu privire la evoluția și rezultatul procesului de soluționare a plângerii, inclusiv cu privire la posibilitatea de a exercita o cale de atac în temeiul articolului 48.”

(36)    Articolul 50 se modifică după cum urmează:

(a) titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Dreptul la despăgubiri”;

(b) alineatul (1) se elimină;

(c) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Orice litigiu între Europol și statele membre privind răspunderea finală pentru despăgubirile acordate unei persoane care a suferit un prejudiciu material sau moral în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și cu legislația națională de transpunere a articolului 56 din Directiva (UE) 2016/680 este înaintat Consiliului de administrație, care hotărăște cu o majoritate de două treimi din membrii săi, fără a aduce atingere dreptului de a contesta respectiva decizie în conformitate cu articolul 263 din TFUE.”

(37)    Articolul 51 se modifică după cum urmează:

   (a) la alineatul (3), se adaugă următoarele litere (f)-(i):

„(f)    informații anuale cu privire la numărul de cazuri în care Europol a adresat cereri subsecvente unor părți private sau cereri din proprie inițiativă adresate statelor membre de stabilire pentru transmiterea de date cu caracter personal în conformitate cu articolul 26, inclusiv exemple specifice de cazuri care să demonstreze motivul pentru care aceste cereri au fost necesare în vederea îndeplinirii de către Europol a obiectivelor și a atribuțiilor sale;

(g)    informații anuale cu privire la numărul de cazuri în care a fost necesar ca Europol să prelucreze date cu caracter personal din afara categoriilor de persoane vizate enumerate în anexa II pentru a sprijini statele membre într-o anchetă penală specifică în conformitate cu articolul 18a, inclusiv exemple de astfel de cazuri care să demonstreze motivul pentru care a fost necesară această prelucrare a datelor;

(h)    informații anuale cu privire la numărul de cazuri în care Europol a emis semnalări în Sistemul de informații Schengen în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (r) și la numărul de rezultate pozitive generate de aceste semnalări, inclusiv exemple specifice de cazuri care să demonstreze motivul pentru care aceste semnalări au fost necesare în vederea îndeplinirii de către Europol a obiectivelor și a atribuțiilor sale;

(i)    informații anuale cu privire la numărul de proiecte-pilot în care Europol a prelucrat date cu caracter personal cu scopul de a forma, de a testa și de a valida algoritmi pentru dezvoltarea de instrumente, inclusiv de instrumente bazate pe IA, destinate asigurării respectării legii, în conformitate cu articolul 33a, inclusiv informații privind scopurile acestor proiecte și nevoile în materie de asigurare a respectării legii pe care urmăresc să le abordeze.”

(38)    La articolul 57, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Europol poate să beneficieze de finanțare din partea Uniunii sub forma acordurilor de contribuție sau a acordurilor de grant în conformitate cu normele sale financiare menționate la articolul 61 și cu dispozițiile instrumentelor relevante care sprijină politicile Uniunii. Se pot primi contribuții din partea țărilor cu care Europol sau Uniunea a încheiat un acord care prevede furnizarea de contribuții financiare către Europol în cadrul domeniului de aplicare al obiectivelor și al atribuțiilor acestuia. Cuantumul contribuției se stabilește în respectivul acord.”

(39)    Articolul 61 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)    Normele financiare aplicabile Europol se adoptă de Consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Acestea nu se abat de la Regulamentul delegat (UE) al Comisiei 2019/715, cu excepția cazului în care o astfel de abatere este în mod specific necesară pentru funcționarea Europol și Comisia și-a dat acordul prealabil”;

(b) alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Europol poate să acorde granturi legate de îndeplinirea obiectivelor și a atribuțiilor sale menționate la articolele 3 și 4.

(3)   Europol poate să acorde statelor membre granturi fără o cerere de propuneri pentru desfășurarea activităților care se încadrează în obiectivele și atribuțiile Europol.”;

(c) se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) În cazul în care acest lucru este justificat în mod corespunzător în scopuri operaționale, sprijinul financiar poate să acopere integral costurile de investiții pentru echipamente, infrastructură sau alte active.”

(40)    Articolul 67 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 67

Normele de securitate privind protecția informațiilor clasificate și a informațiilor neclasificate sensibile

(1) Europol adoptă propriile sale norme de securitate, care se bazează pe principiile și pe normele stabilite în normele de securitate ale Comisiei pentru protecția informațiilor clasificate ale Uniunii Europene (IUEC) și a informațiilor neclasificate sensibile, inclusiv, printre altele, dispoziții privind schimbul de astfel de informații cu țări terțe și prelucrarea și stocarea acestor informații în conformitate cu Deciziile (UE, Euratom) 2015/443 (44) și (UE, Euratom) 2015/444 (45) ale Comisiei. Orice acord administrativ privind schimbul de informații clasificate cu autoritățile relevante ale unei țări terțe sau, în absența unui astfel de acord, orice transmitere ad-hoc excepțională de IUEC către aceste autorități este supus(ă) aprobării prealabile de către Comisie.

(2) Consiliul de administrație adoptă normele de securitate ale Europol în urma aprobării de către Comisie. Atunci când evaluează normele de securitate propuse, Comisia se asigură că acestea sunt compatibile cu Deciziile (UE, Euratom) 2015/443 și (UE, Euratom) 2015/444.”

(41)    La articolul 68, se adaugă următorul alineat (3):

„(3)    În termen de [trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în care evaluează beneficiile operaționale ale punerii în aplicare a competențelor prevăzute la articolul 18 alineatul (2) litera (e), la articolul 18 alineatul (5a), la articolul 18a, la articolul 26 și la articolul 26a în ceea ce privește obiectivele Europol. Raportul se referă la impactul acestor competențe asupra drepturilor și libertăților fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL INIȚIATIVEI LEGISLATIVE

1.1.Titlul inițiativei legislative

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectivul propunerii

◻ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 62  

⌧ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele inițiativei legislative

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei legislative

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale inițiativei legislative

◻ durată limitată

◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

⌧ durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2022 până în 2027

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 75  

◻ Gestiune directă asigurată de Comisie prin intermediul

◻    agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

⌧ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻BEI și Fondului european de investiții;

⌧ organismelor menționate la articolele 70 și 71;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL INIȚIATIVEI LEGISLATIVE

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

În absența adoptării CFM pentru perioada 2021-2027 și a bugetului pe 2021, impactul financiar estimat al inițiativei legislative include numai resursele necesare în plus față de contribuția de referință a UE la bugetul Europol (costuri suplimentare în comparație cu nivelul de referință – Fișa nr. 68).

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor Europol

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

În absența adoptării CFM pentru perioada 2021-2027 și a bugetului pe 2021, impactul financiar estimat al inițiativei legislative include numai resursele necesare în plus față de contribuția de referință a UE la bugetul Europol (costuri suplimentare în comparație cu nivelul de referință – Fișa nr. 68).

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale Europol

3.2.3.1.Rezumat

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Cerințe privind personalul (ENI):

Datele de recrutare sunt planificate la jumătatea anului. Sumele aferente au fost adaptate în mod corespunzător: costurile cu personalul nou-recrutat au fost estimate la 50 % din costurile medii pentru anul de recrutare.

Resursele umane necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor noului mandat au fost estimate în cooperare cu Europol. Estimările iau în considerare creșterea preconizată a volumului de muncă pe măsură ce părțile interesate recurg tot mai mult la serviciile Europol, precum și timpul de care are nevoie Europol pentru a absorbi resursele, în vederea evitării unei situații în care agenția nu ar putea să execute integral contribuția UE și să angajeze creditele în timp util.

Fișa financiară legislativă nu prevede o creștere a numărului de angajați contractuali. Comisia intenționează să propună creșterea numărului de angajați contractuali pe care l-a recomandat, de la 191 la 235, pentru a acorda sprijin informatic și administrativ activităților operaționale. Numărul maxim de angajați contractuali va ajunge la 235 în 2021 și ar trebui să se stabilizeze la acest nivel pe durata întregului CFM 2021-2027.

Informații detaliate privind majorarea efectivelor de personal

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI ar trebui inclusă în secțiunea 3 din anexa V.

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

◻    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual 92 .

3.2.5.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțarea, estimată în cele ce urmează:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

⌧    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

◻    asupra resurselor proprii

◻    asupra altor venituri

 ◻    vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

(1)    Printre acestea se numără rețelele mobile 5G, inteligența artificială, internetul obiectelor, dronele, anonimizarea și criptarea, imprimarea 3D și biotehnologia. De exemplu, în iulie 2020, autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării legii și autoritățile judiciare din Franța și Țările de Jos, alături de Europol și Eurojust, au prezentat o anchetă comună care viza dezmembrarea EncroChat, o rețea de telefonie criptată utilizată de rețele infracționale implicate în atacuri violente, în acte de corupție, în tentative de asasinate și în transporturi de droguri pe scară largă ( https://www.europol.europa.eu/newsroom/news/dismantling-of-encrypted-network-sends-shockwaves-through-organised-crime-groups-across-europe ).

(2)    Integrarea sistemelor digitale în numeroase activități infracționale și extinderea comerțului online cu bunuri și servicii ilicite transformă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată. A se vedea Europol, Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată, 2017.

(3)    Atacul de la Paris din 25.9.2020, atacul de la Conflans-Sainte-Honorine din 16.10.2020, atacul de la Nisa din 29.10.2020 și atacul de la Viena din 2.11.2020.

(4)     www.europol.europa.eu/publications-documents/pandemic-profiteering-how-criminals-exploit-covid-19-crisis . Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește criminalitatea informatică, frauda, contrafacerea și criminalitatea organizată contra patrimoniului.

(5)     https://www.europol.europa.eu/publications-documents/beyond-pandemic-how-covid-19-will-shape-serious-and-organised-crime-landscape-in-eu .

(6)    În 2017, peste 5 000 de grupuri de criminalitate organizată au făcut obiectul unei investigații în Europa, ceea ce reprezintă o creștere de 50 % față de 2013. 45 % din grupurile de criminalitate organizată au fost implicate în mai multe activități infracționale. Ponderea acestor grupuri care săvârșesc un spectru larg de infracțiuni a crescut semnificativ. Grupurile de criminalitate organizată desfășoară adesea mai multe activități infracționale. Aceste grupuri sunt foarte flexibile și pot să treacă de la o activitate infracțională la alta. Europol, Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată, 2017.

(7)    Regulamentul (UE) 2016/794 (11.5.2016).

(8)    În total, 13 state membre ale UE au raportat 119 atacuri teroriste săvârșite, eșuate și dejucate, care s-au soldat cu 10 morți și 27 de răniți (Europol, Raport privind situația și tendințele terorismului în UE, 2020).

(9)     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/11/13/joint-statement-by-the-eu-home-affairs-ministers-on-the-recent-terrorist-attacks-in-europe/ .

(10)     https://www.consilium.europa.eu/media/41586/st14755-en19.pdf . Regulamentul (UE) 2016/794 prevede realizarea unei evaluări a impactului, a eficacității și a eficienței Europol până în mai 2022.

(11)    Termenul „părți private” se referă la organizațiile cu personalitate juridică, altele decât autoritățile publice. Acest termen include întreprinderile de drept civil, chiar dacă sunt deținute sau controlate de o autoritate publică, fără a se limita însă la astfel de întreprinderi.

(12)    La 17 aprilie 2018, Comisia a adoptat așa-numitul „pachet privind probele electronice”, care este format dintr-un regulament [COM(2018) 225 final] și o directivă [COM(2018) 226 final]. În prezent, acest pachet este în curs de negociere de către colegiuitori.

(13)    Rezoluția Parlamentului European din 10 iulie 2020 referitoare la o politică cuprinzătoare a Uniunii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului [2020/2686(RSP)].

(14)    COM(2020) 605 final (24.7.2020).

(15)     https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/political-guidelines-next-commission_ro.pdf .

(16)    A se vedea articolul 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(17)    În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/794, unul dintre obiectivele Europol este de a susține și de a consolida activitatea autorităților competente ale statelor membre și cooperarea acestora pentru prevenirea și combaterea formelor de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii. Acesta corespunde misiunii Europol, astfel cum este prevăzută la articolul 88 din TFUE. Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/794 stabilește că, „în cazurile specifice în care consideră că ar trebui să fie inițiată o anchetă penală cu privire la o infracțiune care se încadrează în domeniul de aplicare al obiectivelor sale, Europol solicită autorităților competente ale statelor membre în cauză, prin intermediul unităților naționale, să inițieze, să conducă sau să coordoneze această anchetă penală.”

(18)    COM(2018) 640 final (12.9.2018).

(19)    COM(2018) 225 final și COM(2018) 226 final (17.4.2018) („pachetul privind probele electronice”).

(20)    Regulamentul (UE) 2019/818 (20.5.2020).

(21)    Regulamentul (UE) 2018/1862 (28.11.2018).

(22)    Regulamentul (UE) 2017/2226 (30.11.2017).

(23)    Regulamentul (UE) 2018/1240 (12.9.2018).

(24)    COM(2018) 302 final (16.5.2018).

(25)    COM(2020) 614 final (23.9.2020).

(26)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (12.10.2017).

(27)    Regulamentul (UE) 2018/1727 (14.11.2018).

(28)    Regulamentul (UE) 2019/881 (17.4.2019).

(29)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 (11.9.2013).

(30)    Regulamentul (UE) 2019/1896 (13.11.2019).

(31)    Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 (11.12.2013).

(32)    Regulamentul (UE) nr. 513/2014 (16.4.2014). A se vedea, de asemenea, propunerea Comisiei privind Fondul pentru securitate internă pentru următorul cadru financiar multianual [COM(2018) 472 final (13.6.2018)].

(33)    COM(2018) 435 final (7.6.2018).

(34)    COM(2018) 434 final (6.6.2018).

(35)    COM(2020) 66 final (19.2.2020).

(36)    COM(2020) 65 final (19.2.2020).

(37)    Articolul 72 din TFUE.

(38)    Articolul 4 alineatul (2) din TUE.

(39)    Centrul european de combatere a criminalității informatice, Centrul european privind introducerea ilegală de migranți, Centrul european de combatere a terorismului și Centrul european de combatere a criminalității economice și financiare.

(40)    Articolul 67 alineatul (1) din TFUE.

(41)     https://ec.europa.eu/home-affairs/news/commission-publishes-study-practice-direct-exchanges-personal-data-between-europol-and-private_en .

(42)    [A se adăuga linkuri către fișa rezumat și către avizul Comitetului de control normativ].

(43)    Articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

(44)    Articolul 7 din cartă.

(45)    SEC(2011) 567 final (6.5.2011).

(46)    Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene: Applying the Charter of Fundamental Rights of the European Union in law and policymaking at national level (Aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în elaborarea legislației și a politicilor la nivel național) (2018).

(47)    Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor: Assessing the necessity of measures that limit the fundamental right to the protection of personal data: A toolkit (Ghid de evaluare a necesității unor măsuri care limitează dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal) (11.4.2017); Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor: EDPS Guidelines on assessing the proportionality of measures that limit the fundamental rights to privacy and to the protection of personal data (Orientările AEPD privind evaluarea proporționalității măsurilor care limitează drepturile fundamentale la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal) (19.12.2019).

(48)    Articolul 18 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/794 limitează prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol la categoriile de persoane vizate enumerate în anexa II la regulamentul menționat. Categoriile de persoane vizate cuprind: (1) persoanele suspectate, (2) persoanele condamnate, (3) persoanele cu privire la care există indicii concrete sau motive rezonabile care justifică prezumția că acestea vor săvârși infracțiuni, (4) persoanele care pot fi chemate să depună mărturie în cadrul unor anchete sau în cadrul unor proceduri penale ulterioare, (5) victimele, (6) contactele și asociații unui infractor și (7) persoanele care pot furniza informații cu privire la o infracțiune.

(49)    A se vedea Decizia AEPD privind ancheta din proprie inițiativă referitoare la provocarea pe care o reprezintă pentru Europol volumele mari de date: https://edps.europa.eu/sites/edp/files/publication/20-09-18_edps_decision_on_the_own_initiative_inquiry_on_europols_big_data_challenge_en.pdf .

(50)    O țară terță cu care s-a încheiat un acord fie în temeiul articolului 23 din Decizia 2009/371/JAI în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/794, fie în temeiul articolului 218 din TFUE în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/794 sau care face obiectul unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, astfel cum se menționează la articolul 25 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/794.

(51)    A se vedea Decizia AEPD privind ancheta din proprie inițiativă referitoare la provocarea pe care o reprezintă pentru Europol volumele mari de date: https://edps.europa.eu/sites/edp/files/publication/20-09-18_edps_decision_on_the_own_initiative_inquiry_on_europols_big_data_challenge_en.pdf .

(52)    Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(53)    Decizia 2008/617/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind îmbunătățirea cooperării dintre unitățile speciale de intervenție ale statelor membre ale Uniunii Europene în situații de criză (JO L 210, 6.8.2008).

(54)    Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune, (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).

(55)    Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, p. 56).

(56)    Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, p. 56).

(57)    Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO L 79I, 21.3.2019, p. 1).

(58)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(59)    Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(60)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(61)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(62)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(63)    Articolul 88 din TFUE.

(64)    Articolul 67 din TFUE.

(65)    Echipa comună de anchetă (JIT) este un instrument de cooperare internațională bazat pe un acord între autoritățile competente – atât judiciare (judecători, procurori, judecători de instrucție), cât și autorități însărcinate cu asigurarea respectării legii  – din două sau mai multe state, instituit pentru o perioadă limitată și cu un scop specific, în vederea efectuării de anchete penale în unul sau mai multe state în cauză. Echipele comune de anchetă constituie un instrument eficient și eficace de cooperare, care facilitează coordonarea anchetelor și a procedurilor de urmărire penală efectuate în paralel în mai multe state sau în cazurile cu o componentă transfrontalieră.

(66)    Grupul de lucru operațional (OTF) este un grup temporar alcătuit din reprezentanți ai statelor membre, ai părților terțe și ai Europol și un proiect specific multinațional/multidisciplinar, care constă în activități ale serviciilor de informații și activități de investigare cu privire la anumite ținte de mare importanță. O țintă de mare importanță (High Value Target, HVT) este o persoană a cărei activitate infracțională îndeplinește criteriile de risc specificate și, prin urmare, constituie un risc ridicat de forme grave de criminalitate și de criminalitate organizată pentru două sau mai multe state membre.

(67)    COM(2020) 456 (27.5.2020).

(68)    COM(2020) 440 final – anexele 1-2 (27.5.2020).

(69)    COM(2020) 605 final (24.7.2020).

(70)     https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/political-guidelines-next-commission_ro.pdf .

(71)    COM(2018) 640 final (12.9.2018).

(72)    COM(2020) 66 final (19.2.2020).

(73)    COM(2020) 65 final (19.2.2020).

(74)    Indicatorii operaționali ai Europol pentru 2019 arată că: numărul de operațiuni s-a triplat față de 2014; cazurile în care s-a recurs la birouri mobile la fața locului au crescut de peste două ori; numărul de schimburi de mesaje efectuate prin rețeaua SIENA a crescut cu 300 %; numărul de date privind obiecte introduse în sistemul informațional Europol a crescut cu peste 500 %.

(75)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(76)    Document de lucru al serviciilor Comisiei – Agenții descentralizate și EPPO.

(77)    Regulamentul (UE) 2016/794.

(78)     https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/documents/decision_of_the_europol_management_board_on_the_adoption_of_the_financial_regulation_applicable_to_europol_.pdf .

(79)     https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/joint_statement_and_common_approach_2012_ro.pdf .

(80)    Articolul 30 din Regulamentul financiar al Europol.

(81)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(82)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(83)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(84)    Având în vedere natura operațională specifică a acestora, nu este posibilă identificarea unor costuri unitare precise pentru fiecare realizare și nici a unui volum exact preconizat al realizărilor, în special deoarece unele realizări vizează activități de asigurare a respectării legii care trebuie să se adapteze la activități infracționale imprevizibile.

(85)    Efective de personal menționate în proiectul de buget pe 2021, calculate pe baza costurilor unitare medii cu personalul care trebuie utilizate pentru fișa financiară legislativă, indexate în funcție de coeficientul corector pentru Țările de Jos (111,5 %).

(86)    În acest stadiu, nu este posibil să se furnizeze repartizarea detaliată la nivel de angajați temporari – AD și angajați temporari – AST. Estimările costurilor cu personalul au fost efectuate pe baza costurilor medii pentru angajații temporari, indexate în funcție de coeficientul corector pentru Țările de Jos (111,5 %).

(87)    Numărul autorizat de agenți contractuali va fi majorat în cadrul contribuției din 2021 a UE pentru Europol și se va stabiliza la acest nivel pe durata întregului CFM 2021-2027. Fișa financiară legislativă nu prevede o creștere a numărului de angajați contractuali.

(88)    Efective de personal menționate în proiectul de buget pe 2021, calculate pe baza costurilor unitare medii cu personalul care trebuie utilizate pentru fișa financiară legislativă, indexate în funcție de coeficientul corector pentru Țările de Jos (111,5 %).

(89)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(90)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(91)    În principal pentru fondurile structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

(92)    A se vedea articolele 11 și 17 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(93)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.