COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.6.2020

COM(2020) 265 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ




Raportul anual pentru 2019 privind gestionarea și performanța bugetului UE

Cuprins

Foreword    

Introduction    

Section 1 – Performance and results    

1.1.A result-oriented EU budget

1.2.Horizontal priorities in the EU budget

1.3.Competitiveness for growth and jobs

1.4.Economic, social and territorial cohesion

1.5.Sustainable growth: natural resources

1.6.Security and citizenship

1.7.Global Europe

1.8.Special instruments

Section 2 – Internal control and financial management    41

2.1.The Commission manages the EU budget in a complex environment43

2.2.The Commission relies on various instruments to ensure that the taxpayers’ money is well managed49

2.3.The Commission’s control results confirm that the EU budget is well protected58

2.4.Further developments: outlook for 2020 and the 2021-2027 period70

ANEXE    73

Cuvânt înainte

Îmi face plăcere să vă prezint Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE – exercițiul financiar 2019. Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra performanței, gestionării și protecției bugetului UE și face parte din pachetul integrat de raportare financiară și de responsabilitate al Comisiei. Acesta îndeplinește obligațiile care îi revin Comisiei în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene ( 1 ) și al Regulamentului financiar ( 2 ) și constituie o parte esențială a sistemului nostru foarte dezvoltat de responsabilitate financiară.

2019 a fost ultimul an al legislaturii 2014-2019, prin urmare, accentul a fost pus pe finalizarea acțiunilor demarate cu privire la prioritățile Comisiei Juncker și pregătirea tranziției către o nouă Comisie condusă de președinta von der Leyen.

Bugetul UE contribuie la consolidarea economiei europene și la sporirea rezilienței acesteia. Aproximativ jumătate din buget este alocat creșterii inteligente și favorabile incluziunii. Acesta este utilizat, de asemenea, pentru investiții în viitor, în special în tranziția către o Europă mai verde și mai digitală. În 2019, bugetul UE a demonstrat din nou că poate aduce o schimbare concretă în viața cetățenilor UE în multe domenii, fie prin intermediul unor oferte de transport îmbunătățite, printr-o mai bună conectivitate la domiciliu și în timpul călătoriilor, fie prin îmbunătățirea mediului prin îndeplinirea promisiunii de a cheltui cel puțin 20 % pentru combaterea schimbărilor climatice. Bugetul UE a sprijinit, de asemenea, răspunsul european comun în domeniile migrației și securității.

Bugetul UE va continua să joace un rol esențial în sprijinirea ambițiosului Pact verde european. În același timp, acesta rămâne în prima linie atunci când abordează noi provocări: în contextul crizei actuale, am utilizat toată flexibilitatea bugetului pentru a canaliza fondurile rapid către domeniile în care nevoile în materie de reparații ale crizei sunt cele mai mari.

De asemenea, criza actuală a coronavirusului a arătat încă o dată cât de important este ca UE să se poată baza pe un cadru financiar multianual bine dimensionat și flexibil. În cadrul limitelor stabilite în ceea ce privește capacitatea și flexibilitatea sa normativă, aceasta oferă mijloacele necesare pentru a acționa și a reacționa rapid la crize neprevăzute și fără precedent. Consolidat de instrumentul „Next Generation EU”, bugetul UE pe termen lung se va afla, de asemenea, în centrul redresării, după ce și-a demonstrat capacitatea de a acționa ca un catalizator pentru solidaritate, responsabilitate și inovare, asigurând, în același timp, buna gestiune financiară pe parcursul întregului ciclu de viață al programelor pe care le finanțează.

Comisia acordă o importanță deosebită asigurării faptului că bugetul UE este cheltuit în mod responsabil și corect și colaborării cu toate părțile implicate pentru a garanta că acesta furnizează rezultate concrete pe teren. Prezentul raport descrie măsurile care sunt luate pentru a se asigura că bugetul UE este gestionat în conformitate cu cele mai înalte standarde de gestiune financiară.

Comisia monitorizează cu atenție execuția bugetului UE pe teren. Dacă se constată că statele membre, intermediarii sau beneficiarii finali au cheltuit fondurile UE în mod neregulamentar, Comisia ia măsuri imediate pentru a corecta aceste erori și a recupera fondurile, după cum este necesar. Comisia estimează că, după corecții și recuperări în anul (anii) următor(i), nivelul de eroare rămas în ceea ce privește cheltuielile din 2019 va fi sub 1 %, cu mult sub pragul de semnificație de 2 %. Prin prezentul raport, Comisia își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestionarea bugetului UE în 2019.

Pentru Comisie, raportarea consecventă și îmbunătățirea diferitelor instrumente de control sunt esențiale pentru protejarea bugetului UE. Pot să vă asigur că vom continua să depunem eforturi pentru a ne asigura că fiecare euro oferit de contribuabilii din UE este cheltuit în interesul cetățenilor.

Johannes Hahn, Comisarul pentru buget și administrație

Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE Exercițiul financiar 2019

Introducere

Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE – Exercițiul financiar 2019 reprezintă principala contribuție a Comisiei la „procedura anuală de descărcare de gestiune” ( 3 ) care permite Parlamentului European și Consiliului să monitorizeze execuția bugetului UE. Raportul se referă atât la performanța programelor finanțate din bugetul UE, cât și la gestionarea bugetului UE de către Comisie în anul de raportare.

Prezentul raport face parte din pachetul mai amplu de raportare financiară și responsabilitate integrată ( 4 ), care include, de asemenea, conturile anuale ( 5 ), o prognoză pe termen lung a intrărilor și ieșirilor viitoare care acoperă următorii cinci ani ( 6 ), raportul privind auditurile interne ( 7 ) și raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune ( 8 ).

Secțiunea 1 oferă o prezentare generală a performanței bugetului UE în 2019, axându-se pe programe-cheie. Această secțiune prezintă cele mai recente informații, dintr-o varietate de surse, inclusiv monitorizarea, evaluările și auditurile programelor, cu privire la rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE până la sfârșitul anului 2019. Secțiunea este structurată în funcție de rubricile actualului cadru financiar multianual.

Această raportare este completată de informații mai detaliate privind performanța la nivelul fiecărui program în „Analiza performanței programelor” (anexa 1). Prezentarea generală rezumă principalele mesaje privind performanța din fișele de program care însoțesc propunerea de proiect de buget 2021.

Secțiunea 2, privind controlul intern și gestiunea financiară, raportează măsurile pe care Comisia le-a luat în 2019 pentru a asigura buna gestiune financiară a bugetului UE. Pe baza rezultatelor controalelor raportate de departamentele Comisiei care răspund de gestionarea bugetului, aceasta confirmă faptul că bugetul UE este bine protejat. Prin prezentul raport, Comisia își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestionarea bugetului UE.

Secțiunea 1 –  
Performanță și rezultate

1.1.Un buget UE axat pe rezultate

Bugetul UE contribuie la materializarea priorităților Uniunii în rezultate care influențează viața oamenilor. Acesta este, în primul rând, un buget de investiții care contribuie la corelarea ambițiilor comune ale UE cu resursele, pentru a le transforma în realitate. Bugetul este orientat către domenii în care punerea în comun a resurselor pentru a aborda provocările comune poate conduce la rezultate care nu ar putea fi realizate într-un mod la fel de eficace sau eficient numai prin acțiunea individuală a statelor membre. Acest lucru este valabil în diverse domenii, cum ar fi infrastructura transfrontalieră, gestionarea frontierelor externe, proiectele spațiale de mare anvergură și cercetarea paneuropeană.

1.1.1.Bugetul UE este bine gestionat, cu un accent puternic pe rezultate

Bugetul UE este în principal un buget de investiții. Ridicându-se la aproximativ 1 % din venitul național brut al UE și reprezentând aproximativ 2 % din totalul cheltuielilor publice din UE, acesta vizează completarea bugetelor naționale și punerea în aplicare a priorităților stabilite de comun acord. Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE se concentrează, în principal, pe sprijinirea investițiilor strategice pe termen mediu spre lung și pe utilizarea efectului său de pârghie pentru a cataliza investițiile din alte surse publice și private. Programele financiare ale UE sunt gestionate fie direct de către Comisie, de exemplu în domeniul cercetării, fie împreună cu statele membre, de exemplu în legătură cu politica de coeziune. Aproximativ două treimi din bugetul UE este gestionat împreună cu statele membre prin gestiune partajată.

Bugetul UE este adoptat anual pe baza unui cadru financiar pe 7 ani. Structurat în cinci rubrici, acesta reunește 60 de programe financiare cu o dimensiune și un domeniu de aplicare variabile. În unele domenii de politică, bugetul UE este principalul instrument de realizare a obiectivelor, de exemplu în cadrul politicii agricole comune. În alte domenii, bugetul UE este completat de instrumente de reglementare care contribuie la realizarea obiectivelor de politică ale UE.

Bugetul UE dispune de un cadru de performanță solid și integrat, care conduce la programe UE bine gestionate și orientate spre rezultate. Acest cadru include obiective clare și măsurabile pentru fiecare program, împreună cu indicatori care să ofere baza pentru monitorizare, raportare și evaluare. Aceste informații despre indicatori, combinate cu alte surse de informații calitative și cantitative privind performanța, cum ar fi evaluările, permit evaluarea performanței programului și a progreselor în direcția obiectivelor convenite. Acest lucru le permite administratorilor de programe să anticipeze și să abordeze deficiențele în punerea în aplicare a programului și reprezintă o contribuție importantă la procesul decizional bugetar.

Anexa 1 la prezentul raport, „Analiza performanței programelor”, prezintă cele mai recente informații disponibile privind performanța pentru fiecare program. Aceasta oferă o prezentare generală a obiectivelor fiecărui program, precum și stadiul execuției bugetare a acestuia și cele mai recente date disponibile privind performanța.

Unele programe financiare au inclus o evaluare a performanței încorporată chiar și mai adânc în proiectarea acestora. De exemplu, a fost creată o rezervă de performanță pentru actualele Fonduri structurale și de investiții europene. Această rezervă a fost lansată în 2019 pentru programele care și-au atins obiectivele de etapă predefinite până la sfârșitul anului 2018. În cazul programelor și al priorităților care nu și-au atins obiectivele de etapă, resursele au fost realocate.

Cadrul de performanță pentru bugetul UE și raportarea aferentă este în curs de consolidare în timp. Auditurile efectuate de auditori interni și externi au contribuit la acest aspect. Recomandările recente din partea Curții de Conturi Europene au condus la o raportare mai echilibrată privind performanța, acordându-se mai multă atenție provocărilor întâmpinate, cu un accent mai mare pe fiabilitatea și calitatea datelor și explicații mai clare cu privire la modul în care datele privind performanța au fost folosite pentru a îmbunătăți performanța.

Îmbunătățirile vor continua cu propunerile Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027. Pe baza constatărilor unei analize cuprinzătoare a cheltuielilor, Comisia a inclus în propunerile de programe financiare un număr mai mic de indicatori de calitate superioară, asociați cu obiectivele programului. Comisia colaborează în prezent cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a se asigura că aceste îmbunătățiri, împreună cu celelalte modificări aduse conceperii programelor, care vor contribui la îmbunătățirea performanțelor, se reflectă în versiunile finale ale programelor viitoare.

1.1.2.Bugetul UE în 2019

Cu alegerile europene din mai, 2019 a fost un an de tranziție pentru Uniunea Europeană. Accentul a fost pus pe finalizarea lucrărilor privind prioritățile politice ale Comisiei Juncker și pregătirea pentru sosirea unui nou Parlament European și a unei noi Comisii conduse de președinta Ursula von der Leyen. Agenda strategică a Consiliului European ( 9 ) și orientările politice ( 10 ) ale Comisiei von der Leyen definesc cadrul politic pentru perioada următoare.

2019 a fost, de asemenea, penultimul an de implementare a programelor financiare din cadrul financiar multianual 2014-2020. În prezent, aceste programe funcționează la ritmul normal și contribuie semnificativ la realizarea priorităților UE. În 2019, s-a pus un accent deosebit pe investiții în creșterea economică și crearea de locuri de muncă și pe sprijinirea priorităților UE în domeniul migrației și al securității.

În 2019, bugetul UE a contribuit la consolidarea economiei Uniunii Europene și la creșterea rezilienței acesteia. Bugetul a sprijinit, de asemenea, investițiile în dubla tranziție către o Europă mai verde și mai digitală și a finanțat programe care promovează solidaritatea și securitatea atât în interiorul, cât și în afara granițelor UE.

Valoarea totală a angajamentelor executate de la bugetul UE în 2019 s-a ridicat la 161 de miliarde EUR ( 11 ). Aproximativ jumătate din această sumă (81 de miliarde EUR) a fost alocată rubricii 1 „Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii”, fiind împărțită între rubrica 1a „Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă” (14 %) și rubrica 1b „Coeziune economică, socială și teritorială” (35 %). Rubrica 2 „Creștere durabilă: resurse naturale” a fost al doilea domeniu bugetar ca dimensiune, cu 59 de miliarde EUR (37 %). Suma de 4 miliarde EUR a fost alocată rubricii 3, „Securitate și cetățenie”, inclusiv pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și abordarea crizei refugiaților și a migrației neregulamentare. Suma de 12 miliarde EUR a fost alocată rubricii 4, „Europa în lume”, și 6 miliarde EUR s-au cheltuit pentru „Cheltuielile administrative ale Comisiei” în cadrul rubricii 5.

Bugetul UE pentru 2019, creditele de angajament, defalcat pe rubrici bugetare. Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.

Sursa: Comisia Europeană.

În ceea ce privește performanța bugetului UE, informațiile de raportare disponibile la sfârșitul anului 2019 prezentate în „Analiza performanței programelor” din anexa 1 arată că majoritatea programelor înregistrează progrese satisfăcătoare în direcția obiectivelor stabilite la începutul perioadei de programare. În pofida întârzierilor înregistrate în demararea programelor de coeziune pentru perioada 2014-2020, se înregistrează progrese în acest domeniu. În cazul în care au existat probleme specifice legate de punerea în aplicare a anumitor programe, „Analiza performanței programelor” oferă explicații suplimentare cu privire la modul în care aceasta a afectat performanța și măsurile de atenuare care au fost luate. Cu toate acestea, concluziile definitive privind performanța programului vor fi posibile numai pe baza unor evaluări detaliate după încheierea programelor actuale. Orice astfel de evaluare va trebui să țină seama în mod corespunzător de impactul pandemiei de COVID-19 și de măsurile care sunt luate pentru redirecționarea bugetului UE în vederea sprijinirii acțiunilor de remediere și de redresare a consecințelor crizei.

Execuția bugetului UE este o responsabilitate comună între numeroasele părți implicate în punerea sa în aplicare. În calitate de administrator al bugetului UE cu responsabilitate principală în ceea ce privește punerea în aplicare în temeiul tratatului, Comisia își asuma un rol deplin, depunând eforturi pentru a se asigura că programele financiare ale UE sunt gestionate în mod eficient și eficace și că acestea obțin rezultatele preconizate pe teren.

Bugetul administrativ din cadrul rubricii 5, care sprijină atât gestiunea bugetară, cât și întregul spectru de activități ale instituțiilor Uniunii Europene, reprezintă o mică parte a bugetului UE. Împreună cu celelalte instituții, Comisia a luat măsuri pentru a îmbunătăți eficiența tuturor operațiunilor sale și a realizat economii semnificative în cadrul financiar actual, inclusiv prin punerea în aplicare a unei reduceri cu 5 % a personalului între 2013 și 2017 ( 12 ). Curtea de Conturi Europeană a confirmat aceste economii, observând, în același timp, consecințele negative pe care le-au avut pentru personal ( 13 ). Aceste economii au fost realizate într-un moment în care la adresa Comisiei există așteptări din ce în ce mai mari să se obțină rezultate în domenii cum ar fi tranziția verde și cea digitală, politica industrială, redresarea economică și socială, migrația, statul de drept și cooperarea în domeniul apărării. Aceste presiuni au fost accentuate de volumul de muncă implicat în elaborarea și furnizarea unui răspuns cuprinzător al UE la pandemia de COVID-19 și la consecințele acesteia. Stabilitatea bugetului administrativ în temeiul viitorului cadru financiar va fi, prin urmare, esențială pentru ca instituțiile UE să continue să producă rezultate pentru UE în toate domeniile prioritare.

1.2.Priorități orizontale în bugetul UE

Bugetul UE abordează nevoile de politică specifice prin intermediul unuia sau mai multor programe. Cu toate acestea, caracterul orizontal al unor obiective de politică necesită o integrare mai aprofundată în buget. Acest lucru este valabil în special pentru cheltuielile legate de climă, pentru protejarea biodiversității și pentru urmărirea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

1.2.1.Bugetul UE oferă un sprijin puternic pentru obiectivele sale în materie de climă și de biodiversitate

Abordarea privind integrarea aspectelor legate de schimbările climatice implică integrarea profundă a cheltuielilor legate de climă în întregul buget pe termen lung. Obiectivul general actual este de a dedica 20 % din cheltuielile UE obiectivelor climatice. În 2019, cheltuielile legate de climă au depășit această țintă și s-au ridicat la aproximativ 35 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă 21 % din bugetul UE. Cumulativ, în perioada 2014-2020, bugetul UE va contribui cu 211 miliarde EUR sau 19,8 % la obiectivele climatice. Cu toate că nu se încadrează în obiectiv, cheltuielile anuale legate de climă au fost în mod constant mai mari de 20 % în ultimii ani, recuperând decalajul după niveluri anterioare relativ scăzute în perioada respectivă.

Stânga: Contribuția din 2019 a cheltuielilor legate de climă în funcție de rubrica bugetară.
Dreapta: Ponderea relevantă din punct de vedere climatic a principalelor programe contribuitoare în 2019.

Sursa: Comisia Europeană.

Datorită abordării integratoare, toate rubricile contribuie la realizarea acestei priorități generale. Peste 90 % din cheltuielile legate de climă sunt finanțate în cadrul rubricilor „Creștere durabilă: resurse naturale (rubrica 2), „Coeziune economică, socială și teritorială” (rubrica 1b) și „Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă” (rubrica 1a).

Gradul în care un program individual este legat de climă variază în funcție de domeniul său de funcționare și de natura investiției. În 2019, 28 %, și anume 16 miliarde EUR, din finanțarea destinată politicii agricole comune și 21 % din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune au contribuit la obiectivele în materie de climă. Datorită programării atente, ponderea cheltuielilor legate de climă este în creștere în alte domenii: de exemplu, Fondul social european și-a majorat contribuția de la 0 % în 2014 la 12 %, și anume 1,6 miliarde EUR, în 2019.

Pentru a combate schimbările climatice și degradarea mediului și pentru a deveni prima economie mondială neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, UE trebuie să accelereze tranziția către o economie mai durabilă. În conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, pentru următorul buget pe termen lung, Comisia a propus un obiectiv și mai ambițios pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate programele UE, cu un obiectiv de cel puțin 25 % din cheltuielile UE care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice. Aceasta va aduce o contribuție importantă la realizarea Pactului verde european propus de Comisie.

De asemenea, UE depune un efort concertat pentru a sprijini biodiversitatea. Între 2014 și 2020, bugetul UE a contribuit cu 85 de miliarde EUR (8 % din totalul cheltuielilor) pentru a sprijini biodiversitatea. De-a lungul perioadei, contribuția bugetului a fost stabilă, cu excepția primilor 2 ani de punere în aplicare.

Stânga: Contribuția din 2019 a cheltuielilor legate de biodiversitate în funcție de rubrica bugetară.

Dreapta: Ponderea cheltuielilor relevante din punct de vedere al biodiversității din principalele programe contribuitoare în 2019.

Sursa: Comisia Europeană.

În timp ce majoritatea cheltuielilor legate de biodiversitate sunt legate de rubrica „Creștere durabilă: resurse naturale (rubrica 2), multe alte programe contribuie la combaterea pierderii biodiversității.

În 2019, contribuția de la bugetul UE pentru combaterea pierderii biodiversității s-a ridicat la aproape 13,4 miliarde EUR, sau 8,3 % din buget. Peste 75 % din cheltuieli provin din politica agricolă comună.

Ca element integrant al Pactului verde european, noua strategie privind biodiversitatea pentru 2030 va include un plan de transformare pentru protejarea și refacerea în continuare a naturii, cu beneficii rezultate atât pentru stoparea declinului biodiversității, cât și pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Bugetul UE va juca un rol important în realizarea acestei strategii.

În anexa 2 la prezentul raport sunt furnizate informațiile suplimentare cu privire la modul în care este utilizat bugetul UE pentru a sprijini clima și biodiversitatea.

1.2.2.Bugetul UE și agenda de dezvoltare durabilă pentru 2030

UE, împreună cu statele sale membre, se angajează pe deplin să se afle în prima linie în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Agenda 2030 este foaia de parcurs comună adoptată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite pentru o lume pașnică și prosperă, de o importanță capitală pentru valorile UE și viitorul Europei. UE s-a angajat să pună în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă, atât în politicile sale interne, cât și în cele externe. De la adoptarea agendei în 2015, UE a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă și continuă să își intensifice eforturile.

UE a lansat tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care este însoțită de o mai mare securitate, prosperitate, egalitate și incluziune. În acest sens, elaborarea și punerea în aplicare a programelor de cheltuieli ale UE vizează îndeplinirea obiectivelor din fiecare domeniu de politică, promovând în același timp durabilitatea prin acțiunile și intervențiile programelor relevante. Prin Consensul european privind dezvoltarea, UE și-a aliniat, de asemenea, abordarea la cooperarea internațională și politica de dezvoltare la agenda 2030, plasând obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris în centrul acțiunii sale externe.

Având în vedere natura interconectată a acestor obiective, majoritatea programelor bugetare ale UE sunt concepute pentru a aborda obiective multiple de dezvoltare durabilă. În prezent, 75 % din programele bugetare ale UE (45 din 60) contribuie la atingerea acestor obiective. Următorul infografic ilustrează, în mod neexhaustiv, numeroasele exemple privind modul în care programele UE contribuie la obiectivele de dezvoltare durabilă. Abordarea coerentă a UE sprijină o varietate de inițiative într-o gamă largă de domenii de politică din întreaga lume, cu scopul de a promova dezvoltarea durabilă pentru toți.

1.2.3.Bugetul UE: un instrument puternic de răspuns la criză

Bugetul UE poate fi mobilizat rapid și flexibil ca parte a unui răspuns european coordonat la situații de criză. Acest lucru a fost ilustrat de acțiunile actuale de contracarare a pandemiei de COVID-19. Comisia a propus utilizarea întregii flexibilități rămase în actualul cadru financiar pentru a obține o finanțare rapidă acolo unde este cel mai necesar. Aceasta a inclus următoarele exemple.

·Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus a mobilizat toate fondurile de coeziune disponibile pentru a oferi sprijin imediat măsurilor de răspuns în caz de criză ale statelor membre. Aceasta include satisfacerea celor mai urgente nevoi de materiale și echipamente medicale, precum și abordarea efectelor crizei economice prin intermediul programelor de muncă pe termen scurt, al sprijinului financiar acordat IMM-urilor și al unei injecții imediate de lichidități. Măsurile sunt însoțite de o serie de mecanisme de flexibilitate, inclusiv privind normele de cofinanțare. În ansamblu, inițiativa ar putea mobiliza până la 54 de miliarde EUR din fondurile structurale și de investiții europene pentru abordarea nevoilor imediate legate de criză în statele membre.

·Domeniul de aplicare a Fondului de solidaritate al UE a fost extins, începând cu 1 aprilie 2020, pentru a include urgențele majore în materie de sănătate publică. Până la 800 de milioane EUR ar putea fi puse la dispoziția statelor membre și a țărilor candidate care sunt grav afectate de criza COVID-19 pentru a finanța asistența acordată populației (măsuri medicale, măsuri din sectorul sănătății și măsuri de protecție civilă) și măsurile luate pentru limitarea răspândirii bolii.

·Instrumentul pentru sprijin de urgență a fost reactivat în aprilie 2020, cu un buget de 2,7 miliarde EUR pentru a sprijini statele membre, iar bugetul pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii/rescEU a fost majorat cu 380 de milioane EUR. Aceste fonduri sunt utilizate pentru a ajuta statele membre să achiziționeze și să distribuie rapid materialele necesare pentru combaterea coronavirusului prin măsuri care includ crearea unui stoc de echipamente medicale rescEU strategice, inclusiv ventilatoare și echipamente de protecție individuală, cum ar fi măștile.

·În cadrul programului Orizont 2020 pentru cercetare și inovare, Comisia a lansat o cerere specială de exprimare a interesului pentru sprijinirea cercetării în domeniul COVID-19, finanțarea fiind mobilizată din fondul special pentru cercetarea în situații de urgență. Printre exemple se numără, în ianuarie 2020, o primă cerere de propuneri privind cercetarea în domeniul sănătății în legătură cu COVID-19, care a vizat dezvoltarea de vaccinuri, de teste de diagnosticare alternative, de tratamente noi și îmbunătățirea măsurilor de sănătate publică. Prin urmare, 136 de echipe de cercetare vor lucra cu un buget total de 47,5 milioane EUR în cadrul a 17 proiecte. O sumă suplimentară de 45 de milioane EUR va fi pusă la dispoziție prin intermediul Întreprinderii comune pentru inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 , precum și 164 de milioane EUR prin intermediul unei cereri de propuneri lansate de programul pilot Consiliu european pentru inovare.

·UE, în calitate de actor global, și în acțiuni colective în calitate de Team Europe (UE, state membre, instituții financiare) a asigurat sprijin financiar pentru țările partenere în valoare totală de peste 36 de miliarde EUR, axându-se pe abordarea crizei sanitare imediate și a nevoilor umanitare rezultate, pe consolidarea sistemelor de sănătate, de alimentare cu apă și de salubritate ale țărilor partenere și a capacităților lor de cercetare și de pregătire pentru a face față pandemiei, precum și pe atenuarea impactului socioeconomic. În plus, UE promovează un răspuns global la coronavirus cu parteneri multilaterali; o conferință internațională a donatorilor a colectat angajamente de peste 9,8 miliarde EUR, asumate de peste 40 de șefi de stat sau de guvern și miniștri, pentru a sprijini dezvoltarea colaborativă și implementarea universală a diagnosticelor, a tratamentelor și a vaccinurilor împotriva coronavirusului.

Dincolo de acest răspuns, care va oferi un sprijin rapid, Comisia a propus, de asemenea, exploatarea întregului potențial al bugetului UE pentru a construi o redresare durabilă și prosperă. Ca parte a planului de redresare al Uniunii Europene ( 14 ), la 27 mai 2020, Comisia a propus un cadru financiar multianual consolidat pentru perioada 2021-2027, împreună cu un nou Instrument european pentru redresare în situații de urgență (instrumentul „Next Generation EU”), pentru a consolida și a achita în avans finanțarea. Aceste propuneri sprijină redresarea crizei și oferă un cadru pentru investițiile pe termen lung în reziliența UE și în tranziția verde și cea digitală. Creșterea flexibilității bugetului UE și investirea în pregătirea pentru situații de criză și în reziliență vor fi priorități pentru viitorul cadru financiar.

Finanțarea din partea UE pentru instrumentul „Next Generation EU” va fi investită prin intermediul următorilor trei piloni: sprijinirea statelor membre în ceea ce privește investițiile și reformele; relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private; și abordarea lecțiilor învățate în urma crizei. Un exemplu de abordare a lecțiilor învățate în urma crizei este propunerea pentru programul în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027, EU4Health: bugetul total de 9,4 miliarde EUR reprezintă o schimbare semnificativă a contribuției UE în sectorul sănătății.

1.3.Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă

Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR

Sursa: Comisia Europeană.

În 2019, 23 de miliarde EUR au fost alocate pentru competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă, reprezentând aproape 15 % din bugetul UE. În cadrul acestei rubrici bugetare, s-au înregistrat investiții economice semnificative în infrastructură, în cercetare și inovare și în sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. Acest tip de investiții este esențial pentru tranzițiile duble către o economie neutră din punct de vedere climatic și o economie digitală și este fundamental pentru o creștere durabilă pe termen lung în Europa.

Această rubrică ilustrează, de asemenea, puterea bugetului UE de a mobiliza investiții din alte surse. De exemplu, până la sfârșitul anului 2019, Fondul european pentru investiții strategice a atras investiții în valoare de peste 458 de miliarde EUR și a sprijinit peste 8,5 milioane de locuri de muncă ( 15 ). Acesta a jucat un rol important în sprijinirea economiei prin finanțarea unor investiții-cheie în infrastructură în domenii precum energia și transporturile și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

O parte importantă a investițiilor din cadrul acestei linii bugetare este concepută astfel încât să se asigure că UE își păstrează avantajul competitiv pe piețele mondiale actuale. Dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație și sprijinirea implementării acestora în UE sunt fundamentale pentru asigurarea adoptării acestei tehnologii de către participanții la piață și cetățeni. Aceste programe oferă, de asemenea, investiții în infrastructura esențială, fie prin furnizarea de finanțare directă în domeniile în care finanțarea existentă este insuficientă, fie prin investiții în dezvoltarea sau întreținerea infrastructurii care sunt fundamentale pentru funcționarea pieței interne. În plus, această rubrică bugetară, împreună cu alte părți ale bugetului UE, investește în capitalul uman, în special oferind oportunități de mobilitate.

1.3.1.    Bugetul UE permite tranziția verde prin sprijinirea inovării și prin investiții în energie curată și transporturi nepoluante

Pentru a permite tranziția verde, bugetul UE finanțează infrastructura relevantă, cum ar fi cea pentru generarea de energie din surse regenerabile, și se axează pe soluții inteligente, prin dezvoltarea de tehnologii inovatoare și combinarea acestora cu investițiile în infrastructuri esențiale.

Programul Orizont 2020 pentru cercetare și inovare este unul dintre cele mai mari programe unice integrate de cercetare și inovare de acest tip din lume. Este deosebit de important și emblematic pentru impulsul mai larg de a sprijini inovarea și dezvoltarea tehnologică prin intermediul bugetului UE. Programul Orizont 2020 sprijină întregul lanț de cercetare și dezvoltare de la laborator la piață. Scopul său este de a asigura că UE produce rezultate de talie mondială în domeniul științei și al tehnologiei, elimină obstacolele din calea inovării și facilitează colaborarea dintre sectorul public și cel privat pentru soluționarea provocărilor majore cu care se confruntă societatea noastră. Până la sfârșitul anului 2019, programul a sprijinit peste 23 000 de organizații în ceea ce privește accesul la finanțare de risc, precum și 5 522 de proiecte de cercetare de înaltă calitate în cadrul Consiliului European pentru Cercetare și 44 000 de inovații care includ prototipuri și activități de testare ( 16 ). Cu toate acestea, ponderea cheltuielilor legate de climă din cadrul programului Orizont 2020 a rămas sub nivelul preconizat, la 27 %, din cauza dificultății de a evalua în prealabil măsura în care anumite proiecte de cercetare vor contribui la obiectivele legate de climă. Comisia abordează această situație prin lansarea, în 2020, a unei cereri de propuneri dedicate Pactului verde european, cu un buget de 1 miliard EUR. Aceasta va crește în mod considerabil nivelul cheltuielilor legate de climă.

În cadrul programului Orizont 2020 s-a lansat o cerere de propuneri transversală pentru „Construirea unui viitor cu emisii scăzute de carbon și rezistent la schimbările climatice: baterii de următoarea generație”, care, pentru prima dată, au reunit toate subiectele legate de baterii într-o cerere de propuneri privind „Alianța pentru baterii”, incluzând șapte subiecte care abordează transportul și aplicațiile fixe, materialele și producția. Au fost finanțate șaisprezece propuneri, cu o contribuție totală a UE de 97 de milioane EUR ( 17 ).

Proiectul de tranziții de fază indusă de flux sprijină inovațiile care înlocuiesc materialele plastice cu crearea unei fibre rezistente și durabile. Proiectul permite testarea și dezvoltarea unui nou tip de prelucrare a polimerilor prin solidificare controlată, obținut din materiale naturale cu utilizare redusă a apei și a energiei. Acesta are ca sursă de inspirație păianjenii și viermii de mătase pentru a crea o fibră naturală de înaltă performanță (durabilă, degradabilă și elastică) într-un mod care este de peste 1 000 ori mai eficient din punct de vedere energetic decât fibrele fabricate industrial. Datorită emisiilor foarte scăzute de CO2 și utilizării resurselor naturale, această nouă formă de prelucrare a polimerilor va reduce consumul de energie și producția de materiale plastice. În prezent, proiectul face parte din proiectul-pilot consolidat al Consiliului european pentru inovare.

O altă contribuție importantă în acest domeniu este reprezentată de programele spațiale ale UE. Programul Copernicus, care este liderul mondial în domeniul observării Pământului, operează în prezent șapte sateliți, iar pregătirile pentru al optulea au fost finalizate în 2019. Acesta este esențial pentru înțelegerea sistemelor climatice, oferind o gamă largă de servicii tuturor părților interesate din UE în mod gratuit. În 2019, numărul de utilizatori activi a depășit pentru prima dată 300 000 ( 18 ) – un număr mult mai mare decât cel preconizat inițial. Serviciile Copernicus sprijină atât previziunile meteorologice exacte, cât și monitorizarea schimbărilor climatice și a efectelor poluării. O componentă-cheie a programului Copernicus este Serviciul de gestionare a situațiilor de urgență, care asistă autoritățile de protecție civilă în reacția imediată la dezastre, cum ar fi incendiile forestiere din Grecia și Italia din 2019, dar și incendiile forestiere din Australia, printre altele.

Investițiile directe în infrastructură sunt realizate în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, care finanțează infrastructuri esențiale de transport, energie și telecomunicații, integrând rețele în întreaga UE. Mecanismul pentru interconectarea Europei se axează pe soluții inteligente, reunind digitalizarea și infrastructura pentru a crea rețele integrate sigure și eficiente pentru sprijinirea decarbonizării prin soluții durabile în sectorul transporturilor, al energiei și digital. De exemplu, mecanismul a cofinanțat proiecte în sectorul transporturilor, care vor conduce la electrificarea peste 2 000 km de căi ferate, modernizarea a aproximativ 3 000 km de căi navigabile interioare și instalarea a aproximativ 13 000 de puncte de alimentare pentru combustibili alternativi în întreaga Europă, stimulând astfel ecologizarea sectorului transporturilor. Componenta „energie” a Mecanismului pentru interconectarea Europei a contribuit, printre altele, la eliminarea izolării energetice a statelor baltice, la îmbunătățirea interconectivității Peninsulei Iberice cu restul Europei și la conectarea Irlandei cu Europa continentală, toate acestea contribuind în mod semnificativ la integrarea unei ponderi mai mari a energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică. În plus, în conformitate cu obiectivul privind neutralitatea climatică, Comisia evaluează actualele regulamente privind rețeaua transeuropeană pentru a-și alinia în continuare investițiile mari în infrastructură.

În ceea ce privește infrastructura de transport, s-au înregistrat progrese în regiunea Mării Baltice și în infrastructura feroviară peste frontiera germano-poloneză, ceea ce a dus la un număr estimat de 95 de milioane de cetățeni care beneficiază de aceasta.

Transportul maritim: feriboturi cu emisii zero – o conexiune verde care traversează strâmtoarea Oresund

Acțiunea a vizat introducerea de concepte și tehnologii noi și inovatoare prin convertirea a două nave de pasageri complexe existente, alimentate inițial de petrol greu, la funcționarea cu energie electrică, alimentate exclusiv cu baterii. Acțiunea a adus o soluție mai ecologică pentru o legătură maritimă foarte aglomerată, conectând toate porturile rețelei transeuropene de transport din Helsingør (Danemarca) și Helsingborg (Suedia). În plus, au fost puse în aplicare sistemele de alimentare cu energie electrică și de încărcare necesare în porturile/terminalele de transport cu feribotul. Proiectul a sprijinit dezvoltarea unor autostrăzi maritime curate prin testarea și punerea în aplicare de noi soluții tehnologice în condiții operaționale reale.

1.3.2.    Bugetul UE sprijină tranziția digitală prin investiții în infrastructură, cercetare și servicii digitale cheie

Sprijinul pentru tranziția digitală joacă un rol major în investițiile din bugetul UE. Dincolo de asigurarea accesului la domeniul digital, un element-cheie este siguranța și bunăstarea cetățenilor și a întreprinderilor, fie că este vorba despre protecția acestora împotriva unor aspecte precum criminalitatea informatică, fie despre îmbunătățirea în mod direct a siguranței cetățenilor, precum și a rezilienței și siguranței infrastructurii esențiale. Viziunea este de a crea un ecosistem de servicii digitale interoperabile, care să fie pus la dispoziția cetățenilor, a întreprinderilor și a administrațiilor din întreaga UE, astfel încât aceștia să poată beneficia pe deplin de piața unică digitală.

Pentru a sprijini tranziția digitală, resursele programului Orizont 2020 au vizat proiecte de consolidare a unor noi capacități în domeniul inteligenței artificiale și de combatere a criminalității informatice. Printre principalele proiecte din 2019 se numără Formobile, un lanț complet de investigații criminalistice de la un capăt la altul care vizează dispozitivele mobile utilizate de infractori ( 19 ) și Spider, un proiect de cercetare pentru investigarea securității rețelelor de telecomunicații 5G.

Mecanismul pentru interconectarea Europei sprijină tranziția digitală prin furnizarea infrastructurii de bandă largă de bază și prin promovarea conectivității, precum și prin integrarea inovării digitale în elaborarea proiectelor de infrastructură de transport și de energie care beneficiază de sprijin. În sectorul telecomunicațiilor, bugetul UE permite interoperabilitatea la nivelul UE a serviciilor specifice în domenii precum sănătatea, justiția, securitatea socială, guvernarea electronică, dezinformarea, competențele digitale și securitatea cibernetică. Până la sfârșitul anului 2019, utilizarea acestor servicii în statele membre și în țările participante la Spațiul Economic European a ajuns la un portofoliu de 500 de proiecte. Prin intermediul inițiativei WiFi4EU, MIE a sprijinit, de asemenea, 7 980 de municipalități europene pentru a instala conectivitate gratuită Wi-Fi în spații publice și a creat un instrument de capitaluri proprii, Fondul pentru bandă largă din cadrul MIE, pentru punerea în aplicare a rețelelor de foarte mare capacitate.

Infrastructura de servicii digitale de e-sănătate facilitează continuitatea asistenței medicale și a siguranței pacienților pentru cetățenii care solicită asistență medicală transfrontalieră, permițând schimbul de date medicale dincolo de frontierele naționale. Prescripțiile electronice/eliberarea electronică de medicamente transfrontaliere permit pacienților din străinătate să primească medicamentele echivalente pe care le-ar primi în țara lor de origine. Serviciile de fișe ale pacienților oferă profesioniștilor din domeniul sănătății acces la datele cheie de sănătate verificate ale unui pacient care are nevoie de asistență medicală transfrontalieră neplanificată. Schimburile transfrontaliere de fișe electronice ale pacienților și de prescripții electronice au loc din ianuarie 2019, aproape 8 000 de prescripții electronice fiind deja eliberate între Finlanda, Portugalia, Estonia și Croația. În 2019, Cehia, Luxemburg, Croația și Malta au permis schimbul de fișe ale pacienților, iar Portugalia li s-a alăturat la începutul anului 2020.

Un alt domeniu este geolocalizarea. Programul Galileo, cu 26 de sateliți pe orbită ( 20 ), contribuie la îmbunătățirea acurateței și a fiabilității serviciilor de localizare în telefoanele inteligente cu peste 1 miliard de utilizatori din întreaga lume. În plus, Serviciul european geostaționar mixt de navigare joacă un rol cheie în serviciile critice de siguranță, cum ar fi siguranța aviației. La sfârșitul anului 2019, 350 de aeroporturi echipate cu acest serviciu funcționau în 23 de țări din Europa, numărul acestora crescând pentru al cincilea an consecutiv de la 129 în 2014 ( 21 ).

Cele trei servicii inițiale ale programului Galileo (serviciul deschis, serviciul public reglementat și serviciul de căutare și salvare) au fost prestate în mod continuu în 2019, cu excepția întreruperii de 6 zile din iulie 2019 a serviciilor inițiale de navigare și cronometrare Galileo ca urmare a unui incident tehnic. În această perioadă, serviciul Galileo de căutare și salvare nu a fost afectat. Consiliul independent de anchetă instituit de Comisie a analizat cauzele profunde ale incidentului și a furnizat recomandări. Comisia a instituit un proces de punere în aplicare a recomandărilor pentru a se asigura că Galileo este un sistem stabil, robust și rezistent.

Multe dintre aceste investiții și infrastructuri necesită timp pentru a se construi, iar ciclurile de investiții sunt foarte lungi, ceea ce înseamnă că este adesea dificil să se indice progresele și rezultatele concrete. În același timp, o astfel de finanțare de la bugetul UE are un impact real asupra vieții cetățenilor. De exemplu, o treime din toate municipalitățile din UE pun în aplicare inițiativa WiFi4EU în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, oferind cetățenilor acces gratuit la conexiunea Wi-Fi. Serviciile de localizare îmbunătățite ale sistemului Galileo permit salvarea de vieți omenești prin punerea la dispoziție a locației pentru serviciile de urgență atunci când se apelează numărul 112 de pe telefoane mobile.

1.3.3.    Bugetul UE oferă un sprijin esențial întreprinderilor mici și micilor antreprenori

Dincolo de concentrarea specifică pe tranziția verde, bugetul UE sprijină în mod general investițiile necesare pentru ca UE să aibă o economie durabilă pe termen lung cu accent pe oameni. În timp ce cercetarea și dezvoltarea și infrastructura rămân importante în acest domeniu, există și alte aspecte importante, cum ar fi sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și a spiritului antreprenorial și a inovării sociale.

Întreprinderile mici și mijlocii constituie coloana vertebrală a economiei UE, reprezentând 99 % din totalul întreprinderilor. Acestea generează 56 % din producția economică și asigură 67 % din rata globală a ocupării forței de muncă ( 22 ). În pofida importanței lor pentru economie, întreprinderile mici și mijlocii se confruntă în continuare cu provocări, cum ar fi găsirea de finanțare în diferite segmente ale pieței interne. Bugetul UE oferă sprijin și oportunități pe tot parcursul ciclului lor de viață, de la creare, la comercializare, până la investiții pe termen lung și durabilitate. Principalul program privind bugetul destinat sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii este programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, care promovează antreprenoriatul, ajutând aceste întreprinderi să obțină acces la finanțare și piețe și să își îmbunătățească competitivitatea.

În aprilie 2020, una dintre componentele sale, mecanismul de garantare a împrumuturilor, a fost stimulată cu resurse suplimentare din Fondul european pentru investiții strategice, pentru a permite băncilor să ofere finanțare de tranziție întreprinderilor mici și mijlocii. Prin intermediul instrumentului, programul a oferit finanțare pentru peste 500 000 de întreprinderi mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în 32 de țări ( 23 ) până la sfârșitul anului 2019. De asemenea, instrumentul a sprijinit întreprinderile afectate de impactul economic al pandemiei de COVID-19. Sprijinul financiar este sub formă de împrumuturi pentru capitalul de lucru (de 12 luni sau mai mult), alături de concedii de credit care permit rambursarea cu întârziere a împrumuturilor existente. De asemenea, rețeaua întreprinderilor europene ajută întreprinderile mici și mijlocii prin parteneriate pentru inovare în domenii legate de COVID-19 (cum ar fi echipamente de protecție sau medicale) și consiliere privind accesul la sprijin financiar european și național dedicat.

O finanțare inițială mai bine direcționată este acordată întreprinderilor nou-înființate inovatoare din partea Consiliului european pentru inovare în cadrul Orizont 2020 și microîntreprinderilor și întreprinderilor sociale prin intermediul Programului de ocupare a forței de muncă și de inovare socială. În această privință, accentul este pus pe segmentele specifice ale pieței – întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile inovatoare și întreprinderile sociale – care, din punct de vedere istoric, se confruntă cu dificultăți specifice în ceea ce privește accesul la finanțare. Cifrele sunt încurajatoare și arată o creștere semnificativă a inovațiilor revoluționare și a întreprinderilor cu dezvoltare intensivă. Fiecare euro investit de la Consiliul european pentru inovare atrage după sine investiții ulterioare în valoare de 2,4 EUR ( 24 ). În plus, se preconizează că o finanțare de peste 2,7 miliarde EUR va fi deblocată în baza Programului de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, ca urmare a acordurilor de garantare în valoare de 236 de milioane EUR încheiate de Comisie cu intermediari financiari.

De asemenea, sprijinul pentru antreprenoriat este furnizat în formă nefinanciară în cadrul programului Erasmus pentru tineri antreprenori, care favorizează schimburile între antreprenorii mai noi și cei mai experimentați. În 2019 au avut loc 2 100 de schimburi, iar programul a fost considerat un succes de peste 90 % din antreprenorii participanți.

O altă contribuție importantă de la bugetul UE este reprezentată de furnizarea de finanțare în cadrul componentei „Întreprinderi mici și mijlocii” a Fondului european pentru investiții strategice. În domeniul finanțării de risc pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii inovatoare și întreprinderi sociale, precum și cele care își desfășoară activitatea în sectoarele culturale și creative, fondul ar trebui să sprijine peste 1,1 milioane de astfel de întreprinderi.

1.3.4.    Bugetul UE investește în cetățenia și valorile UE prin promovarea mobilității transfrontaliere

În afară de investițiile directe în infrastructura economică și în întreprinderi, bugetul UE investește, de asemenea, în persoanele și instituțiile care promovează valori europene comune sub deviza UE „unitate în diversitate”.

Programul Erasmus+ oferă tinerilor, cursanților și personalului de toate vârstele oportunități de a studia, de a se forma și de a face voluntariat în Europa și în afara ei. În 2019, peste 900 000 de persoane au avut șansa de a se deplasa în străinătate și de a avea o experiență de viață diferită, în învățământul superior, în formarea profesională și prin diverse alte posibilități de schimb ( 25 ). Efectele uneori transformatoare ale acestor experiențe aduc o contribuție importantă la îmbunătățirea perspectivelor de angajare și la promovarea ideii de cetățenie UE.

Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială a sprijinit mobilitatea lucrătorilor prin parteneriate transfrontaliere și prin programe de mobilitate specifice. Sprijinul pentru lucrătorii mobili a fost consolidat și mai mult în 2019 prin înființarea Autorității Europene a Muncii ( 26 ), o entitate care urmărește să asigure că normele UE privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea sistemelor de securitate socială sunt puse în aplicare în mod echitabil și eficient, astfel încât cetățenii și întreprinderile să poată beneficia cu ușurință de piața internă.

Pe lângă promovarea legăturilor și a schimburilor intracomunitare, s-a demonstrat, de asemenea, că prin cooperarea transfrontalieră se promovează cercetarea de succes și de impact. Programul Orizont 2020 a continuat să sprijine rețelele transfrontaliere de cercetători. În cadrul componentei sale privind acțiunile Marie Skłodowska-Curie, programul Orizont 2020 a continuat să investească în cercetătorii europeni pentru a le permite să lucreze și să colaboreze în alte țări, în toate etapele carierei lor, sprijinind inițiative care reduc barierele dintre mediul academic, industrie și întreprinderi.

Finally, the European Solidarity Corps is promoting solidarity activities, mainly through volunteering, traineeships and jobs, to enhance the engagement of young people and organisations in accessible and high-quality solidarity activities. Young people aged between 18 and 30 undertook volunteering activities or solidarity projects managed by organisations, institutions, bodies or groups. By the end of 2019 more than 12 000 participants had been involved in volunteering actions.

(1)

()    Articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(2)

()    Articolul 247 din Regulamentul financiar.

(3)

()    Procedura anuală de descărcare de gestiune este procedura prin care Parlamentul European și Consiliul își dau aprobarea finală pentru execuția bugetară aferentă unui anumit an și trag la răspundere Comisia, din punct de vedere politic, pentru execuția bugetului UE ( https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/eu-budget/how-it-works/annual-lifecycle/assessment/parliaments-approval_en ).

(4)

()    Articolul 247 din Regulamentul financiar.

(5)

()    Articolul 246 din Regulamentul financiar.

(6)

()    Articolul 247 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

(7)

()    Articolul 118 alineatul (8) din Regulamentul financiar.

(8)

()    Articolul 261 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

(9)

()     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/06/20/a-new-strategic-agenda-2019-2024/

(10)

()     https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/political-guidelines-next-commission_ro.pdf

(11)

()    Creditele de angajament din 2019, inclusiv din bugetele rectificative, cu excepția reportărilor și a veniturilor alocate, precum și a sumelor pentru Fondul european de ajustare la globalizare și Fondul de solidaritate al UE. Creditele de angajament puse în aplicare s-au ridicat la 173 de miliarde EUR (a se vedea conturile anuale consolidate).

(12)

()    Mai multe detalii privind măsurile pe care Comisia continuă să le ia pentru a îmbunătăți eficiența gestiunii bugetare sunt prezentate în secțiunea 2 din prezentul raport.

(13)

()    Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 15/2019 – Punerea în aplicare, în cadrul Comisiei, a pachetului de reforme din 2014 privind personalul. Economii substanțiale, dar nu fără consecințe pentru personal.

(14)

()    COM(2020) 442 final, 27.5.2020, Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.

(15)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Fonduri structurale și de investiții europene.

(16)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Orizont 2020.

(17)

()    Direcția Generală Cercetare și Inovare, Raportul anual de activitate pentru 2019, p. 18-19.

(18)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Copernicus.

(19)

()    Cerere de proiecte pentru Formobile – de asemenea https://formobile-project.eu/

(20)

()    În 2019, 22 de sateliți Galileo sunt pe deplin operaționali pentru toate serviciile.

(21)

()    Un pas important în vederea creșterii gradului de adoptare de către piață a Serviciului european geostaționar mixt de navigare a fost adoptarea, în 2018, a unor cerințe și proceduri de utilizare a spațiului aerian pentru navigația bazată pe performanțe.

(22)

()    Raportul anual privind IMM-urile europene 2018/2019, studiu realizat în numele Direcției Generale Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri ( https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/performance-review_en#annual-report ).

(23)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii.

(24)

()    Direcția Generală Cercetare și Inovare, Raportul anual de activitate pentru 2019, p. 7.

(25)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Erasmus.

(26)

()     Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de instituire a unei Autorități Europene a Muncii.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.6.2020

COM(2020) 265 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ





Raportul anual pentru 2019 privind gestionarea și performanța bugetului UE

1.4.Coeziune economică, socială și teritorială

  Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.

Sursa: Comisia Europeană.

În 2019, au fost alocate 57 de miliarde EUR programelor de la această rubrică, reprezentând 35 % din bugetul total al UE pentru anul respectiv. Programele politicii de coeziune sunt puse în aplicare prin gestiune partajată. Statele membre sunt responsabile cu alocarea de fonduri pentru anumite domenii tematice din cadrul fondurilor, care sunt planificate prin intermediul programelor operaționale.

Având ca obiectiv realizarea convergenței socioeconomice, a rezilienței și a coeziunii teritoriale, fondurile de coeziune contribuie la abordarea atât a provocărilor actuale, cât și a celor emergente, punând bazele pentru viitorul durabil al UE. Politica de coeziune contribuie la realizarea priorităților-cheie ale UE prin sprijinirea creșterii economice și a creării de locuri de muncă la nivelul UE și a reformelor structurale la nivel național. Finanțarea joacă un rol-cheie în pregătirea tranziției verzi și a celei digitale și contribuie la o Europă mai echitabilă și mai socială prin sprijinirea măsurilor de combatere a șomajului în rândul tinerilor și a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale.

Această rubrică acoperă următoarele fonduri.

· Fondul european de dezvoltare regională, care consolidează coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile sale. Acțiunile sunt concentrate pe inovare și cercetare, pe agenda digitală, pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și pe economia și transportul cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

· Fondul de coeziune, care sprijină statele membre cu cele mai mari nevoi în materie de dezvoltare (cele cu un venit național brut pe cap de locuitor sub 90 % din media UE). Acesta are drept scop reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile.

· Fondul social european, care urmărește să stimuleze oportunitățile de ocupare a forței de muncă și de educație în UE și să îmbunătățească situația persoanelor celor mai vulnerabile. Acesta funcționează prin investiții în capitalul uman al UE – lucrătorii săi, tinerii și toți cei care caută un loc de muncă – prin educație și perfecționare.

· Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, care sprijină acțiunile de furnizare de alimente și asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane.

·Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, care sprijină tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pentru a-i integra pe piața muncii.

1.4.1.    Programele de coeziune îmbunătățesc nivelul de trai, creează locuri de muncă și stimulează creșterea și convergența în întreaga UE

Obiectivul principal al acestor programe este reducerea disparităților economice și sociale dintre regiunile UE. Pentru a realiza acest lucru, statele membre dispun de o mare flexibilitate și au responsabilitatea de a identifica cele mai importante domenii de politică în care sunt necesare acțiuni, care pot fi puse apoi în aplicare și cofinanțate din programele UE. În funcție de nivelul de dezvoltare, statele membre trebuie să concentreze mai mult sau mai puțin finanțarea asupra unui număr limitat de domenii de politică alese. Sume semnificative sunt cheltuite pentru întreprinderile mici și mijlocii, transport, mediu și capitalul uman.

Sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii este un element-cheie. Fondul european de dezvoltare regională a sprijinit investițiile în peste 400 000 de întreprinderi mici și mijlocii, ceea ce a contribuit la crearea a 109 000 de locuri de muncă suplimentare ( 1 ) și a adus o contribuție importantă la creșterea economică. Rata previzionată de creare de locuri de muncă până la sfârșitul anului 2019, pe baza proiectelor selectate, a ajuns la 83 % din așteptările generale pentru rata totală de creare de locuri de muncă până la sfârșitul anului 2023.

Standardele de viață și coeziunea sunt consolidate în continuare datorită conectării regiunilor UE printr-o infrastructură de transport nouă și îmbunătățită. Proiectele din domeniul transporturilor sunt esențiale pentru a permite dezvoltarea economică continuă a regiunilor dezavantajate, pentru a oferi populațiilor acestora oportunități suplimentare de călătorie și de ocupare a forței de muncă și pentru a consolida piața unică a UE. Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională au finanțat 4 259 km de drumuri noi sau modernizate și 938 km de linii de cale ferată noi sau modernizate ( 2 ).

Un alt aspect al politicii de coeziune îl reprezintă îmbunătățirile structurale care sunt finanțate și care contribuie la creșterea nivelului de trai și a siguranței oamenilor. Până în prezent, Fondul european de dezvoltare regională a permis unui număr de 27,5 milioane de persoane să beneficieze de servicii medicale îmbunătățite. Împreună cu Fondul de coeziune, acesta finanțează, de asemenea, construirea de instalații îmbunătățite de alimentare cu apă, de instalații de tratare a apelor reziduale și de instalații de reciclare a deșeurilor, care se preconizează că vor depăși obiectivele stabilite pentru 2023.

Acestea și alte proiecte finanțate în cadrul politicii de coeziune au contribuit în mod semnificativ la sprijinirea statelor membre și a regiunilor mai puțin dezvoltate în reducerea decalajului față de restul UE în ceea ce privește produsul intern brut ( 3 ). S-a estimat că fiecare euro cheltuit prin intermediul politicii de coeziune a generat un randament de aproximativ 3 EUR în produs intern brut suplimentar ( 4 ). Dezvoltarea rezultată este benefică pentru întreaga UE, atât pentru statele membre beneficiare, cât și pentru cele care nu sunt beneficiare ale fondului de coeziune. Acestea din urmă beneficiază de efectele de propagare generate de investițiile în zone mai puțin dezvoltate, atât în mod direct, prin creșterea vânzărilor de bunuri de investiții, cât și în mod indirect, ca urmare a creșterii cererii din partea gospodăriilor din zonele care beneficiază de fondul de coeziune, care generează schimburi comerciale suplimentare ( 5 ).

Dincolo de investițiile structurale din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune, politica de coeziune susține persoanele în mod direct, oferindu-le oportunități de continuare a educației și de dobândire a competențelor necesare pentru a deveni și a rămâne competitive pe piața forței de muncă.

Până în prezent, Fondul social european a ajutat 26 de milioane de persoane prin diferite proiecte până la sfârșitul anului 2019 ( 6 ). Din acestea, 3,1 milioane de persoane au găsit locuri de muncă, iar 3,7 milioane au obținut o calificare ca urmare a intervenției FSE. Șomajul în rândul tinerilor reprezintă o preocupare deosebită pentru UE. Prin intermediul Inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, bugetul UE a reușit să reducă în mod semnificativ șomajul prin furnizarea de educație și formare unui număr de 2,7 milioane de tineri participanți. Fondul social european se adresează, de asemenea, grupurilor defavorizate și a sprijinit, de exemplu, 1,9 milioane de persoane cu handicap, precum și 3,9 milioane de migranți și persoane de origine străină prin accesul la educație și formare, îmbunătățind capacitatea de inserție profesională a acestora. În ansamblu, 40 % din persoanele care beneficiază de proiecte finanțate din Fondul social european, care își găsesc un loc de muncă și care beneficiază de formare, aparțin unor grupuri defavorizate.

1.4.2.    Cheltuielile din cadrul politicii de coeziune sprijină tranziția verde prin investiții în durabilitate și în forța de muncă

Cheltuielile din cadrul politicii de coeziune oferă un sprijin puternic pentru politicile ambițioase ale UE în domeniul energiei și al climei și ajută regiunile și orașele să atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 și să contribuie la o tranziție echitabilă din punct de vedere social. Programele pentru perioada 2014-2020 vor investi peste 47,5 miliarde EUR ( 7 ) în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și în adaptarea la schimbările climatice până la sfârșitul anului 2023.

Deși combaterea schimbărilor climatice este un efort comun, nu toate regiunile și statele membre pornesc din același punct. Deseori există o corelație inversă între nivelul de dezvoltare economică și durabilitatea economiei. Acest lucru este recunoscut în cadrul politicii de coeziune prin faptul că una dintre cele două componente principale ale Fondului de coeziune este orientată către obiective de mediu în statele membre mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic și prin faptul că Fondul european de dezvoltare regională sprijină trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic, în principal în regiunile mai puțin dezvoltate.

Investițiile ecologice durabile se axează pe combaterea schimbărilor climatice, atât prin acțiuni de atenuare, cât și prin acțiuni de adaptare. În acest context, acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice au reunit proiectele care abordează cauzele profunde ale schimbărilor climatice, pentru a le încetini sau a le opri. Acțiunile de adaptare la schimbările climatice sunt proiecte care sporesc reziliența economiei și infrastructurii UE la schimbările climatice preconizate sau efective. Proiectele majore în acest sens au îmbunătățit sistemele de protecție împotriva inundațiilor, fiind finanțate proiecte care acoperă 4 milioane de persoane, precum și sistemele de protecție împotriva incendiilor forestiere, cu proiecte care acoperă 10,8 milioane de persoane ( 8 ).

Până în prezent, realizările în materie de atenuare a schimbărilor climatice au inclus conservarea habitatelor care corespund unei suprafețe de aproape 3 milioane de hectare, fiind planificată deja conservarea a aproximativ 9 milioane de hectare suplimentare ( 9 ). De asemenea, în cadrul politicii de coeziune s-a reușit punerea în aplicare a unui număr mare de proiecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste proiecte au condus deja la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră echivalentă cu 1,3 milioane de tone de dioxid de carbon pe an, fiind deja selectate alte proiecte care vor conduce anual la o reducere suplimentară de aproape 10,3 milioane de tone de dioxid de carbon ( 10 ) ( 11 ). Acest lucru a fost realizat prin proiecte precum promovarea surselor regenerabile de energie și furnizarea de finanțare pentru construirea a peste 1 000 MW de capacități suplimentare de energie electrică pe baza acestor surse regenerabile ( 12 ).

În plus, Comisia este implicată activ în Inițiativa pentru regiunile carbonifere în tranziție, care oferă sprijin personalizat pentru tranziția către o energie curată în 13 regiuni industriale pilot și cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Aceste eforturi vor continua în contextul viitorului cadru financiar prin propunerea pentru un Fond pentru o tranziție echitabilă, care urmărește atenuarea impactului social și economic al tranziției energetice, cum ar fi cele care decurg din închiderea minelor de cărbune.

O tranziție echitabilă poate fi realizată numai dacă capitalul uman ocupă un loc central. Prin Fondul social european, UE direcționează finanțarea pentru a sprijini perfecționarea și recalificarea lucrătorilor și, prin urmare, pentru a-i pregăti pentru viitor.

1.4.3.    Punerea în aplicare a recuperat diferențele, dar nivelurile plăților trebuie în continuare să fie majorate în urma analizei performanței

Punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 și-a menținut ritmul normal în 2019 ( 13 ). Peste 322 de miliarde EUR, reprezentând 92 % din finanțarea totală disponibilă pentru perioada respectivă, au fost deja alocate pe teren pentru proiecte concrete. Până în decembrie 2019, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” au selectat peste 1 milion de proiecte din întreaga UE care erau eligibile pentru sprijin. Până la sfârșitul anului 2019, nivelul selecției proiectelor era comparabil cu același interval de timp din perioada 2007-2013. Dificultățile legate de punerea în aplicare, cum ar fi demararea cu întârziere a programelor operaționale la începutul perioadei, au fost abordate în general, dar există în continuare discrepanțe semnificative între statele membre și în interiorul acestora.

Un nivel ridicat de selecție a proiectelor nu se traduce automat în cheltuieli prompte. Cuantumul plăților efectuate a continuat să crească în 2019, dar nivelul cumulat al plăților este mai scăzut decât în această etapă a perioadei anterioare. În comparație cu perioada de programare 2007-2013, ponderea plăților intermediare pentru perioada 2014-2020 la sfârșitul celui de-al șaselea an de punere în aplicare se află încă în urmă cu 7 puncte procentuale. Cheltuielile se materializează mai lent în cazul proiectelor care se află încă în faza de planificare sau de achiziție, proiectele cu un caracter multianual sau proiectele care nu au ajuns la maturitate în alt mod.

Ca un prim pas în direcția consolidării performanței bugetare, cadrul financiar multianual 2014-2020 a inclus o rezervă de performanță de 6 % din pachetele financiare ale programelor din cadrul politicii de coeziune, care a fost rezervată la începutul perioadei. Alocarea definitivă a acestei rezerve de performanță a fost condiționată de măsura în care programele au atins obiectivele de performanță pentru 2018 ( 14 ). Aceasta a fost evaluată în cadrul evaluării performanței din 2019, luând în considerare, de asemenea, toate rezultatele disponibile privind fiabilitatea datelor raportate privind performanța. Prin urmare, a fost alocată rezerva de performanță pentru prioritățile performante.

În ansamblu, prioritățile performante au reprezentat 82 % din totalul rezervei de performanță. Evaluarea a condus la eliberarea definitivă a sumei de 16,5 miliarde EUR ( 15 ) din totalul de 20,2 miliarde EUR ( 16 ) din rezerva de performanță. În prezent, această sumă poate fi cheltuită astfel cum s-a prevăzut inițial. Restul de 3,7 miliarde EUR din rezerva de performanță în ceea ce privește prioritățile care nu și-au atins obiectivele de performanță pentru 2018 vor fi realocate priorităților care și-au atins obiectivele, optimizând astfel investițiile și consolidând accentul pus pe obținerea de rezultate măsurabile și efective din fondurile politicii de coeziune a UE. La sfârșitul anului 2019, nu s-a putut efectua evaluarea performanțelor pentru unele programe din cauza deficiențelor legate de fiabilitatea sistemelor și a datelor de monitorizare. Aceste deficiențe au fost însă soluționate la începutul anului 2020, ceea ce a condus la finalizarea evaluării performanței.

Ca urmare a evaluării performanței programelor și a monitorizării regulate a progreselor lor financiare, unele dintre acestea (14 % pentru dezvoltarea regională și 17 % pentru Fondul social european) au fost identificate ca fiind „în dificultate/nesatisfăcătoare/critice”. Acestea au fost monitorizate îndeaproape, punând în aplicare acțiuni corective adaptate la nevoile fiecărui program operațional și monitorizând aspectele specifice identificate prin intermediul reuniunilor la nivel înalt, al schimburilor tehnice, al consilierii specifice și al dialogului cu autoritățile naționale.

Comisia a propus consolidarea în continuare a rolului performanței în procesul de întocmire a bugetului pentru fondurile structurale și de investiții europene pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. În loc să pună o parte din pachetele financiare ale programelor într-o rezervă pe bază de performanță, Comisia a propus alocarea de fonduri doar pentru primii 5 ani. Alocările pentru ultimii 2 ani vor fi efectuate pe baza unei evaluări intermediare substanțiale și aprofundate, care va conduce la reprogramarea corespunzătoare în 2025 pe baza progreselor înregistrate până la sfârșitul anului 2024. Aceasta permite luarea în considerare nu numai a performanței componentelor programului, ci și a situațiilor socioeconomice modificate și a noilor provocări neprevăzute.

Pentru viitoarea politică de coeziune, Comisia a propus o serie de măsuri pentru accelerarea punerii în aplicare. Printre acestea se numără reintroducerea treptată a regulii conform căreia statele membre au doar 2 ani să trimită cereri de plată pentru angajamentele asumate înainte ca finanțarea alocată să fie dezangajată în mod automat, precum și stabilirea nivelului de prefinanțare la o rată anuală mai mică de 0,5 % din sprijinul total pentru fiecare fond. Alte măsuri propuse vizează simplificarea procedurilor și a normelor, astfel încât să se accelereze punerea în aplicare și să se îmbunătățească monitorizarea fluxurilor de finanțare a programului.

1.5.Creștere durabilă: resurse naturale

  Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.

Sursa: Comisia Europeană.

În 2019, 59 de miliarde EUR au fost alocate rubricii 2, sprijinind creșterea durabilă în domeniul resurselor naturale. Aceasta reprezintă 37 % din totalul cheltuielilor bugetare anuale. Finanțarea pentru politica agricolă a rămas stabilă în comparație cu anul trecut. Rubrica 2 finanțează cei doi piloni ai politicii agricole comune: Pilonul I, constituit din măsurile de sprijinire a pieței și din plățile directe finanțate de Fondul european de garantare agricolă și pilonul II, programele de dezvoltare rurală finanțate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Această rubrică include, de asemenea, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și aspectele internaționale ale politicii comune în domeniul pescuitului, precum și programul pentru mediu și politici climatice (LIFE).

Finanțarea acordată în cadrul acestei rubrici este esențială pentru tranziția verde și pentru calitatea, cantitatea și durabilitatea aprovizionării cu alimente, precum și pentru dezvoltarea economică a comunităților rurale și maritime.

1.5.1.    Cheltuielile cu resursele naturale de pe uscat și din apă protejează mediul și contribuie la combaterea urgenței climatice

Toate programele din cadrul acestei rubrici bugetare contribuie în mod semnificativ la realizarea ambițiilor UE în materie de climă și la combaterea pierderii biodiversității și vor continua să fie importante în contextul Pactului verde european.

Politica agricolă comună este cea mai importantă în ceea ce privește contribuția la această linie bugetară. Obiectivele fundamentale ale acestei politici sunt duble, și anume asigurarea unui venit echitabil pentru fermieri și dezvoltarea regiunilor rurale din UE. Aproape toți fermierii care beneficiază de sprijin la nivelul UE pun în aplicare în mod sistematic măsuri de ecocondiționalitate și de ecologizare benefice pentru mediu și climă: diversificarea culturilor, menținerea pășunilor permanente și dedicarea a 5 % din terenurile arabile domeniilor benefice din punct de vedere ecologic. Politica de dezvoltare rurală continuă să sprijine diverse tipuri de plăți pe suprafață legate de cerințe specifice în materie de gestionare. Acestea sunt adesea însoțite de sprijin pentru investiții dedicate, formare și consiliere, având un impact pozitiv combinat asupra biodiversității, solului, apei și aerului atât în sectorul agricol, cât și în cel forestier.

Începând din 2018 ( 17 ), 79 % din suprafața agricolă totală a UE a fost supusă cel puțin unei obligații de „ecologizare”, sporind impactul acestei măsuri asupra mediului, deși statele membre au solicitat derogări de la anumite norme de ecologizare pentru a atenua situația fermierilor afectați de condiții meteorologice excepționale în ultimii 3 ani. De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește contractele de gestionare, care contribuie la sechestrarea sau conservarea carbonului, sau la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau de amoniac. În prezent, peste 85 % din obiectivele pentru acțiunile din domeniul climei în sectorul agricol au fost deja atinse în ceea ce privește gestionarea biodiversității, a solului și a apei.

Un contract cofinanțat de UE pentru gestionarea terenurilor, care protejează biodiversitatea. Sursa: Comisia Europeană.

În pofida acestor progrese, rămân provocări substanțiale în ceea ce privește performanța de mediu a sectorului agricol al UE, în special în contextul Pactului verde european, în cadrul căruia UE s-a angajat să reducă în continuare emisiile de gaze cu efect de seră. Principalele resurse naturale din sol, aer și apă se află încă sub presiune în multe zone, fiind necesară realizarea de progrese suplimentare. Comisia a luat în considerare acest aspect în propunerile pentru viitoarea politică agricolă comună, prin „noua arhitectură verde”.

Pentru a aborda mai specific provocările legate de mediu, programul LIFE contribuie la punerea în aplicare a celui de al șaptelea program de acțiune pentru mediu, sub forma unor proiecte integrate care îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor, ajutând statele membre să respecte legislația UE în cinci domenii: natura, apa, aerul, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice. Atractivitatea programului LIFE este foarte mare, acesta finanțând un număr mare de proiecte diferite. Calitatea proiectelor selectate și valoarea adăugată a programului este demonstrată, de exemplu, de numărul de persoane care beneficiază de îmbunătățirea calității aerului (1,5 milioane) și de procentajul de specii vizate care înregistrează progrese în direcția stării de conservare (42 %). Proiectele selectate au avut un impact mai mare decât se preconizase inițial și s-au dovedit a avea efecte catalizatoare importante: pentru fiecare euro cheltuit prin programul LIFE, alți parteneri cheltuie 45 EUR ( 18 ).

Proiectul Metamorphosis din cadrul LIFE propune demonstrarea, la scară industrială, a două sisteme inovatoare de tratare a deșeurilor: unul pentru instalațiile de tratare a deșeurilor urbane și celălalt pentru instalațiile de tratare a deșeurilor agro-industriale și pentru tratarea deșeurilor organice. În plus, proiectul testează utilizarea biometanului obținut din fluxurile de deșeuri produse de sectorul autovehiculelor. Dacă vor avea succes, cele două prototipuri ar putea produce anual peste 176 de milioane kWh de energie din surse regenerabile (aproape de consumul anual de energie electrică al 50 000 de locuințe), la 5 ani de la începerea proiectului.

În următorul cadru financiar multianual, LIFE va fi o parte importantă din Pactul verde european, care sprijină tranziția către neutralitatea climatică până în 2050, punerea în aplicare a noii strategii privind biodiversitatea pentru 2030, pactul climatic, strategia revizuită de adaptare la schimbările climatice și aplicarea unei noi componente dedicate tranziției către o energie curată.

1.5.2.    Practicile agricole inovatoare sprijină agricultura și ocuparea forței de muncă și asigură securitatea și siguranța alimentară

În timp ce ponderea sectorului agricol în cadrul economiei a scăzut în timp, sectorul rămâne vital pentru societatea noastră în ansamblu, pentru a asigura o producție fiabilă de alimente în UE. Politica agricolă comună recunoaște acest lucru, precum și provocările care derivă din aceasta.

Unul dintre obiectivele principale ale politicii agricole comune este asigurarea unui nivel de viață echitabil pentru comunitatea agricolă. Acest obiectiv este urmărit, pe de o parte, prin creșterea veniturilor individuale ale fermierilor și ale angajaților din sectorul agricol atunci când este necesar, și, pe de altă parte, prin intervenții directe pe piață pentru a stabiliza prețurile de pe piață.

În 2019, aproximativ 6,2 milioane de fermieri au beneficiat de plăți directe, mai puțin decât în 2018 (6,5 milioane), ceea ce reflectă scăderea medie a numărului de ferme. În același timp, venitul factorilor agricoli per lucrător cu normă întreagă este în creștere în comparație cu nivelurile din 2013, la fel ca productivitatea totală a factorilor din sectorul agricol. Plățile directe au permis fermierilor să facă față mai bine efectelor negative asupra veniturilor cauzate de scăderea prețurilor agricole, iar măsurile de piață au contribuit la limitarea volatilității prețurilor interne pentru majoritatea produselor agricole. Măsurile de piață, în special, au fost destul de eficiente și mai puțin necesare în perioada 2018-2019.

Cu toate acestea, în următorii ani este necesară abordarea unor provocări semnificative. Veniturile din agricultură sunt încă în urmă în comparație cu salariile din economia în ansamblu și rămân dependente de sprijinul direct. În plus, o parte importantă a sectorului se confruntă în continuare cu o rentabilitate scăzută din cauza, printre altele, a standardelor de producție înalte și a costurilor de producție ridicate, precum și a structurii fragmentate a sectorului primar. În pofida sprijinului direct în cadrul politicii agricole comune, o mare parte a forței de muncă agricole nu atinge valoarea de referință a productivității medii a muncii la nivel național. În cele din urmă, tendința de scădere a ocupării forței de muncă în sectorul agricol a continuat, în pofida rolului jucat de diferitele scheme și măsuri sprijinite în cadrul celor doi piloni ai politicii agricole comune, care au permis o mai directă abordare a nevoilor anumitor categorii de beneficiari – în special tinerii fermieri, micii fermieri și sectoare specifice sau regiuni care se confruntă cu probleme structurale.

Unele dintre aceste probleme sunt legate de un decalaj de dezvoltare în zonele rurale, care sunt adesea cel mai puțin deservite de infrastructuri și servicii esențiale. Această problemă este abordată de al doilea pilon al politicii agricole comune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, care sprijină toate entitățile care își desfășoară activitatea în zonele rurale pentru a promova creșterea durabilă și favorabilă incluziunii în UE. Până la sfârșitul anului 2019, plățile totale efectuate în cadrul acestui fond către statele membre s-au ridicat la 50,4 miliarde EUR, începând cu anul 2014, ceea ce plasează fondul înaintea celorlalte fonduri structurale și de investiții europene în ceea ce privește rapiditatea efectuării plăților.

În ansamblu, fondul aduce o contribuție importantă la dezvoltare. De exemplu, accesul la internetul în bandă largă în zonele rurale s-a îmbunătățit considerabil (59 % din gospodăriile din mediul rural au acces la servicii de generație următoare în 2019). În 2019, acoperirea globală a gospodăriilor din UE care au avut acces la internetul în bandă largă a fost de 86 %. ( 19 ). Nivelul de realizare a obiectivelor legate de îmbunătățirea viabilității exploatațiilor agricole și a competitivității la sfârșitul anului 2018 a fost relativ bun, având în vedere că punerea în aplicare a operațiunilor de investiții durează în mod normal mai mulți ani. În general, sprijinul pentru investiții crește performanța economică și participarea pe piață a fermelor care beneficiază de sprijin. Asistența acordată fermierilor calificați, inclusiv celor tineri, poate avea efecte pozitive asupra viabilității exploatațiilor agricole, în special în ceea ce privește productivitatea și competitivitatea fermelor.

Evaluarea performanței efectuată în 2019 oferă dovezi suplimentare că programul a funcționat bine, inclusiv în comparație cu alte fonduri structurale și de investiții europene. Aproximativ 64 % din programele de dezvoltare rurală și-au atins obiectivele intermediare până la sfârșitul anului 2018, în timp ce 13 % s-au confruntat cu un eșec grav în ceea ce privește atingerea cel puțin a unui obiectiv intermediar. Astfel de programe erau legate, în general, de investiții pe termen lung, iar statele membre în cauză au luat măsuri corective.

Ținând seama de diferitele probleme, propunerile pentru politica agricolă comună după 2020 introduc un nou plan strategic care acoperă ambii piloni și se axează pe susținerea veniturilor fiabile și a rezilienței fermelor în întreaga UE, pentru a spori securitatea alimentară.

Sprijinul pentru dezvoltare rurală va constitui, de asemenea, o contribuție decisivă la noua cerere de propuneri de consolidare a acțiunilor din domeniul mediului și al climei legate de Pactul verde european. Planurile vor pune un accent mai mare pe cercetare, tehnologie și digitalizare și se vor concentra în mod specific pe atragerea tinerilor în agricultură și, în același timp, pe promovarea în continuare a ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale.

1.5.3.    Investițiile în activități pescărești sustenabile contribuie la creșterea și stabilitatea producției, a profitabilității flotei și a ocupării forței de muncă

Provocările din sectorul maritim sunt ușor diferite și sunt legate în mare măsură de chestiunea ocupării forței de muncă în zonele de coastă și de gestionarea durabilă a stocurilor de pește. Datele economice recente arată că activitățile pescărești sustenabile contribuie la creșterea și stabilitatea producției, a profitabilității flotei și a ocupării forței de muncă. Politica UE de conservare a resurselor halieutice, la fel ca în anii precedenți, urmărește să asigure producția maximă durabilă pentru stocurile de pește până în 2020. Acolo unde este necesar, sunt puse în aplicare măsuri de urgență, de exemplu pescuitul de cod din estul Mării Baltice a fost interzis pentru a doua jumătate a anului 2019. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a atinge producția maximă durabilă pentru toate stocurile exploatate comercial până în 2020.

În calitate de membru al mai multor organizații regionale de gestionare a pescuitului, UE promovează o mai bună guvernanță a oceanelor, o mai bună performanță, o cultură a conformității și o gestionare a pescuitului bazată pe date științifice, inclusiv aplicarea unor abordări precaute și bazate pe ecosisteme. Combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat a rămas o prioritate. UE a sprijinit această luptă în cadrul cooperării bilaterale, precum și în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului, al organismelor subregionale și al forurilor mondiale.

Mai multe dintre acțiunile UE din cadrul politicii maritime au contribuit la stimularea investițiilor într-o economie albastră durabilă. Capacitatea energiei eoliene offshore în UE este în creștere în comparație cu energia eoliană pe uscat. Ponderea energiei oceanice rămâne relativ scăzută, dar se preconizează că noile tehnologii vor crește în mod semnificativ capacitatea utilizată în viitorul apropiat. Statele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește o mai bună integrare a acvaculturii în planificarea lor spațială și în reducerea sarcinii administrative, dar sunt necesare mai multe eforturi pentru a debloca potențialul real al sectorului.

Intervențiile din buget sunt adesea legate de îmbunătățirea durabilității prin investiții în infrastructură și digitalizarea operațiunilor. În 2019, peste 8 700 de nave de pescuit, aproximativ 10 % din flota UE, au beneficiat de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Se estimează că peste 80 000 de pescari, soții/soțiile sau partenerii acestora, 18 000 membri ai organizațiilor de producători și 40 000 de angajați ai societăților de prelucrare beneficiază de sprijin ( 20 ).

Evaluarea performanței efectuată în 2019 a arătat că 70 % din prioritățile UE în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și-au atins obiectivele intermediare. O cotă de 20 % din totalitatea rezervelor de performanță, în valoare de 67 de milioane EUR, a fost pusă la dispoziție pentru realocare din cauza faptului că prioritatea aferentă nu și-a atins obiectivul. Realocarea rezervei a permis celor mai multe state membre să efectueze o evaluare mai cuprinzătoare a programelor lor operaționale. Un singur stat membru (Slovacia) a pierdut rezerva de performanță.

1.6.Securitate și cetățenie

În 2019, 4 miliarde EUR (2 %) din creditele de angajament au fost alocate pentru „Securitate și cetățenie” (rubrica 3). Aceste programe abordează principalele provocări politice, cum ar fi migrația, gestionarea frontierelor, aplicarea legii, riscurile legate de securitate, sănătatea și protecția consumatorilor, precum și cultura, combaterea tuturor formelor de intoleranță și promovarea drepturilor grupurilor vulnerabile.

  Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.

Sursa: Comisia Europeană.

1.6.1.    Bugetul UE oferă sprijin și solidaritate statelor membre ale UE pentru migrație și gestionarea frontierelor

Bugetul UE a sprijinit reacția cuprinzătoare a Uniunii Europene la provocările în materie de migrație și gestionarea eficace a frontierelor externe. Activitatea desfășurată în contextul Agendei europene privind migrația a avut o contribuție pozitivă în ceea ce privește înlocuirea migrației nesigure și necontrolate cu un proces caracterizat de siguranță, ordine și legalitate. În continuare este prezentată o defalcare a fondurilor alocate în 2019 în cadrul rubricii 3 (Securitatea internă a UE). Finanțarea de la instrumentele externe (rubrica 4) contribuie, de asemenea, la dimensiunea externă a politicii în domeniul migrației, în special prin abordarea cauzelor profunde ale migrației.

Sprijin ( 21 ) pentru a răspunde provocărilor legate de migrație, furnizat în 2019 statelor membre și agențiilor UE.

Sursa: Comisia Europeană.

Bugetul UE a sprijinit statele membre și agențiile UE cu o finanțare de aproape 11 miliarde EUR din 2015, pentru a răspunde provocărilor imediate de pe teren, investind în sisteme de azil mai puternice și mai eficiente, proceduri de returnare mai eficiente și măsuri de integrare mai eficiente, precum și o mai bună gestionare a frontierelor externe ale UE. Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă joacă un rol important în răspunsul imediat la aspectele legate de migrație și în sprijinirea integrării resortisanților țărilor terțe în societățile UE, în timp ce Fondul social european sprijină integrarea pe piața forței de muncă și incluziunea socială a migranților. Din 2015 ( 22 ) au fost realizate următoarele acțiuni.

Sursa: Comisia Europeană.

Pe baza mandatului său existent, în 2019 Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a trimis în jur de 7 000 de polițiști de frontieră și alți experți pentru a sprijini statele membre să protejeze frontierele UE și să pună în aplicare politica UE în materie de returnare. Frontex a organizat returnarea a aproape 16 000 de persoane și a contribuit la salvarea a peste 28 600 de migranți pe mare. ( 23 ) Pe lângă reducerea imigrației ilegale, operațiunile comune ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă au contribuit la confiscarea a 390 de vehicule furate și a peste 125 de tone de droguri la frontierele externe.

2019 a fost un an decisiv pentru gestionarea frontierelor UE, iar noile norme care consolidează Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă au intrat în vigoare în luna decembrie ( 24 ). Aceste norme permit agenției să sprijine statele membre în activitățile lor de gestionare a frontierelor și să pună în aplicare în mod colaborativ gestionarea integrată a frontierelor la nivelul UE. Noul regulament amplu consolidează gestionarea de către UE a frontierelor sale externe și prevede crearea unui corp permanent de 10 000 de membri ai personalului operativ în cadrul agenției. Acest corp permanent va avea competențe executive și propriul său echipament pentru a-i permite să intervină ori de câte ori este necesar la frontierele externe ale UE sau la cererea țărilor care nu sunt învecinate. Mandatul consolidat necesită o creștere anuală substanțială a contribuției UE la agenție în cursul următorului cadru financiar, conform propunerii Comisiei, în concordanță cu creșterea treptată a personalului și a echipamentelor.

1.6.2.    Bugetul UE protejează cetățenii prin consolidarea capacităților de protecție civilă ale UE

Dezastrele nu cunosc frontiere. Un răspuns bine coordonat la nivelul UE evită duplicarea eforturilor de asistență și se asigură faptul că asistența răspunde nevoilor reale ale regiunii afectate. Asistența în materie de protecție civilă constă în acordarea de ajutor guvernamental în perioada imediat următoare unui dezastru pentru reducerea pierderii de vieți omenești, a pagubelor materiale, economice și de mediu cauzate de dezastre. Pentru un răspuns coerent, previzibil, eficient din punct de vedere al costurilor și mai vizibil al UE în caz de dezastre, a fost instituită Capacitatea europeană de răspuns, pregătită să ofere ajutor oriunde în statele membre și în țări din afara UE, după cum este necesar. Mecanismul de protecție civilă al UE este finanțat parțial în cadrul rubricii 3 și parțial în cadrul rubricii 4.

În martie 2019, UE a consolidat și a intensificat gestionarea riscului de dezastre prin actualizarea mecanismului de protecție civilă. Rezultatul a fost rescEU, iar obiectivul este de a îmbunătăți atât protecția cetățenilor împotriva dezastrelor, cât și gestionarea riscurilor emergente. rescEU implică o nouă rezervă de capacități a Uniunii Europene („rezerva rescEU”), care include, într-o primă etapă, o flotă de avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor. Domeniul de aplicare a rescEU depășește însă incendiile forestiere și se preconizează că va include răspunsul la alte amenințări, cum ar fi urgențele medicale sau incidentele chimice, biologice, radiologice și nucleare. Înainte de a fi îmbunătățit, mecanismul de protecție civilă a fost activat de 20 de ori în 2019, cu trei cereri de asistență din partea UE și 17 din afara statelor participante. Mai târziu în 2019, programul rescEU a fost activat, de asemenea, pentru a contribui la capacitățile de combatere aeriană a incendiilor forestiere din Grecia, iar alte câteva lucrări pregătitoare au fost efectuate pentru a pune în aplicare noul mecanism rescEU. În prezent, din cauza epidemiei de COVID-19, toate eforturile se axează pe stocarea de echipamente medicale, cu un buget inițial de 50 de milioane EUR.

1.6.3.    Bugetul UE sprijină piața unică prin promovarea siguranței consumatorilor și a cetățenilor

Consumatorii trebuie să aibă convingerea că produsele nesigure nu își au locul pe piața UE și că normele relevante sunt puse în aplicare în mod efectiv și eficient, atât la nivel național, cât și la nivel transfrontalier. Din acest motiv, UE sprijină o abordare coordonată și coerentă a aplicării normelor de siguranță și de supraveghere a pieței în toate statele membre. Prin programul pentru consumatori, în 2019, autoritățile statelor membre au transmis peste 2 000 de notificări privind produsele periculoase prin intermediul Sistemului de alertă rapidă pentru produse nealimentare periculoase.

Siguranța este la fel de importantă în cazul alimentelor. Programul „Produse alimentare și hrană pentru animale” contribuie la un nivel înalt de sănătate pentru oameni, animale și plante de-a lungul întregului lanț alimentar, prin prevenirea și eradicarea bolilor și a dăunătorilor și prin asigurarea unei protecții adecvate a consumatorilor și a mediului. În timp ce cresc nivelul general de siguranță, aceste acțiuni sporesc, de asemenea, competitivitatea industriei alimentare și a hranei pentru animale din UE, favorizând crearea de locuri de muncă. În 2019, aproximativ 13 500 de funcționari publici din statele membre și din țări terțe responsabili pentru controalele oficiale au fost formați pentru a îmbunătăți eficacitatea, eficiența și fiabilitatea activității acestora.

Programul „Justiție” promovează cooperarea judiciară între autoritățile statelor membre și contribuie la punerea în aplicare eficace și coerentă și respectarea legislației UE în materie civilă și penală, în domeniul drepturilor persoanelor suspectate sau acuzate de infracțiuni și al drepturilor victimelor criminalității. Programul „Justiție” sprijină aplicarea multor instrumente juridice ale UE în domeniul cooperării judiciare în materie penală, cum ar fi mandatul european de arestare, care este instrumentul UE cel mai de succes în materie penală, cu peste 10 000 de cazuri pe an. Sistemul electronic de informații privind cazierele judiciare, care este un sistem informatic utilizat de autoritățile centrale ale statelor membre, a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de schimburi de informații: până la sfârșitul anului 2019, numărul schimburilor de informații din sistem a depășit 3,5 milioane.

1.7.Europa în lume

În 2019, s-au alocat 12 miliarde EUR credite de angajament (7 % din bugetul total) pentru „Europa în lume” (rubrica 4), repartizate după cum urmează.

  Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.

Sursa: Comisia Europeană.

Programele din cadrul acestei rubrici contribuie la crearea unei Europe mai puternice în lume. Acestea finanțează acțiuni geografice și tematice care ajută persoanele cele mai sărace din lume și asigură că UE promovează democrația, pacea, solidaritatea, stabilitatea, reducerea sărăciei, prosperitatea și conservarea resurselor naturale, atât în vecinătatea imediată a UE, cât și în întreaga lume. Politica de dezvoltare, politica de vecinătate și alte politici externe ale UE împărtășesc obiective-cheie, cum ar fi promovarea unei economii durabile care nu este în contradicție cu dezvoltarea socială și de mediu, cu drepturile omului și promovarea democrației, a bunei guvernanțe și a statului de drept. UE și-a menținut eforturile de prevenire a crizelor pentru a menține pacea și a consolida securitatea internațională.

1.7.1.    Cooperarea externă abordează provocările globale, promovează valorile UE și contribuie la pace și prosperitate în lume

În cadrul acțiunii externe a UE, obiectivul principal al Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare este reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei. Efortul și contribuția UE au fost deosebit de importante în asigurarea securității alimentare și nutriționale, în dezvoltarea agriculturii durabile, precum și în sprijinirea programelor de sănătate și de educație, inclusiv prin promovarea egalității de gen și a emancipării femeilor, a drepturilor copiilor și a culturii. Creșterea economică și crearea de locuri de muncă au fost susținute prin dezvoltarea comerțului și a sectorului privat, în special în ceea ce privește antreprenorii locali, prin consolidarea economiei digitale și prin furnizarea de formare și educație pentru forța de muncă locală.

Pactul verde european are o puternică dimensiune externă, care vizează consolidarea rolului UE de lider mondial în ceea ce privește aspectele referitoare la mediu, climă și energie. În 2019, UE a îmbunătățit integrarea mediului și a schimbărilor climatice în toate instrumentele și sectoarele cooperării internaționale și dezvoltării UE, pentru o punere în aplicare eficace a Agendei 2030 și a Acordului de la Paris.

Planul de investiții externe ambițios a oferit modalități inovatoare de mobilizare a surselor publice și private de finanțare pentru dezvoltare. Prin intermediul unor inițiative precum Mecanismul pentru energie digitală, UE a pus bazele modernizării și digitalizării sectorului energetic, ale promovării unor modele de afaceri inovatoare și ale stabilirii condițiilor prealabile necesare pentru un acces sporit la energie durabilă în întreaga lume, cu un accent specific pe Africa.

În contextul restrângerii spațiului civic și democratic, UE și-a reafirmat sprijinul necondiționat pentru aceste valori la nivel mondial, confirmând, în același timp, rolul său central în cadrul forurilor internaționale. Conform scorului privind statul de drept al Băncii Mondiale, situația s-a deteriorat constant din 2014. De exemplu, în ceea ce privește proporția locurilor deținute de femei în parlamentele naționale, progresele slabe înregistrate între 2015 și 2018 au fost eliminate în 2019. UE a continuat să promoveze democrația, statul de drept, buna guvernanță, drepturile omului și principiile dreptului internațional, în special prin Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO).

În 2019, proiectele și programele au înregistrat rezultate importante în America Latină, în sectoare-cheie precum apa și schimbările climatice, sectorul privat și investițiile, dezvoltarea economică, securitatea, statul de drept și guvernanța. În ceea ce privește cooperarea regională, au fost lansate inițiative de succes în sectoare strategice, acestea fiind dezvoltate în continuare în cursul anului. În ceea ce privește securitatea, au fost convenite două acțiuni pentru a încuraja cooperarea între țările din America Latină în domeniul gestionării integrate a frontierelor, cu selectarea a patru puncte terestre de trecere a frontierei care implică șapte țări, precum și pentru a sprijini lupta împotriva traficului de persoane.

Cooperarea pentru dezvoltare în Asia și Orientul Mijlociu/Golf a continuat să se axeze în 2019 pe țările cel mai puțin dezvoltate și pe cele mai fragile, cu un accent deosebit pe buna guvernanță și pe reformele durabile ale sectorului. S-a pus un accent sporit pe crearea de locuri de muncă și pe o creștere durabilă și favorabilă incluziunii prin promovarea investițiilor. Dezvoltarea sectorului privat a fost esențială, întrucât acesta joacă un rol major în dezvoltarea și creșterea economică durabilă.

Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace a fost de mare importanță în eforturile UE de promovare a păcii într-o varietate de circumstanțe în Afganistan, Republica Centrafricană, Columbia, Libia, Siria, Ucraina și Yemen. Consolidarea dialogului cu societatea civilă, prevenirea conflictelor și consolidarea păcii a fost esențială pentru a preveni agravarea crizelor umanitare. Protecția comunităților civile a fost consolidată prin sprijinirea forțelor de securitate și de apărare din regiunile volatile.

Programul pentru ajutor umanitar funcționează în paralel cu Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, cu o perspectivă specifică bazată pe necesități, care să abordeze impactul conflictelor și al dezastrelor naturale sau provocate de om. Acesta oferă asistență în conformitate cu principiile umanitare de umanitate, neutralitate, imparțialitate și independență. În total, 177 de milioane de persoane au primit ajutor umanitar în 2019. Cea mai mare parte a bugetului pentru ajutor umanitar pe 2019 a fost alocată refugiaților și persoanelor strămutate intern de conflictele din Siria și Yemen, în timp ce 23 % au fost alocați în perioada 2014-2019 pentru „crize uitate” (crize cu o atenție redusă din partea mass-mediei și o acoperire mediatică redusă), cum ar fi criza regională a refugiaților din Burundi, conflictul din Ucraina și conflictul care implică mișcarea de gherilă FARC din Columbia. UE și-a menținut eforturile în vederea prevenirii crizelor pentru a menține pacea și a consolida securitatea internațională. UE a fost prezentă în fiecare criză umanitară semnificativă din 2019. În cazul crizelor mai mari, UE a reacționat în mod substanțial la situații în care alți donatori nu au fost prezenți și, de multe ori, a jucat rolul de coordonator și catalizator. Programul a contribuit, de asemenea, la consolidarea capacității și a rezilienței comunităților vulnerabile sau afectate de dezastre. Acțiunile de pregătire pentru dezastre au ajutat 38 de milioane de persoane în regiuni predispuse la dezastre. Un aspect esențial care stă la baza rezultatelor pozitive ale UE în ceea ce privește stimularea rezilienței este trecerea progresivă la asistență în numerar, întrucât Comisia și-a menținut angajamentul de a furniza 35 % din asistența umanitară prin transferuri de numerar.

1.7.2.    UE abordează provocările legate de migrație în cooperare cu partenerii săi internaționali

De la începutul crizei migrației în 2015, UE a oferit un sprijin și o protecție vitală pentru milioane de persoane care necesită asistență, contribuind la abordarea cauzelor profunde ale migrației ilegale și ale strămutării forțate prin oportunități economice și de ocupare a forței de muncă, precum și prin consolidarea rezilienței. De asemenea, UE a contribuit la crearea condițiilor pentru migrație legală, inclusiv prin reinstalare și gestionare eficace a migrației. Eforturile de prevenire a migrației ilegale au continuat, în colaborare cu țările partenere, printre altele prin combaterea rețelelor de introducere ilegală de migranți în regiunea Sahel. Au continuat activitățile pentru îmbunătățirea ratei de returnare efectivă a persoanelor fără drept de ședere în UE sau în alte țări. Până la sfârșitul anului 2019, trecerile ilegale ale frontierei în UE au fost cu 92 % ( 25 ) sub nivelurile maxime din 2015.

În plus, UE a continuat să coopereze cu parteneri din întreaga lume pentru a aborda provocările legate de strămutarea forțată. În fiecare an, 80 % din bugetul UE destinat ajutorului umanitar (1,6 miliarde EUR în 2019) este alocat proiectelor care ajută persoanele strămutate forțat și comunitățile-gazdă ale acestora să își satisfacă nevoile de bază imediate în situații de conflict, de criză sau de strămutare prelungită.

În 2019, Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa (EUTF) a contribuit la facilitarea dialogului politic cu țările africane partenere, a aplicat abordări inovatoare și a produs rezultate remarcabile și vizibile în cele trei componente operaționale ale fondului (Africa de Nord/Cornul Africii/Sahel și Lacul Ciad) prin punerea în comun a finanțării și a expertizei de la o gamă largă de părți interesate. Fondul și-a consolidat în continuare realizările, numărul total al programelor aprobate ajungând la 224, cu o valoare totală de 4,4 miliarde EUR.

Instrumentul pentru refugiații din Turcia continuă să ofere asistența atât de necesară refugiaților și comunităților-gazdă din Turcia în toate domeniile prioritare pe care le acoperă acesta, și anume nevoile de bază, educația, asistența medicală, protecția, sprijinul socioeconomic și infrastructura municipală. Prima tranșă de 3 miliarde EUR a fost contractată integral, fiind lansate 72 de proiecte. Bugetul operațional total al celei de a doua tranșe de 3 miliarde EUR a fost angajat la sfârșitul anului 2019. Comitetul director al instrumentului se reunește în mod regulat pentru a monitoriza și a direcționa punerea în aplicare a instrumentului. Rapoartele semestriale de monitorizare, care sunt disponibile în mod public, confirmă faptul că instrumentul continuă să își atingă obiectivele.

Datorită acestui instrument, peste 1,7 milioane de refugiați beneficiază în continuare de o indemnizație lunară în numerar, denumită „plasă de siguranță socială de urgență”, pentru a-i ajuta să își satisfacă nevoile de bază. Până la sfârșitul anului 2019, asistența umanitară a ajutat 1,7 milioane dintre cei mai vulnerabili refugiați. În total, 684 919 de copii sirieni au fost înscriși în anul școlar 2019-2020, ceea ce corespunde unui procent de 63 % din populația totală a copiilor sirieni de vârstă școlară din Turcia. De la instituirea instrumentului, peste 3 900 de instituții de învățământ (inclusiv centre de educație pentru copii preșcolari) au fost modernizate prin furnizarea de echipamente și au fost construite 40 de școli noi. Alte 320 de școli sunt în curs de construcție. În plus, 179 de centre de asistență medicală sunt în prezent operaționale. De la începutul instrumentului de finanțare, s-au acordat 11,9 milioane de consultații medicale primare refugiaților și s-au administrat 3,5 milioane de doze de vaccin sugarilor sirieni și femeilor însărcinate.

Din iunie 2019, Fondul fiduciar al UE ca răspuns la criza siriană a furnizat servicii de educație, sănătate, gestionare a apei, mijloace de subzistență și alte servicii pentru 4,3 milioane de persoane din țările afectate de criza siriană. În total, au fost modernizate, renovate și echipate 92 de centre medicale.

1.7.3.    Bugetul UE ajută țările vecine să dezvolte și să mențină instituții democratice stabile

Instrumentul de asistență pentru preaderare sprijină țările candidate și potențial candidate în adoptarea și punerea în aplicare a reformelor politice, instituționale, juridice, administrative, sociale și economice necesare pentru respectarea valorilor UE. De asemenea, acesta le sprijină să se alinieze progresiv la normele, standardele, politicile și practicile UE în vederea aderării la UE. Asistența financiară este acordată țărilor beneficiare ( 26 ) în cinci domenii de politică: (a) reformele în vederea pregătirii pentru aderarea la UE și consolidarea instituțiilor și a capacităților în acest scop, (b) dezvoltarea socioeconomică și regională, (c) ocuparea forței de muncă, politicile sociale, educația, promovarea egalității între femei și bărbați și dezvoltarea resurselor umane, (d) agricultura și dezvoltarea rurală și (e) cooperarea regională și teritorială. Caseta de mai jos oferă un exemplu specific al acestui instrument în acțiune.

În Macedonia de Nord, calitatea apelor de suprafață și a apelor subterane se deteriorează ca urmare a evacuării apelor uzate netratate sau tratate în mod necorespunzător. Datorită stației de tratare a apelor uzate care a fost construită în partea de est a țării, întreaga populație a acestei regiuni, care se ridică la un total de 54 676 de persoane, beneficiază în mod direct de ape uzate tratate în mod corespunzător. Toate exploatațiile agricole beneficiază, de asemenea, de condiții de mediu mai bune pentru produsele lor. Este îmbunătățită sănătatea - atât a cetățenilor, cât și a naturii. Volumul apelor uzate urbane netratate deversate în râul Strumica a fost redus, scăzând la minimum impactul negativ asupra calității resurselor de apă, asupra naturii și asupra sănătății în regiunea Strumica.

Statul de drept va deveni un subiect și mai central pentru negocierile de aderare, de exemplu prin integrarea activităților de combatere a corupției și prin plasarea unui accent mai puternic pe elementele fundamentale ale instituțiilor democratice funcționale, reforma administrației publice și sprijinirea reformelor economice. S-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice în aceste domenii fundamentale pentru țările implicate în procesul de aderare. La sfârșitul anului 2019, doar Turcia se confrunta cu regrese în ceea ce privește statul de drept și drepturile fundamentale, reforma administrației publice și funcționarea economiei de piață. Aceasta a condus la adoptarea, în august 2018, a unui document orientativ de strategie revizuit. Alocările indicative inițiale pentru fondurile de preaderare ale Turciei pentru perioada 2018-2020 au fost reduse cu 40 %. În procesul de selecție a proiectelor din cadrul noului instrument de asistență pentru preaderare se va pune accentul pe domeniile fundamentale ale acquis-ului, în special pe statul de drept și doar proiectele mature din punct de vedere tehnic vor fi selectate pentru sprijin.

Instrumentul european de vecinătate este principalul instrument financiar pentru punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate ( 27 ), care sprijină reformele politice și economice în scopul promovării unui spațiu de stabilitate, securitate și prosperitate în vecinătatea directă a UE. În vecinătatea estică se înregistrează în special evoluții pozitive, cu realizări importante în domeniile prioritare ale economiei, conectivității și unei societăți mai puternice. Cu toate acestea, sunt necesare în continuare progrese în domeniul statului de drept, al combaterii corupției, al spațiilor pentru societatea civilă și al independenței mass-mediei. În vecinătatea sudică, factori externi precum instabilitatea politică și situația în materie de securitate împiedică realizarea de progrese. Cooperarea cu țările partenere din Africa de Nord este dificilă și depinde de parametri în evoluție, în special în Libia. Cu toate acestea, eforturile depuse în Tunisia în ceea ce privește reformele economice și democratice și reluarea cooperării cu Marocul fac ca sprijinul continuu să fie relevant și promițător. În regiunea Orientului Mijlociu, impactul conflictelor în curs, al insecurității și al guvernanței defectuoase destabilizează partenerii UE, perturbă comerțul și investițiile și limitează oportunitățile pentru populație. Numărul mare de refugiați și de persoane strămutate agravează aceste deficiențe structurale.

1.7.4.    Creșterea eficacității, a flexibilității și a coerenței instrumentelor externe ale UE

Comisia a propus crearea unui nou Instrument integrat de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională în viitorul cadru financiar multianual. Acesta va fi principalul instrument al UE pentru a contribui la eradicarea sărăciei și la promovarea dezvoltării durabile, a prosperității, a păcii și a stabilității. Noul buget pe termen lung va conduce la o modernizare semnificativă a dimensiunii externe a bugetului UE. Pornind de la lecțiile învățate din actualele instrumente, acesta va spori eficacitatea și vizibilitatea politicilor externe ale UE, va consolida coordonarea cu politicile interne și va oferi Uniunii flexibilitatea necesară pentru a răspunde mai rapid noilor crize și provocări.

1.8.Instrumente speciale

1.8.1.    Bugetul UE a dat dovadă de solidaritate în cadrul UE prin finanțarea eforturilor de asistență în caz de dezastre și prin atenuarea efectelor globalizării

Fondul european de adaptare la globalizare

Fondul european de adaptare la globalizare oferă sprijin lucrătorilor disponibilizați și persoanelor a căror activitate a încetat ca urmare a schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale generate de globalizare sau ca rezultat al efectelor negative ale crizei financiare și economice mondiale. Între 2014 și 2019, finanțarea din Fondul european de ajustare la globalizare a sprijinit 45 047 de lucrători vizați și 4 099 de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, în 27 de sectoare economice diferite. În 2019 a fost depusă o singură cerere (dar nu a fost aprobată), posibil din cauza unui număr mai mic de concedieri masive datorate globalizării și a îmbunătățirii generale a situației economice în statele membre înainte de criză, care a facilitat reintegrarea lucrătorilor pe piața muncii.

Conform rapoartelor finale primite între 2017 și 2019, în medie 61 % din lucrătorii care au beneficiat de asistență au ocupat un nou loc de muncă în urma unei intervenții din partea Fondului european de ajustare la globalizare. Cu toate acestea, rata de reintegrare în cazuri individuale a variat de la 40 % la 92 %, în funcție de sectorul economic și de zona în cauză, fiind influențată de capacitatea de absorbție a piețelor locale și regionale ale forței de muncă.

Domeniile de îmbunătățire identificate în evaluarea intermediară 2014-2020 includ procedura îndelungată de mobilizare și dificultățile cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește furnizarea unei analize ample de fond a evenimentului declanșator (globalizare sau crize), care este necesară pentru mobilizarea finanțării. Aceste preocupări sunt abordate în propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung, conform căreia Fondul european de ajustare la globalizare își va întemeia sprijinul numai pe criteriul impactului semnificativ, stabilit la minimum 250 de lucrători disponibilizați.

Fondul de solidaritate al UE

Fondul de solidaritate al UE este activat la cererea unui stat membru eligibil atunci când se produc dezastre naturale majore sau regionale, cum ar fi cutremure, inundații, secete, incendii forestiere, furtuni sau urgențe de sănătate publică de importanță majoră. Acesta contribuie la sporirea rezilienței și a gradului de pregătire a statelor membre și regiunilor în ceea ce privește abordarea efectelor negative ale schimbărilor climatice și ale altor dezastre naturale și provocate de om.

Sprijinul pentru finanțarea operațiunilor de urgență și de recuperare în valoare de 293 de milioane EUR a fost acordat în 2019 în urma cererilor din partea a trei state membre referitoare la catastrofele naturale care au avut loc în 2018: inundațiile din România și condițiile meteorologice extrem de nefavorabile din Italia și Austria. În 2019, Comisia a primit patru cereri de ajutor depuse de: Austria, referitoare la condițiile meteorologice extreme din 2018; Grecia, referitoare la furtunile din Creta din 2019; Portugalia, referitoare la uraganul Lorenzo în Azore din 2019; și Spania, referitoare la condițiile meteorologice extreme de la sfârșitul anului 2019.

În mai 2019, Comisia a publicat prima evaluare ex post ( 28 ) a intervențiilor Fondului de solidaritate al UE în perioada 2002-2016, care a confirmat valoarea adăugată UE a instrumentului. Evaluarea a concluzionat că fondul este un instrument valoros în setul de instrumente al UE pentru intervenții în situații de dezastre. În același timp, trebuie să se acorde mai multă atenție acțiunilor de politică care sporesc potențialul de intervenție al fondului.    

(1)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Fondul european de dezvoltare regională.

(2)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Fondul de coeziune.

(3)

()    Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Raportul anual de activitate pentru 2019.

(4)

()    Sursa:  SWD(2016) 318, „Evaluarea ex-post a FEDR și FC 2007-13 ”, 19.9.2016.

(5)

()    Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Raportul anual de activitate pentru 2019. Sursa: Eurostat și calculele DG Politică Regională și Urbană.

(6)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Fondul social european.

(7)

()    Această sumă ajunge la 66 de miliarde EUR dacă se include cofinanțarea națională.

(8)

()    Platforma de date deschise pentru dezvoltare regională ( https://cohesiondata.ec.europa.eu/themes/4# ). Date extrase în martie 2020.

(9)

()    Platforma de date deschise pentru dezvoltare regională ( https://cohesiondata.ec.europa.eu/themes/6# ). Date extrase în martie 2020.

(10)

()    Dioxidul de carbon echivalent arată gradul de încălzire globală care poate fi determinat de un anumit tip și o anumită cantitate de gaze cu efect de seră, folosind ca referință cantitatea sau concentrația de dioxid de carbon echivalent din punct de vedere funcțional.

(11)

()    Platforma de date deschise pentru dezvoltare regională ( https://cohesiondata.ec.europa.eu/themes/6# ). Date extrase în martie 2020.

(12)

()    A se vedea Anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Fondul de coeziune.

(13)

()    Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Raport strategic pentru anul 2019 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (COM(2019) 627). Prezentul raport de sinteză privind rapoartele anuale de punere în aplicare a programului și rapoartele privind progresele înregistrate care acoperă punerea în aplicare până la sfârșitul anului 2018 a fost publicat la 17 decembrie 2019. Pentru toate fondurile luate împreună, selecția proiectelor (finanțarea decisă) a crescut de peste două ori din 2017, ridicându-se la 464 de miliarde EUR (72 % din totalul investițiilor planificate).

(14)

()    Dacă rezultatele de la sfârșitul anului 2018 au atins cel puțin 85 % din valoarea intermediară, performanța a fost considerată satisfăcătoare.

(15)

()    A se vedea Anexa 1, Analiza performanței programelor pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european

(16)

()     https://cohesiondata.ec.europa.eu/stories/s/A-guide-to-the-ESIF-performance-framework/szxz-5m2d

(17)

()    Sursa: Rapoartele de punere în aplicare din 2018 ale statelor membre prezentate Comisiei în iunie 2019. Datele pentru 2019 vor deveni disponibile abia la jumătatea lunii iulie 2020.

(18)

()    Mai multe date sunt furnizate în anexa 1.

(19)

()    Studiul din 2018 privind gradul de acoperire al rețelelor de comunicații în bandă largă la nivel european ( https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/study-broadband-coverage-europe-2018 ).

(20)

()    A se vedea anexa 1 – Analiza performanței programelor pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

(21)

()    Valorile în conformitate cu Raportul privind migrația pentru 2019, care reflectă creditele C1, cu excepția Fondului pentru securitate internă și a agențiilor descentralizate legate de securitate.

(22)

()    Pe baza verificării conturilor statelor membre efectuată pentru exercițiile financiare 2015-2019.

(23)

()    Sursa datelor: Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă. Agenția poate acorda asistență statelor membre numai pentru punerea în aplicare a deciziilor de returnare executorii emise de autoritățile naționale competente.

(24)

()    Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

(25)

()    Descreștere de la 1 822 177 în 2015 la 141 741 în 2019.

(26)

()    Beneficiarii actuali sunt: Albania , Bosnia și Herțegovina ,  Macedonia de Nord , Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind Declarația de independență a Republicii Kosovo), Muntenegru , Serbia și Turcia .

(27)

()    Prin intermediul politicii europene de vecinătate, care a fost revizuită în noiembrie 2015, UE colaborează cu vecinii săi de la sud și est pentru a stimula stabilizarea, securitatea și prosperitatea, în conformitate cu Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE.

(28)

()    Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Evaluarea ex post a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 2002-2016 ( https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/evaluations/2019/ex-post-evaluation-of-the-european-union-solidarity-fund-2002-2016 ).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.6.2020

COM(2020) 265 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ




Raportul anual pentru 2019 privind gestionarea și performanța bugetului UE

Secțiunea 2 –
Controlul intern și gestiunea financiară

2.1.Comisia gestionează bugetul UE într­un mediu complex

Comisia acordă o importanță deosebită bunei gestiuni financiare a bugetului UE, precum și a Fondului european de dezvoltare și a fondurilor fiduciare ale UE. Comisia are datoria de a utiliza în mod optim banii contribuabililor pentru a sprijini realizarea obiectivelor de politică ale UE. Prin urmare, este esențial să se asigure atât un nivel ridicat de conformitate cu normele aplicabile, cât și faptul că finanțarea ajunge la beneficiarii vizați într-un mod eficace, eficient și economic. Prin urmare, Comisia se străduiește să atingă cele mai înalte standarde în domeniul gestiunii financiare, asigurând, în același timp, un echilibru adecvat între un nivel scăzut de erori, plăți rapide și costuri rezonabile ale controalelor.

2.2.Bugetul UE: o mare varietate de domenii, beneficiari și cheltuieli

În 2019, cheltuielile ( 1 ) de la bugetul UE s-au ridicat la 147 de miliarde EUR (a se vedea graficul de mai jos), ceea ce corespunde unui număr de 240 000 de plăți variind de la câteva sute de euro (burse Erasmus) la sute de milioane de euro (proiecte mari, cum ar fi ITER sau Galileo și Copernicus, precum și sprijin bugetar pentru țările în curs de dezvoltare). Aceste plăți sunt efectuate pentru a sprijini activități precum agricultura și dezvoltarea zonelor rurale și urbane, îmbunătățirea transportului și a infrastructurii digitale, cercetarea, ajutoarele pentru întreprinderile mici și mijlocii, protecția mediului, formarea șomerilor, integrarea migranților și protecția frontierelor, sprijinul acordat țărilor care doresc să adere la UE și ajutoarele acordate țărilor învecinate și celor în curs de dezvoltare. Beneficiarii fondurilor UE sunt foarte diverși și numeroși.

Cheltuielile relevante din bugetul UE executate de Comisie în 2019, pentru fiecare domeniu de politică, în % și miliarde EUR

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene.

Mai mult de două treimi din buget sunt executate în cadrul gestiunii partajate. Statele membre sau organismele desemnate de acestea distribuie fonduri și gestionează cheltuielile în conformitate cu legislația UE și cu legislația națională (de exemplu, în cazul cheltuielilor pentru coeziune și resurse naturale). Restul bugetului este cheltuit fie direct de către Comisie, fie indirect, în cooperare cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția. Tabelul de mai jos descrie cele trei moduri de gestiune.

Dat fiind faptul că execuția bugetului UE este efectuată în mai multe moduri diferite, implicând actori diferiți, riscurile asociate variază de la un program la altul și de la un mod de gestiune la altul (a se vedea anexa 3). Acest lucru este luat în considerare la elaborarea strategiilor de control (a se vedea secțiunea 2.2).

2.3.Guvernanță, responsabilitate și transparență

Lanțul de responsabilitate

Sistemul de guvernanță utilizat de Comisia Europeană este adaptat structurii și rolului său unic. Sistemul de guvernanță al Comisiei a fost consolidat în timp și a fost adaptat la circumstanțele în schimbare. Activitatea recentă a auditorilor interni și externi a confirmat că aceste măsuri sunt solide. Comisia von der Leyen, care și-a început mandatul în decembrie 2019, a continuat să pună în centrul activității sale responsabilitatea și transparența, astfel cum s-a confirmat prin metodele de lucru actualizate ( 2 ) și scrisorile de misiune adresate tuturor membrilor Comisiei. Cele mai recente evoluții se reflectă în comunicarea actualizată privind guvernanța în cadrul Comisiei, publicată în paralel cu prezentul raport ( 3 ).

Colegiul comisarilor este responsabil din punct de vedere politic pentru gestionarea bugetului UE. Principalele elemente ale guvernanței bugetului UE, susținute de o repartizare clară a responsabilităților între nivelul politic și cel al conducerii, conduc la un lanț solid de consolidare a asigurării și de responsabilitate. Acestea sunt prezentate în graficul de mai jos. La nivelul Comisiei, cadrul de responsabilitate se bazează pe responsabilități de gestiune bine definite și pe raportare (a se vedea mai jos).

Aceste mecanisme solide de guvernanță sprijină colegiul comisarilor să realizeze obiectivele Comisiei, să utilizeze resursele în mod eficient și eficace și să se asigure că bugetul UE este executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.

Responsabilitatea și raportarea la nivel de departament

Colegiul comisarilor deleagă gestionarea operațională curentă celor 50 de directori generali ( 4 ) sau echivalenți ( 5 ) (denumiți în continuare directori generali), care conduc structurile administrative ale Comisiei. În conformitate cu regulile și standardele corporative ale Comisiei, aceștia își gestionează și modelează departamentele pentru a-și îndeplini obiectivele, astfel cum sunt definite în planurile lor strategice și ținând seama de resursele disponibile. Aceștia sunt responsabili pentru partea din bugetul UE executată în cadrul departamentelor lor.

În rapoartele lor anuale de activitate, aceștia raportează în mod transparent cu privire la performanțele și rezultatele obținute, la funcționarea sistemelor lor de control intern și la gestiunea financiară a cotei care le revine din bugetul UE – ținând seama de asigurarea furnizată de statele membre în cadrul gestiunii partajate. În declarația de asigurare, care face parte din raportul anual de activitate, aceștia declară dacă au asigurări rezonabile că:

·informațiile conținute în raportul lor prezintă o „imagine adevărată și justă” (și anume, fiabilă, completă și corectă) cu privire la situația din departamentul lor;

·resursele alocate departamentului lor au fost utilizate pentru scopul căruia îi erau destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

·procedurile de control instituite în departamentul lor oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

Pentru a obține această asigurare, directorii generali utilizează toate informațiile disponibile (sintetizate în rapoartele lor anuale de activitate), și anume:

·rezultatele controalelor efectuate de propriile servicii sau în numele acestora;

·informațiile privind gestionarea și controlul raportate de statele membre și alte entități cărora le-a fost încredințată execuția pe baza propriilor sisteme de control, în cazul gestiunii partajate și indirecte;

·activitatea desfășurată de Serviciul de Audit Intern (a se vedea anexa 6);

·audituri efectuate de Curtea de Conturi Europeană, auditorul independent extern al UE.

În cazul în care identifică deficiențe cu un impact semnificativ, aceștia trebuie să își nuanțeze declarația de asigurare cu o rezervă. În paralel, aceștia stabilesc planuri de acțiune pentru atenuarea riscurilor viitoare și pentru consolidarea sistemelor lor de control (a se vedea secțiunea 2.3.5 și anexa 4).

Responsabilitatea și raportarea la nivel corporativ

Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE prezintă situația la nivelul Comisiei. Prezentul raport face parte din pachetul integrat de raportare financiară și de responsabilitate al Comisiei ( 6 ) care este adoptat de colegiu și care se bazează pe asigurarea și rezervele cuprinse în toate rapoartele anuale de activitate.

Procedura anuală ulterioară de descărcare de gestiune permite Parlamentului European și Consiliului să tragă la răspundere Comisia, din punct de vedere politic, pentru execuția bugetului UE. Decizia Parlamentului European privind descărcarea de gestiune se bazează pe:

·rapoartele Curții de Conturi Europene, în care aceasta emite un aviz cu privire la fiabilitatea conturilor anuale și un aviz cu privire la regularitatea veniturilor și cheltuielilor și prezintă rezultatele auditurilor sale privind cheltuieli specifice sau domenii de politică specifice sau chestiuni bugetare sau de gestionare;

·raportarea financiară și de responsabilitate integrată a Comisiei;

·audierile comisarilor și directorilor generali și răspunsurile la întrebările cu solicitare de răspuns scris;

·o recomandare din partea Consiliului.

Comisia prezintă în fiecare an un raport cu privire la acțiunile întreprinse în urma solicitărilor adresate de Parlamentul European și de Consiliu în timpul procedurii de descărcare de gestiune.

2.4.Comisia se bazează pe diverse instrumente pentru a asigura că banii contribuabililor sunt bine gestionați

Pentru a asigura că bugetul este bine pus în aplicare și protejat de deficiențe și nereguli în acest mediu complex, Comisia dispune de mai multe instrumente.

2.5.Un cadru solid de control intern

Comisia a instituit un cadru instituțional solid de control intern , bazat pe cele mai înalte standarde internaționale ( 7 ).

Directorii generali pun în aplicare acest cadru instituțional în cadrul departamentelor lor prin intermediul unor sisteme de control intern adaptate, ținând seama de mediile, riscurile și nevoile lor operaționale specifice. Aceștia sunt sprijiniți în această sarcină de către serviciile centrale ( 8 ), care oferă instrucțiuni, orientări și consiliere și facilitează schimbul de bune practici. În fiecare an, aceștia evaluează funcționarea sistemelor lor de control intern în conformitate cu o metodologie comună și își rezumă concluziile în rapoartele lor anuale de activitate.

În plus, Serviciul de Audit Intern poate efectua misiuni de audit privind funcționarea sistemelor de control intern și evaluarea acestor sisteme de către departamentele Comisiei (a se vedea anexa 6).

Pentru anul 2019, al doilea an de punere în aplicare deplină a actualului cadru de control intern, evaluările departamentelor Comisiei indică faptul că sistemele lor de control intern rămân eficace. Situația generală este prezentată în graficul de mai jos.

Evaluarea confirmă îmbunătățirile realizate în ceea ce privește activitățile de control, impactul pozitiv al supravegherii corporative consolidate asupra identificării riscurilor și gestionării riscurilor, precum și îmbunătățirile în domeniul tehnologiei informației.

Aceste rezultate demonstrează că la nivelul Comisiei s-a atins un nivel avansat de control intern. Serviciile centrale vor continua să ofere orientări și să faciliteze schimbul de bune practici pentru a promova în continuare cadrul de control intern ca instrument de gestionare care sprijină organizația să își atingă obiectivele.

Evaluarea funcționării celor 17 principii de control intern

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene.

2.6.Strategiile de control multianuale asigură că banii contribuabililor sunt cheltuiți în mod corespunzător

În cadrul de guvernanță corporativă al Comisiei, directorii generali, în calitate de administratori ai bugetului UE, au pus în aplicare strategii de control multianuale concepute pentru a preveni erorile și, dacă prevenirea erorilor nu este posibilă, pentru detectarea și corectarea acestora. În acest scop, aceștia trebuie să își consolideze asigurarea în sens ascendent și să evalueze erorile care afectează cheltuielile UE la un nivel detaliat, și anume per program sau alt segment relevant de cheltuieli. Aceasta permite Comisiei să detecteze deficiențele și să le corecteze, precum și să identifice cauzele profunde ale erorilor sistemice (de exemplu, complexitatea normelor), să ia măsuri corective specifice și să se asigure că orice lecții învățate sunt luate în considerare la elaborarea viitoarelor programe financiare.

De la prevenire la detectare și corectare

Întrucât programele de cheltuieli ale UE sunt multianuale prin natura lor, sistemele de control aferente și ciclurile de gestiune vizează, de asemenea, mai mulți ani. Aceasta înseamnă că, deși pot fi detectate erori într-un anumit an, acestea sunt corectate în exercițiul curent sau în anii următori după efectuarea plății – până în momentul închiderii, la sfârșitul ciclului de viață al programelor. În plus, strategiile de control sunt diferențiate în funcție de risc, și anume acestea sunt adaptate la diferitele moduri de gestiune, domenii de politică și/sau mecanisme de finanțare și la riscurile asociate acestora.

Ciclul de control multianual al Comisiei (pentru rezultatele din 2019 menționate în interiorul cercurilor, a se vedea secțiunea 2.3.1 de mai jos)

Sursa: Comisia Europeană.

Detectarea și corectarea erorilor care afectează cheltuielile UE

În cazul în care mecanismele de prevenire nu au fost eficace, este important ca erorile care afectează cheltuielile UE să fie detectate a posteriori, prin controale la sumele pe care Comisia le-a acceptat și le-a plătit (controale ex post).

Aceste erori sunt corectate de către Comisie în cursul aceluiași an sau în anii următori, prin intermediul corecțiilor financiare sau al înlocuirii cheltuielilor neeligibile în cadrul gestiunii partajate, precum și al recuperărilor de la beneficiarii finali în cadrul gestiunii directe și indirecte.

În 2019, măsurile corective confirmate s-au ridicat la 1,5 miliarde EUR (cu 25 % mai mult decât în 2018). Acestea se referă, în principal, la erorile care afectează plățile efectuate în anii anteriori.

În paralel, punctele slabe ale sistemelor de control detectate prin intermediul auditurilor de sistem bazate pe riscuri sunt abordate ulterior, iar sistemele sunt corectate pentru a se evita reapariția acelorași erori în viitor. În contextul gestiunii partajate și indirecte, acest lucru este realizat în primul rând de către statele membre de punere în aplicare și de către parteneri.

Pentru mai multe informații privind protecția bugetului UE, a se vedea anexa 5.

Recurgerea la sistemele de control ale partenerilor de punere în aplicare

Aproape 80 % din buget este executat în cooperare cu statele membre și cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția ca parteneri de punere în aplicare (a se vedea tabelul din secțiunea 2.1.1). Prin urmare, este important să se verifice dacă acești parteneri prezintă un nivel de protecție a intereselor financiare ale UE echivalent cu cel obținut atunci când Comisia însăși gestionează bugetul. În acest scop, Comisia efectuează o evaluare a sistemelor, a normelor și a procedurilor persoanelor sau entităților de punere în aplicare a fondurilor UE. Aceasta se referă în special la evaluarea sistemelor de gestiune și control ale statelor membre și ale entităților cărora le-a fost încredințată execuția prin audituri de sistem însoțite de teste de fond privind cheltuielile și alte tipuri de verificări, denumite evaluări ale pilonilor sau proceduri de desemnare, înainte ca partenerului să i se încredințeze execuția bugetului UE în numele Comisiei.

În cazul gestiunii indirecte, în fiecare an partenerii raportează cu privire la buna gestiune financiară a bugetului încredințat printr-o declarație de gestiune. Aceasta este baza pe care departamentele conexe ale Comisiei sunt în măsură să își consolideze asigurarea în acest mediu de gestionare și control.

În prezent, Comisia lucrează la instituirea unui flux de lucru automatizat pentru diferitele verificări, care să cuprindă întregul proces. Un astfel de instrument ar garanta că toate etapele necesare care permit unei entități să fie eligibile pentru a lucra cu Comisia în cadrul gestiunii indirecte au loc în mod centralizat, coerent și coordonat.

În domeniul gestiunii partajate, statele membre raportează în fiecare an cu privire la controalele efectuate de acestea cu privire la utilizarea fondurilor UE la nivel național și cu privire la buna gestiune financiară a programelor lor respective prin intermediul unui pachet de asigurare, care cuprinde o declarație de gestiune, un rezumat anual al verificărilor efectuate și un raport anual de control conținând o rată de eroare bazată pe eșantioane reprezentative și o opinie de audit cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor. Această raportare constituie baza pentru acceptarea de către Comisie a conturilor programului și pentru a permite departamentelor conexe ale Comisiei să își consolideze asigurarea. De asemenea, aceasta este utilizată pentru determinarea riscurilor potențiale pentru bugetul UE, precum și pentru identificarea punctelor slabe și a domeniilor în care sunt necesare verificări suplimentare.

Cele mai bune practici în materie de control intern sunt partajate cu statele membre și între acestea în cadrul rețelelor de fonduri structurale și agricole, precum și al rețelei publice de control intern, conduse de Comisie.

În plus, Comisia a prezentat o propunere ( 9 ) de protejare a bugetului UE în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Această propunere, care face parte integrantă din viitorul cadru financiar multianual, este supusă negocierilor în curs de desfășurare în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

De asemenea, Comisia colaborează cu statele membre pentru a facilita înțelegerea și punerea în aplicare a normelor consolidate privind conflictul de interese aflate în vigoare de la intrarea în vigoare a Regulamentului financiar revizuit la 2 august 2018. De asemenea, aceasta monitorizează toate acuzațiile aduse în atenția sa în acest context.

Rentabilitatea controalelor

Toate departamentele Comisiei aplică elementele comune de control descrise mai sus, prin care se aplică măsuri preventive și corective multianuale la nivelul programelor specifice sau al altor segmente de cheltuieli. Cu toate acestea, astfel cum se arată în secțiunea 2.1.1, programele individuale de cheltuieli pot fi foarte diverse și, prin urmare, strategiile de control trebuie să fie adaptate la diferite moduri de gestiune, domenii de politică și/sau modalități de finanțare și la riscurile asociate acestora. O astfel de diferențiere a strategiilor de control este necesară pentru a se asigura că aceste controale rămân eficiente din punct de vedere al costurilor, și anume asigură un echilibru adecvat între un nivel scăzut de erori (eficacitate), plăți rapide (eficiență) și costuri rezonabile (economie). Zonele mai riscante vor determina un nivel mai ridicat de control și/sau o frecvență mai mare a controalelor, în timp ce zonele cu risc scăzut ar trebui să conducă la controale mai puțin intensive, costisitoare sau greoaie. De asemenea, potențialul real de recuperare al fondurilor UE cheltuite în mod necorespunzător va fi luat în considerare la stabilirea strategiei de control (de exemplu, analiza costuri-beneficii a auditurilor la fața locului). 

Comisia și Curtea de Conturi: roluri diferite conduc la abordări diferite în materie de control

Comisia și Curtea de Conturi joacă roluri diferite în lanțul de control al bugetului UE, prin urmare, abordările lor de control diferă considerabil. Responsabilitatea Comisiei în calitate de administrator al bugetului UE este de a preveni și, dacă este necesar, de a corecta erorile și de a recupera fondurile cheltuite în mod necuvenit. Aceasta necesită o evaluare ascendentă detaliată a sistemelor de control pentru a identifica punctele slabe, astfel încât măsurile corective specifice să poată fi luate la nivel de program sau chiar la nivelul partenerilor de punere în aplicare. Dimpotrivă, rolul Curții de Conturi este de a furniza o opinie de audit anuală cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor UE în ansamblu, care poate fi completată de evaluări specifice ale principalelor domenii ale bugetului UE (a se vedea tabelul comparativ de pe pagina următoare). Prin urmare, deși ambele instituții converg în privința mai multor concepte, metodologia Comisiei diferă în mod corespunzător de cea a Curții.

Aceste abordări pot conduce la diferențe între ratele de eroare raportate de Curtea de Conturi și de Comisie. În special, atunci când Curtea de Conturi detectează erori legate de achizițiile publice și/sau disponibilitatea întârziată a unor documente justificative, în una sau mai multe tranzacții incluse în eșantion, aceasta extrapolează impactul la nivelul întregii rubrici sau al întregului buget al UE, ceea ce amplifică adesea importanța unor astfel de erori. Având în vedere segmentarea mai detaliată a cheltuielilor în funcție de profilurile de risc și de sistemele de control, Comisia, atunci când detectează astfel de erori, este în măsură să le extrapoleze mai precis la populația care este cel mai probabil să fie afectată. Prin urmare, aceasta este în măsură să ofere o perspectivă mai nuanțată asupra nivelului de eroare în ceea ce privește plățile efectuate și să identifice în mod clar domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.

În caseta de mai jos sunt prezentate câteva exemple ale acestor diferențe.

Resurse naturale

În 2018, Curtea de Conturi a constatat erori în trei dintre cele șase operațiuni incluse în eșantion, legate de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime. Întrucât acest fond este inclus în rubrica „Resurse naturale”, Curtea de Conturi a extrapolat erorile la întreaga rubrică, chiar dacă activitățile de pescuit reprezintă doar 1,3 % din cheltuielile efectuate în cadrul acestei rubrici și în pofida faptului că sistemele lor de gestiune și control diferă de cele pentru cheltuielile aferente politicii agricole comune. Comisia aplică un nivel mai ridicat de granularitate pentru extrapolarea erorilor.

Într-adevăr, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime face parte din fondurile structurale și urmează un ciclu identic de gestionare și control cu cel al cheltuielilor în contextul coeziunii. În ceea ce privește coeziunea, Curtea de Conturi evaluează legalitatea și regularitatea operațiunilor după închiderea anuală a conturilor, și anume după finalizarea tuturor controalelor ex ante. Acest lucru este în conformitate cu metodologia Comisiei pentru toate cheltuielile din cadrul fondurilor structurale, în timp ce, pentru operațiunile auditate în domeniul pescuitului, constatările Curții de Conturi au fost făcute înainte de finalizarea tuturor controalelor ex ante și ar fi putut încă să fie corectate înainte de efectuarea plăților de către Comisie.

Coeziune

Deși Curtea de Conturi și Comisia împărtășesc aceeași perspectivă cu privire la principalele cauze ale erorilor în materie de cheltuieli în cadrul politicii de coeziune, în unele cazuri Curtea de Conturi are interpretări divergente și mai restrictive ale normelor naționale sau ale UE aplicabile. Aceasta are un impact asupra indicelui de eroare calculat, care, odată extrapolat, amplifică rata de eroare pentru întreaga rubrică.

Dincolo de interpretarea normelor aplicabile, cuantificarea erorilor efectuată de Curtea de Conturi „poate fi diferită de cea utilizată de Comisie sau de statele membre atunci când decid cum să răspundă la aplicarea incorectă a normelor privind achizițiile publice” ( 10 ). Curtea de Conturi cuantifică în mod sistematic erorile din procedurile de achiziții publice la 100 %. Comisia însă va evalua impactul financiar real, pe baza interpretărilor și orientărilor sale juridice ( 11 ), și anume o corecție financiară de 100 % nu ar fi considerată proporțională de către Comisie pentru o astfel de încălcare. De asemenea, orientările aplicabile ale Comisiei pot prevedea o cuantificare a erorilor în materie de achiziții publice de 5 %, 10 % sau 25 % în cazuri în care Curtea de Conturi ar considera că o eroare este doar o problemă de conformitate, fără niciun impact asupra calculării ratei de eroare.

Relații externe

În anii precedenți, accesul (în timp util) la documentele justificative de la entitățile cărora le-a fost încredințată execuția, inclusiv organizațiile internaționale, a constituit o sursă de nereguli. Acesta a fost, de asemenea, un motiv pentru nivelul de eroare relativ ridicat estimat de Curtea de Conturi pentru fondurile europene de dezvoltare (5,2 % pentru 2018). Cu toate acestea, nivelul de eroare estimat a fost calculat înainte de punerea în aplicare a tuturor controalelor ex ante, în special înainte de furnizarea documentelor justificative. Curtea de Conturi a recunoscut că „dintre cele 39 de operațiuni de plată conținând erori cuantificabile, 9 (23 %) erau operațiuni finale, ordonanțate după efectuarea tuturor controalelor ex ante” ( 12 ). Prin urmare, pentru celelalte 30 de operațiuni, nivelul de eroare ar fi fost mai mic în cazul în care Curtea de Conturi le-ar fi auditat după efectuarea tuturor controalelor ex ante.

Comparație între perspectiva Comisiei și cea a Curții de Conturi Europene

2.7.Frauda în detrimentul contribuabililor este împiedicată prin strategii și controale pe mai multe niveluri

Ar trebui subliniat că frauda reprezintă o parte foarte limitată a cheltuielilor ilegale sau neconforme, majoritatea fiind legate de erori. Comisia are toleranță zero față de fraudă.

Oficiul European de Luptă Antifraudă ( 17 ) este esențial pentru combaterea fraudei, nu numai ca un departament de elaborare a politicilor, ci și, în mod esențial, ca organism independent de anchetă. Investigațiile administrative ale Oficiului European de Luptă Antifraudă cu privire la fraudă, corupție și alte infracțiuni și nereguli contribuie la tragerea la răspundere a autorilor fraudelor și la repararea prejudiciilor cauzate bugetului UE. În 2019, Oficiul European de Luptă Antifraudă a închis 181 de anchete și a finalizat 1 174 de selecții ( 18 ).

În paralel și într-o mare măsură pe baza informațiilor colectate prin intermediul investigațiilor Oficiului European de Luptă Antifraudă, prevenirea fraudei și sancționarea au loc prin intermediul sistemului de detectare timpurie și de excludere, care permite detectarea timpurie și excluderea operatorilor economici nefiabili de la acordarea finanțării UE în punerea în aplicare directă și indirectă a gestiunii. În 2019, creșterea gradului de conștientizare la nivelul departamentelor Comisiei a fost intensificată, iar anul a fost marcat de o creștere substanțială a cazurilor de depistare timpurie înregistrate și a cazurilor prezentate pentru posibile sancțiuni administrative (și anume, excluderi și/sau sancțiuni financiare și, după caz, publicarea acestora). Acestea sunt stabilite în conformitate cu principiul proporționalității [cf. gravitatea situației, inclusiv impactul asupra intereselor financiare ale UE și asupra imaginii sale; intervalul de timp scurs de la comportamentul relevant; durata și recurența; intenția sau gradul de neglijență; și sumele angajate).

2.8.Rezultatele controlului Comisiei confirmă faptul că bugetul UE este bine protejat

Comisia consideră că bugetul este protejat în mod eficient atunci când riscul la închidere este sub 2 % din cheltuielile relevante, ceea ce reprezintă pragul de semnificație utilizat, de asemenea, de Curtea de Conturi.

Dacă sunt detectate deficiențe sau erori pe durata ciclului de viață al programului, Comisia întreprinde toate acțiunile necesare.

Până cel târziu la închiderea programului – și anume, atunci când au fost efectuate toate controalele, corecțiile, recuperările etc. – riscul la închidere ar trebui să fie și se estimează că va fi sub 2 %.

2.9.La sfârșitul ciclului de viață al programelor, riscul este sub 2 %

Pe baza auditurilor și a controalelor efectuate astfel cum se arată mai sus, fiecare departament al Comisiei estimează în fiecare an riscul privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor UE în două etape ale ciclului de control multianual: la momentul plății și la închidere.

Riscul la momentul plății este o estimare a erorilor care nu au fost prevenite și care pot afecta în continuare plățile (efectuate către statele membre, organizațiile intermediare, beneficiari etc.), în pofida controalelor ex ante. Acestea sunt detectate prin controale ex post și prin audituri cu privire la plățile efectuate.

Riscul la închidere este o estimare a erorilor care vor rămâne la sfârșitul ciclului de viață al programelor, după efectuarea tuturor controalelor și corecțiilor ex post. Acesta este egal cu riscul la momentul plății minus o estimare prudentă a corecțiilor viitoare în cadrul mecanismelor corective multianuale – cele care vor avea loc între momentul raportării și sfârșitul ciclului de viață al programului.

Pentru mai multe detalii privind aceste concepte și metodologia utilizată pentru a determina aceste estimări, precum și ratele pentru fiecare domeniu de politică și pentru fiecare departament al Comisiei, a se vedea anexa 3.

Pentru 2019, riscul global la închidere este estimat la 0,7 % din cheltuielile relevante ale Comisiei (a se vedea graficul).

Din cauza riscului mai ridicat la momentul plății în cadrul cheltuielilor pentru coeziune în cursul acestui an, riscul global la momentul plății este de 2,1 % pentru 2019 (1,7 % în 2018). Cu toate acestea, întrucât corecțiile viitoare aferente estimate sunt, de asemenea, mai mari (1,4 %, comparativ cu 0,9 % în 2018), rezultă un risc la închidere stabil și redus, de 0,7 % (0,8 % în 2018).

Întrucât se estimează că acest procent este sub 2 %, ținând seama de corecțiile viitoare, aceasta înseamnă că, în general, sistemele multianuale de control ale Comisiei au asigurat protecția eficace a bugetului UE în 2019.

Situația privind riscurile la momentul plății și la închidere, pentru fiecare domeniu de politică, este descrisă mai jos pentru 2019, iar evoluția acestora pentru perioada 2017-2019 este prezentată în format grafic. Pentru mai multe detalii, inclusiv cu privire la departamentele aferente fiecărui domeniu de politică, a se vedea anexa 3.

Resurse naturale

În ceea ce privește resursele naturale, riscul la momentul plății continuă să scadă, cu o reducere suplimentară de la 2,1 % în 2018 la 1,9 % în 2019, procent care se situează sub pragul de semnificație. Acesta corespunde riscului la momentul plății pentru cheltuielile agricole, având în vedere că aceasta reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul acestui domeniu de politică (98 %) – comparativ cu cheltuielile din domeniul maritim și al pescuitului ( 19 ), al mediului și al climei.

În cadrul politicii agricole comune, în primul rând, riscul la momentul plății este cel mai scăzut în cazul plăților directe ale Fondului de garantare (1,6 %) și se află sub pragul de semnificație pentru al treilea an consecutiv. Aceste cheltuieli, care aparțin pilonului 1 al politicii agricole comune, prezintă un risc inerent scăzut datorită mecanismului de rambursare „bazat pe drepturi la plată” (a se vedea secțiunea 2.3.2). În al doilea rând, tot în cadrul pilonului 1 al politicii agricole comune, riscul la momentul plății rămâne mai mare pentru intervențiile Fondului de garantare (2,8 %). În al treilea rând, în ceea ce privește pilonul 2 al politicii agricole comune, riscul la momentul plății pentru dezvoltarea rurală este, de asemenea, mai ridicat (2,7 %), dar a scăzut în mod constant în ultimii ani. 

Pentru ambii piloni, scăderea continuă a ratelor de eroare se datorează sistemelor eficiente de gestionare și control aplicate, în special Sistemul Integrat de Administrare și Control, inclusiv sistemul de identificare a parcelelor agricole, precum și cooperării de succes dintre Comisie și statele membre, în care planurile de acțiune ale statelor membre s-au dovedit a fi un instrument eficace de remediere a deficiențelor identificate la nivelul anumitor agenții de plăți.

Având în vedere modul în care au fost concepute sistemele de gestiune și control în acest domeniu de politică, se preconizează că aproape toate erorile care afectează plățile și care nu au fost detectate la sfârșitul anului vor fi vizate de recuperări ulterioare (de către statele membre) sau de corecții financiare. Aceasta explică nivelul ridicat al corecțiilor viitoare estimate (1,8 %). Astfel, riscul estimat la închidere ( 20 ) rămâne foarte scăzut, la 0,1 %.

La sfârșitul anului 2019, au existat cinci rezerve pentru segmente de cheltuieli sau programe în care au fost identificate deficiențe în materie de control și/sau rate de eroare de peste 2 % (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4), și anume:

·trei rezerve pentru agricultură: măsurile de piață și plățile directe ale Fondului european de garantare agricolă și măsurile Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, care corespund statelor membre și agențiilor de plăți care se confruntă (temporar) cu deficiențe de control și/sau cu rate de eroare ridicate;

·o rezervă necuantificată recurentă pentru registrul UE de comercializare a certificatelor de emisii;

·o nouă rezervă în 2019 pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care corespunde unui stat membru și unui program operațional cu o rată de eroare semnificativă.

Coeziune

Pentru coeziune, punerea în aplicare a programelor este foarte avansată. Riscul la închidere este estimat la 1,1 %, fiind în concordanță cu cel din 2018 (1,3 %). Chiar dacă riscul la momentul plății a crescut de la 1,7 % în 2018 la un interval cuprins între 2,2 % și 3,1 % în 2019, au crescut și corecțiile viitoare estimate (între 1,1 % și 2 %).

Estimarea viitoarei capacități de corecție derivă din sistemul de control propriu-zis: într-adevăr, în cadrul politicii de coeziune ( 21 ), erorile detectate de statele membre, de Comisie sau de Curtea de Conturi în auditurile lor respective sunt supuse în mod sistematic unor corecții financiare. Programele individuale în cauză sunt prezentate cu transparență deplină în rapoartele anuale de activitate, care conțin, de asemenea, rapoarte privind măsurile ulterioare luate pentru punerea în aplicare a corecțiilor necesare. În cadrul gestiunii partajate, Comisia aplică anual corecții financiare suplimentare atunci când nivelul de eroare (raportat sau recalculat) rămâne peste 2 % în conturile anuale ale programului. La sfârșitul ciclului de viață al programului, în cadrul politicii de coeziune, programele nu sunt încheiate până la punerea în aplicare a tuturor corecțiilor financiare necesare.

În ceea ce privește coeziunea, o serie de programe operaționale din statele membre au efectuat primele plăți în 2018 și 2019. Aceasta înseamnă că auditorii au avut posibilitatea de a examina întregul proces pentru un număr mai mare de programe și un număr mai mare de plăți. Acest lucru a condus la creșterea numărului de erori constatate, precum și la o rată de eroare mai ridicată. În ceea ce privește Fondul european de dezvoltare regională în special, care deține cea mai mare parte a cheltuielilor din cadrul acestui domeniu de politică, riscul la momentul plății a crescut de la 2 % în 2018 la un nivel din intervalul 2,7 % - 3,8 % în 2019, ținând cont de toate riscurile posibile. În ceea ce privește Fondul social european, riscul la momentul plății se situează în intervalul 1,7 % - 2,4 %.

În 2019, autoritățile de audit din statele membre au raportat nereguli în conformitate cu o tipologie comună convenită împreună cu Comisia și recomandată de aceasta. Cheltuielile neeligibile, neregulile legate de achizițiile publice și aspectele legate de pista de audit reprezintă principalele surse de constatări de audit și de nereguli identificate atât de autoritățile de audit, cât și de Comisie prin auditurile efectuate de acestea.

Pentru a remedia erorile cele mai frecvente, pe lângă corecțiile financiare pentru cheltuielile anterioare și măsurile corective pentru sistem în viitor pentru toate cazurile, autoritățile de audit ale statelor membre sunt încurajate de Comisie să comunice autorităților de gestionare și de certificare ale acestora principalele surse ale neregulilor identificate. Acest lucru permite respectivelor autorități responsabile pentru programe să își ajusteze controalele interne, să își consolideze listele de verificare și să ofere instruire suplimentară personalului și beneficiarilor. Comisia organizează, de asemenea, evenimente de consolidare a capacității și ateliere comune cu autoritățile responsabile de programe, în special cu autoritățile de gestionare și de audit. Acesta oferă recomandări detaliate privind auditul și solicită planuri de acțiuni corective detaliate în cazul în care se constată deficiențe ale sistemului.

Având în vedere importanța achizițiilor publice pentru politica de coeziune, Comisia continuă să pună în aplicare planul său de acțiune actualizat privind achizițiile publice pentru a îmbunătăți conformitatea procedurilor de achiziții publice în acest domeniu de politică. Se acordă o atenție deosebită acțiunilor care sprijină statele membre să își perfecționeze autoritățile contractante, în conformitate cu pachetul privind achizițiile publice adoptat de Comisie în octombrie 2017. Comisia oferă orientări detaliate, exemple de bune practici și explicații disponibile online. Schimburile inter pares sunt promovate pentru a sprijini autoritățile contractante și cele responsabile de programe în ceea ce privește soluționarea acestor probleme și reducerea erorilor.

Cele două departamente de coeziune au emis rezerve pentru programele operaționale din perioada 2014-2020, cu erori care depășesc pragul de semnificație în 2019. În plus, pentru perioada 2007-2013, există în continuare câteva programe operaționale cu o rezervă necuantificată (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).

Relații externe

În ceea ce privește relațiile externe, atât riscurile la momentul plății (1 %) cât și cele la închidere(0,7 %) au rămas stabile și sunt cu mult sub 2 %.

În 2019, Comisia și-a continuat eforturile de îmbunătățire a strategiilor de control diferențiate în funcție de riscuri pentru cheltuielile sale pentru dezvoltare și vecinătate, concentrându-și astfel mai bine acțiunile specifice pe segmentele cu risc ridicat. De asemenea, cele două departamente responsabile au consolidat și mai mult transparența studiilor lor privind rata de eroare reziduală (a se vedea anexa 3). De exemplu, în ceea ce privește cheltuielile pentru dezvoltare, rata globală (1,13 %) este împărțită în prezent într-o rată pentru bugetul UE (1,14 %) și una pentru Fondul european de dezvoltare (1,13 %), ceea ce arată în mod clar profilurile lor de risc similare.

Printre aspectele legate de neconformitate, accesul (în timp util) la documentele justificative de la entități cărora le-a fost încredințată execuția, inclusiv de la organizațiile internaționale, rămâne o sursă de nereguli. De asemenea, acesta este un motiv al nivelului relativ ridicat de eroare estimat de Curte pentru Fondul european de dezvoltare (5,2 % pentru 2018), care este determinat înainte de punerea în aplicare a tuturor controalelor (capacitatea de corecție de 0,3 %), în special înainte de furnizarea documentelor justificative. Prin urmare, a fost instituit un plan de acțiune care vizează un flux mai fluid de informații între entitățile cărora le-a fost încredințată execuția, Comisie și/sau Curtea de Conturi.

La sfârșitul anului 2019, DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și-a menținut cele două rezerve: una pentru „granturi în regim de gestiune directă” (nivel de eroare de 2,65 %) și una pentru „proiecte în Libia și Siria” (consolidarea asigurării nu este posibilă din motive de siguranță) (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).

Cercetare, industrie, spațiu, energie și transporturi

Pentru întregul domeniu al politicii în materie de cercetare, industrie, spațiu, energie și transporturi în ansamblu, riscurile la momentul plății (2 %) și la închidere (1,5 %) au rămas stabile.

În acest domeniu de politică, riscul la momentul plății pentru programele de cercetare Orizont 2020 (3,3 %) rămâne peste 2 %. Acest risc mai ridicat este inerent granturilor bazate pe rambursarea costurilor reale eligibile (a se vedea secțiunea 2.3.2) care sunt utilizate în cadrul programului Orizont 2020 și al programelor pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, conform temeiurilor juridice aferente. Complexitatea procesului de determinare a costurilor exacte care pot fi suportate în cadrul proiectelor conduce la erori în cererile de decont și în plățile aferente.

Pentru a atenua această situație, strategia de control ex post consacrată pentru programul Orizont 2020, comună tuturor departamentelor implicate în punerea în aplicare a programului, a condus la corecții ex post semnificative de-a lungul anilor, care sunt utilizate, de asemenea, ca bază pentru corecțiile viitoare estimate.

Cu toate acestea, departamentele de cercetare depun în continuare eforturi pentru a reduce riscul la momentul plății: de exemplu, prin simplificarea suplimentară a modelului de acord de grant, o comunicare mai clară privind normele de eligibilitate și extinderea în continuare a finanțării bazate pe sume forfetare. În plus, propunerea Comisiei pentru următorul program de cercetare (Orizont Europa din 2021) extinde utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri.

În ceea ce privește celelalte programe, riscurile la momentul plății și la închidere aferente Mecanismului pentru interconectarea Europei (transporturi, energie și telecomunicații) – pus în aplicare de Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele – se situează în ansamblu sub 2 %. Programele spațiale ale UE ( 22 ), puse în aplicare de Agenția Spațială Europeană și de Agenția Sistemului Global de Navigație prin Satelit European, au, de asemenea, riscuri inerent mai mici la momentul plății și la închidere, datorită tipului de finanțare și nivelului de audit efectuat. Acestea au fost totuși stabilite, în mod conservator, la 0,5 %.

La fel ca în anii precedenți, departamentele de cercetare și agențiile executive nu și-au calificat declarațiile de asigurare cu rezerve în legătură cu programul Orizont 2020 în pofida nivelului actual de eroare de 2,3 %. Aceasta se datorează faptului că serviciile respective aplică un prag de semnificație specific programului de 2 % - 5 % pentru a ține seama de riscurile inerente acestuia și de limitările controlului ( 23 ).

Pentru 2019, există o singură rezervă legată de cel de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).

Alte politici interne

În ceea ce privește alte politici interne, care cuprind în principal educația și cultura, migrația și afacerile interne, precum și afacerile economice și financiare, riscurile la momentul plății și la închidere au rămas stabile, la 1,0 % și, respectiv, 0,8 %, fiind cu mult sub 2 %.

Chiar dacă anumite programe de educație și cultură prezintă un profil de risc mai ridicat, care este legat, de asemenea, de complexitatea programelor de rambursare, sistemele lor de control atenuează aceste riscuri.

DG Justiție și Consumatori și-a menținut rezerva cu privire la o rată de eroare semnificativă pentru granturi în regim de gestiune directă. DG Migrație și Afaceri Interne a menținut două rezerve pentru gestiunea partajată (pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă, precum și pentru programele „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii”, pentru care s-au emis rezerve în câteva state membre) și o rezervă pentru granturi în regim de gestiune directă din cauza unui nivel semnificativ de eroare (a se vedea, de asemenea, secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).

Alte servicii și administrație

În sfârșit, celelalte servicii și departamente de administrație ale Comisiei acoperă în principal tipuri de cheltuieli cu risc scăzut, cum ar fi cheltuielile administrative efectuate de Oficiul de Plăți. Cu toate acestea, riscul la momentul plății este stabilit în mod prudent la 0,5 %. Întrucât majoritatea sistemelor de control corespunzătoare implică în special controale ex ante, corecțiile viitoare estimate sunt stabilite adesea în mod conservator la un nivel de 0,0 %. Astfel, riscul la închidere este aproape egal cu riscul la momentul plății și rămâne foarte scăzut, la 0,5 %.

În acest domeniu de politică, DG Sprijin pentru reforme structurale și-a menținut rezerva pentru un nivel semnificativ de eroare în ceea ce privește un segment de granturi în regim de gestiune directă (a se vedea secțiunea 2.3.5 și mai multe detalii în anexa 4).

2.10.Programe cu un risc relativ mai scăzut și cu un risc relativ mai ridicat

Din cele menționate mai sus, reiese faptul că există programe sau segmente de cheltuieli cu niveluri relativ scăzute de eroare și altele cu niveluri relativ mai mari de eroare. Acest aspect este în strânsă legătură cu natura finanțării, în special cu diferența dintre schemele destul de complexe bazate pe rambursarea costurilor, pe de o parte, și plățile relativ simple bazate pe drepturi ( 24 ), pe de altă parte.

Pe această bază, portofoliul Comisiei poate fi subdivizat în straturi cu risc mai scăzut și cu risc mai ridicat (a se vedea graficul de mai jos), astfel cum se explică în continuare.

·Risc mai scăzut. Cheltuielile cu risc la momentul plății sub 2 % se ridică la 80 de miliarde EUR (54 %);
acestea includ: agricultură – plăți directe; Fondul pentru pescuit și afaceri maritime; Acțiunile Marie Skłodowska-Curie; Granturi acordate de Consiliul de cercetare; Agenția Spațială Europeană și Agenția Sistemului Global de Navigație prin Satelit European; Mecanismul pentru interconectarea Europei; Erasmus+; Fondul pentru azil, migrație și integrare; sprijin bugetar, subvenții, cheltuieli administrative etc.

·Risc mai ridicat. Cheltuielile cu risc la momentul plății sub 2 % se ridică la 67 de miliarde EUR (46 %);
acestea includ: agricultură – măsuri de piață și dezvoltare rurală; Fondul european de dezvoltare regională; Fondul social; Granturi pentru cercetare în cadrul programului Orizont 2020; granturi complexe din alte departamente etc.

În plus, luând în considerare caracterul multianual al sistemelor de control, dacă această defalcare s-ar baza în schimb pe riscul la închidere, diferența ar fi și mai pronunțată. De exemplu, cheltuielile din Fondul social european (11,2 miliarde EUR; risc la închidere de 1,3 %) ar fi clasificate în stratul cu risc mai scăzut.

2.11.Comisia îmbunătățește în continuare eficiența operațiunilor sale

În contextul unor constrângeri bugetare severe, Comisia depune eforturi pentru a îmbunătăți eficiența în toate domeniile sale de activitate, menținând în același timp un nivel ridicat de realizări. Consiliul pentru gestiunea corporativă conduce activitatea Comisiei în domenii precum gestionarea resurselor umane, gestiunea financiară, tehnologia informației și gestionarea, comunicarea, logistica și gestionarea evenimentelor. Metodele și procesele de lucru sunt în curs de optimizare pentru a asigura cea mai eficientă utilizare a resurselor limitate. Această activitate va continua pentru a asigura o alocare optimă a resurselor și un nivel ridicat de performanță în contextul unui volum de lucru din ce în ce mai mare în multe domenii, inclusiv cel mai recent în ceea ce privește răspunsul la pandemia de COVID-19.

În comunicarea sa „Inițiativa privind sinergiile și eficiența: situația actuală și calea de urmat” (martie 2019), Comisia a înființat DG Buget ca lider de domeniu pentru gestiunea financiară și cadrul de control intern. Obiectivul este de a îmbunătăți în permanență buna gestiune financiară prin profesionalizarea suplimentară a domeniului, ținând mai bine seama de evoluțiile recente în ceea ce privește modul în care este gestionat bugetul UE. În cadrul actualului sistem descentralizat, sunt întreprinse acțiuni în două direcții: îmbunătățirea guvernanței centralizate și a supravegherii, precum și consolidarea coordonării și modernizării gestiunii financiare în cadrul Comisiei. În 2019, au fost luate măsuri suplimentare pentru armonizarea, standardizarea și simplificarea gestiunii financiare în cadrul Comisiei, pe lângă promovarea bunei gestiuni financiare. Accentul s-a pus pe instituirea unor programe de finanțare mai interoperabile și mai flexibile pentru perioada de după 2020.

Simplificarea poate fi realizată prin simplificarea normelor, modele corporative de instrumente juridice armonizate și, în măsura posibilului, standardizate și instrumente informatice financiare instituționale moderne, precum și asigurarea coerenței în relațiile cu partenerii care execută fonduri UE în regim de gestiune indirectă.

Acțiunile întreprinse la nivel organizațional în 2019 includ dezvoltarea unor fluxuri de lucru corporative mai eficiente (pentru granturi, achiziții publice, instrumente financiare) prin modele și proceduri corporative simplificate (pe baza spațiului unic pentru schimburi de date electronice). În plus, Comisia a intensificat orientarea și coordonarea în ceea ce privește atât statele membre, cât și alte departamente ale Comisiei în domenii care sunt relevante pentru execuția bugetului UE (de exemplu, sistemele de control intern din statele membre, conflictele de interese, statul de drept, măsurile antifraudă). Alte inițiative în domeniul tehnologiei informației sunt e-coeziunea în cadrul gestiunii partajate și sistemul geospațial utilizat în agricultură.

De asemenea, la nivelul departamentelor Comisiei au fost luate inițiative de sporire în continuare a eficienței gestiunii financiare.

·În primul rând, o serie de departamente ale Comisiei și-au digitalizat în continuare procesele financiare. Acest lucru contribuie la o Comisie mai flexibilă, mai puțin birocratică, mai bine integrată și mai flexibilă. Prin urmare, resursele se concentrează din ce în ce mai mult pe activitățile din prima linie. În plus, instrumentele de evaluare automată consolidează procesul de monitorizare și facilitează gestionarea îmbunătățită și o mai bună utilizare a datelor, reducând în același timp șansele ratate pentru o reacție timpurie.

·În al doilea rând, mai multe departamente ale Comisiei au raportat, de asemenea, că și-au revizuit strategiile de control și/sau fluxurile de lucru financiare, în vederea simplificării procedurilor și a alinierii în continuare a frecvenței și intensității controalelor cu riscul tranzacțiilor.

Inițiativele menționate mai sus asigură protecția eficace a bugetului UE, reducând în același timp timpul necesar pentru finalizarea proceselor financiare. În special, indicatorii privind „durata de efectuare a plăților” au continuat să aibă o tendință descrescătoare foarte favorabilă. În 2019, termenul mediu net de plată al Comisiei a fost de 16 zile (în scădere de la 20 și 18 în ultimii doi ani), cu mult sub plafonul legal de 30 de zile. Comisia a efectuat 95 % din plăți la timp (numărul de plăți afectate de întârzieri a scăzut de la 10 % și 8 % în ultimii doi ani). Cu toate acestea, scopul este în continuare de a respecta termenul legal de plată pentru fiecare plată. Pentru detalii, a se vedea anexa 8.

2.12.Costul controalelor rămâne proporțional cu riscurile asociate

În general, costurile estimate ale controlului sunt rezonabile având în vedere natura programelor și/sau mediile de control. În plus, acestea rămân stabile datorită mediilor și strategiilor de control neschimbate existente în contextul programelor actuale.

Adesea, comparația directă între programe nu este posibilă din cauza caracteristicilor și a factorilor determinanți ai acestora, exemple în acest sens fiind prezentate în caseta de mai jos.

Din motive de transparență și exhaustivitate, departamentele care se ocupă de gestiunea partajată și/sau indirectă au raportat, de asemenea, în rapoartele lor anuale de activitate, costul controalelor aferente statelor membre și entităților delegate separat de costurile de control ale Comisiei. De exemplu, pentru politica agricolă comună, costurile raportate de statele membre pentru realizare au reprezentat 3,5 % din cheltuielile pentru 2019.

Într-un audit recent cu privire la costul executării fondurilor de coeziune ( 25 ), Curtea de Conturi a constatat că costul total al executării fondurilor politicii de coeziune prezentat de Comisie în rapoartele sale anuale de activitate este relativ scăzut în comparație cu alte fonduri UE și cu programele finanțate la nivel internațional. Aceste costuri au reprezentat, ca procent din plățile efectuate în 2018, 2,87 % în cazul Fondului social european, 2,45 % în cazul Fondului european de dezvoltare regională și, respectiv, 2,03 % în cazul Fondului de coeziune.

În 2019, în urma evaluării combinate a eficacității, eficienței și economiei, toate departamentele Comisiei au concluzionat că, în ansamblu, controalele pe care le aplică sunt eficiente din punct de vedere al costurilor.

2.13.Asigurarea în materie de gestiune, opiniile de audit și autoritatea care acordă descărcarea de gestiune

Evaluările, asigurările și rezervele directorilor generali

În declarațiile lor anuale de asigurare pentru 2019 ( 26 ), toți cei 50 de directori generali (sau echivalenți) au declarat că dispun de asigurări rezonabile că: (i) informațiile conținute în raportul lor prezintă o „imagine adevărată și justă” (adică fiabilă, completă și corectă) cu privire la situația din departamentul lor; (ii) resursele alocate activităților lor au fost utilizate pentru scopul căruia îi erau destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; și (iii) procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

În contextul procesului lor general de obținere a asigurării și din perspectiva gestiunii, directorii generali efectuează, de asemenea, o analiză mai detaliată a fiecărui program sau segment din portofoliul lor. Aceștia utilizează toate informațiile disponibile, în special rezultatele controalelor lor, pentru a detecta orice posibilă deficiență semnificativă cu caracter cantitativ sau calitativ. La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, aceștia stabilesc dacă este probabil ca impactul unei astfel de deficiențe asupra finanțelor să depășească pragul de semnificație de 2 % și/sau dacă impactul asupra reputației este semnificativ. În caz afirmativ, aceștia adaugă la declarația de asigurare o rezervă care vizează segmentul de portofoliu specific afectat.

Pentru 2019, 11 dintre cei 50 directori generali au emis o declarație cu rezerve, cu un total de 18 rezerve. Această scădere semnificativă a numărului în comparație cu 2018 (când au fost raportate 40 de rezerve de către 20 de departamente), se explică după cum urmează.

·Șase rezerve au fost retrase deoarece au fost rezolvate deficiențele care au stat la baza acestora.

·Pentru 17 rezerve, s-a aplicat regula „de minimis”, conform căreia rezervele nu mai sunt considerate semnificative în anumite condiții, și anume cheltuielile limitate implicate (mai puțin de 5 % din plățile departamentului) și impactul financiar scăzut (sub 5 milioane EUR). Acestea au fost legate în principal de programele tradiționale din perioada 2007-2013 în domeniul cercetării, al competitivității, al educației și culturii, precum și al relațiilor externe.

·Un număr total de 17 rezerve sunt recurente din anul (anii) precedent (precedenți) și doar una este nouă în 2019, în principal deoarece cauzele profunde ale nivelului semnificativ de eroare pot fi parțial atenuate, dar nu au fost complet eradicate în temeiul cadrelor juridice ale programelor actuale. A se vedea detaliile de la punctul 2.3.1 și conceptele din anexa 4.

Impactul financiar total al tuturor rezervelor (1 053 de milioane EUR pentru 2019; și anume, cu 2 % mai mic decât cele 1 078 de milioane EUR în 2018) este comparabil cu nivelul din ultimii 2 ani. Pentru fiecare rezervă, directorii generali în cauză au introdus măsuri de atenuare pentru abordarea deficiențelor fundamentale și atenuarea riscurilor rezultate.

Anexa 4 prezintă lista completă a rezervelor pentru 2019, precum și explicații și detalii suplimentare.

Activitatea Serviciului de Audit Intern și opinia generală a acestuia

Departamentele Comisiei și-au întemeiat, de asemenea, asigurarea pe activitatea desfășurată de Serviciul de Audit Intern. Serviciul de Audit Intern auditează sistemele de gestiune și control din cadrul Comisiei și al agențiilor executive, oferind o asigurare independentă și obiectivă cu privire la caracterul adecvat și la eficacitatea acestora.

În conformitate cu carta misiunii sale ( 27 ), Serviciul de Audit Intern a emis o opinie generală anuală privind gestiunea financiară a Comisiei, pe baza activității de audit pe care a efectuat-o în domeniul gestiunii financiare în cadrul Comisiei în ultimii 3 ani (2017-2019). De asemenea, opinia generală ia în considerare informațiile provenite din alte surse, și anume rapoartele din partea Curții de Conturi Europene. Pe baza informațiilor obținute în urma auditului, auditorul intern a estimat că, în 2019, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, în ansamblul lor, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor sale financiare. Cu toate acestea, opinia generală este nuanțată în ceea ce privește rezervele formulate de ordonatorii de credite delegați în declarațiile lor de asigurare emise în rapoartele anuale de activitate ale acestora.

Pentru a ajunge la opinia generală, auditorul intern a analizat, de asemenea, impactul combinat al (i) tuturor sumelor estimate a fi expuse riscului la momentul plății deoarece acestea depășesc sumele puse în rezervă și (ii) corecțiile financiare și recuperările legate de deficiențe și de erori pe care departamentele Comisiei le vor detecta și corecta în anii următori datorită mecanismelor corective multianuale integrate în sistemele de control intern ale Comisiei. Având în vedere aceste elemente, Serviciul de Audit Intern consideră că bugetul UE este protejat în mod adecvat în totalitate și de-a lungul timpului.

Epidemia de COVID-19 și răspunsul Comisiei nu au afectat capacitatea Comisiei de a proteja bugetul UE în cursul anului 2019. Acest lucru se poate întâmpla însă în 2020 și în anii următori, întrucât măsurile corective ex post care au condus până în prezent la corecții pot deveni mai puțin eficace (afectând capacitatea de corecție). Aceasta poate rezulta din reducerea anumitor proceduri care reglementează cheltuielile și aspectele legate de recuperarea cheltuielilor ilegale sau neregulamentare de la beneficiarii finali care se confruntă cu dificultăți financiare și economice ca urmare a crizei cauzate de coronavirus. Fără a-și nuanța și mai mult opinia, auditorul intern a adăugat două paragrafe de „evidențiere a unor aspecte”, descrise în anexa 6 la prezentul raport, cu privire la:

·execuția bugetului UE în contextul crizei actuale legate de pandemia de COVID-19, în special necesitatea unei evaluări detaliate a riscurilor emergente și definirea și punerea în aplicare a unor măsuri de atenuare conexe și

·strategiile de supraveghere pentru părțile terțe care pun în aplicare politici și programe.

Cu scopul de a contribui la cultura bazată pe performanță a Comisiei și de a asigura o mai mare concentrare asupra raportului optim calitate-preț, Serviciul de Audit Intern a efectuat, de asemenea, audituri ale performanței în 2019, ca parte a planului său strategic de audit pentru perioada 2019-2021. Aceste audituri au condus la formularea de recomandări, acceptate de entitățile auditate, cu privire la: strategiile de supraveghere în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de către terți; strategiile de control ale departamentelor selectate; resursele umane și procesele de gestionare a tehnologiei informației; și aspectele legate de performanță ale punerii în aplicare a operațiunilor și programelor de către departamente. Pentru toate recomandările, entitățile auditate au elaborat planuri de acțiune, care au fost transmise Serviciului de Audit Intern și au fost evaluate de acesta ca fiind satisfăcătoare.

În sfârșit, în conformitate cu politica sa strictă de monitorizare, Serviciul de Audit Intern a evaluat periodic punerea în aplicare efectivă a recomandărilor sale de către departamentele și agențiile executive ale Comisiei. Activitatea a confirmat faptul că 98 % din recomandările emise în perioada 2015-2019 și monitorizate au fost puse în aplicare în mod adecvat și eficace de către entitățile auditate. Acest rezultat indică faptul că serviciile Comisiei sunt diligente în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor și atenuarea riscurilor identificate de Serviciul de Audit Intern.

Anexa 6 include mai multe informații privind asigurarea furnizată de Serviciul de Audit Intern. În plus, un raport al activității auditorului intern este transmis de Comisie autorității care acordă descărcarea de gestiune, în conformitate cu articolul 118 alineatul (8) din Regulamentul financiar, ca parte din pachetul integrat de raportare financiară și de responsabilitate.

Activitatea Comitetului de monitorizare a auditurilor

Comitetul de monitorizare a auditurilor ( 28 ) supraveghează aspectele legate de audit în cadrul Comisiei și raportează anual colegiului. Aceasta se realizează prin asigurarea independenței Serviciului de Audit Intern, prin monitorizarea calității activității de audit intern și prin asigurarea faptului că recomandările auditului intern (de exemplu, din partea Serviciului de Audit Intern) și extern (și anume, din partea Curții de Conturi Europene) sunt luate în considerare în mod corespunzător de către departamentele Comisiei și că acestea sunt urmate de măsuri subsecvente corespunzătoare.

În cursul anului de raportare, Comitetul de monitorizare a auditurilor a continuat să joace un rol important în consolidarea guvernanței, a performanței organizaționale și a responsabilității în întreaga organizație. Acesta a organizat trei runde de reuniuni, concentrându-și în același timp activitatea asupra celor patru obiective-cheie stabilite în programele de lucru pentru 2019 și 2020. Comitetul de monitorizare a auditurilor și-a exprimat convingerea cu privire la independența și calitatea activității de audit intern și a constatat că planificarea auditorului intern acoperă în mod adecvat sistemul de audit și continuă să acopere principalele domenii de risc. Comisia a considerat încurajator faptul că rata efectivă de punere în aplicare a recomandărilor auditorului intern a rămas ridicată (și anume, 98 % pentru recomandările emise în perioada 2015-2019) și că doar șase recomandări de audit considerate foarte importante aveau o întârziere de peste șase luni în ianuarie 2020. Progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi Europene au fost, de asemenea, satisfăcătoare. O singură recomandare, emisă în perioada 2001-2014, era încă neaplicată în februarie 2020. În sfârșit, Comitetul de monitorizare a auditurilor s-a declarat satisfăcut de faptul că, pentru a douăsprezecea oară consecutiv, Curtea de Conturi a emis un aviz favorabil cu privire la fiabilitatea conturilor consolidate ale UE.

Anexa 7 include mai multe informații cu privire la activitatea și concluziile Comitetului.

Avizele Curții de Conturi cu privire la conturile exercițiului 2018 și la legalitatea și regularitatea operațiunilor

În 2019, Curtea de Conturi Europeană a emis un aviz favorabil (fără rezerve) privind conturile anuale ale UE pentru 2018, pentru al doisprezecelea an consecutiv.

Validarea sistemelor locale

Contabilul trebuie să valideze conturile anuale, certificând faptul că are o asigurare rezonabilă că acestea oferă o imagine reală și corectă a situației financiare a Comisiei. Validarea sistemelor locale constă într-o serie de controale de monitorizare și de supraveghere menite să ofere asigurări că acesta se poate baza pe informațiile introduse de diferitele departamente ale Comisiei în sistemele contabile. Aceasta se adaugă la propriile evaluări de gestiune ale departamentelor în ceea ce privește sistemele de control intern existente.

Activitatea desfășurată în 2019 a identificat punctele forte, precum și o serie de puncte slabe și probleme, ceea ce a condus la formularea de recomandări vizând îmbunătățirea mediului de control și a calității contabilității în departamente ( 29 ), ceea ce ar atenua riscurile legate de precizia raportării cu privire la gestiunea financiară și reglementare ( 30 ). Niciuna dintre deficiențele identificate nu este susceptibilă de a avea un impact semnificativ asupra conturilor anuale.

În ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, Curtea de Conturi a emis un aviz nuanțat (favorabil, dar cu observații) pentru bugetul UE, dar un aviz negativ pentru Fondul european de dezvoltare.

Comisia dă curs recomandărilor Curții de Conturi și raportează cu privire la măsurile luate în rapoartele anuale de activitate. În plus, Comisia prezintă rapoarte regulate cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor Comitetului de monitorizare a auditurilor, care desfășoară anumite activități de monitorizare în acest sens în temeiul mandatului său actualizat ( 31 ).

Curtea de Conturi monitorizează punerea în aplicare de către Comisie a recomandărilor sale și oferă feedback care sprijină Comisia să își consolideze activitățile de monitorizare. În raportul său anual pe 2018, Curtea de Conturi Europeană a evaluat calitatea acțiunilor subsecvente ale Comisiei pe baza unui eșantion de 184 de recomandări de audit conținute în 25 rapoarte speciale publicate în 2015. Curtea de Conturi a constatat că Comisia a pus în aplicare aproximativ trei sferturi din recomandări, în totalitate sau în majoritatea privințelor, și puțin sub o cincime în anumite privințe. Recomandările rămase nu au fost acceptate de Comisie și, prin urmare, nu au fost puse în aplicare. Aceste cifre corespund, în linii mari, celor din anii anteriori.

Descărcarea de gestiune pentru anul 2018

Parlamentul European a acordat Comisiei descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2018 cu o majoritate clară, la 14 mai 2020, după examinarea rapoartelor Curții de Conturi Europene, a pachetului de raportare financiară integrată al Comisiei și a recomandării Consiliului privind descărcarea de gestiune. Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a invitat, de asemenea, anumiți directori generali și comisari să facă schimb de opinii în cadrul procedurii de descărcare de gestiune. Rezoluția Parlamentului European privind descărcarea de gestiune pentru anul 2018 include recomandări pentru îmbunătățirea execuției bugetare, precum și recomandări legate de domenii de politică specifice și situații referitoare, de exemplu, la statul de drept și la presupuse conflicte de interese. Ca de obicei, Comisia ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare aceste recomandări și le va urmări într-un raport specific ( 32 ).

2.14.Evoluții viitoare: perspectivele pentru 2020 și perioada 2021-2027

2.15.Efectul crizei sanitare generate de coronavirus asupra bunei gestiuni financiare în 2020

Comisia a luat o serie de măsuri pentru a răspunde la criza provocată de epidemia de COVID-19, cum ar fi inițiativele de investiții de răspuns la coronavirus, menite să atenueze impactul socioeconomic. Pandemia în sine, prin impactul său masiv asupra beneficiarilor din UE, asupra autorităților naționale și asupra serviciilor Comisiei, precum și măsurile luate vor avea un impact asupra performanței bugetului UE, dar vor prezenta, de asemenea, provocări potențiale pentru consolidarea asigurării din partea Comisiei.

De exemplu, contextul specific al crizei a necesitat ajustări ale procedurilor de control și o mai mare flexibilitate în gestionarea fondurilor (cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene) pentru a permite mobilizarea rapidă a fondurilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Aceste ajustări specifice au fost integrate în legislația modificată, în raport cu care se va măsura conformitatea pentru perioada afectată de criză.

În prezent, Comisia lucrează la o identificare detaliată a acestor noi riscuri și provocări, la evaluarea impactului acestora și la stabilirea unor măsuri de atenuare pentru a institui un echilibru între flexibilitatea necesară pentru a pune fondurile la dispoziția statelor membre și a altor parteneri de punere în aplicare și beneficiari pentru combaterea crizei și necesitatea de a respecta principiul bunei gestiuni financiare.

2.16.Eforturile de asigurare a unei bune gestiuni financiare sunt menținute în următorul cadru financiar multianual

Comisia depune în permanență toate eforturile necesare pentru a se asigura că bugetul UE este gestionat în conformitate cu cele mai înalte standarde de gestiune financiară. În condițiile actuale, acest lucru rămâne la fel de necesar ca oricând. În luna mai, Comisia a adoptat propuneri restructurate pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. Aceste propuneri reconfirmă angajamentul Comisiei de a asigura o bună gestiune financiară, acordând o atenție deosebită maximizării simplificării, sinergiilor și eficienței, precum și punerii în aplicare a unor sisteme de control diferențiate în funcție de riscuri și eficiente din punct de vedere al costurilor.

Scopul este de a atinge atât obiectivele politicilor/programelor, cât și obiectivele de control intern, și anume plăți rapide, un nivel scăzut de erori și costuri reduse ale controlului. Printre exemplele care pot contribui la aceste trei obiective se numără utilizarea sporită a granturilor forfetare (care, la rândul său, reduce necesitatea păstrării unor evidențe detaliate) și posibilitatea finanțării în funcție de realizări sau de rezultate (care, de exemplu, elimină necesitatea de a urmări timpul de lucru cu ajutorul foilor de pontaj sau de a prezenta facturi detaliate pentru costurile suportate).

De asemenea, buna gestiune financiară a bugetului UE va fi facilitată prin furnizarea de modele de acte de înființare și de instrumente de delegare pentru viitoarele delegări ale programelor către agențiile executive în următorul cadru financiar multianual, precum și orientări pentru înființarea și funcționarea agențiilor executive.

2.17.Îmbunătățirea și consolidarea în continuare a colaborării cu statele membre

Ca parte a inițiativei globale a Comisiei de a-și îmbunătăți și consolida colaborarea cu statele membre, Rețeaua pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor (care cuprinde reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei) ar trebui să contribuie la schimbul de bune practici, schimbul de cunoștințe și de informații, identificarea punctelor slabe și găsirea de soluții într-un stadiu incipient cu privire la aspecte legate de cheltuielile publice, incluzând domenii precum conflictele de interese, statul de drept, frauda și corupția. Interacțiunile cu statele membre vor avea loc la nivel înalt (Conferința anuală a Grupului la nivel înalt al rețelei pentru o mai bună gestionare a cheltuielilor) și la nivel tehnic, cu organizarea de ateliere pe teme specifice.

Problema conflictelor de interese ocupă un loc important pe ordinea de zi a Comisiei și a făcut frecvent obiectul unor discuții și solicitări de măsuri, în special din partea Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European. Ca răspuns și ca urmare a revizuirii normelor privind evitarea conflictelor de interese în cadrul Regulamentului financiar din 2018, care a extins în mod explicit aplicarea acestora la gestiunea partajată, Comisia pregătește o notă de orientare privind evitarea conflictelor de interese care să acopere toate modurile de gestiune (gestiune directă/indirectă/partajată). Scopul acesteia este să faciliteze înțelegerea și să sensibilizeze diferitele părți interesate care utilizează fonduri UE, în cadrul instituțiilor UE și al statelor membre, cu privire la normele privind conflictele de interese. Publicarea sa este planificată pentru sfârșitul anului.

Comisia are în vedere, de asemenea, alte acțiuni menite să abordeze preocupările specifice ridicate de Parlamentul European și potențialele probleme sau lacune identificate în cursul anului trecut. Aceste acțiuni pot include propuneri de îmbunătățire a calității și interoperabilității datelor privind beneficiarii din UE, care să fie puse la dispoziția Comisiei și să asigure aplicarea recuperărilor fondurilor UE.

Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate ( 33 ), Colegiul adoptă prezentul Raport anual privind gestionarea și performanța bugetului UE – exercițiul financiar 2019 și își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestionarea bugetului UE.

(1)

()    Valoarea cheltuielilor relevante ale Comisiei corespunde plăților efectuate în 2019 minus prefinanțarea plătită în 2019, plus prefinanțarea plătită în anii precedenți și verificată în 2019 (a se vedea anexa 3 pentru definiții și mai multe detalii).

(2)

()    Comunicarea președintelui către Comisie: Metodele de lucru ale Comisiei Europene, 1.12.2019, p. 3.

(3)

()    Comunicare către Comisie: Guvernanța în cadrul Comisiei Europene, 24.6.2020, C(2020) 4240.

(4)

()    Aceștia sunt numiți în mod oficial ordonatori de credite delegați. Articolul 74 alineatul (1) din Regulamentul financiar prevede următoarele: „Ordonatorul de credite răspunde în instituția în cauză a Uniunii de execuția veniturilor și a cheltuielilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, inclusiv prin asigurarea raportării cu privire la performanță, și de asigurarea respectării cerințelor de legalitate și regularitate și egalitate de tratament al beneficiarilor.”

(5)

()    Șefi de agenții executive, oficii, servicii, grupuri operative etc.

(6)

()    În conformitate cu articolul 247 din Regulamentul financiar, pachetul integrat de raportare financiară și de responsabilitate include, de asemenea: conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene; raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar anterior; raportul anual către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la auditurile interne desfășurate; și prognoza pe termen lung privind viitoarele intrări și ieșiri aferente bugetului UE.

(7)

()    Comitetul Entităților Publice de Sponsorizare a Comisiei Treadway.

(8)

()    DG Buget, în cooperare cu Secretariatul General, DG Resurse Umane și Securitate, DG Comunicare și Oficiul European de Luptă Antifraudă.

(9)

()    COM(2018) 324 final

(10)

()    Curtea de Conturi Europeană, Raportul anual pe 2018, Anexa metodologică 1.1, punctele 18-19.

(11)

()    Orientările Comisiei din 2019 privind corecțiile financiare în cazul neregulilor din domeniul achizițiilor publice în anexa la decizia Comisiei din 14.5.2019 de stabilire a orientărilor pentru determinarea corecțiilor financiare care trebuie aplicate cheltuielilor finanțate de Uniune în cazul nerespectării normelor în materie de achiziții publice, C(2019) 3452.

(12)

()    Curtea de Conturi Europeană, Raportul anual pe 2018, secțiunea referitoare la Fondurile europene de dezvoltare, punctul 17.

(13)

()    Pentru cheltuielile legate de politica agricolă comună, se utilizează termenul „suma finală expusă riscului” deoarece măsurile din cadrul Fondului european de garantare agricolă nu sunt „închise”.

(14)

()    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Curtea de Conturi (COM(2019) 196).

(15)

()     https://ec.europa.eu/anti-fraud/sites/antifraud/files/pif_2018_30_years_brochure_en.pdf

(16)

()    Secretariatul General, Serviciul Juridic, DG Resurse Umane și Securitate și DG Buget.

(17)

()    Pentru mai multe informații, a se vedea rapoartele anuale ale Oficiului European de Luptă Antifraudă la adresa: https://ec.europa.eu/anti-fraud/about-us/reports/olaf-report_ro

(18)

()    Selectarea este procesul de examinare a informațiilor primite și de pregătire a deciziei din partea directorului general al Oficiului European de Luptă Antifraudă cu privire la deschiderea unei anchete.

(19)

()    Cheltuielile Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, deși sunt incluse în rubrica „Resurse naturale”, urmează același mecanism de distribuire precum cheltuielile de coeziune.

(20)

()    Întrucât nu s-a închis nicio măsură a Fondului european de garantare agricolă, riscul la închidere este înlocuit cu suma finală expusă riscului.

(21)

()    Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime împărtășește sistemele de gestiune și control ale politicii de coeziune.

(22)

()    Cum ar fi Galileo și Serviciul european geostaționar mixt de navigare (sistemele europene de navigație prin satelit) și Copernicus (sistemul UE de observare a Pământului).

(23)

()    Fișa financiară legislativă care însoțește propunerea Comisiei de Regulament privind programul-cadru Orizont 2020 prevede următoarele: „Comisia consideră, prin urmare, că, pentru cheltuielile cu cercetarea în cadrul Orizont 2020, un risc de eroare, considerat pentru un an, situat în intervalul 2-5 %, este un obiectiv realist, ținând cont de costurile generate de controale, de măsurile de simplificare propuse pentru a reduce complexitatea regulilor și de riscul inerent asociat rambursării costurilor pentru un proiect de cercetare. Obiectivul final în ceea ce privește nivelul rezidual de eroare la închiderea programelor, după ce s-a luat în considerare impactul financiar al tuturor auditurilor, precum și al măsurilor corective și de recuperare, este de a se atinge un nivel cât mai aproape de 2 %.”

(24)

()    Acest lucru este recunoscut, de asemenea, de Curtea de Conturi Europeană (în Raportul său anual pe 2018, punctele 1.16-32).

(25)

()    Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 7/2020, Punerea în aplicare a politicii de coeziune: costuri relativ scăzute, dar informații insuficiente pentru evaluarea economiilor aduse de simplificare, 16.4.2020.

(26)

()     https://ec.europa.eu/info/publications/annual-activity-reports_ro

(27)

()    Ultima versiune: C(2020) 1760 final.

(28)

()    Comitetul de monitorizare a auditurilor cuprinde nouă membri. Cel mult șase sunt membri ai Comisiei și cel puțin trei sunt membri externi cu experiență profesională dovedită în materie de audit și chestiuni conexe. Jumătate din membrii din partea Comisiei în cadrul Comitetului de monitorizare a auditurilor sunt reînnoiți la jumătatea mandatului. În fiecare an se întocmesc contracte cu membrii externi.

(29)

()    Vizează în principal șase departamente (DG Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene, DG Resurse Umane și Securitate, DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea, DG Cercetare și Inovare și Agenția Executivă pentru Cercetare).

(30)

()    Principalele riscuri au vizat diverse probleme legate de mediul de control contabil, înregistrarea restituirilor de la instrumente financiare, validarea în timp util a prefinanțării, emiterea la timp a ordinelor de recuperare și aspecte legate de sincronizarea sistemelor de contabilitate pe bază de angajamente cu sistemele locale de tehnologie a informațiilor.

(31)

()    Comunicare către Comisie: Actualizarea Cartei Comitetului de monitorizare a auditurilor din cadrul Comisiei Europene, 27.2.2020, C(2020) 1165.

(32)

()    Raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2018, care va face parte, de asemenea, din pachetul integrat de raportare financiară și de responsabilitate.

(33)

()    Articolul 74 alineatul (9) din Regulamentul financiar.