52020DC0507

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind Programul național de reformă al Irlandei pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Irlandei pentru 2020

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

întrucât:

(1)La data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat Strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Irlanda ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

(2)Raportul de țară pentru Irlanda 3 din 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 4 , măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor din anii anteriori, precum și progresele realizate de Irlanda în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 26 februarie 2020. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Irlanda se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Dezechilibrele se referă, în special, la stocuri semnificative de datorii publice și private și de datorii externe nete.

(3)La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă ale cetățenilor, veniturile acestora și activitatea întreprinderilor. Pandemia a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniunea Europeană. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare 5 prin care invită statele membre să adopte măsuri economice coordonate ca răspuns la criză, în care să fie implicați toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 6 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.

(7)Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 7 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre vor putea beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Irlanda este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor care sunt cel mai puternic afectate de dificultățile actuale.

(9)Consecințele socioeconomice ale pandemiei se vor resimți probabil în mod inegal în diversele regiuni din cauza specializării diferite a acestora. Acest lucru implică un risc considerabil de adâncire a disparităților regionale în Irlanda. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor politici de răspuns specifice.

(10)La 21 aprilie 2020, Irlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020, iar la 30 aprilie 2020, Programul de stabilitate pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)În prezent, Irlanda face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și al regulii privind datoria.

(12)În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2020, guvernul preconizează că soldul global se va deteriora de la un excedent de 0,4 % din PIB în 2019 la un deficit de 7,4 % din PIB în 2020. Se estimează că deficitul va scădea la 4,1 % din PIB în 2021. După ce a scăzut la 58,8 % din PIB în 2019, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 69,1 % în 2020, în conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(13)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Irlanda a adoptat măsuri bugetare pentru a spori capacitatea sistemului său de sănătate, pentru a ține sub control pandemia și pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor afectate în mod deosebit. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare reprezintă aproximativ 2,0 % din PIB. Printre aceste măsuri se numără sprijinul pentru ocuparea forței de muncă și ajutoarele de șomaj pentru o perioadă de douăsprezece săptămâni (aproximativ 1,4 % din PIB) și cheltuielile suplimentare pentru a spori capacitatea și accesibilitatea sistemului de sănătate (aproximativ 0,6 % din PIB). În plus, Irlanda a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar imediat, vor contribui la sprijinirea lichidităților întreprinderilor; conform estimărilor Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri reprezintă aproximativ 0,3 % din PIB. Printre aceste măsuri se numără garanțiile de credit și diverse scheme de împrumuturi, suspendarea dobânzii și a penalităților pentru anumite întârzieri la plată ale angajatorilor, suspendarea activității de executare silită și suspendări ale plăților de până la trei luni pentru împrumuturile acordate întreprinderilor. La 2 mai 2020, guvernul a anunțat un nou pachet de măsuri de sprijin pentru întreprinderi sub formă de împrumuturi și de aport de capital, în valoare de aproximativ 2 % din PIB, aceste măsuri nefiind incluse nici în Programul de stabilitate pentru 2020, nici în previziunile Comisiei. În general, măsurile adoptate de Irlanda sunt conforme cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Punerea în aplicare integrală a acestor măsuri, urmată, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, de reorientarea politicilor bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, care să asigure o poziție bugetară solidă pe termen mediu, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(14)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în ipoteza menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Irlandei va fi de -5,6 % din PIB în 2020 și de -2,9 % în 2021. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge 66,4 % din PIB în 2020 și 66,7 % în 2021.

(15)Având în vedere încălcarea planificată a pragului de deficit de 3 % din PIB de către Irlanda în 2020, Comisia a publicat, la 20 mai 2020, un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. În general, analiza sugerează că criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997, nu este îndeplinit.

(16)Pandemia de COVID-19 a afectat puternic Irlanda în prima jumătate a anului 2020, exercitând o presiune extremă asupra sistemului de sănătate. Pentru a combate pandemia, Irlanda a introdus măsuri urgente de consolidare a sistemului de sănătate, precum și măsuri de limitare a răspândirii COVID-19 care au redus puternic activitatea economică în anumite sectoare. În plus, guvernul a introdus o gamă largă de măsuri economice pentru a atenua, în măsura posibilului, consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19. Printre acestea s-au numărat schemele de subvenții menite să protejeze locurile de muncă, prestațiile sociale, interdicțiile temporare de majorare a chiriilor și de evacuare, precum și măsurile de sprijin în materie de lichidități și credite pentru întreprinderi. Cu toate că aceste măsuri vizează reducerea șocului economic provocat de pandemie, rămân ridicate riscurile de pierdere semnificativă a producției, de faliment și insolvență, precum și de creștere a șomajului și a numărului de persoane amenințate de sărăcie.

(17)Înainte de pandemia de COVID-19, spitalele funcționau deja aproape la întreaga lor capacitate, rata de ocupare a paturilor pentru terapie acută fiind printre cele mai ridicate din țările OCDE. Acest lucru se explică în principal prin lipsa accesului universal la asistență medicală primară și dependența semnificativă de serviciile medicale spitalicești. Dificultățile întâmpinate în ceea ce privește recrutarea și păstrarea asistenților medicali au avut drept consecință numărul insuficient al acestora în anumite regiuni și spitale. Serviciile de îngrijire la domiciliu pe termen lung sunt insuficiente în raport cu cererea și nu sunt reglementate în mod corespunzător, politicile încurajând utilizarea serviciilor de asistență instituțională. COVID-19 a exercitat o presiune fără precedent asupra sistemului de sănătate. S-au instituit în timp util măsuri de urgență pentru a spori capacitatea spitalelor și pentru a furniza servicii temporare de asistență medicală universale. Cu toate acestea, pe termen mediu, este în continuare necesar ca Irlanda să remedieze limitările structurale ale sistemului său de sănătate în materie de eficiență, flexibilitate, reziliență și accesibilitate. Ambițioasa reformă Sláintecare prevede instituirea unui sistem de sănătate accesibil tuturor și durabil. Planurile de punere în aplicare a acestuia rămân însă vagi. Definirea unor etape și termene clare și instituirea unui cadru de monitorizare solid pot contribui la punerea în aplicare în timp util a acoperirii universale. Punerea în aplicare a reformelor din domeniul îngrijirii pe termen lung, inclusiv a unor noi modalități de lucru în cadrul comunității prin sprijinirea serviciilor de îngrijire la domiciliu și reorganizarea resurselor de asistență medicală, ar putea necesita efectuarea unui bilanț al unităților existente și elaborarea unor previziuni privind creșterea viitoare a cererii, precum și efectuarea unei analize a decalajelor, urmând apoi să se elaboreze un plan de transpunere în practică.

(18)Conform celor mai recente previziuni ale Comisiei, se preconizează că rata șomajului va crește la 7,4 % în 2020 și că va scădea ușor la 7 % în 2021. Guvernul a recurs frecvent la măsuri de politică de sprijinire a veniturilor și a ocupării forței de muncă pentru a răspunde pandemiei, în special la scheme de șomaj tehnic, care ar trebui să fie în continuare puse în aplicare și consolidate rapid. Numărul relativ mare de persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate scăzută a muncii necesită eforturi suplimentare pentru a încuraja strategiile de activare individualizate. Provocările cu care se confruntă Irlanda în ceea ce privește sărăcia, calitatea locurilor de muncă și sprijinirea ocupării forței de muncă, inclusiv în cazul persoanelor cu handicap, persistă și este probabil să fie puternic accentuate de pandemie. În cooperare cu partenerii sociali, contextul actual impune continuarea eforturilor de actualizare a competențelor și de reconversie profesională pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale pieței forței de muncă și pentru a pregăti forța de muncă pentru tranziția climatică, energetică și către o economie circulară. În sectorul locuințelor s-a identificat o lipsă de personal calificat, dar se preconizează că, pe măsură ce tranziția va avansa, lipsa de personal calificat va afecta și alte sectoare. În contextul pandemiei de COVID-19, este esențial să se asigure că digitalizarea educației și a muncii nu adâncește inegalitățile educaționale și sociale.

(19)Guvernul a pus în aplicare diverse măsuri de sprijinire a ofertei de locuințe, care au contribuit la creșterea numărului de locuințe finalizate anual cu aproape 40 % în perioada de doi ani până în septembrie 2019. Combinate cu instrumente macroprudențiale eficace, aceste măsuri par să fi contribuit la frânarea creșterii prețurilor locuințelor. Cu toate acestea, numărul locuințelor finalizate rămâne insuficient în raport cu cererea. Accesibilitatea din punct de vedere financiar a locuințelor reprezintă o problemă pentru multe gospodării, iar creșterea prețurilor în sectorul închirierilor se menține la un nivel ridicat. O infrastructură îmbunătățită, combinată cu amenajarea teritoriului, ar putea juca un rol de catalizator în îmbunătățirea ofertei de locuințe. În plus, soluționarea deficiențelor administrative în ceea ce privește taxa pe loturile neconstruite ar putea contribui, în cele din urmă, la îmbunătățirea pe termen mediu a accesibilității din punct de vedere financiar a locuințelor. Oferta limitată de locuințe sociale rămâne o provocare importantă pentru a încuraja incluziunea socială, inclusiv în cazul celor mai vulnerabili. Măsurile de politică recente au accelerat furnizarea de locuințe sociale, dar, în decembrie 2019, în Irlanda încă mai existau aproximativ 68 700 de gospodării pe listele de așteptare pentru locuințe sociale. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a acoperi nevoile gospodăriilor care încă se află pe lista de așteptare și pe cele ale eventualilor noi solicitanți. Din cele aproximativ 10 000 de persoane fără adăpost înregistrate în Irlanda, 3 500 sunt copii. Această situație generează îngrijorări cu privire la riscurile potențiale de adâncire a inegalităților, de sărăcie cronică și de excluziune socială. Părinții singuri cu copii se numără printre grupurile cele mai afectate de lipsa de adăpost. Persistă diferențe regionale și urbane substanțiale, 69 % din adulții fără adăpost fiind concentrați în zona metropolitană Dublin.

(20)Sistemul bancar național reprezintă o sursă importantă de lichidități pentru întreprinderile irlandeze. Accesul în timp util la împrumuturi poate fi dificil pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru cele care nu dețin garanții sau care nu au deja o relație cu un creditor. În plus, accesul IMM-urilor la credite bancare a fost îngreunat până de curând de ratele ridicate ale dobânzii. Autoritățile și băncile irlandeze au introdus o serie de măsuri pentru a atenua dificultățile financiare cu care se confruntă întreprinderile și gospodăriile. Este important ca aceste măsuri să furnizeze lichiditățile necesare și să încurajeze soluțiile de restructurare durabilă pentru debitorii ale căror dificultăți financiare sunt strict legate de pandemie și care, prin urmare, se preconizează că vor redeveni viabili după o perioadă de tranziție. Numai o astfel de abordare echilibrată poate ajuta întreprinderile și gospodăriile să depășească dificultățile temporare fără a afecta rentabilitatea (deja scăzută) și progresele incipiente pe care Irlanda le-a făcut în ultimii ani în ceea ce privește îmbunătățirea stabilității financiare a sectorului său bancar. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar.

(21)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Pentru relansarea economiei, este necesar ca Irlanda să înregistreze progrese în ceea ce privește investițiile sale ambițioase în domeniile mediului, climei, energiei și infrastructurii. Irlanda a rămas în urmă în ceea ce privește strategia sa în materie de decarbonizare. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de mijloacele de transport și de clădiri sunt ridicate și își mențin tendința ascendentă. Irlanda nu va atinge obiectivele stabilite pentru 2020 în materie de eficiență energetică și energie din surse regenerabile. Irlanda depinde de importurile de energie și se numără printre statele membre cu cele mai mari prețuri la energie electrică, ceea ce ar putea avea un impact negativ atât asupra mediului, cât și asupra competitivității întreprinderilor. Transformarea Irlandei într-o economie neutră din punct de vedere climatic va necesita investiții private și publice considerabile pe o perioadă de timp îndelungată în ceea ce privește, printre altele, energia din surse regenerabile, infrastructura de energie electrică, eficiența energetică și transporturile durabile. Planul de acțiune în domeniul climei constituie o inițiativă credibilă pentru a inversa traiectoria emisiilor. O punere în aplicare eficace și susținută a politicilor și măsurilor sale va fi necesară pentru a transpune ambiția în rezultate concrete. Programarea Fondului pentru o tranziție justă aferentă perioadei 2021-2027 ar putea ajuta Irlanda să abordeze unele dintre provocările generate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în domeniile vizate de anexa D la raportul de țară. Acest lucru ar permite Irlandei să utilizeze în mod optim fondul menționat.

(22)Eforturile Irlandei de a reduce decalajul de productivitate dintre sectoarele sale externe și cele interne rămân lente. Este binevenit sprijinul direct acordat prin Fondul de inovare în domeniul tehnologiilor disruptive pentru cooperarea dintre întreprinderi și centrele de cercetare publice, de exemplu prin proiecte de colaborare între industrie, inclusiv IMM-uri, și organismele de cercetare. Cu toate că sprijinul public acordat de Irlanda întreprinderilor este relativ ridicat, acesta este pus în aplicare prin intermediul unui sistem de credite fiscale pentru cercetare și dezvoltare care tinde să favorizeze întreprinderile mai mari, cu capital străin, și are un efect limitat asupra îmbunătățirii productivității întreprinderilor irlandeze locale. Cadrul Future Jobs Ireland identifică măsuri-cheie care ar putea contribui la abordarea deficiențelor economiei naționale, în special inițiative de consolidare a productivității întreprinderilor naționale, mai ales a IMM-urilor. Este important ca aceste măsuri să fie puse în aplicare în mod eficace. Criza a evidențiat, de asemenea, nevoile IMM-urilor în materie de digitalizare, în special în ceea ce privește soluțiile de muncă la distanță, formarea lucrătorilor și securitatea cibernetică. Infrastructura digitală este esențială pentru stimularea productivității IMM-urilor și pentru promovarea spiritului antreprenorial. Serviciile în bandă largă de foarte mare viteză sunt disponibile doar pentru 5 % din sediile din mediul rural, cu mult sub media UE de 29 %; de asemenea, Irlanda se numără printre țările cu cel mai mare preț al conexiunilor fixe în bandă largă din UE. Dat fiind că, în cadrul planului național privind conectivitatea în bandă largă, s-a semnat un contract pentru o investiție publică majoră menită să remedieze lacunele în materie de infrastructură, este, prin urmare, important să se monitorizeze îndeaproape și să se asigure implementarea în timp util a rețelei de bandă largă de foarte mare viteză, finanțată din bani publici, în special în zonele rurale.

(23)Combaterea planificării fiscale agresive este esențială pentru a îmbunătăți eficiența și echitatea sistemelor fiscale, astfel cum s-a recunoscut în recomandarea privind zona euro din 2020. Efectele de propagare între statele membre ale strategiilor de planificare fiscală agresivă ale contribuabililor impun o acțiune coordonată a politicilor naționale care să completeze legislația Uniunii. Irlanda a luat măsuri pentru a aborda practicile de planificare fiscală agresivă prin punerea în aplicare a inițiativelor convenite la nivel internațional și european și prin adoptarea unor măsuri suplimentare la nivel național. Cu toate acestea, nivelul ridicat al plăților de redevențe și dividende exprimate ca procent din PIB sugerează că normele fiscale ale Irlandei sunt utilizate de întreprinderi care practică planificarea fiscală agresivă și va trebui să se evalueze eficacitatea măsurilor naționale. Lărgirea bazei de impozitare ar spori reziliența veniturilor la fluctuațiile economice și la șocurile idiosincratice și ar consolida funcționarea stabilizatorilor automați. Nivelul ridicat de concentrare a impozitelor pe profit, primele zece firme reprezentând 45 % din totalul impozitelor pe profit, volatilitatea și caracterul lor potențial tranzitoriu, precum și ponderea lor din ce în ce mai mare în veniturile fiscale totale (cu un nivel record de 18,7 % înregistrat în 2018) subliniază riscurile pe care le presupune bazarea în mod excesiv pe aceste venituri pentru finanțarea cheltuielilor curente permanente.

(24)În pofida eforturilor de consolidare a cadrului său de combatere a spălării banilor, Irlanda se confruntă în continuare cu riscuri din cauza faptului că economia sa este orientată către piața internațională, ceea ce implică un aflux semnificativ de investiții străine directe și prezența unor structuri juridice complexe cu finanțatori străini. Evaluarea riscurilor la nivel național face în prezent obiectul unei reexaminări, pentru a reflecta mai bine expunerea reală la risc a profesioniștilor implicați în furnizarea de servicii către întreprinderi și fiducii. O înțelegere necorespunzătoare de către acești profesioniști a expunerii la risc are ca rezultat o raportare redusă a tranzacțiilor suspecte. Gradul de intensitate a supravegherii este necorespunzător pentru a remedia aceste probleme și nu se întemeiază pe o abordare bazată pe riscuri, ceea ce afectează eficacitatea cadrului de combatere a spălării banilor. S-a înființat un registru național al beneficiarilor reali în ceea ce privește întreprinderile, pentru a limita caracterul secret și pentru a-i identifica pe beneficiarii reali. Calitatea informațiilor furnizate și eficacitatea registrului trebuie monitorizate în timp.

(25)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.

(26)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Irlanda va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinirii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

(27)Coordonarea strânsă între economiile din cadrul uniunii economice și monetare este esențială pentru realizarea unei redresări rapide în urma impactului economic al COVID-19. Irlanda ar trebui, în calitate de stat membru a cărui monedă este euro – și ținând seama de orientările politice ale Eurogrupului – să se asigure că politicile sale rămân consecvente cu recomandările privind zona euro și coordonate cu cele ale celorlalte state membre din zona euro.

(28)În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Irlandei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2020 și Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Irlandei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Irlanda, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(29)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 8 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(30)În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020. Prezentele recomandări iau în considerare necesitatea de a combate pandemia și de a facilita redresarea economică, ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Recomandările care vizează în mod direct remedierea dezechilibrelor macroeconomice identificate de Comisie în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1, 2 și 4,

RECOMANDĂ ca, în 2020 și în 2021, Irlanda să întreprindă acțiuni astfel încât:

1.În conformitate cu clauza derogatorie generală, să ia toate măsurile necesare pentru a aborda în mod eficace pandemia, pentru a susține economia și pentru a sprijini redresarea viitoare. Atunci când condițiile economice permit acest lucru, să aplice politici fiscale menite să realizeze poziții bugetare prudente pe termen mediu și să asigure sustenabilitatea datoriei, consolidând totodată investițiile. Să îmbunătățească accesibilitatea sistemului de sănătate și să îi consolideze reziliența, inclusiv prin satisfacerea nevoilor cadrelor medicale și prin asigurarea acoperirii universale a asistenței medicale primare.

2.Să sprijine ocuparea forței de muncă prin dezvoltarea competențelor. Să abordeze riscul decalajului digital, inclusiv în sectorul educației. Să sporească oferta de locuințe sociale și la prețuri accesibile.

3.Să ofere în continuare sprijin întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii, mai ales prin măsuri de asigurare a lichidității acestora. Să acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a încuraja redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și cea digitală, în special către producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient, transportul public durabil, serviciile de furnizare și tratare a apei, cercetare și inovare, precum și către infrastructura digitală.

4.Să extindă baza de impozitare. Să intensifice acțiunile menite să corecteze elementele sistemului fiscal care facilitează planificarea fiscală agresivă, inclusiv în materie de plăți în străinătate. Să asigure supravegherea și aplicarea eficace a cadrului de combatere a spălării banilor în ceea ce privește profesioniștii care furnizează servicii fiduciilor și întreprinderilor.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele

Choose the experimental features you want to try