COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.6.2020
COM(2020) 265 final
RAPORT AL COMISIEI
CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
Raportul anual pentru 2019 privind gestionarea și performanța bugetului UE
Secțiunea 2 –
Controlul intern și gestiunea financiară
2.1.Comisia gestionează bugetul UE întrun mediu complex
Comisia acordă o importanță deosebită bunei gestiuni financiare a bugetului UE, precum și a Fondului european de dezvoltare și a fondurilor fiduciare ale UE. Comisia are datoria de a utiliza în mod optim banii contribuabililor pentru a sprijini realizarea obiectivelor de politică ale UE. Prin urmare, este esențial să se asigure atât un nivel ridicat de conformitate cu normele aplicabile, cât și faptul că finanțarea ajunge la beneficiarii vizați într-un mod eficace, eficient și economic. Prin urmare, Comisia se străduiește să atingă cele mai înalte standarde în domeniul gestiunii financiare, asigurând, în același timp, un echilibru adecvat între un nivel scăzut de erori, plăți rapide și costuri rezonabile ale controalelor.
2.2.Bugetul UE: o mare varietate de domenii, beneficiari și cheltuieli
În 2019, cheltuielile (
) de la bugetul UE s-au ridicat la 147 de miliarde EUR (a se vedea graficul de mai jos), ceea ce corespunde unui număr de 240 000 de plăți variind de la câteva sute de euro (burse Erasmus) la sute de milioane de euro (proiecte mari, cum ar fi ITER sau Galileo și Copernicus, precum și sprijin bugetar pentru țările în curs de dezvoltare). Aceste plăți sunt efectuate pentru a sprijini activități precum agricultura și dezvoltarea zonelor rurale și urbane, îmbunătățirea transportului și a infrastructurii digitale, cercetarea, ajutoarele pentru întreprinderile mici și mijlocii, protecția mediului, formarea șomerilor, integrarea migranților și protecția frontierelor, sprijinul acordat țărilor care doresc să adere la UE și ajutoarele acordate țărilor învecinate și celor în curs de dezvoltare. Beneficiarii fondurilor UE sunt foarte diverși și numeroși.
|
Resurse naturale
|
Coeziune
|
Cercetare, industrie, spațiu, energie și transporturi
|
Relații externe
|
Alte politici interne
|
Alte servicii și administrație
7 miliarde EUR (5 %)
|
|
59 miliarde EUR (40 %)
|
47 miliarde EUR (32 %)
|
15 miliarde EUR (10 %)
|
12 miliarde EUR (8 %)
|
7 miliarde EUR (5 %)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6,2 milioane de ferme din 10,5 milioane au beneficiat de sprijin
|
Regiuni și orașe
Aproape 500 000 de întreprinderi au beneficiat de sprijin din 2014
|
Au beneficiat de sprijin peste 12 000 de întreprinderi mici și mijlocii,
precum și cercetători, laboratoare și organizații mari
|
90 de țări din afara UE și teritorii au beneficiat de sprijin direct, la fel ca numeroase organizații internaționale și neguvernamentale
|
Erasmus+: aproape 360 000 de studenți au beneficiat de sprijin în 2019
(peste 4,6 milioane de participanți din 2014)
|
|
Cheltuielile relevante din bugetul UE executate de Comisie în 2019, pentru fiecare domeniu de politică, în % și miliarde EUR
Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene.
Mai mult de două treimi din buget sunt executate în cadrul gestiunii partajate. Statele membre sau organismele desemnate de acestea distribuie fonduri și gestionează cheltuielile în conformitate cu legislația UE și cu legislația națională (de exemplu, în cazul cheltuielilor pentru coeziune și resurse naturale). Restul bugetului este cheltuit fie direct de către Comisie, fie indirect, în cooperare cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția. Tabelul de mai jos descrie cele trei moduri de gestiune.
|
|
|
|
|
|
|
Gestiune directă
|
Fondurile sunt executate de către Comisie
|
22 %
|
Orizont 2020;
Mecanismul pentru interconectarea Europei;
cheltuieli administrative
|
nu se aplică (finanțarea se acordă direct beneficiarilor)
|
|
Gestiune indirectă
|
Fondurile sunt executate în cooperare cu entități externe
|
7 %
|
Erasmus+;
parte din ajutorul pentru dezvoltare și din ajutorul umanitar; asistență pentru preaderare
|
Agenții,
întreprinderi comune;
Organizația Națiunilor Unite, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, țări din afara UE
|
|
Gestiune partajată
|
Fondurile sunt executate în cooperare cu autoritățile naționale și/sau regionale ale statelor membre, care au un prim nivel de responsabilitate
|
71 %
|
Fondurile agricole; Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime;
Fondul european de dezvoltare regională; Fondul social european;
fondurile pentru migrație și pentru securitate
|
Agențiile de plată pentru politica agricolă comună: 76;
autoritățile de management pentru fonduri de coeziune: 492, în toate statele membre
|
Dat fiind faptul că execuția bugetului UE este efectuată în mai multe moduri diferite, implicând actori diferiți, riscurile asociate variază de la un program la altul și de la un mod de gestiune la altul (a se vedea anexa 3). Acest lucru este luat în considerare la elaborarea strategiilor de control (a se vedea secțiunea 2.2).
2.3.Guvernanță, responsabilitate și transparență
Lanțul de responsabilitate
Sistemul de guvernanță utilizat de Comisia Europeană este adaptat structurii și rolului său unic. Sistemul de guvernanță al Comisiei a fost consolidat în timp și a fost adaptat la circumstanțele în schimbare. Activitatea recentă a auditorilor interni și externi a confirmat că aceste măsuri sunt solide. Comisia von der Leyen, care și-a început mandatul în decembrie 2019, a continuat să pună în centrul activității sale responsabilitatea și transparența, astfel cum s-a confirmat prin metodele de lucru actualizate (
) și scrisorile de misiune adresate tuturor membrilor Comisiei. Cele mai recente evoluții se reflectă în comunicarea actualizată privind guvernanța în cadrul Comisiei, publicată în paralel cu prezentul raport (
).
Colegiul comisarilor este responsabil din punct de vedere politic pentru gestionarea bugetului UE. Principalele elemente ale guvernanței bugetului UE, susținute de o repartizare clară a responsabilităților între nivelul politic și cel al conducerii, conduc la un lanț solid de consolidare a asigurării și de responsabilitate. Acestea sunt prezentate în graficul de mai jos. La nivelul Comisiei, cadrul de responsabilitate se bazează pe responsabilități de gestiune bine definite și pe raportare (a se vedea mai jos).
Aceste mecanisme solide de guvernanță sprijină colegiul comisarilor să realizeze obiectivele Comisiei, să utilizeze resursele în mod eficient și eficace și să se asigure că bugetul UE este executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.
Consolidarea asigurării și responsabilitatea Comisiei: roluri și responsabilități clare
Sursa: Comisia Europeană.
Responsabilitatea și raportarea la nivel de departament
Colegiul comisarilor deleagă gestionarea operațională curentă celor 50 de directori generali (
) sau echivalenți (
) (denumiți în continuare directori generali), care conduc structurile administrative ale Comisiei. În conformitate cu regulile și standardele corporative ale Comisiei, aceștia își gestionează și modelează departamentele pentru a-și îndeplini obiectivele, astfel cum sunt definite în planurile lor strategice și ținând seama de resursele disponibile. Aceștia sunt responsabili pentru partea din bugetul UE executată în cadrul departamentelor lor.
În rapoartele lor anuale de activitate, aceștia raportează în mod transparent cu privire la performanțele și rezultatele obținute, la funcționarea sistemelor lor de control intern și la gestiunea financiară a cotei care le revine din bugetul UE – ținând seama de asigurarea furnizată de statele membre în cadrul gestiunii partajate. În declarația de asigurare, care face parte din raportul anual de activitate, aceștia declară dacă au asigurări rezonabile că:
·informațiile conținute în raportul lor prezintă o „imagine adevărată și justă” (și anume, fiabilă, completă și corectă) cu privire la situația din departamentul lor;
·resursele alocate departamentului lor au fost utilizate pentru scopul căruia îi erau destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;
·procedurile de control instituite în departamentul lor oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.
Pentru a obține această asigurare, directorii generali utilizează toate informațiile disponibile (sintetizate în rapoartele lor anuale de activitate), și anume:
·rezultatele controalelor efectuate de propriile servicii sau în numele acestora;
·informațiile privind gestionarea și controlul raportate de statele membre și alte entități cărora le-a fost încredințată execuția pe baza propriilor sisteme de control, în cazul gestiunii partajate și indirecte;
·activitatea desfășurată de Serviciul de Audit Intern (a se vedea anexa 6);
·audituri efectuate de Curtea de Conturi Europeană, auditorul independent extern al UE.
În cazul în care identifică deficiențe cu un impact semnificativ, aceștia trebuie să își nuanțeze declarația de asigurare cu o rezervă. În paralel, aceștia stabilesc planuri de acțiune pentru atenuarea riscurilor viitoare și pentru consolidarea sistemelor lor de control (a se vedea secțiunea 2.3.5 și anexa 4).
Responsabilitatea și raportarea la nivel corporativ
Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE prezintă situația la nivelul Comisiei. Prezentul raport face parte din pachetul integrat de raportare financiară și de responsabilitate al Comisiei (
) care este adoptat de colegiu și care se bazează pe asigurarea și rezervele cuprinse în toate rapoartele anuale de activitate.
Procedura anuală ulterioară de descărcare de gestiune permite Parlamentului European și Consiliului să tragă la răspundere Comisia, din punct de vedere politic, pentru execuția bugetului UE. Decizia Parlamentului European privind descărcarea de gestiune se bazează pe:
·rapoartele Curții de Conturi Europene, în care aceasta emite un aviz cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și un aviz cu privire la regularitatea veniturilor și cheltuielilor și prezintă rezultatele auditurilor sale privind cheltuieli specifice sau domenii de politică specifice sau chestiuni bugetare sau de gestionare;
·raportarea financiară și de responsabilitate integrată a Comisiei;
·audierile comisarilor și directorilor generali și răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris;
·o recomandare din partea Consiliului.
Comisia prezintă în fiecare an un raport cu privire la acțiunile întreprinse în urma solicitărilor adresate de Parlamentul European și de Consiliu în timpul procedurii de descărcare de gestiune.
2.4.Comisia se bazează pe diverse instrumente pentru a asigura că banii contribuabililor sunt bine gestionați
Pentru a asigura că bugetul este bine pus în aplicare și protejat de deficiențe și nereguli în acest mediu complex, Comisia dispune de mai multe instrumente.
2.5.Un cadru solid de control intern
Comisia a instituit un cadru instituțional solid de control intern , bazat pe cele mai înalte standarde internaționale (
).
Directorii generali pun în aplicare acest cadru instituțional în cadrul departamentelor lor prin intermediul unor sisteme de control intern adaptate, ținând seama de mediile, riscurile și nevoile lor operaționale specifice. Aceștia sunt sprijiniți în această sarcină de către serviciile centrale (
), care oferă instrucțiuni, orientări și consiliere și facilitează schimbul de bune practici. În fiecare an, aceștia evaluează funcționarea sistemelor lor de control intern în conformitate cu o metodologie comună și își rezumă concluziile în rapoartele lor anuale de activitate.
În plus, Serviciul de Audit Intern poate efectua misiuni de audit privind funcționarea sistemelor de control intern și evaluarea acestor sisteme de către departamentele Comisiei (a se vedea anexa 6).
Pentru anul 2019, al doilea an de punere în aplicare deplină a actualului cadru de control intern, evaluările departamentelor Comisiei indică faptul că sistemele lor de control intern rămân eficace. Situația generală este prezentată în graficul de mai jos.
Evaluarea confirmă îmbunătățirile realizate în ceea ce privește activitățile de control, impactul pozitiv al supravegherii corporative consolidate asupra identificării riscurilor și gestionării riscurilor, precum și îmbunătățirile în domeniul tehnologiei informației.
Aceste rezultate demonstrează că la nivelul Comisiei s-a atins un nivel avansat de control intern. Serviciile centrale vor continua să ofere orientări și să faciliteze schimbul de bune practici pentru a promova în continuare cadrul de control intern ca instrument de gestionare care sprijină organizația să își atingă obiectivele.
Evaluarea funcționării celor 17 principii de control intern
Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene.
2.6.Strategiile de control multianuale asigură că banii contribuabililor sunt cheltuiți în mod corespunzător
În cadrul de guvernanță corporativă al Comisiei, directorii generali, în calitate de administratori ai bugetului UE, au pus în aplicare strategii de control multianuale concepute pentru a preveni erorile și, dacă prevenirea erorilor nu este posibilă, pentru detectarea și corectarea acestora. În acest scop, aceștia trebuie să își consolideze asigurarea în sens ascendent și să evalueze erorile care afectează cheltuielile UE la un nivel detaliat, și anume per program sau alt segment relevant de cheltuieli. Aceasta permite Comisiei să detecteze deficiențele și să le corecteze, precum și să identifice cauzele profunde ale erorilor sistemice (de exemplu, complexitatea normelor), să ia măsuri corective specifice și să se asigure că orice lecții învățate sunt luate în considerare la elaborarea viitoarelor programe financiare.
De la prevenire la detectare și corectare
Întrucât programele de cheltuieli ale UE sunt multianuale prin natura lor, sistemele de control aferente și ciclurile de gestiune vizează, de asemenea, mai mulți ani. Aceasta înseamnă că, deși pot fi detectate erori într-un anumit an, acestea sunt corectate în exercițiul curent sau în anii următori după efectuarea plății – până în momentul închiderii, la sfârșitul ciclului de viață al programelor. În plus, strategiile de control sunt diferențiate în funcție de risc, și anume acestea sunt adaptate la diferitele moduri de gestiune, domenii de politică și/sau mecanisme de finanțare și la riscurile asociate acestora.
Ciclul de control multianual al Comisiei (pentru rezultatele din 2019 menționate în interiorul cercurilor, a se vedea secțiunea 2.3.1 de mai jos)
Sursa: Comisia Europeană.
Prevenirea erorilor
Prevenirea este prima linie de apărare împotriva erorilor. Principalele mecanisme de prevenire ale Comisiei includ verificările efectuate de autoritățile de management ale statelor membre (în cadrul gestiunii partajate), controalele ex ante care conduc la respingerea sumelor neeligibile înainte de acceptarea cheltuielilor și efectuarea plăților de către Comisie, audituri ale sistemelor pentru a detecta deficiențele sistemelor de gestiune și control ale partenerilor de punere în aplicare (preventiv pentru cheltuielile viitoare), precum și întreruperea și suspendarea plăților până la remedierea deficiențelor sistemelor.
Aceste măsuri servesc, de asemenea, drept stimulente pentru ca statele membre să corecteze plățile înainte de transmiterea către Comisie a cererilor de decont. Astfel se explică de ce, în cadrul gestiunii partajate, riscul la momentul plății este relativ scăzut în ceea ce privește plățile efectuate de Comisie către statele membre, întrucât erorile au fost deja corectate de statele membre la nivelul lor înainte de a transmite Comisiei cererile de plată sau conturile anuale pentru verificare.
În 2019, măsurile preventive confirmate s-au ridicat la 416 milioane EUR. Acestea includ deducerile și alte ajustări înainte de plata/acceptarea conturilor de către Comisie, deducerile statelor membre din noile cheltuieli declarate Comisiei (deduceri la sursă) și alte ajustări ex ante.
În plus, pentru fondurile politicii de coeziune, statele membre au aplicat corecții în valoare totală de 670 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020. Acesta este rezultatul dispozițiilor de reglementare consolidate care sporesc responsabilitatea autorităților de gestionare și consolidează în mod semnificativ poziția Comisiei în ceea ce privește protejarea bugetului UE de cheltuielile neconforme.
Pe lângă aceste mecanisme, orientările oferite partenerilor de punere în aplicare contribuie, de asemenea, la prevenirea erorilor.
Detectarea și corectarea erorilor care afectează cheltuielile UE
În cazul în care mecanismele de prevenire nu au fost eficace, este important ca erorile care afectează cheltuielile UE să fie detectate a posteriori, prin controale la sumele pe care Comisia le-a acceptat și le-a plătit (controale ex post).
Aceste erori sunt corectate de către Comisie în cursul aceluiași an sau în anii următori, prin intermediul corecțiilor financiare sau al înlocuirii cheltuielilor neeligibile în cadrul gestiunii partajate, precum și al recuperărilor de la beneficiarii finali în cadrul gestiunii directe și indirecte.
În 2019, măsurile corective confirmate s-au ridicat la 1,5 miliarde EUR (cu 25 % mai mult decât în 2018). Acestea se referă, în principal, la erorile care afectează plățile efectuate în anii anteriori.
În paralel, punctele slabe ale sistemelor de control detectate prin intermediul auditurilor de sistem bazate pe riscuri sunt abordate ulterior, iar sistemele sunt corectate pentru a se evita reapariția acelorași erori în viitor. În contextul gestiunii partajate și indirecte, acest lucru este realizat în primul rând de către statele membre de punere în aplicare și de către parteneri.
Pentru mai multe informații privind protecția bugetului UE, a se vedea anexa 5.
Recurgerea la sistemele de control ale partenerilor de punere în aplicare
Aproape 80 % din buget este executat în cooperare cu statele membre și cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția ca parteneri de punere în aplicare (a se vedea tabelul din secțiunea 2.1.1). Prin urmare, este important să se verifice dacă acești parteneri prezintă un nivel de protecție a intereselor financiare ale UE echivalent cu cel obținut atunci când Comisia însăși gestionează bugetul. În acest scop, Comisia efectuează o evaluare a sistemelor, a normelor și a procedurilor persoanelor sau entităților de punere în aplicare a fondurilor UE. Aceasta se referă în special la evaluarea sistemelor de gestiune și control ale statelor membre și ale entităților cărora le-a fost încredințată execuția prin audituri de sistem însoțite de teste de fond privind cheltuielile și alte tipuri de verificări, denumite evaluări ale pilonilor sau proceduri de desemnare, înainte ca partenerului să i se încredințeze execuția bugetului UE în numele Comisiei.
În cazul gestiunii indirecte, în fiecare an partenerii raportează cu privire la buna gestiune financiară a bugetului încredințat printr-o declarație de gestiune. Aceasta este baza pe care departamentele conexe ale Comisiei sunt în măsură să își consolideze asigurarea în acest mediu de gestionare și control.
În prezent, Comisia lucrează la instituirea unui flux de lucru automatizat pentru diferitele verificări, care să cuprindă întregul proces. Un astfel de instrument ar garanta că toate etapele necesare care permit unei entități să fie eligibile pentru a lucra cu Comisia în cadrul gestiunii indirecte au loc în mod centralizat, coerent și coordonat.
În domeniul gestiunii partajate, statele membre raportează în fiecare an cu privire la controalele efectuate de acestea cu privire la utilizarea fondurilor UE la nivel național și cu privire la buna gestiune financiară a programelor lor respective prin intermediul unui pachet de asigurare, care cuprinde o declarație de gestiune, un rezumat anual al verificărilor efectuate și un raport anual de control conținând o rată de eroare bazată pe eșantioane reprezentative și o opinie de audit cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor. Această raportare constituie baza pentru acceptarea de către Comisie a conturilor programului și pentru a permite departamentelor conexe ale Comisiei să își consolideze asigurarea. De asemenea, aceasta este utilizată pentru determinarea riscurilor potențiale pentru bugetul UE, precum și pentru identificarea punctelor slabe și a domeniilor în care sunt necesare verificări suplimentare.
Cele mai bune practici în materie de control intern sunt partajate cu statele membre și între acestea în cadrul rețelelor de fonduri structurale și agricole, precum și al rețelei publice de control intern, conduse de Comisie.
În plus, Comisia a prezentat o propunere (
) de protejare a bugetului UE în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Această propunere, care face parte integrantă din viitorul cadru financiar multianual, este supusă negocierilor în curs de desfășurare în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.
De asemenea, Comisia colaborează cu statele membre pentru a facilita înțelegerea și punerea în aplicare a normelor consolidate privind conflictul de interese aflate în vigoare de la intrarea în vigoare a Regulamentului financiar revizuit la 2 august 2018. De asemenea, aceasta monitorizează toate acuzațiile aduse în atenția sa în acest context.
Rentabilitatea controalelor
Toate departamentele Comisiei aplică elementele comune de control descrise mai sus, prin care se aplică măsuri preventive și corective multianuale la nivelul programelor specifice sau al altor segmente de cheltuieli. Cu toate acestea, astfel cum se arată în secțiunea 2.1.1, programele individuale de cheltuieli pot fi foarte diverse și, prin urmare, strategiile de control trebuie să fie adaptate la diferite moduri de gestiune, domenii de politică și/sau modalități de finanțare și la riscurile asociate acestora. O astfel de diferențiere a strategiilor de control este necesară pentru a se asigura că aceste controale rămân eficiente din punct de vedere al costurilor, și anume asigură un echilibru adecvat între un nivel scăzut de erori (eficacitate), plăți rapide (eficiență) și costuri rezonabile (economie). Zonele mai riscante vor determina un nivel mai ridicat de control și/sau o frecvență mai mare a controalelor, în timp ce zonele cu risc scăzut ar trebui să conducă la controale mai puțin intensive, costisitoare sau greoaie. De asemenea, potențialul real de recuperare al fondurilor UE cheltuite în mod necorespunzător va fi luat în considerare la stabilirea strategiei de control (de exemplu, analiza costuri-beneficii a auditurilor la fața locului).
Comisia și Curtea de Conturi: roluri diferite conduc la abordări diferite în materie de control
Comisia și Curtea de Conturi joacă roluri diferite în lanțul de control al bugetului UE, prin urmare, abordările lor de control diferă considerabil. Responsabilitatea Comisiei în calitate de administrator al bugetului UE este de a preveni și, dacă este necesar, de a corecta erorile și de a recupera fondurile cheltuite în mod necuvenit. Aceasta necesită o evaluare ascendentă detaliată a sistemelor de control pentru a identifica punctele slabe, astfel încât măsurile corective specifice să poată fi luate la nivel de program sau chiar la nivelul partenerilor de punere în aplicare. Dimpotrivă, rolul Curții de Conturi este de a furniza o opinie de audit anuală cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor UE în ansamblu, care poate fi completată de evaluări specifice ale principalelor domenii ale bugetului UE (a se vedea tabelul comparativ de pe pagina următoare). Prin urmare, deși ambele instituții converg în privința mai multor concepte, metodologia Comisiei diferă în mod corespunzător de cea a Curții.
Aceste abordări pot conduce la diferențe între ratele de eroare raportate de Curtea de Conturi și de Comisie. În special, atunci când Curtea de Conturi detectează erori legate de achizițiile publice și/sau disponibilitatea întârziată a unor documente justificative, în una sau mai multe tranzacții incluse în eșantion, aceasta extrapolează impactul la nivelul întregii rubrici sau al întregului buget al UE, ceea ce amplifică adesea importanța unor astfel de erori. Având în vedere segmentarea mai detaliată a cheltuielilor în funcție de profilurile de risc și de sistemele de control, Comisia, atunci când detectează astfel de erori, este în măsură să le extrapoleze mai precis la populația care este cel mai probabil să fie afectată. Prin urmare, aceasta este în măsură să ofere o perspectivă mai nuanțată asupra nivelului de eroare în ceea ce privește plățile efectuate și să identifice în mod clar domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.
În caseta de mai jos sunt prezentate câteva exemple ale acestor diferențe.
Resurse naturale
În 2018, Curtea de Conturi a constatat erori în trei dintre cele șase operațiuni incluse în eșantion, legate de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Întrucât acest fond este inclus în rubrica „Resurse naturale”, Curtea de Conturi a extrapolat erorile la întreaga rubrică, chiar dacă activitățile de pescuit reprezintă doar 1,3 % din cheltuielile efectuate în cadrul acestei rubrici și în pofida faptului că sistemele lor de gestiune și control diferă de cele pentru cheltuielile aferente politicii agricole comune. Comisia aplică un nivel mai ridicat de granularitate pentru extrapolarea erorilor.
Într-adevăr, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime face parte din fondurile structurale și urmează un ciclu identic de gestionare și control cu cel al cheltuielilor în contextul coeziunii. În ceea ce privește coeziunea, Curtea de Conturi evaluează legalitatea și regularitatea operațiunilor după închiderea anuală a conturilor, și anume după finalizarea tuturor controalelor ex ante. Acest lucru este în conformitate cu metodologia Comisiei pentru toate cheltuielile din cadrul fondurilor structurale, în timp ce, pentru operațiunile auditate în domeniul pescuitului, constatările Curții de Conturi au fost făcute înainte de finalizarea tuturor controalelor ex ante și ar fi putut încă să fie corectate înainte de efectuarea plăților de către Comisie.
Coeziune
Deși Curtea de Conturi și Comisia împărtășesc aceeași perspectivă cu privire la principalele cauze ale erorilor în materie de cheltuieli în cadrul politicii de coeziune, în unele cazuri Curtea de Conturi are interpretări divergente și mai restrictive ale normelor naționale sau ale UE aplicabile. Aceasta are un impact asupra indicelui de eroare calculat, care, odată extrapolat, amplifică rata de eroare pentru întreaga rubrică.
Dincolo de interpretarea normelor aplicabile, cuantificarea erorilor efectuată de Curtea de Conturi „poate fi diferită de cea utilizată de Comisie sau de statele membre atunci când decid cum să răspundă la aplicarea incorectă a normelor privind achizițiile publice” (
). Curtea de Conturi cuantifică în mod sistematic erorile din procedurile de achiziții publice la 100 %. Comisia însă va evalua impactul financiar real, pe baza interpretărilor și orientărilor sale juridice (
), și anume o corecție financiară de 100 % nu ar fi considerată proporțională de către Comisie pentru o astfel de încălcare. De asemenea, orientările aplicabile ale Comisiei pot prevedea o cuantificare a erorilor în materie de achiziții publice de 5 %, 10 % sau 25 % în cazuri în care Curtea de Conturi ar considera că o eroare este doar o problemă de conformitate, fără niciun impact asupra calculării ratei de eroare.
Relații externe
În anii precedenți, accesul (în timp util) la documentele justificative de la entitățile cărora le-a fost încredințată execuția, inclusiv organizațiile internaționale, a constituit o sursă de nereguli. Acesta a fost, de asemenea, un motiv pentru nivelul de eroare relativ ridicat estimat de Curtea de Conturi pentru fondurile europene de dezvoltare (5,2 % pentru 2018). Cu toate acestea, nivelul de eroare estimat a fost calculat înainte de punerea în aplicare a tuturor controalelor ex ante, în special înainte de furnizarea documentelor justificative. Curtea de Conturi a recunoscut că „dintre cele 39 de operațiuni de plată conținând erori cuantificabile, 9 (23 %) erau operațiuni finale, ordonanțate după efectuarea tuturor controalelor ex ante” (
). Prin urmare, pentru celelalte 30 de operațiuni, nivelul de eroare ar fi fost mai mic în cazul în care Curtea de Conturi le-ar fi auditat după efectuarea tuturor controalelor ex ante.
|
|
Comisia Europeană
perspectiva gestiunii
|
Curtea de Conturi Europeană
perspectiva auditului
|
|
Roluri
|
·să furnizeze asigurarea anuală în materie de gestiune
·să identifice deficiențele și să ia măsuri pe o bază multianuală
·să protejeze bugetul UE
|
·să emită o opinie de audit privind legalitatea și regularitatea operațiunilor financiare dintr-un anumit an
|
|
Nivelul de granularitate
|
·rata de eroare pentru bugetul UE în ansamblu și ratele individuale de eroare pentru fiecare departament și domeniu de politică din cadrul tuturor rubricilor 1-5, plus pentru venituri
·ratele de eroare calculate per domeniu de politică, program și/sau (sub)segmente relevante
·cheltuielile și veniturile din anul respectiv (sau din ultimii doi ani în cazul cercetării), cu o perspectivă multianuală
|
·rata de eroare pentru bugetul UE în ansamblu și ratele individuale de eroare pentru rubricile 1a, 1b, 2 și 5, plus pentru venituri
·cheltuielile și veniturile din anul respectiv
|
|
Multianualitate
|
·două rate de eroare [riscul la momentul plății și riscul la închidere (
)];
multianualitate luată în considerare în mod prospectiv pentru riscul la închidere, prin corecții viitoare estimate pentru toate programele
|
·o rată de eroare (eroarea cea mai probabilă)
·multianualitate luată în considerare retroactiv, numai prin corecții financiare aplicate pentru programele închise
|
|
Prag de semnificație
|
·2 %
·cu excepția veniturilor (1 %) și a programului Orizont 2020 (între 2 % și 5 %)
|
·2 %
|
|
Informații suplimentare
|
·anexa 3 la prezentul raport
|
·anexa 1.1 la Raportul anual al Curții de Conturi
|
Comparație între perspectiva Comisiei și cea a Curții de Conturi Europene
2.7.Frauda în detrimentul contribuabililor este împiedicată prin strategii și controale pe mai multe niveluri
Ar trebui subliniat că frauda reprezintă o parte foarte limitată a cheltuielilor ilegale sau neconforme, majoritatea fiind legate de erori. Comisia are toleranță zero față de fraudă.
|
Strategia antifraudă a Comisiei produce rezultate
În conformitate cu articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia și statele membre protejează bugetul UE împotriva fraudei și altor activități ilegale. În acest scop, Comisia și departamentele și agențiile sale executive au elaborat fiecare o strategie antifraudă, care identifică vulnerabilitățile în materie de fraudă și prioritățile în lupta antifraudă.
În ceea ce privește inițiativa Oficiului European de Luptă Antifraudă, în aprilie 2019 Comisia a adoptat o nouă strategie antifraudă corporativă cu următoarele obiective principale:
·să consolideze cunoștințele Comisiei cu privire la fraudă și capacitatea sa analitică de a orienta acțiunile antifraudă;
·să asigure o cooperare strânsă între departamentele Comisiei și agențiile executive în combaterea fraudei;
·să consolideze supravegherea corporativă a combaterii fraudei de către Comisie.
Oficiul European de Luptă Antifraudă și celelalte departamente ale Comisiei au început să pună în aplicare noua strategie antifraudă a Comisiei (
).
Inițiativa emblematică a analizei strategice antifraudă este raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE. Cu ocazia celei de a 30-a ediții, prezentată la 11 octombrie 2019, Oficiul European de Luptă Antifraudă a publicat o broșură care conține principalele puncte-cheie ale luptei împotriva fraudei și corupției din ultimii 30 de ani (
).
Sistemul de gestionare a neregulilor, prin intermediul căruia statele membre, țările candidate și țările potențial candidate raportează Comisiei cu privire la fraude și alte nereguli detectate în execuția fondurilor UE, a fost dezvoltat în continuare, astfel cum se prevede în planul de acțiune privind strategia antifraudă. Datele colectate în acest sistem vor permite utilizatorilor să efectueze unele analize predefinite în timp real. Instrumentul oferă utilizatorilor posibilitatea de a exploata datele ușor și intuitiv pentru a elabora politici bazate pe date concrete, consolidând astfel motivația acestora de a raporta cu exactitate și în timp util.
În scopul de a promova cooperarea și supravegherea, a fost creată o structură pentru a facilita schimbul practic de opinii și de bune practici între departamentele Comisiei, inclusiv evaluarea inter pares a strategiilor antifraudă ale acestora. Consolidarea supravegherii corporative se concentrează în prezent pe monitorizarea acțiunilor întreprinse ca urmare a recomandărilor Oficiului European de Luptă Antifraudă de către Comisie și agențiile sale executive. Șefii serviciilor centrale ale Comisiei (
) vor discuta în mod regulat concluziile acestui exercițiu în curs de desfășurare.
|
Oficiul European de Luptă Antifraudă (
) este esențial pentru combaterea fraudei, nu numai ca un departament de elaborare a politicilor, ci și, în mod esențial, ca organism independent de anchetă. Investigațiile administrative ale Oficiului European de Luptă Antifraudă cu privire la fraudă, corupție și alte infracțiuni și nereguli contribuie la tragerea la răspundere a autorilor fraudelor și la repararea prejudiciilor cauzate bugetului UE. În 2019, Oficiul European de Luptă Antifraudă a închis 181 de anchete și a finalizat 1 174 de selecții (
).
|
Combaterea fraudei în practică
Exemplu: Investigarea cazurilor de presupusă utilizare abuzivă a fondurilor de cercetare ale UE
Această anchetă s-a bazat pe acuzații referitoare, printre altele, la posibila deturnare de fonduri și la utilizarea necorespunzătoare a mai multor milioane de euro din fondurile de cercetare ale UE de către o societate care nu a plătit, astfel cum se stipulează în contract, sumele datorate partenerilor săi în cadrul proiectului de cercetare, evitând în același timp în mod fraudulos, procedurile de insolvență.
Ca parte a operațiunilor și în strânsă cooperare cu Oficiul European de Luptă Antifraudă de la început, autoritățile germane au efectuat percheziții ale sediilor comerciale și ale locuințelor private ale persoanelor în cauză, în diverse locuri din Germania. Poliția franceză a efectuat, de asemenea, căutări simultane în Franța, pe baza unei cereri de asistență judiciară reciprocă din partea autorităților judiciare germane. Oficiul European de Luptă Antifraudă a participat la căutări, care au fost coordonate în prealabil cu ajutorul autorității judiciare a UE, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală.
Ca urmare a cercetărilor coordonate, autoritățile germane au confiscat cantități uriașe de probe esențiale pentru desfășurarea anchetei, care este în curs.
Exemplu: Operațiune vamală comună „Hygiea”
Aproximativ 200 000 de parfumuri, paste de dinți și produse cosmetice falsificate, 120 de tone de detergenți, șampoane și scutece contrafăcute, peste 4,2 milioane de alte mărfuri contrafăcute (baterii, încălțăminte, jucării, mingi de tenis, aparate de ras, dispozitive electronice etc.), 77 de milioane de țigări și 44 de tone de tutun pentru narghilea contrafăcut au fost confiscate de autoritățile vamale din Asia și UE în cadrul unei operațiuni coordonate de Oficiul European de Luptă Antifraudă.
În timpul acestei operațiuni, autoritățile vamale au efectuat controale fizice selective sau cu raze X asupra mai multor sute de expedieri selectate, transportate în containere maritime. Oficiul European de Luptă Antifraudă a facilitat cooperarea dintre țările participante cu sprijinul unei echipe de 10 ofițeri de legătură din Bangladesh, China, Japonia, Lituania, Malaysia, Malta, Portugalia, Spania, Vietnam și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, toate lucrând împreună la Bruxelles. O unitate de coordonare operațională virtuală – un canal securizat de comunicații pentru astfel de operațiuni vamale comune – a fost utilizată pentru a canaliza fluxul de informații primite. Acest schimb de informații în timp real a permis tuturor experților implicați să identifice fluxurile suspecte de mărfuri contrafăcute în cadrul tranzacțiilor comerciale obișnuite.
|
În paralel și într-o mare măsură pe baza informațiilor colectate prin intermediul investigațiilor Oficiului European de Luptă Antifraudă, prevenirea fraudei și sancționarea au loc prin intermediul sistemului de detectare timpurie și de excludere, care permite detectarea timpurie și excluderea operatorilor economici nefiabili de la acordarea finanțării UE în punerea în aplicare directă și indirectă a gestiunii. În 2019, creșterea gradului de conștientizare la nivelul departamentelor Comisiei a fost intensificată, iar anul a fost marcat de o creștere substanțială a cazurilor de depistare timpurie înregistrate și a cazurilor prezentate pentru posibile sancțiuni administrative (și anume, excluderi și/sau sancțiuni financiare și, după caz, publicarea acestora). Acestea sunt stabilite în conformitate cu principiul proporționalității [cf. gravitatea situației, inclusiv impactul asupra intereselor financiare ale UE și asupra imaginii sale; intervalul de timp scurs de la comportamentul relevant; durata și recurența; intenția sau gradul de neglijență; și sumele angajate).
2.8.Rezultatele controlului Comisiei confirmă faptul că bugetul UE este bine protejat
Comisia consideră că bugetul este protejat în mod eficient atunci când riscul la închidere este sub 2 % din cheltuielile relevante, ceea ce reprezintă pragul de semnificație utilizat, de asemenea, de Curtea de Conturi.
Dacă sunt detectate deficiențe sau erori pe durata ciclului de viață al programului, Comisia întreprinde toate acțiunile necesare.
Până cel târziu la închiderea programului – și anume, atunci când au fost efectuate toate controalele, corecțiile, recuperările etc. – riscul la închidere ar trebui să fie și se estimează că va fi sub 2 %.
2.9.La sfârșitul ciclului de viață al programelor, riscul este sub 2 %
Riscuri la momentul plății și la închidere, pentru întreaga Comisie, pentru perioada 20172019
Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene.
Pe baza auditurilor și a controalelor efectuate astfel cum se arată mai sus, fiecare departament al Comisiei estimează în fiecare an riscul privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor UE în două etape ale ciclului de control multianual: la momentul plății și la închidere.
Riscul la momentul plății este o estimare a erorilor care nu au fost prevenite și care pot afecta în continuare plățile (efectuate către statele membre, organizațiile intermediare, beneficiari etc.), în pofida controalelor ex ante. Acestea sunt detectate prin controale ex post și prin audituri cu privire la plățile efectuate.
Riscul la închidere este o estimare a erorilor care vor rămâne la sfârșitul ciclului de viață al programelor, după efectuarea tuturor controalelor și corecțiilor ex post. Acesta este egal cu riscul la momentul plății minus o estimare prudentă a corecțiilor viitoare în cadrul mecanismelor corective multianuale – cele care vor avea loc între momentul raportării și sfârșitul ciclului de viață al programului.
Pentru mai multe detalii privind aceste concepte și metodologia utilizată pentru a determina aceste estimări, precum și ratele pentru fiecare domeniu de politică și pentru fiecare departament al Comisiei, a se vedea anexa 3.
Pentru 2019, riscul global la închidere este estimat la 0,7 % din cheltuielile relevante ale Comisiei (a se vedea graficul).
Din cauza riscului mai ridicat la momentul plății în cadrul cheltuielilor pentru coeziune în cursul acestui an, riscul global la momentul plății este de 2,1 % pentru 2019 (1,7 % în 2018). Cu toate acestea, întrucât corecțiile viitoare aferente estimate sunt, de asemenea, mai mari (1,4 %, comparativ cu 0,9 % în 2018), rezultă un risc la închidere stabil și redus, de 0,7 % (0,8 % în 2018).
Întrucât se estimează că acest procent este sub 2 %, ținând seama de corecțiile viitoare, aceasta înseamnă că, în general, sistemele multianuale de control ale Comisiei au asigurat protecția eficace a bugetului UE în 2019.
Situația privind riscurile la momentul plății și la închidere, pentru fiecare domeniu de politică, este descrisă mai jos pentru 2019, iar evoluția acestora pentru perioada 2017-2019 este prezentată în format grafic. Pentru mai multe detalii, inclusiv cu privire la departamentele aferente fiecărui domeniu de politică, a se vedea anexa 3.
Resurse naturale
În ceea ce privește resursele naturale, riscul la momentul plății continuă să scadă, cu o reducere suplimentară de la 2,1 % în 2018 la 1,9 % în 2019, procent care se situează sub pragul de semnificație. Acesta corespunde riscului la momentul plății pentru cheltuielile agricole, având în vedere că aceasta reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul acestui domeniu de politică (98 %) – comparativ cu cheltuielile din domeniul maritim și al pescuitului (
), al mediului și al climei.
În cadrul politicii agricole comune, în primul rând, riscul la momentul plății este cel mai scăzut în cazul plăților directe ale Fondului de garantare (1,6 %) și se află sub pragul de semnificație pentru al treilea an consecutiv. Aceste cheltuieli, care aparțin pilonului 1 al politicii agricole comune, prezintă un risc inerent scăzut datorită mecanismului de rambursare „bazat pe drepturi la plată” (a se vedea secțiunea 2.3.2). În al doilea rând, tot în cadrul pilonului 1 al politicii agricole comune, riscul la momentul plății rămâne mai mare pentru intervențiile Fondului de garantare (2,8 %). În al treilea rând, în ceea ce privește pilonul 2 al politicii agricole comune, riscul la momentul plății pentru dezvoltarea rurală este, de asemenea, mai ridicat (2,7 %), dar a scăzut în mod constant în ultimii ani.
Pentru ambii piloni, scăderea continuă a ratelor de eroare se datorează sistemelor eficiente de gestionare și control aplicate, în special Sistemul Integrat de Administrare și Control, inclusiv sistemul de identificare a parcelelor agricole, precum și cooperării de succes dintre Comisie și statele membre, în care planurile de acțiune ale statelor membre s-au dovedit a fi un instrument eficace de remediere a deficiențelor identificate la nivelul anumitor agenții de plăți.
Având în vedere modul în care au fost concepute sistemele de gestiune și control în acest domeniu de politică, se preconizează că aproape toate erorile care afectează plățile și care nu au fost detectate la sfârșitul anului vor fi vizate de recuperări ulterioare (de către statele membre) sau de corecții financiare. Aceasta explică nivelul ridicat al corecțiilor viitoare estimate (1,8 %). Astfel, riscul estimat la închidere (
) rămâne foarte scăzut, la 0,1 %.
La sfârșitul anului 2019, au existat cinci rezerve pentru segmente de cheltuieli sau programe în care au fost identificate deficiențe în materie de control și/sau rate de eroare de peste 2 % (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4), și anume:
·trei rezerve pentru agricultură: măsurile de piață și plățile directe ale Fondului european de garantare agricolă și măsurile Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, care corespund statelor membre și agențiilor de plăți care se confruntă (temporar) cu deficiențe de control și/sau cu rate de eroare ridicate;
·o rezervă necuantificată recurentă pentru registrul UE de comercializare a certificatelor de emisii;
·o nouă rezervă în 2019 pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care corespunde unui stat membru și unui program operațional cu o rată de eroare semnificativă.
Coeziune
Pentru coeziune, punerea în aplicare a programelor este foarte avansată. Riscul la închidere este estimat la 1,1 %, fiind în concordanță cu cel din 2018 (1,3 %). Chiar dacă riscul la momentul plății a crescut de la 1,7 % în 2018 la un interval cuprins între 2,2 % și 3,1 % în 2019, au crescut și corecțiile viitoare estimate (între 1,1 % și 2 %).
Estimarea viitoarei capacități de corecție derivă din sistemul de control propriu-zis: într-adevăr, în cadrul politicii de coeziune (
), erorile detectate de statele membre, de Comisie sau de Curtea de Conturi în auditurile lor respective sunt supuse în mod sistematic unor corecții financiare. Programele individuale în cauză sunt prezentate cu transparență deplină în rapoartele anuale de activitate, care conțin, de asemenea, rapoarte privind măsurile ulterioare luate pentru punerea în aplicare a corecțiilor necesare. În cadrul gestiunii partajate, Comisia aplică anual corecții financiare suplimentare atunci când nivelul de eroare (raportat sau recalculat) rămâne peste 2 % în conturile anuale ale programului. La sfârșitul ciclului de viață al programului, în cadrul politicii de coeziune, programele nu sunt încheiate până la punerea în aplicare a tuturor corecțiilor financiare necesare.
În ceea ce privește coeziunea, o serie de programe operaționale din statele membre au efectuat primele plăți în 2018 și 2019. Aceasta înseamnă că auditorii au avut posibilitatea de a examina întregul proces pentru un număr mai mare de programe și un număr mai mare de plăți. Acest lucru a condus la creșterea numărului de erori constatate, precum și la o rată de eroare mai ridicată. În ceea ce privește Fondul european de dezvoltare regională în special, care deține cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul acestui domeniu de politică, riscul la momentul plății a crescut de la 2 % în 2018 la un nivel din intervalul 2,7 % - 3,8 % în 2019, ținând cont de toate riscurile posibile. În ceea ce privește Fondul social european, riscul la momentul plății se situează în intervalul 1,7 % - 2,4 %.
În 2019, autoritățile de audit din statele membre au raportat nereguli în conformitate cu o tipologie comună convenită împreună cu Comisia și recomandată de aceasta. Cheltuielile neeligibile, neregulile legate de achizițiile publice și aspectele legate de pista de audit reprezintă principalele surse de constatări de audit și de nereguli identificate atât de autoritățile de audit, cât și de Comisie prin auditurile efectuate de acestea.
Pentru a remedia erorile cele mai frecvente, pe lângă corecțiile financiare pentru cheltuielile anterioare și măsurile corective pentru sistem în viitor pentru toate cazurile, autoritățile de audit ale statelor membre sunt încurajate de Comisie să comunice autorităților de gestionare și de certificare ale acestora principalele surse ale neregulilor identificate. Acest lucru permite respectivelor autorități responsabile pentru programe să își ajusteze controalele interne, să își consolideze listele de verificare și să ofere instruire suplimentară personalului și beneficiarilor. Comisia organizează, de asemenea, evenimente de consolidare a capacității și ateliere comune cu autoritățile responsabile de programe, în special cu autoritățile de gestionare și de audit. Acesta oferă recomandări detaliate privind auditul și solicită planuri de acțiuni corective detaliate în cazul în care se constată deficiențe ale sistemului.
Având în vedere importanța achizițiilor publice pentru politica de coeziune, Comisia continuă să pună în aplicare planul său de acțiune actualizat privind achizițiile publice pentru a îmbunătăți conformitatea procedurilor de achiziții publice în acest domeniu de politică. Se acordă o atenție deosebită acțiunilor care sprijină statele membre să își perfecționeze autoritățile contractante, în conformitate cu pachetul privind achizițiile publice adoptat de Comisie în octombrie 2017. Comisia oferă orientări detaliate, exemple de bune practici și explicații disponibile online. Schimburile inter pares sunt promovate pentru a sprijini autoritățile contractante și cele responsabile de programe în ceea ce privește soluționarea acestor probleme și reducerea erorilor.
Cele două departamente de coeziune au emis rezerve pentru programele operaționale din perioada 2014-2020, cu erori care depășesc pragul de semnificație în 2019. În plus, pentru perioada 2007-2013, există în continuare câteva programe operaționale cu o rezervă necuantificată (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).
Relații externe
În ceea ce privește relațiile externe, atât riscurile la momentul plății (1 %) cât și cele la închidere(0,7 %) au rămas stabile și sunt cu mult sub 2 %.
În 2019, Comisia și-a continuat eforturile de îmbunătățire a strategiilor de control diferențiate în funcție de riscuri pentru cheltuielile sale pentru dezvoltare și vecinătate, concentrându-și astfel mai bine acțiunile specifice pe segmentele cu risc ridicat. De asemenea, cele două departamente responsabile au consolidat și mai mult transparența studiilor lor privind rata de eroare reziduală (a se vedea anexa 3). De exemplu, în ceea ce privește cheltuielile pentru dezvoltare, rata globală (1,13 %) este împărțită în prezent într-o rată pentru bugetul UE (1,14 %) și una pentru Fondul european de dezvoltare (1,13 %), ceea ce arată în mod clar profilurile lor de risc similare.
Printre aspectele legate de neconformitate, accesul (în timp util) la documentele justificative de la entități cărora le-a fost încredințată execuția, inclusiv de la organizațiile internaționale, rămâne o sursă de nereguli. De asemenea, acesta este un motiv al nivelului relativ ridicat de eroare estimat de Curte pentru Fondul european de dezvoltare (5,2 % pentru 2018), care este determinat înainte de punerea în aplicare a tuturor controalelor (capacitatea de corecție de 0,3 %), în special înainte de furnizarea documentelor justificative. Prin urmare, a fost instituit un plan de acțiune care vizează un flux mai fluid de informații între entitățile cărora le-a fost încredințată execuția, Comisie și/sau Curtea de Conturi.
La sfârșitul anului 2019, DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și-a menținut cele două rezerve: una pentru „granturi în regim de gestiune directă” (nivel de eroare de 2,65 %) și una pentru „proiecte în Libia și Siria” (consolidarea asigurării nu este posibilă din motive de siguranță) (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).
Cercetare, industrie, spațiu, energie și transporturi
Pentru întregul domeniu al politicii în materie de cercetare, industrie, spațiu, energie și transporturi în ansamblu, riscurile la momentul plății (2 %) și la închidere (1,5 %) au rămas stabile.
În acest domeniu de politică, riscul la momentul plății pentru programele de cercetare Orizont 2020 (3,3 %) rămâne peste 2 %. Acest risc mai ridicat este inerent granturilor bazate pe rambursarea costurilor reale eligibile (a se vedea secțiunea 2.3.2) care sunt utilizate în cadrul programului Orizont 2020 și al programelor pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, conform temeiurilor juridice aferente. Complexitatea procesului de determinare a costurilor exacte care pot fi suportate în cadrul proiectelor conduce la erori în cererile de decont și în plățile aferente.
Pentru a atenua această situație, strategia de control ex post consacrată pentru programul Orizont 2020, comună tuturor departamentelor implicate în punerea în aplicare a programului, a condus la corecții ex post semnificative de-a lungul anilor, care sunt utilizate, de asemenea, ca bază pentru corecțiile viitoare estimate.
Cu toate acestea, departamentele de cercetare depun în continuare eforturi pentru a reduce riscul la momentul plății: de exemplu, prin simplificarea suplimentară a modelului de acord de grant, o comunicare mai clară privind normele de eligibilitate și extinderea în continuare a finanțării bazate pe sume forfetare. În plus, propunerea Comisiei pentru următorul program de cercetare (Orizont Europa din 2021) extinde utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri.
În ceea ce privește celelalte programe, riscurile la momentul plății și la închidere aferente Mecanismului pentru interconectarea Europei (transporturi, energie și telecomunicații) – pus în aplicare de Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele – se situează în ansamblu sub 2 %. Programele spațiale ale UE (
), puse în aplicare de Agenția Spațială Europeană și de Agenția Sistemului Global de Navigație prin Satelit European, au, de asemenea, riscuri inerent mai mici la momentul plății și la închidere, datorită tipului de finanțare și nivelului de audit efectuat. Acestea au fost totuși stabilite, în mod conservator, la 0,5 %.
La fel ca în anii precedenți, departamentele de cercetare și agențiile executive nu și-au calificat declarațiile de asigurare cu rezerve în legătură cu programul Orizont 2020 în pofida nivelului actual de eroare de 2,3 %. Aceasta se datorează faptului că serviciile respective aplică un prag de semnificație specific programului de 2 % - 5 % pentru a ține seama de riscurile inerente acestuia și de limitările controlului (
).
Pentru 2019, există o singură rezervă legată de cel de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).
Alte politici interne
În ceea ce privește alte politici interne, care cuprind în principal educația și cultura, migrația și afacerile interne, precum și afacerile economice și financiare, riscurile la momentul plății și la închidere au rămas stabile, la 1,0 % și, respectiv, 0,8 %, fiind cu mult sub 2 %.
Chiar dacă anumite programe de educație și cultură prezintă un profil de risc mai ridicat, care este legat, de asemenea, de complexitatea programelor de rambursare, sistemele lor de control atenuează aceste riscuri.
DG Justiție și Consumatori și-a menținut rezerva cu privire la o rată de eroare semnificativă pentru granturi în regim de gestiune directă. DG Migrație și Afaceri Interne a menținut două rezerve pentru gestiunea partajată (pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă, precum și pentru programele „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii”, pentru care s-au emis rezerve în câteva state membre) și o rezervă pentru granturi în regim de gestiune directă din cauza unui nivel semnificativ de eroare (a se vedea, de asemenea, secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).
Alte servicii și administrație
În sfârșit, celelalte servicii și departamente de administrație ale Comisiei acoperă în principal tipuri de cheltuieli cu risc scăzut, cum ar fi cheltuielile administrative efectuate de Oficiul de Plăți. Cu toate acestea, riscul la momentul plății este stabilit în mod prudent la 0,5 %. Întrucât majoritatea sistemelor de control corespunzătoare implică în special controale ex ante, corecțiile viitoare estimate sunt stabilite adesea în mod conservator la un nivel de 0,0 %. Astfel, riscul la închidere este aproape egal cu riscul la momentul plății și rămâne foarte scăzut, la 0,5 %.
În acest domeniu de politică, DG Sprijin pentru reforme structurale și-a menținut rezerva pentru un nivel semnificativ de eroare în ceea ce privește un segment de granturi în regim de gestiune directă (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).
2.10.Programe cu un risc relativ mai scăzut și cu un risc relativ mai ridicat
Din cele menționate mai sus, reiese faptul că există programe sau segmente de cheltuieli cu niveluri relativ scăzute de eroare și altele cu niveluri relativ mai mari de eroare. Acest aspect este în strânsă legătură cu natura finanțării, în special cu diferența dintre schemele destul de complexe bazate pe rambursarea costurilor, pe de o parte, și plățile relativ simple bazate pe drepturi (
), pe de altă parte.
Pe această bază, portofoliul Comisiei poate fi subdivizat în straturi cu risc mai scăzut și cu risc mai ridicat (a se vedea graficul de mai jos), astfel cum se explică în continuare.
·Risc mai scăzut. Cheltuielile cu risc la momentul plății sub 2 % se ridică la 80 de miliarde EUR (54 %);
acestea includ: agricultură – plăți directe; Fondul pentru pescuit și afaceri maritime; Acțiunile Marie Skłodowska-Curie; Granturi acordate de Consiliul de cercetare; Agenția Spațială Europeană și Agenția Sistemului Global de Navigație prin Satelit European; Mecanismul pentru interconectarea Europei; Erasmus+; Fondul pentru azil, migrație și integrare; sprijin bugetar, subvenții, cheltuieli administrative etc.
·Risc mai ridicat. Cheltuielile cu risc la momentul plății sub 2 % se ridică la 67 de miliarde EUR (46 %);
acestea includ: agricultură – măsuri de piață și dezvoltare rurală; Fondul european de dezvoltare regională; Fondul social; Granturi pentru cercetare în cadrul programului Orizont 2020; granturi complexe din alte departamente etc.
În plus, luând în considerare caracterul multianual al sistemelor de control, dacă această defalcare s-ar baza în schimb pe riscul la închidere, diferența ar fi și mai pronunțată. De exemplu, cheltuielile din Fondul social european (11,2 miliarde EUR; risc la închidere de 1,3 %) ar fi clasificate în stratul cu risc mai scăzut.
|
Este important să se sublinieze că această estimare rezultă din analiza ratelor de eroare la nivelul programelor și al altor segmente de cheltuieli relevante. Această defalcare este diferită de cea a Curții de Conturi, care se bazează pe tipul de rambursări efectuate – și anume, drepturile care se consideră că prezintă un risc inerent scăzut și drepturile care se consideră că prezintă un risc inerent ridicat – indiferent de nivelul ratei de eroare constatate efectiv. Din punct de vedere al gestionării, datorită rezultatelor controalelor în vigoare, nivelul real de eroare poate fi mai mic decât pragul de semnificație, iar programele considerate ca prezentând un grad ridicat de risc de către Curtea de Conturi pot să prezinte de fapt un risc destul de scăzut în realitate.
Prin urmare, chestiunea complexității și a faptului dacă un element prezintă un risc mai mare și/sau o rată de eroare mai ridicată a fost luată în considerare, de asemenea, în contextul propunerilor de simplificare ale Comisiei incluse în următorul cadru financiar multianual (a se vedea secțiunea 2.4.2 de mai jos).
|
2.11.Comisia îmbunătățește în continuare eficiența operațiunilor sale
În contextul unor constrângeri bugetare severe, Comisia depune eforturi pentru a îmbunătăți eficiența în toate domeniile sale de activitate, menținând în același timp un nivel ridicat de realizări. Consiliul pentru gestiunea corporativă conduce activitatea Comisiei în domenii precum gestionarea resurselor umane, gestiunea financiară, tehnologia informației și gestionarea, comunicarea, logistica și gestionarea evenimentelor. Metodele și procesele de lucru sunt în curs de optimizare pentru a asigura cea mai eficientă utilizare a resurselor limitate. Această activitate va continua pentru a asigura o alocare optimă a resurselor și un nivel ridicat de performanță în contextul unui volum de lucru din ce în ce mai mare în multe domenii, inclusiv cel mai recent în ceea ce privește răspunsul la pandemia de COVID-19.
În comunicarea sa „Inițiativa privind sinergiile și eficiența: situația actuală și calea de urmat” (martie 2019), Comisia a înființat DG Buget ca lider de domeniu pentru gestiunea financiară și cadrul de control intern. Obiectivul este de a îmbunătăți în permanență buna gestiune financiară prin profesionalizarea suplimentară a domeniului, ținând mai bine seama de evoluțiile recente în ceea ce privește modul în care este gestionat bugetul UE. În cadrul actualului sistem descentralizat, sunt întreprinse acțiuni în două direcții: îmbunătățirea guvernanței centralizate și a supravegherii, precum și consolidarea coordonării și modernizării gestiunii financiare în cadrul Comisiei. În 2019, au fost luate măsuri suplimentare pentru armonizarea, standardizarea și simplificarea gestiunii financiare în cadrul Comisiei, pe lângă promovarea bunei gestiuni financiare. Accentul s-a pus pe instituirea unor programe de finanțare mai interoperabile și mai flexibile pentru perioada de după 2020.
Simplificarea poate fi realizată prin simplificarea normelor, modele corporative de instrumente juridice armonizate și, în măsura posibilului, standardizate și instrumente informatice financiare instituționale moderne, precum și asigurarea coerenței în relațiile cu partenerii care execută fonduri UE în regim de gestiune indirectă.
Acțiunile întreprinse la nivel organizațional în 2019 includ dezvoltarea unor fluxuri de lucru corporative mai eficiente (pentru granturi, achiziții publice, instrumente financiare) prin modele și proceduri corporative simplificate (pe baza spațiului unic pentru schimburi de date electronice). În plus, Comisia a intensificat orientarea și coordonarea în ceea ce privește atât statele membre, cât și alte departamente ale Comisiei în domenii care sunt relevante pentru execuția bugetului UE (de exemplu, sistemele de control intern din statele membre, conflictele de interese, statul de drept, măsurile antifraudă). Alte inițiative în domeniul tehnologiei informației sunt e-coeziunea în cadrul gestiunii partajate și sistemul geospațial utilizat în agricultură.
De asemenea, la nivelul departamentelor Comisiei au fost luate inițiative de sporire în continuare a eficienței gestiunii financiare.
·În primul rând, o serie de departamente ale Comisiei și-au digitalizat în continuare procesele financiare. Acest lucru contribuie la o Comisie mai flexibilă, mai puțin birocratică, mai bine integrată și mai flexibilă. Prin urmare, resursele se concentrează din ce în ce mai mult pe activitățile din prima linie. În plus, instrumentele de evaluare automată consolidează procesul de monitorizare și facilitează gestionarea îmbunătățită și o mai bună utilizare a datelor, reducând în același timp șansele ratate pentru o reacție timpurie.
·În al doilea rând, mai multe departamente ale Comisiei au raportat, de asemenea, că și-au revizuit strategiile de control și/sau fluxurile de lucru financiare, în vederea simplificării procedurilor și a alinierii în continuare a frecvenței și intensității controalelor cu riscul tranzacțiilor.
Inițiativele menționate mai sus asigură protecția eficace a bugetului UE, reducând în același timp timpul necesar pentru finalizarea proceselor financiare. În special, indicatorii privind „durata de efectuare a plăților” au continuat să aibă o tendință descrescătoare foarte favorabilă. În 2019, termenul mediu net de plată al Comisiei a fost de 16 zile (în scădere de la 20 și 18 în ultimii doi ani), cu mult sub plafonul legal de 30 de zile. Comisia a efectuat 95 % din plăți la timp (numărul de plăți afectate de întârzieri a scăzut de la 10 % și 8 % în ultimii doi ani). Cu toate acestea, scopul este în continuare de a respecta termenul legal de plată pentru fiecare plată. Pentru detalii, a se vedea anexa 8.
2.12.Costul controalelor rămâne proporțional cu riscurile asociate
În general, costurile estimate ale controlului sunt rezonabile având în vedere natura programelor și/sau mediile de control. În plus, acestea rămân stabile datorită mediilor și strategiilor de control neschimbate existente în contextul programelor actuale.
Adesea, comparația directă între programe nu este posibilă din cauza caracteristicilor și a factorilor determinanți ai acestora, exemple în acest sens fiind prezentate în caseta de mai jos.
|
Exemple de factori comuni care influențează costurile
·Gradul de complexitate al programelor gestionate.
·Volumele și sumele care urmează a fi procesate: și anume, procesarea unui număr mare de operațiuni cu valoare mică este mai laborioasă decât procesarea unui număr mic de operațiuni cu valoare ridicată.
·Profilurile de risc specifice ale programelor gestionate; de exemplu, programele din domeniul relațiilor externe în care fondurile sunt cheltuite în mare parte în țări din afara UE.
·Posibilele dezeconomii de scară pentru anumite programe mai mici, în ceea ce privește valoarea finanțării, precum și programele care sunt eliminate treptat, sau fondurile gestionate de entități mai mici cărora le-a fost încredințată execuția sau departamentele Comisiei care gestionează sume mai mici din fonduri, întrucât există întotdeauna un număr de controale care nu se poate reduce, indiferent de valoarea fondurilor implicate.
·Tipul de gestionare: gestiunea indirectă și partajată implică împărțirea costurilor controalelor între Comisie și partenerii săi de punere în aplicare, autoritățile naționale sau entitățile cărora le-a fost încredințată execuția, prin urmare, costurile la nivelul Comisiei pot fi mult mai mici în cazul unor astfel de programe în comparație cu alte programe care sunt gestionate direct de Comisie.
|
Din motive de transparență și exhaustivitate, departamentele care se ocupă de gestiunea partajată și/sau indirectă au raportat, de asemenea, în rapoartele lor anuale de activitate, costul controalelor aferente statelor membre și entităților delegate separat de costurile de control ale Comisiei. De exemplu, pentru politica agricolă comună, costurile raportate de statele membre pentru realizare au reprezentat 3,5 % din cheltuielile pentru 2019.
Într-un audit recent cu privire la costul executării fondurilor de coeziune (
), Curtea de Conturi a constatat că costul total al executării fondurilor politicii de coeziune prezentat de Comisie în rapoartele sale anuale de activitate este relativ scăzut în comparație cu alte fonduri UE și cu programele finanțate la nivel internațional. Aceste costuri au reprezentat, ca procent din plățile efectuate în 2018, 2,87 % în cazul Fondului social european, 2,45 % în cazul Fondului european de dezvoltare regională și, respectiv, 2,03 % în cazul Fondului de coeziune.
În 2019, în urma evaluării combinate a eficacității, eficienței și economiei, toate departamentele Comisiei au concluzionat că, în ansamblu, controalele pe care le aplică sunt eficiente din punct de vedere al costurilor.
2.13.Asigurarea în materie de gestiune, opiniile de audit și autoritatea care acordă descărcarea de gestiune
Evaluările, asigurările și rezervele directorilor generali
În declarațiile lor anuale de asigurare pentru 2019 (
), toți cei 50 de directori generali (sau echivalenți) au declarat că dispun de asigurări rezonabile că: (i) informațiile conținute în raportul lor prezintă o „imagine adevărată și justă” (adică fiabilă, completă și corectă) cu privire la situația din departamentul lor; (ii) resursele alocate activităților lor au fost utilizate pentru scopul căruia îi erau destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; și (iii) procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.
În contextul procesului lor general de obținere a asigurării și din perspectiva gestiunii, directorii generali efectuează, de asemenea, o analiză mai detaliată a fiecărui program sau segment din portofoliul lor. Aceștia utilizează toate informațiile disponibile, în special rezultatele controalelor lor, pentru a detecta orice posibilă deficiență semnificativă cu caracter cantitativ sau calitativ. La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, aceștia stabilesc dacă este probabil ca impactul unei astfel de deficiențe asupra finanțelor să depășească pragul de semnificație de 2 % și/sau dacă impactul asupra reputației este semnificativ. În caz afirmativ, aceștia adaugă la declarația de asigurare o rezervă care vizează segmentul de portofoliu specific afectat.
Pentru 2019, 11 dintre cei 50 directori generali au emis o declarație cu rezerve, cu un total de 18 rezerve. Această scădere semnificativă a numărului în comparație cu 2018 (când au fost raportate 40 de rezerve de către 20 de departamente), se explică după cum urmează.
·Șase rezerve au fost retrase deoarece au fost rezolvate deficiențele care au stat la baza acestora.
·Pentru 17 rezerve, s-a aplicat regula „de minimis”, conform căreia rezervele nu mai sunt considerate semnificative în anumite condiții, și anume cheltuielile limitate implicate (mai puțin de 5 % din plățile departamentului) și impactul financiar scăzut (sub 5 milioane EUR). Acestea au fost legate în principal de programele tradiționale din perioada 2007-2013 în domeniul cercetării, al competitivității, al educației și culturii, precum și al relațiilor externe.
·Un număr total de 17 rezerve sunt recurente din anul (anii) precedent (precedenți) și doar una este nouă în 2019, în principal deoarece cauzele profunde ale nivelului semnificativ de eroare pot fi parțial atenuate, dar nu au fost complet eradicate în temeiul cadrelor juridice ale programelor actuale. A se vedea detaliile de la punctul 2.3.1 și conceptele din anexa 4.
Impactul financiar total al tuturor rezervelor (1 053 de milioane EUR pentru 2019; și anume, cu 2 % mai mic decât cele 1 078 de milioane EUR în 2018) este comparabil cu nivelul din ultimii 2 ani. Pentru fiecare rezervă, directorii generali în cauză au introdus măsuri de atenuare pentru abordarea deficiențelor fundamentale și atenuarea riscurilor rezultate.
Anexa 4 prezintă lista completă a rezervelor pentru 2019, precum și explicații și detalii suplimentare.
Activitatea Serviciului de Audit Intern și opinia generală a acestuia
Departamentele Comisiei și-au întemeiat, de asemenea, asigurarea pe activitatea desfășurată de Serviciul de Audit Intern. Serviciul de Audit Intern auditează sistemele de gestiune și control din cadrul Comisiei și al agențiilor executive, oferind o asigurare independentă și obiectivă cu privire la caracterul adecvat și la eficacitatea acestora.
În conformitate cu carta misiunii sale (
), Serviciul de Audit Intern a emis o opinie generală anuală privind gestiunea financiară a Comisiei, pe baza activității de audit pe care a efectuat-o în domeniul gestiunii financiare în cadrul Comisiei în ultimii 3 ani (2017-2019). De asemenea, opinia generală ia în considerare informațiile provenite din alte surse, și anume rapoartele din partea Curții de Conturi Europene. Pe baza informațiilor obținute în urma auditului, auditorul intern a estimat că, în 2019, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, în ansamblul lor, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor sale financiare. Cu toate acestea, opinia generală este nuanțată în ceea ce privește rezervele formulate de ordonatorii de credite delegați în declarațiile lor de asigurare emise în rapoartele anuale de activitate ale acestora.
Pentru a ajunge la opinia generală, auditorul intern a analizat, de asemenea, impactul combinat al (i) tuturor sumelor estimate a fi expuse riscului la momentul plății deoarece acestea depășesc sumele puse în rezervă și (ii) corecțiile financiare și recuperările legate de deficiențe și de erori pe care departamentele Comisiei le vor detecta și corecta în anii următori datorită mecanismelor corective multianuale integrate în sistemele de control intern ale Comisiei. Având în vedere aceste elemente, Serviciul de Audit Intern consideră că bugetul UE este protejat în mod adecvat în totalitate și de-a lungul timpului.
Epidemia de COVID-19 și răspunsul Comisiei nu au afectat capacitatea Comisiei de a proteja bugetul UE în cursul anului 2019. Acest lucru se poate întâmpla însă în 2020 și în anii următori, întrucât măsurile corective ex post care au condus până în prezent la corecții pot deveni mai puțin eficace (afectând capacitatea de corecție). Aceasta poate rezulta din reducerea anumitor proceduri care reglementează cheltuielile și aspectele legate de recuperarea cheltuielilor ilegale sau neregulamentare de la beneficiarii finali care se confruntă cu dificultăți financiare și economice ca urmare a crizei cauzate de coronavirus. Fără a-și nuanța și mai mult opinia, auditorul intern a adăugat două paragrafe de „evidențiere a unor aspecte”, descrise în anexa 6 la prezentul raport, cu privire la:
·execuția bugetului UE în contextul crizei actuale legate de pandemia de COVID-19, în special necesitatea unei evaluări detaliate a riscurilor emergente și definirea și punerea în aplicare a unor măsuri de atenuare conexe și
·strategiile de supraveghere pentru părțile terțe care pun în aplicare politici și programe.
Cu scopul de a contribui la cultura bazată pe performanță a Comisiei și de a asigura o mai mare concentrare asupra raportului optim calitate-preț, Serviciul de Audit Intern a efectuat, de asemenea, audituri ale performanței în 2019, ca parte a planului său strategic de audit pentru perioada 2019-2021. Aceste audituri au condus la formularea de recomandări, acceptate de entitățile auditate, cu privire la: strategiile de supraveghere în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de către terți; strategiile de control ale departamentelor selectate; resursele umane și procesele de gestionare a tehnologiei informației; și aspectele legate de performanță ale punerii în aplicare a operațiunilor și programelor de către departamente. Pentru toate recomandările, entitățile auditate au elaborat planuri de acțiune, care au fost transmise Serviciului de Audit Intern și au fost evaluate de acesta ca fiind satisfăcătoare.
În sfârșit, în conformitate cu politica sa strictă de monitorizare, Serviciul de Audit Intern a evaluat periodic punerea în aplicare efectivă a recomandărilor sale de către departamentele și agențiile executive ale Comisiei. Activitatea a confirmat faptul că 98 % din recomandările emise în perioada 2015-2019 și monitorizate au fost puse în aplicare în mod adecvat și eficace de către entitățile auditate. Acest rezultat indică faptul că serviciile Comisiei sunt diligente în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor și atenuarea riscurilor identificate de Serviciul de Audit Intern.
Anexa 6 include mai multe informații privind asigurarea furnizată de Serviciul de Audit Intern. În plus, un raport al activității auditorului intern este transmis de Comisie autorității care acordă descărcarea de gestiune, în conformitate cu articolul 118 alineatul (8) din Regulamentul financiar, ca parte din pachetul integrat de raportare financiară și de responsabilitate.
Activitatea Comitetului de monitorizare a auditurilor
Comitetul de monitorizare a auditurilor (
) supraveghează aspectele legate de audit în cadrul Comisiei și raportează anual colegiului. Aceasta se realizează prin asigurarea independenței Serviciului de Audit Intern, prin monitorizarea calității activității de audit intern și prin asigurarea faptului că recomandările auditului intern (de exemplu, din partea Serviciului de Audit Intern) și extern (și anume, din partea Curții de Conturi Europene) sunt luate în considerare în mod corespunzător de către departamentele Comisiei și că acestea sunt urmate de măsuri subsecvente corespunzătoare.
În cursul anului de raportare, Comitetul de monitorizare a auditurilor a continuat să joace un rol important în consolidarea guvernanței, a performanței organizaționale și a responsabilității în întreaga organizație. Acesta a organizat trei runde de reuniuni, concentrându-și în același timp activitatea asupra celor patru obiective-cheie stabilite în programele de lucru pentru 2019 și 2020. Comitetul de monitorizare a auditurilor și-a exprimat convingerea cu privire la independența și calitatea activității de audit intern și a constatat că planificarea auditorului intern acoperă în mod adecvat sistemul de audit și continuă să acopere principalele domenii de risc. Comisia a considerat încurajator faptul că rata efectivă de punere în aplicare a recomandărilor auditorului intern a rămas ridicată (și anume, 98 % pentru recomandările emise în perioada 2015-2019) și că doar șase recomandări de audit considerate foarte importante aveau o întârziere de peste șase luni în ianuarie 2020. Progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi Europene au fost, de asemenea, satisfăcătoare. O singură recomandare, emisă în perioada 2001-2014, era încă neaplicată în februarie 2020. În sfârșit, Comitetul de monitorizare a auditurilor s-a declarat satisfăcut de faptul că, pentru a douăsprezecea oară consecutiv, Curtea de Conturi a emis un aviz favorabil cu privire la fiabilitatea conturilor consolidate ale UE.
Anexa 7 include mai multe informații cu privire la activitatea și concluziile Comitetului.
Avizele Curții de Conturi cu privire la conturile exercițiului 2018 și la legalitatea și regularitatea operațiunilor
În 2019, Curtea de Conturi Europeană a emis un aviz favorabil (fără rezerve) privind conturile anuale ale UE pentru 2018, pentru al doisprezecelea an consecutiv.
Validarea sistemelor locale
Contabilul trebuie să valideze conturile anuale, certificând faptul că are o asigurare rezonabilă că acestea oferă o imagine reală și corectă a situației financiare a Comisiei. Validarea sistemelor locale constă într-o serie de controale de monitorizare și de supraveghere menite să ofere asigurări că acesta se poate baza pe informațiile introduse de diferitele departamente ale Comisiei în sistemele contabile. Aceasta se adaugă la propriile evaluări de gestiune ale departamentelor în ceea ce privește sistemele de control intern existente.
Activitatea desfășurată în 2019 a identificat punctele forte, precum și o serie de puncte slabe și probleme, ceea ce a condus la formularea de recomandări vizând îmbunătățirea mediului de control și a calității contabilității în departamente (
), ceea ce ar atenua riscurile legate de precizia raportării cu privire la gestiunea financiară și reglementare (
). Niciuna dintre deficiențele identificate nu este susceptibilă de a avea un impact semnificativ asupra conturilor anuale.
În ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, Curtea de Conturi a emis un aviz nuanțat (favorabil, dar cu observații) pentru bugetul UE, dar un aviz negativ pentru Fondul european de dezvoltare.
Comisia dă curs recomandărilor Curții de Conturi și raportează cu privire la măsurile luate în rapoartele anuale de activitate. În plus, Comisia prezintă rapoarte regulate cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului de monitorizare a auditurilor, care desfășoară anumite activități de monitorizare în acest sens în temeiul mandatului său actualizat (
).
Curtea de Conturi monitorizează punerea în aplicare de către Comisie a recomandărilor sale și oferă feedback care sprijină Comisia să își consolideze activitățile de monitorizare. În raportul său anual pe 2018, Curtea de Conturi Europeană a evaluat calitatea acțiunilor subsecvente ale Comisiei pe baza unui eșantion de 184 de recomandări de audit conținute în 25 rapoarte speciale publicate în 2015. Curtea de Conturi a constatat că Comisia a pus în aplicare aproximativ trei sferturi din recomandări, în totalitate sau în majoritatea privințelor, și puțin sub o cincime în anumite privințe. Recomandările rămase nu au fost acceptate de Comisie și, prin urmare, nu au fost puse în aplicare. Aceste cifre corespund, în linii mari, celor din anii anteriori.
Descărcarea de gestiune pentru anul 2018
Parlamentul European a acordat Comisiei descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018 cu o majoritate clară, la 14 mai 2020, după examinarea rapoartelor Curții de Conturi Europene, a pachetului de raportare financiară integrată al Comisiei și a recomandării Consiliului privind descărcarea de gestiune. Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a invitat, de asemenea, anumiți directori generali și comisari să facă schimb de opinii în cadrul procedurii de descărcare de gestiune. Rezoluția Parlamentului European privind descărcarea de gestiune pentru anul 2018 include recomandări pentru îmbunătățirea execuției bugetare, precum și recomandări legate de domenii de politică specifice și situații referitoare, de exemplu, la statul de drept și la presupuse conflicte de interese. Ca de obicei, Comisia ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare aceste recomandări și le va urmări într-un raport specific (
).
2.14.Evoluții viitoare: perspectivele pentru 2020 și perioada 2021-2027
2.15.Efectul crizei sanitare generate de coronavirus asupra bunei gestiuni financiare în 2020
Comisia a luat o serie de măsuri pentru a răspunde la criza provocată de epidemia de COVID-19, cum ar fi inițiativele de investiții de răspuns la coronavirus, menite să atenueze impactul socioeconomic. Pandemia în sine, prin impactul său masiv asupra beneficiarilor din UE, asupra autorităților naționale și asupra serviciilor Comisiei, precum și măsurile luate vor avea un impact asupra performanței bugetului UE, dar vor prezenta, de asemenea, provocări potențiale pentru consolidarea asigurării din partea Comisiei.
De exemplu, contextul specific al crizei a necesitat ajustări ale procedurilor de control și o mai mare flexibilitate în gestionarea fondurilor (cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene) pentru a permite mobilizarea rapidă a fondurilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Aceste ajustări specifice au fost integrate în legislația modificată, în raport cu care se va măsura conformitatea pentru perioada afectată de criză.
În prezent, Comisia lucrează la o identificare detaliată a acestor noi riscuri și provocări, la evaluarea impactului acestora și la stabilirea unor măsuri de atenuare pentru a institui un echilibru între flexibilitatea necesară pentru a pune fondurile la dispoziția statelor membre și a altor parteneri de punere în aplicare și beneficiari pentru combaterea crizei și necesitatea de a respecta principiul bunei gestiuni financiare.
2.16.Eforturile de asigurare a unei bune gestiuni financiare sunt menținute în următorul cadru financiar multianual
Comisia depune în permanență toate eforturile necesare pentru a se asigura că bugetul UE este gestionat în conformitate cu cele mai înalte standarde de gestiune financiară. În condițiile actuale, acest lucru rămâne la fel de necesar ca oricând. În luna mai, Comisia a adoptat propuneri restructurate pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. Aceste propuneri reconfirmă angajamentul Comisiei de a asigura o bună gestiune financiară, acordând o atenție deosebită maximizării simplificării, sinergiilor și eficienței, precum și punerii în aplicare a unor sisteme de control diferențiate în funcție de riscuri și eficiente din punct de vedere al costurilor.
Scopul este de a atinge atât obiectivele politicilor/programelor, cât și obiectivele de control intern, și anume plăți rapide, un nivel scăzut de erori și costuri reduse ale controlului. Printre exemplele care pot contribui la aceste trei obiective se numără utilizarea sporită a granturilor forfetare (care, la rândul său, reduce necesitatea păstrării unor evidențe detaliate) și posibilitatea finanțării în funcție de realizări sau de rezultate (care, de exemplu, elimină necesitatea de a urmări timpul de lucru cu ajutorul foilor de pontaj sau de a prezenta facturi detaliate pentru costurile suportate).
De asemenea, buna gestiune financiară a bugetului UE va fi facilitată prin furnizarea de modele de acte de înființare și de instrumente de delegare pentru viitoarele delegări ale programelor către agențiile executive în următorul cadru financiar multianual, precum și orientări pentru înființarea și funcționarea agențiilor executive.
2.17.Îmbunătățirea și consolidarea în continuare a colaborării cu statele membre
Ca parte a inițiativei globale a Comisiei de a-și îmbunătăți și consolida colaborarea cu statele membre, Rețeaua pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor (care cuprinde reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei) ar trebui să contribuie la schimbul de bune practici, schimbul de cunoștințe și de informații, identificarea punctelor slabe și găsirea de soluții într-un stadiu incipient cu privire la aspecte legate de cheltuielile publice, incluzând domenii precum conflictele de interese, statul de drept, frauda și corupția. Interacțiunile cu statele membre vor avea loc la nivel înalt (Conferința anuală a Grupului la nivel înalt al rețelei pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor) și la nivel tehnic, cu organizarea de ateliere pe teme specifice.
Problema conflictelor de interese ocupă un loc important pe ordinea de zi a Comisiei și a făcut frecvent obiectul unor discuții și solicitări de măsuri, în special din partea Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European. Ca răspuns și ca urmare a revizuirii normelor privind evitarea conflictelor de interese în cadrul Regulamentului financiar din 2018, care a extins în mod explicit aplicarea acestora la gestiunea partajată, Comisia pregătește o notă de orientare privind evitarea conflictelor de interese care să acopere toate modurile de gestiune (gestiune directă/indirectă/partajată). Scopul acesteia este să faciliteze înțelegerea și să sensibilizeze diferitele părți interesate care utilizează fonduri UE, în cadrul instituțiilor UE și al statelor membre, cu privire la normele privind conflictele de interese. Publicarea sa este planificată pentru sfârșitul anului.
Comisia are în vedere, de asemenea, alte acțiuni menite să abordeze preocupările specifice ridicate de Parlamentul European și potențialele probleme sau lacune identificate în cursul anului trecut. Aceste acțiuni pot include propuneri de îmbunătățire a calității și interoperabilității datelor privind beneficiarii din UE, care să fie puse la dispoziția Comisiei și să asigure aplicarea recuperărilor fondurilor UE.
Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate (
), Colegiul adoptă prezentul Raport anual privind gestionarea și performanța bugetului UE – exercițiul financiar 2019 și își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestionarea bugetului UE.