52019DC0517

(4)Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) pentru perioada 20142020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică 4 .

(5)În prezent, Ungaria se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii privind datoria. În Programul său de convergență pentru 2019, guvernul prevede o îmbunătățire a deficitului total de la 2,2 % din PIB în 2018 la 1,8 % din PIB în 2019. Se preconizează că deficitul va continua să se îmbunătățească treptat, ajungând la 1,2 % în 2021 și că acesta va atinge o poziție bugetară echilibrată în 2023. Pe baza soldului structural recalculat ( 5 ), Ungaria s-ar apropia, în 2022, de obiectivul său bugetar pe termen mediu, care a fost modificat de la un deficit structural de 1,5 % din PIB în 2019 la 1,0 % din PIB începând din 2020, și l-ar atinge în anul următor. Conform Programului de convergență, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat, pentru a se situa sub 60 % până la sfârșitul anului 2022. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor proiecții bugetare este plauzibil pentru anul 2019 și vădit favorabil începând din 2020, ceea ce prezintă unele riscuri legate de punerea în aplicare a obiectivelor privind deficitul. În același timp, măsurile necesare pentru a sprijini țintele de deficit planificate în perioada de după 2020 nu au fost detaliate suficient.

(6)La 22 iunie 2018, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), că Ungaria a înregistrat în 2017 o abatere semnificativă constatată de la obiectivul bugetar pe termen mediu. Având în vedere abaterea semnificativă constatată, la 22 iunie 2018, Consiliul a adresat Ungariei recomandarea de a lua măsurile care se impun pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete 6 nu depășește 2,8 % în 2018, cifră ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. La 4 decembrie 2018, Consiliul a constatat că Ungaria nu a luat măsuri eficace în urma recomandării Consiliului din 22 iunie 2018 și a emis o recomandare revizuită. În noua recomandare, Consiliul solicita Ungariei să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 3,3 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. La XX iunie 2019, Consiliul a constatat că Ungaria nu a luat măsuri eficace în urma recomandării Consiliului din 4 decembrie 2018. Totodată, analiza datelor privind rezultatul exercițiului bugetar 2018 a indicat faptul că în 2018 Ungaria s-a abătut în mod semnificativ de la ajustarea recomandată.

(7)În conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE și cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, Comisia a adresat Ungariei, la 5 iunie 2019, un avertisment cu privire la abaterea semnificativă, constatată în 2018, de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. La XX iunie 2019, Consiliul a adoptat o recomandare în acest sens, care confirmă faptul că Ungaria trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 3,3 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul ca în 2019 să apară o abatere de la această recomandare.

(8)În ceea ce privește anul 2020, la XX iunie 2019, Consiliul a recomandat Ungariei să ia măsurile care se impun pentru ca rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete să nu depășească 4,7 %, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,75 % din PIB. Acest lucru ar plasa Ungaria pe o traiectorie de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, dacă se mențin politicile actuale, există riscul ca în 2020 să apară o abatere de la acest obiectiv. În linii mari, Consiliul este de părere că, începând cu 2019, vor trebui adoptate măsuri suplimentare semnificative pentru a se asigura respectarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere, în conformitate cu recomandarea adresată Ungariei la XX iunie 2019, astfel încât să se corecteze abaterile semnificative constatate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.

(9)Rata globală de ocupare a forței de muncă s-a îmbunătățit în mod semnificativ în contextul unei puternice expansiuni economice, dar nu a adus beneficii tuturor grupurilor în mod egal. Diferențele în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și salariile între grupurile de competențe și între bărbați și femei continuă să fie mari în comparație cu media UE. Diferența de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă este semnificativă, în parte ca urmare a ofertei limitate de servicii de bună calitate în domeniul îngrijirii copiilor. Rezultatele pe piața forței de muncă pentru diverse grupuri vulnerabile, inclusiv pentru romi și pentru persoanele cu handicap, sunt slabe. În pofida reducerii sale, programul de lucrări publice, care nu este eficace în a-i orienta pe participanți către locurile de muncă de pe piața primară a muncii, rămâne considerabil. Celelalte politici menite să ajute șomerii sau persoanele inactive să își găsească un loc de muncă sau să urmeze un program de formare nu sunt direcționate îndeajuns către aceste grupuri. Dezvoltarea competențelor digitale ar putea contribui la îmbunătățirea capacității de inserție profesională. Unele măsuri adoptate recent vizează reintegrarea pe piața forței de muncă a mai multor lucrători pensionați și creșterea numărului acestora în timp. Situația generală a sărăciei în Ungaria s-a îmbunătățit începând din 2013. Durata indemnizațiilor de șomaj este cea mai scurtă din UE, fiind de maximum trei luni, ceea ce este cu mult sub media timpului necesar pentru găsirea unui loc de muncă.

(10)Procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială este în scădere. A existat o trecere clară de la prestațiile sociale la sprijinul legat de muncă acordat familiei și la prestațiile în natură, care nu sunt însă suficient de bine direcționate către cei săraci. În pofida extinderii subvențiilor pentru deținerea de proprietăți, nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire în ceea ce privește furnizarea de locuințe sociale.

(11)Rezultatele în materie de educație se situează sub media UE și evidențiază disparități teritoriale ample. Rata de părăsire timpurie a școlii este mai ridicată, iar rata de absolvire a învățământului terțiar este inferioară mediei din UE. Sistemul educațional îngreunează mobilitatea socială. Elevii sunt orientați de timpuriu către diferite tipuri de școli, ceea ce antrenează discrepanțe mari în privința rezultatelor în materie de educație și a perspectivelor de ocupare a unui loc de muncă. Proporția școlilor în care majoritatea elevilor sunt romi a crescut de la 10 % în 2008 la 15 % în 2017. Impactul măsurilor recente care vizează distribuirea uniformă în școli a elevilor defavorizați este limitat de scutirea școlilor nestatale de obligația de a înscrie elevi defavorizați. Copiii defavorizați tind să fie concentrați în școlile profesionale din învățământul secundar, unde prevalează niveluri mai slabe ale competențelor de bază, rate mai ridicate de abandon școlar și perspective de remunerație și de carieră mai puțin favorabile. Participarea redusă a grupurilor defavorizate, în special a romilor, la o educație de calitate reprezintă o ocazie ratată de întărire a capitalului uman. Penuria de profesori rămâne, de asemenea, o provocare. Salariile profesorilor au crescut în ultimii ani, dar sunt încă relativ scăzute, în comparație cu alți absolvenți ai învățământului terțiar. Numărul scăzut de studenți care participă la învățământul superior nu este în concordanță cu cererea ridicată de lucrători cu înaltă calificare și cu prima de salarizare a absolvenților învățământului terțiar, care este cea mai ridicată din UE. Autonomia financiară de care beneficiază instituțiile de învățământ superior din Ungaria este cea mai redusă din UE. În plus, modificarea din aprilie 2017 a Legii privind învățământul superior, care a stabilit cerințe suplimentare pentru ca universitățile internaționale să poată funcționa în Ungaria, a ridicat noi preocupări cu privire la libertatea academică. În 2018, universitatea maghiară cel mai bine clasată la nivel internațional și-a manifestat intenția de a părăsi țara din cauza incertitudinii în materie de reglementare generate de respectiva modificare.

(12)Rezultatele în materie de sănătate sunt în urmă față de majoritatea celorlalte țări din UE, reflectând atât stiluri de viață nesănătoase, cât și eficacitatea limitată a furnizării de asistență medicală. Prevalența fumatului, a tulburărilor cauzate de consumul de alcool și a obezității este una dintre cele mai ridicate din UE. Cetățenii maghiari sunt printre cei mai susceptibili din UE de a muri prematur din cauza calității deficitare a aerului. Numărul de decese care pot fi evitate este unul dintre cele mai ridicate din UE, în parte din cauza controlului și a gestionării inadecvate a asistenței medicale primare. Există disparități socioeconomice semnificative în ceea ce privește accesul la o asistență medicală de calitate. Cheltuielile publice în domeniul asistenței medicale se situează sub media UE, iar cetățenii se bazează pe plăți directe pentru a avea acces la servicii de calitate, ceea ce riscă să adâncească și mai mult decalajul socioeconomic în domeniul sănătății. Sistemul rămâne puternic axat pe spitale, cu deficiențe în ceea ce privește asistența medicală primară, în special depistarea timpurie și prevenirea bolilor cronice. Un deficit considerabil de personal medical împiedică accesul la îngrijire în zonele mai sărace.

(13)Creșterea capacității de cercetare și inovare ar putea îmbunătăți performanțele modeste ale Ungariei în materie de inovare și ar putea spori productivitatea. Nivelul scăzut al acumulării de active intelectuale se reflectă în numărul redus de cereri de brevete, de mărci și de proiecte, în numărul mic de întreprinderi inovatoare și în nivelul scăzut de internaționalizare a întreprinderilor mici și mijlocii. Firmele mai mici sunt deosebit de reticente în ceea ce privește inovarea, fapt care împiedică participarea lor la lanțurile valorice globale. Activitatea de C&D a întreprinderilor este concentrată în câteva societăți mari, cu capital străin, beneficiind de un sprijin guvernamental generos. Sprijinirea cooperării dintre mediul științific și mediul de afaceri ar contribui la o mai bună performanță în materie de inovare și de transfer de tehnologie. Calitatea bazei științifice publice este afectată de politicile ineficiente în domeniul C&D și de subfinanțare, cheltuielile cu C&D aferente sectorului public situându-se cu mult sub media UE. Măsurile politice recente menite să reducă finanțarea și să limiteze independența forurilor academice și de cercetare creează nesiguranță în cadrul forumurilor academice și de cercetare, ceea ce poate duce la emigrarea celor mai mari talente din domeniul cercetării și la un declin persistent al calității cercetării.

(14)Conectivitatea redusă în domeniul transportului public local și costurile ridicate pentru persoanele care fac naveta între domiciliu și locul de muncă contribuie la apariția șomajului în zonele defavorizate. Starea precară a rețelelor rutiere și feroviare reprezintă un obstacol în calea mobilității și reduce siguranța călătoriilor, peste jumătate din rețeaua rutieră aflându-se într-o stare precară, în special în regiunile defavorizate. Rețelele de transport sunt concentrate pe Budapesta, în timp ce rețelele locale și conexiunile care traversează țara nu sunt bine dezvoltate. Congestionarea rutieră este o provocare din ce în ce mai mare și o barieră în calea productivității în zonele urbane ale Ungariei. În plus, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier au crescut puternic în ultimii 5 ani. Navigația interioară pe Dunăre, care suferă de pe urma nivelului scăzut al apelor, ar putea fi îmbunătățită printr-o reglementare mai puțin restrictivă.

(15)Eficiența energetică în sectorul rezidențial rămâne slabă. Rețeaua de generare a energiei electrice trebuie să se adapteze la rolul tot mai important al producției descentralizate de energie electrică din surse regenerabile. Jumătate din teritoriul Ungariei este puternic expus riscurilor legate de schimbările climatice, inclusiv secetei și inundațiilor, ceea ce impune necesitatea de a investi în gestionarea apelor pe principalele fluvii. Poluarea aerului și calitatea apei rămân un subiect de îngrijorare. Principalele surse de poluare sunt arderea combustibililor solizi în gospodării, agricultura și emisiile din sectorul transporturilor. Economia circulară se află încă într-o fază inițială, reciclarea deșeurilor municipale este prea puțin dezvoltată, iar instrumentele economice sunt insuficiente pentru a face față provocărilor de mediu din Ungaria.

(16)Persistă motive de îngrijorare referitor la prevenirea și urmărirea penală a cazurilor de corupție. Mai mulți indicatori sugerează că expunerea Ungariei la corupție a crescut în ultimii ani. Riscurile de corupție și favoritismul denaturează alocarea resurselor, deoarece acestea nu sunt direcționate către cele mai productive firme. Funcționarea parchetelor este de o importanță crucială pentru combaterea corupției. Chiar dacă măsurile de combatere a micii corupții par să fi fost aplicate cu un oarecare succes, nu există încă indicii că, în cazul apariției unor acuzații grave, se iau măsuri ferme pentru a urmări în justiție cazurile de corupție în care sunt implicați funcționari de rang înalt sau persoane din anturajul imediat al acestora. Răspunderea privind deciziile de închidere a investigațiilor constituie un motiv de îngrijorare, întrucât nu există căi de atac eficace pentru contestarea unor astfel de decizii. Faptul că instituțiile publice limitează, inclusiv prin aplicarea unor taxe disuasive, accesul la informații, împiedică, de asemenea, prevenirea corupției.

(17)Sistemul de control și echilibru, care este esențial pentru asigurarea independenței judiciare, s-a fragilizat și mai mult în cadrul sistemului instanțelor de drept comun. Consiliul Judiciar Național întâmpină din ce în ce mai multe dificultăți în contrabalansarea competențelor președintelui Oficiului Național al Magistraturii. Această situație suscită preocupări cu privire la independența sistemului judiciar. În ceea ce privește Legea referitoare la instanțele administrative, trebuie reținut faptul că guvernul a prezentat, la data de 30 mai 2019, un proiect de lege privind retragerea legii referitoare la intrarea în vigoare a legii privind instanțele administrative, precum și a anumitor dispoziții tranzitorii.

(18)Cadrul privind achizițiile publice s-a îmbunătățit în ultimii ani, însă există în continuare obstacole în calea concurenței. Printre acestea se numără recurgerea la anumite proceduri care fac obiectul unei publicități limitate, precum și existența unor iregularități sistemice în cadrul procedurilor de licitație, în special în ceea ce privește criteriile de selecție și de atribuire inadecvate și inegalitatea de tratament a ofertanților. În timp ce unii indicatori prezintă îmbunătățiri, numărul procedurilor cu un singur ofertant este încă ridicat. Utilizarea pe scară mai largă a achizițiilor publice electronice ar putea spori și mai mult eficiența și transparența.

(19)În Ungaria, structurile și procedurile de dialog social sunt încă insuficiente și nu permit o implicare semnificativă a partenerilor sociali în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor. Deficiențele în ceea ce privește implicarea părților interesate și transparența limitată subminează baza de date concrete și calitatea procesului de elaborare a politicilor. Acest lucru antrenează modificări frecvente și imprevizibile ale reglementărilor și descurajează investițiile cu valoare adăugată ridicată.

(20)S-au luat măsuri menite să îmbunătățească în continuare sistemul fiscal, dar persistă anumite provocări. Chiar dacă sarcina fiscală asupra veniturilor salariale a scăzut, aceasta rămâne ridicată pentru persoanele cu venituri mici. Impozitele specifice anumitor sectoare și numărul ridicat de impozite mici fac ca sistemul fiscal să fie complex și sporesc costurile de asigurare a conformității, în special pentru firmele mai mici.

(21)Barierele de reglementare și implicarea statului pe piețele produselor îngreunează procesul de selecție a întreprinderilor eficiente și limitează concurența. Autoritățile continuă să încredințeze anumite servicii firmelor de stat sau firmelor private create special în acest scop. Anumite acte legislative și măsuri adaptate în acest sens, precum și derogările ad-hoc de la controlul concurenței împiedică buna funcționare a pieței și împiedică investițiile. Lipsa de predictibilitate a cadrului juridic este o altă problemă, în special în sectorul comerțului cu amănuntul, care în ultimii ani s-a confruntat cu modificări frecvente ale legislației. Un act de lege care impune obținerea unei autorizații speciale suplimentare pentru modificarea utilizării sau a structurării spațiilor de vânzare cu amănuntul a fost introdus anul trecut. Reglementarea profesiilor rămâne, de asemenea, restrictivă. Lipsa concurenței în aceste sectoare poate prejudicia inovarea și eficiența.

(22)Combaterea planificării fiscale agresive este esențială pentru ca sistemele fiscale să devină mai eficiente și mai echitabile. Efectele de propagare între statele membre ale strategiilor de planificare fiscală agresivă ale contribuabililor impun o acțiune coordonată a politicilor naționale care să completeze legislația UE. Ungaria a luat măsuri împotriva planificării fiscale agresive, dar înregistrează intrări și ieșiri de capital relativ mari prin intermediul unor entități cu scop special, care nu au niciun impact sau au doar un impact redus asupra economiei reale. Din cauza faptului că nu se percep impozite reținute la sursă pentru dividendele distribuite în străinătate (de la rezidenți UE la rezidenți din țări terțe) și pentru dobânzile și redevențele plătite de societățile cu sediul în Ungaria, aceste plăți se pot sustrage complet de la impozitare dacă nu sunt impozitate în jurisdicția destinatară.

(23)Programarea fondurilor UE pentru perioada 2021-2027 ar putea contribui la eliminarea unora dintre lacunele identificate în recomandări, în special în domeniile vizate de anexa D la raportul de țară 7 . Acest lucru i-ar permite Ungariei să valorifice la maximum fondurile respective în ceea ce privește sectoarele identificate, ținând seama de disparitățile regionale.

Choose the experimental features you want to try