(a)

dimensiunea socială a educației astfel cum este enunțată în primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă (1);

(b)

obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 4 al ONU urmărește asigurarea unei educații de calitate, favorabile incluziunii și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți. După cum se menționează în Documentul de reflecție al Comisiei intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030”, cu toții ne confruntăm cu schimbarea. Educația, știința, tehnologia, cercetarea și inovarea reprezintă condiții esențiale pentru realizarea unei economii a UE durabile, care să îndeplinească obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;

(c)

Consiliul a adoptat, la 22 mai 2018, Concluzii privind trecerea la o viziune a unui spațiu european al educației (2), în care a stabilit că un spațiu european al educației ar trebui să fie susținut de o continuitate a învățării pe tot parcursul vieții și a subliniat că inițiativele din cadrul unui spațiu european al educației ar trebui să includă toate nivelurile și toate tipurile de educație și formare, inclusiv educația adulților și educația și formarea profesională.

(d)

îmbătrânirea populației în Europa, creșterea longevității în societate și necesitatea de a încuraja cooperarea între generații, schimbările accelerate de pe piața muncii, formele emergente de muncă și pătrunderea tehnologiilor digitale în toate aspectele vieții cotidiene determină o cerere tot mai mare de noi competențe și un nivel mai ridicat de competențe, cunoștințe și abilități; acest lucru face ca nevoia de actualizare a competențelor sau de reconversie profesională să fie și mai urgentă pentru toate persoanele care nu dețin competențe de bază sau care nu au dobândit o calificare, pentru a le asigura capacitatea de inserție profesională și cetățenia activă;

(e)

ținând seama de transformările majore care au loc în prezent pe piețele muncii, o educație și o formare favorabile incluziunii și de calitate – furnizate în toate etapele vieții – au devenit și mai importante, iar Uniunea se confruntă cu o necesitate imperioasă în materie de actualizare a competențelor și de reconversie profesională, care necesită abordări strategice în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor; unele date sugerează că, deja în 2022, 54 % din numărul total al angajaților vor avea nevoie de o actualizare a competențelor și de o reconversie profesională semnificative (3);

(f)

criteriul de referință al învățării în rândul adulților aferent Cadrului strategic pentru educație și formare profesională 2020 (ET 2020) a stagnat în Uniune în ultimul deceniu: în 2017, 10,9 % dintre adulți desfășuraseră recent o formă de activitate de învățare, comparativ cu criteriul de referință de 15 % din 2020 (4);

(g)

recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european au identificat actualizarea competențelor, reconversia profesională și învățarea pe tot parcursul vieții drept provocări-cheie care trebuie abordate în viitor pentru diferite state membre;

(h)

în 2017, 61 de milioane de adulți cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani din Uniune și-au întrerupt educația formală înainte de a fi încheiat ciclul de învățământ secundar superior (5); în același timp, proporția de persoane care au părăsit timpuriu sistemul de educație și de formare în 2017 a fost de 10,6 % și se apropie acum de obiectivul stabilit pentru 2020, și anume mai puțin de 10 %; cu toate acestea, ratele variază foarte mult de la o țară la alta; 43 % din populația Uniunii are un nivel insuficient de competențe digitale, iar 17 % nu are deloc astfel de competențe (6); în plus, circa 20 % din populația adultă din țările participante la ancheta OCDE privind competențele adulților (PIAAC) (7) întâmpină dificultăți în ceea ce privește competențele de bază, cum ar competența scris-citit și competențele numerice. Prin urmare, este nevoie de o atenție urgentă pentru acești adulți;

(i)

nu există o soluție universală; persoanele angajate, șomerii și persoanele inactive, precum și numeroasele subgrupuri diferite au nevoi specifice fiecărei categorii; evaluarea și validarea aptitudinilor și competențelor migranților aflați în situație de ședere legală și ale refugiaților, precum și actualizarea competențelor lor și reconversia lor profesională le vor accelera intrarea pe piața muncii și integrarea fără probleme în noile lor comunități;

(j)

investițiile în actualizarea competențelor și reconversia profesională pot avea un impact economic puternic, inclusiv o productivitate și o creștere economică mai mari; o populație mai calificată și cu mai multe competențe, capabilă să stimuleze inovarea și progresul tehnologic (8); creșterea veniturilor fiscale și reducerea cheltuielilor publice ca urmare a îmbunătățirii sănătății persoanelor, implicarea socială și civică și niveluri mai scăzute de implicare în activități infracționale (9);

(k)

pentru persoane, actualizarea competențelor și reconversia profesională pot duce la sporirea capacității de inserție profesională, câștiguri mai ridicate, o sănătate mai bună și bunăstare sporită, o cetățenie activă și o incluziune socială sporite. Cu toate acestea, persoanele fizice și angajatorii pot întâmpina dificultăți în recunoașterea acestor efecte și, prin urmare, pot să investească insuficient în actualizarea competențelor și în reconversia profesională, ceea ce necesită stabilirea stimulentelor adecvate pentru a încuraja sensibilizarea și motivarea de a se implica în educația și formarea continuă;

(l)

ținând seama de cele de mai sus, la 19 decembrie 2016, Consiliul a adoptat Recomandarea privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți („recomandarea”) (10), care solicită o abordare strategică și coordonată în ceea ce privește oferirea de oportunități de învățare integrate celor 61 de milioane (11) de adulți din Uniune cu un nivel scăzut de competențe și/sau de calificări și menite să îi sprijine pe adulții cu niveluri scăzute de competențe și calificări pentru a le spori competențele de bază, și anume competența scris-citit, competențele numerice și competențele digitale, și/sau pentru a dobândi un set mai amplu de competențe, cunoștințe și abilități, înregistrând progrese către calificări mai înalte;

(m)

Recomandarea privind parcursurile de actualizare a competențelor recomandă statelor membre să le ofere adulților cu un nivel scăzut de competențe și/sau de calificări acces la oportunități de actualizare a competențelor, structurate în jurul unui parcurs ușor accesibil cuprinzând trei pași: evaluarea competențelor pentru a identifica competențele existente și nevoile de actualizare a acestora; o ofertă de învățare și mentorat individualizată, pentru a le permite să își actualizeze competențele și să acopere deficitele și posibilitatea de validare și recunoaștere a competențelor, cunoștințelor și abilităților lor dobândite, în vederea obținerii unei calificări sau a acordării accesului la obținerea unui loc de muncă.

(a)

în unele state membre, adoptarea recomandării a constituit impulsul pentru o dezbatere națională și o analiză critică a programelor existente;

(b)

unele state membre pun în practică noi agende de politică pentru a sprijini actualizarea competențelor și reconversia profesională a populației adulte, în conformitate cu obiectivele recomandării;

(c)

deși majoritatea măsurilor raportate se concentrează asupra adulților șomeri, unele state membre se concentrează și asupra sprijinirii lucrătorilor cu un nivel scăzut de competențe angajați, care reprezintă o parte semnificativă a grupului-țintă;

(d)

multe state membre beneficiază de diferitele forme de sprijin oferite de programele Uniunii.

(a)

să pună în practică măsuri durabile pe termen lung în materie de actualizare a competențelor și de reconversie profesională, ca parte a unei abordări strategice mai ample în ceea ce privește dezvoltarea competențelor pe tot parcursul vieții;

(b)

să adopte o abordare strategică coerentă în ceea ce privește furnizarea de competențe de bază adulților cu un nivel scăzut de competențe și/sau de calificare, pe baza coordonării și a unor parteneriate între toți factorii relevanți implicați, drept parte a unor strategii sau planuri de acțiune holistice în materie de competențe;

(c)

să promoveze parteneriatele pentru a adopta o abordare holistică, care să implice factorii relevanți, inclusiv partenerii sociali din toate domeniile de politică (social, ocuparea forței de muncă și educație și formare), pentru a integra furnizarea de competențe de bază cu alte servicii care vizează adulții cu un nivel scăzut de competențe și/sau de calificare;

(d)

să îi sensibilizeze pe angajatori – în special IMM-urile – cu privire la importanța actualizării competențelor și a reconversiei profesionale și cu privire la mecanismele de sprijin disponibile pentru dezvoltarea competențelor adulților și să îi încurajeze să promoveze și să ofere oportunități de formare angajaților lor;

(e)

să axeze furnizarea de competențe în mod specific asupra sprijinirii beneficiarilor pentru a dobândi cel puțin un nivel minim al celor trei competențe de bază, și anume, competența scris-citit, competențele numerice și cele digitale, precum și alte competențe-cheie care sunt relevante pentru participarea activă la o societate durabilă și pentru ocuparea durabilă a forței de muncă;

(f)

după caz, să se asigure că această furnizare de competențe cuprinde trei pași: evaluarea competențelor, o ofertă de învățare individualizată și flexibilă și validarea și recunoașterea competențelor, cunoștințelor și aptitudinilor;

(g)

să ofere oportunități de învățare adaptate în mod specific la nevoile de învățare individuale ale beneficiarilor, astfel cum sunt identificate în evaluarea competențelor, și bazate pe informații privind oportunitățile de pe piața muncii;

(h)

să ofere măsuri de comunicare, de sensibilizare, de orientare și de sprijin, inclusiv stimulente pentru a asigura adoptarea cu succes a inițiativei;

(i)

să analizeze posibilitatea de a dezvolta sinergii între politicile și acțiunile eficace de reducere a părăsirii timpurii a școlii și de reducere a proporției de adulți cu un nivel scăzut de competențe și/sau de calificări, de exemplu între măsurile din cadrul inițiativelor „Garanția pentru tineret” și „Parcursurile de actualizare a competențelor”;

(j)

să evalueze impactul acțiunilor lor asupra progresului grupului-țintă în direcția obținerii competențelor și a calificărilor prevăzute în recomandare.

(a)

să sprijine în continuare punerea în aplicare a Recomandării privind parcursurile de actualizare a competențelor, inclusiv prin învățarea reciprocă între statele membre și părțile interesate relevante și prin intermediul unor cereri de propuneri specifice, axate în special pe asistarea statelor membre în ceea ce privește abordarea provocărilor identificate în raportul de bilanț, și să exploreze potențialul unui rol consolidat și inovator pentru coordonatorii naționali ai învățării în rândul adulților;

(b)

să faciliteze cooperarea și coordonarea transsectoriale la nivel european prin legături cu alte inițiative și prin programele de finanțare ale Uniunii și să facă schimb de bune practici prin intermediul unor activități de învățare reciprocă organizate și prin intermediul unor instrumente precum Platforma electronică pentru educația adulților în Europa (EPALE) și/sau Europass;

(c)

atunci când formulează propuneri de politici, inclusiv pentru un cadru de cooperare pentru perioada de după 2020, să țină seama și de provocarea pe termen lung reprezentată de învățarea în rândul adulților și de problema adulților cu competențe sau calificări depășite sau cu niveluri scăzute de competențe sau calificări care au nevoie de acces la parcursurile de actualizare a competențelor;

(d)

să coopereze cu organele Uniunii (Cedefop, ETF) și ale organizațiilor internaționale, cum ar fi OCDE, ONU și UNESCO, și să fructifice experiența acestora pentru a aborda provocarea în materie de actualizare a competențelor și reconversie profesională, inclusiv prin cercetări și analize relevante privind învățarea în rândul adulților și evaluările competențelor (de exemplu, PIAAC).