Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Dimensiunea socială a pescuitului”

(aviz exploratoriu)

(2020/C 14/09)

Raportor: Gabriel SARRÓ IPARRAGUIRRE

Sesizare	Comisia Europeană, 27.3.2019
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Data adoptării în sesiunea plenară	14.5.2019
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	4.9.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	25.9.2019
Sesiunea plenară nr.	546
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	137/0/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Competitivitatea durabilă trebuie să ia în considerare două noi dimensiuni: cea de mediu și cea socială (1). CESE consideră că este esențial ca politicile în domeniul pescuitului să fie elaborate dintr-o perspectivă care să țină seama nu numai de mediu, ci și de importanța globală a pescuitului, de impactul lui asupra restului economiei și de rolul care îi revine în siguranța maritimă, în furnizarea de alimente sănătoase și folositoare pentru sănătate, precum și în stabilirea populației în zonele vulnerabile (2). CESE subliniază importanța pescuitului la scară mică și necesitatea de a asigura un mediu legislativ favorabil, care să permită acestui sector să acționeze în mod durabil și să asigure locuri de muncă care sunt deosebit de importante în multe comunități costiere. Rolul femeilor și importanța contribuției lor trebuie să se bucure de mai multă recunoaștere, obiectivul final constând în asigurarea echității de gen.

1.2.

CESE recomandă să se asigure coerența normativă între măsurile referitoare la conservarea resurselor biologice marine și normele privind siguranța și condițiile de muncă pe mare, prin intermediul unor evaluări ale impactului care să vizeze: (i) ocuparea forței de muncă, (ii) salariile, (iii) construcția și navigabilitatea navelor de pescuit, (iv) condițiile de viață și de muncă demne și (v) formarea și certificarea pescarilor. De asemenea, CESE solicită o mai bună coordonare între diferitele departamente și servicii ale administrațiilor publice la toate nivelurile, pentru o gestionare integrală a sectorului.

1.3.

CESE solicită Comisiei Europene ca, în cadrul programului său de lucru, să elaboreze o propunere de directivă pentru a include în acquis-ul comunitar Convenția Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, în vederea asigurării unor standarde de formare și certificare armonizate și a îmbunătățirii siguranței maritime în domeniul pescuitului.

1.4.

CESE invită toate instituțiile și actorii sociali să promoveze îmbunătățirea imaginii activității de pescuit, ca o carieră profesională și o oportunitate de angajare atât pentru absolvenți, cât și pentru membrii echipajului, și să abordeze problema sărăciei sociale și a condițiilor precare de viață și de muncă, foarte des întâlnite în multe comunități de pescari și orașe portuare.

1.5.

CESE îndeamnă Comisia Europeană să propună modificări concrete ce trebuie aduse Regulamentului de bază privind politica comună în domeniul pescuitului (PCP) pentru ca, în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de locuit și de siguranță ale navelor de pescuit, măsurarea tonajului brut și a puterii să nu fie luată în considerare la calcularea capacității de pescuit (3).

1.6.

CESE solicită statelor membre să ratifice Convenția nr. 188 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), oferind mijloacele necesare pentru transpunerea corectă în legislația națională și pentru punerea ei în aplicare și, după caz, delegând unor întreprinderi de clasificare funcțiile de inspecție și de certificare, date fiind problemele de coordonare a acestor funcții în unele țări.

1.7.

CESE reamintește statelor membre că este important să transpună în legislațiile lor naționale, înainte de 15 noiembrie 2019, Directiva (UE) 2017/159 a Comisiei (4), prin care se include în acquis-ul Uniunii Convenția nr. 188 a OIM. De asemenea, îndeamnă Comisia să prezinte cât mai curând cu putință o propunere de directivă complementară care să cuprindă dispoziții privind controlul și respectarea normelor, la fel ca în cazul transportului maritim, pentru a institui un regim armonizat al inspecțiilor.

1.8.

CESE recomandă o mai mare coerență între politica în domeniul pescuitului și politica comercială. În consecință, țările implicate în pescuitul ilegal și în încălcări grave ale dreptului muncii nu ar trebui să beneficieze de acces preferențial pe piața internă. În acest context, nici pentru produsele care provin din aceste țări nu ar trebui să se acorde instrumente de preferință tarifară precum contingentele autonome.

2.   Introducere și context

2.1.

Pescuitul este o ocupație tradițională de mare importanță sub aspect cultural, căreia îi revine un rol-cheie în multe comunități costiere ale Uniunii Europene, ca sursă esențială în domeniul alimentației și al nutriției, al ocupării forței de muncă, al comerțului, al bunăstării economice și al activităților recreative. Fără îndoială, este nevoie urgentă de regenerarea stocurilor de pește și a resurselor ecologice, dar, după cum a subliniat CESE în avizele sale anterioare, timp de mulți ani, toate eforturile internaționale au fost orientate către asigurarea durabilității mediului, acordându-se puțină atenție durabilității economiei și foarte puțină celei sociale, precum și siguranței maritime.

2.2.

Cu toate acestea – și în pofida progreselor tehnologice continue –, pescuitul este considerat în continuare o activitate cu risc ridicat, din cauza unor factori precum condițiile climatice, cerințele fizice și un mediu de lucru în continuă schimbare. Acest lucru este susținut, la rândul său, de date statistice care confirmă faptul că pescuitul este o ocupație periculoasă în comparație cu alte sectoare. Potrivit statisticilor privind accidentele de muncă din sectorul maritim publicate de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) (5), în Uniunea Europeană, în special, aproape 120 de nave de pescuit s-au pierdut pe mare în perioada 2011-2017. Îndeosebi anul 2016 a fost unul dezastruos, având în vedere că s-au raportat până la 525 de accidente și incidente maritime, în cursul cărora 55 de pescari și-au pierdut viața pe mare, 30 au fost grav răniți, 184 vătămați, iar 14 nave au dispărut. Acest lucru arată că mulți pescari încă sunt răniți grav sau chiar își pierd viața în timp ce lucrează pe mare pentru a-și câștiga existența și pentru a fi de folos societății, căreia îi furnizează alimente.

2.3.

Raportul EMSA subliniază însă și faptul că 63 % din incidentele care au avut loc la bordul navelor de pescuit trebuie puse – în majoritatea cazurilor (65 %) – pe seama unor erori umane în cadrul activităților pescărești. Acest lucru demonstrează importanța formării și perfecționării echipajelor, în ansamblul sectorul pescuitului, nu numai pentru navele cu o lungime de 24 de metri sau mai mare. Pescarii independenți și proprietarii de nave mici care lucrează alături de echipajul acestora ar trebui să aibă și ei acces la formare, nu numai ca meșteșugari, ci și ca administratori de întreprinderi.

2.4.

Numărul total al locurilor de muncă în echivalent normă întreagă din flota UE a scăzut în medie cu 1,3 % în fiecare an, începând cu 2008 (6), în parte din cauza scăderii capacității flotei. De fapt, în pofida extinderilor UE, numărul navelor din Uniune a fost în 2018 de 81 644, adică cu 22 203 mai puține decât în 1996, dintre acestea numai 65 400 fiind în continuare active.

2.5.

În pofida celor menționate anterior, salariul mediu pe echivalent normă întreagă a crescut cu 2,7 % în fiecare an. Performanța economică a flotei UE continuă să înregistreze beneficii nete record, de 1,3 miliarde EUR în 2016 (7). Aceste rezultate bune se datorează în principal prețurilor competitive de la prima vânzare, prețurilor scăzute ale combustibililor, îmbunătățirii eficienței operaționale a navelor și creșterii anumitor stocuri importante. Cu toate acestea, trebuie precizat că datele revelă faptul că flotele din cinci state membre au înregistrat pierderi nete în 2016 (Croația, Cipru, Finlanda, Lituania și Malta). Datele arată, de asemenea, că, în 2016, flota de coastă a generat profituri nete de 132 milioane EUR, cu o îmbunătățire semnificativă în comparație cu 2015 (+ 36 %). Cu toate acestea, acest segment de flotă a generat pierderi nete în șapte state membre în 2016.

2.6.

În pofida acestei tendințe pozitive, a acordurilor sociale favorabile și a eforturilor depuse pentru îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de locuit la bord, a confortului și a telecomunicațiilor, sectorul pescuitului încă nu este atractiv pentru cei mai tineri. Poate pentru că această activitate se desfășoară într-un mediu natural ostil, poate din cauza lipsei unei concilieri adecvate a vieții de familie cu viața profesională a celor de la bord sau pentru că aceste îmbunătățiri nu au fost comunicate corespunzător: cert este că nici măcar în timpul crizei economice din ultimii ani nu s-a reușit atragerea celor mai tineri către acest sector. Puțini potențiali antreprenori își încep activitatea profesională în domeniul pescuitului; în unele țări, proprietarul unei nave mici nu are dreptul la pensionare anticipată, chiar dacă lucrează în aceleași condiții grele ca angajații săi. Aspectele sociale nu se limitează doar la condițiile de pescuit de pe vas, condițiile de viață pe uscat trebuind și ele a fi îmbunătățite. Unele studii au arătat că comunitățile de pescari si orașele portuare se confruntă adesea cu un nivel ridicat de sărăcie, cu lipsa serviciilor publice și cu condiții precare de viață. De asemenea, se subestimează rolul pe care femeile, în special cele care colaborează cu soții lor sub aspect profesional, îl au în asigurarea prosperității sectorului. Sunt necesare studii suplimentare pe tema acestor aspecte sociale.

2.7.

Având în vedere aspectele prezentate, Comitetul îndeamnă Comisia Europeană să promoveze, să comunice și să propună măsurile necesare nu numai pentru a garanta siguranța maritimă și condiții decente de muncă, ci și pentru a atrage forță de muncă calificată, esențială pentru supraviețuirea și dezvoltarea unui sector strategic pentru Europa.

3.   Observații generale

3.1.

CESE pledează pentru o politică comună în domeniul pescuitului care să fie responsabilă și cuprinzătoare. Prin urmare, măsurile de conservare a resurselor biologice marine trebuie să fie coerente și să nu aducă atingere în niciun caz condițiilor de muncă și de viață decente la bordul navelor de pescuit, siguranței pe mare, formării și perfecționării pescarilor. Cu toate că pericolele inerente activității pe mare nu pot fi eliminate, poate fi redus totuși riscul de accidente și pot fi îmbunătățite condițiile de la bordul navelor, prin angajamentul asumat de autoritățile competente, de a reglementa industria pescuitului și de a-i consolida siguranța.

3.2.

CESE reamintește tuturor statelor membre și Uniunii Europene statutul lor de semnatare ale Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), care impune statelor de pavilion obligația de a garanta siguranța maritimă prin legislația lor internă, pe baza normelor convenite la nivel internațional; cu toate acestea, statele de pavilion pot, desigur, să introducă măsuri proprii de garantare a siguranței pe mare. Deși statele membre și-au asumat în mod foarte serios obligația de a reglementa dimensiunea socială a sectorului transportului maritim (în parte datorită eforturilor legislative depuse de Uniune), ratele de ratificare a convențiilor internaționale privind siguranța și condițiile de muncă în domeniul pescuitului maritim rămân foarte scăzute.

3.3.

Ca atare, Comitetul subliniază că este necesar să se promoveze în continuare aplicarea instrumentelor legislative internaționale existente, cum ar fi Convenția nr. 188 a OIM, care reglementează condițiile sociale la bordul navelor de pescuit, Acordul privind măsurile de competența statului portului pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (pescuitul INN) al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Acordul de la Cape Town pentru siguranța navelor de pescuit și Convenția internațională a OMI privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, din 1995 (STCW-F).

3.4.

CESE reamintește importanța garantării responsabilității sociale de-a lungul lanțului valoric din sectorul pescuitului și semnalează că modelul european de dialog social reprezintă un punct de referință pentru garantarea unor condiții de muncă decente în sectorul pescuitului. În acest context, CESE felicită partenerii sociali europeni care, în temeiul articolului 155 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), au negociat și au propus Directiva (UE) 2017/159, care transpune Convenția nr. 188 a OIM în dreptul Uniunii.

3.4.1.

Comitetul regretă totuși că pescarii independenți nu au putut fi incluși în domeniul de aplicare al reglementării, din cauza faptului că actorii sociali nu aveau competențe de negociere cu privire la acest aspect. Din acest motiv și având în vedere numărul mare de pescari independenți din UE, este necesar ca statele membre să ratifice Convenția nr. 188.

3.4.2.

În plus, Comitetul îndeamnă Comisia să finalizeze procesul de reglementare socială în domeniul pescuitului printr-o propunere de directivă complementară, care să cuprindă dispoziții privind controlul și respectarea normelor, pentru a asigura un regim de inspecție nediscriminatoriu între diferitele ape și flote europene în ceea ce privește interpretarea și aplicarea reglementării.

3.5.

Concluzia unui studiu recent al Parlamentului European privind formarea pescarilor (8) a arătat că lipsa unei reglementări comune privind formarea și certificarea pescarilor din UE (9) presupune un risc pentru siguranță, nu numai pentru pescarii înșiși, ci și pentru alți utilizatori ai apelor UE. Această carență legislativă poate fi corectată prin aplicarea Convenției STCW-F. Din acest motiv, CESE îndeamnă Comisia să instituie proceduri de transpunere a Convenției STCW-F în dreptul Uniunii, în vederea îmbunătățirii siguranței maritime pentru activitatea de pescuit, recunoscută pe scară largă ca fiind una dintre cele mai periculoase profesii.

3.6.

CESE îndeamnă Comisia Europeană să promoveze formarea în domeniul navigației și al pescuitului, ca metodă de profesionalizare a sectorului și de îmbunătățire a capacității lui de a promova locuri de muncă de calitate. În acest sens, parcursul de formare profesională ar trebui să promoveze cunoașterea bazată pe experiență și experimentare practică, fără a aduce atingere nivelului ridicat de competențe și aptitudini necesare profesioniștilor din domeniul maritim, cu accent pe modele precum formarea profesională duală. În acest scop, Comitetul solicită ca FEAMAP să fie utilizat în mod mai intensiv, să se diversifice posibilele obiective și să se autorizeze încorporarea FSE, ca fond complementar pentru formare, acordând o atenție deosebită pescuitului la scară mică.

3.7.

CESE reamintește că includerea Convenției în acquis-ul Uniunii ar aduce sectorului beneficii multiple, întrucât ar fi posibil să se garanteze libera circulație a lucrătorilor prin emiterea unui certificat de competență valabil în întreaga UE (spre deosebire de ceea ce se întâmplă în prezent), să se faciliteze mobilitatea pescarilor de la activități de pescuit la alte activități din domeniul maritim și să se dezvolte programe de formare armonizate în UE. Cu toate acestea, pentru o aplicare corespunzătoare a Convenției, este totuși necesar să se elaboreze orientări la nivel european pentru examinările medicale ale pescarilor, în vederea atestării capacității de muncă a acestora. Aceste orientări sunt necesare, de asemenea, pentru a asigura respectarea dispozițiilor articolului 10 din Convenția nr. 188 privind munca în domeniul pescuitului, potrivit căruia niciun pescar nu va putea lucra la bordul unei nave de pescuit fără un certificat medical valabil. În acest scop, Comitetul de dialog social sectorial pentru pescuitul maritim va elabora, în perioada 2019-2020, orientări pentru examinarea medicală a pescarilor.

3.8.

În conformitate cu cele de mai sus, CESE consideră ca fiind prioritare creșterea atractivității profesiei de pescar, atragerea talentelor și facilitarea incluziunii tinerilor în această activitate, care oferă locuri de muncă pentru peste 150 000 de membri de echipaj, prin colaborarea administrațiilor publice și a actorilor-cheie cu sectorul, în domeniul formării și al condițiilor de lucru. Acest lucru este necesar pentru a răspunde deficitului de personal, o problemă care amenință viabilitatea sectorului, identificată astăzi ca fiind cea mai gravă problemă cu care se confruntă flota europeană de pescuit. Reprezentanții industriei semnalează faptul că, în cazul în care nu se găsesc soluții pe termen scurt și mediu, multe nave vor fi nevoite să rămână la dană. Prin urmare, este necesar să se pună în aplicare planuri strategice în domeniul social, cu scopul de a atrage spre sectorul pescuitului lucrătorii europeni, pe de o parte, și, pe de altă parte, de a facilita angajarea străinilor. CESE recomandă încurajarea unei cariere în domeniul maritim și al pescuitului și prezentarea activității de pescuit ca pe o alegere profesională demnă și plină de oportunități pentru tineri.

3.9.

Neglijarea promovării sociale a sectorului pescuitului a condus la un interes mai scăzut al cetățenilor UE pentru îmbrățișarea acestei profesii. Acest lucru a contribuit, la rândul său, la creșterea numărului de locuri de muncă, în apele UE, pentru pescarii migranți (din țările care nu fac parte din SEE), care, în anumite cazuri și țări, cad ușor pradă abuzurilor la locul de muncă (10). Particularitățile sectorului pescuitului, a cărui activitate se desfășoară pe mare pe perioade îndelungate de timp, face ca pescarii migranți să fie deosebit de vulnerabili.

3.10.

Pentru a aborda această problematică, în conformitate cu Rezoluția OIM adoptată la Reuniunea tripartită pe teme privind pescarii migranți din 2017 (11), CESE consideră că este esențial să se elaboreze principii generale și orientări practice pentru servicii echitabile care legate de piața forței de muncă din sectorul pescuitului, inclusiv: (a) orientări suficiente și adecvate pentru proprietarii de nave de pescuit și servicii (transfrontaliere) în ceea ce privește piața forței de muncă; (b) modele de contracte de servicii (transfrontaliere) care să vizeze piața forței de muncă din sectorul pescuitului; (c) orientări suficiente și adecvate pentru pescarii aflați în căutarea unui loc de muncă la bordul navelor de pescuit (străini) și (d) mecanisme de depunere a plângerilor. În acest scop, Comitetul de dialog social sectorial pentru pescuitul maritim va elabora, în perioada 2019-2020, orientări pentru condiții decente de angajare a pescarilor migranți.

3.11.

De asemenea, Comitetul solicită statelor membre ale UE să ratifice și să aplice Convenția nr. 188 a OIM, precum și să asigure respectarea acesteia. În plus, CESE invită Comisia Europeană să colecteze date și statistici privind situația pescarilor migranți în Europa.

3.12.

În conformitate cu articolul 22 din Regulamentul de bază privind PCP, statele membre depun eforturi în vederea atingerii unui echilibru stabil și durabil între capacitatea de pescuit a flotelor lor și posibilitățile lor de pescuit. În acest scop, statele membre se asigură că capacitatea de pescuit a flotelor lor nu depășește în niciun moment plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite pentru tonajul brut (volum) și pentru kW (putere). Prin intermediul unui studiu recent, cofinanțat de UE (12), referitor la impactul social al acestor plafoane, partenerii sociali europeni au semnalat faptul că limitarea tonajului brut are un impact negativ asupra siguranței, a confortului pescarilor și a calității peștelui, deoarece sancționează inițiativele care oferă navelor măsuri suplimentare de siguranță, confort și calitate, întrucât presupune ca surplusul de metri cubi să fie adăugat, de exemplu, în detrimentul volumului calei, volumului sălii mașinilor sau al rezervoarelor de combustibil.

3.13.

Pe baza celor de mai sus, CESE încredințează Comisiei Europene sarcina de a identifica și alte formule de măsurare a capacității de pescuit, după modelul Norvegiei sau al Islandei, care exclud din calcul spațiile destinate repausului, odihnei și agrementului, pe baza a diverși factori, cum ar fi cota alocată sau dimensiunea navei. În acest sens și în completare, ar trebui autorizată creșterea tonajului navelor atunci când volumele suplimentare răspund nevoii de îmbunătățire a siguranței și a confortului echipajelor.

3.14.

De asemenea, CESE avertizează că atât Convenția nr. 188, cât și Directiva (UE) 2017/159 impun, prin lege, mai mult spațiu pentru cazarea echipajului la bordul noilor nave de pescuit (construite după 15 noiembrie 2019). Un studiu recent, realizat în Franța, a semnalat, de asemenea, o creștere a timpului de lucru și o scădere a perioadelor de repaus, ceea ce conduce la creșterea riscului pentru sănătate și la riscuri profesionale pentru pescari. Constatări similare, publicate de Universitatea din Wageningen din Țările de Jos și de AZTI în Spania, confirmă deteriorarea condițiilor de muncă.

3.15.

CESE subliniază că obligația de debarcare necesită extinderea spațiului de depozitare a capturilor accidentale, care nu mai pot fi aruncate înapoi în mare, generând cheltuieli mai mari legate de combustibil din cauza spațiului limitat pentru speciile-țintă, precum și costuri suplimentare de descărcare, sortare manuală, cântărire și prelucrare (13). De asemenea, Comitetul remarcă faptul că obligația de debarcare pune în pericol siguranța la bordul navei și stabilitatea acesteia, având în vedere că presupune stivuirea mai multor cutii în cală și pe o înălțime mai mare, implicând riscul căderii încărcăturii aflate la înălțime.

3.16.

În plus, peștii care nu au dimensiuni suficient de mari nu pot fi comercializați în vederea consumului uman direct. Acest lucru determină irosirea peștelui, în special în statele membre din sudul UE care nu au fabrici de făină de pește, și reduce veniturile pescarilor, care primesc un preț derizoriu pentru aceste capturi.

3.17.

Acest fapt evidențiază un conflict juridic între articolul 15 din Regulamentul de bază privind PCP referitor la obligația de debarcare și Convenția nr. 188, în special normele privind orele de repaus (articolul 14). CESE îndeamnă Comisia Europeană să treacă la o evaluare a impactului și să propună măsuri adecvate pentru a soluționa neconcordanțele juridice dintre diferitele instrumente juridice adoptate de UE, care afectează pescarii.

3.18.

Vârsta medie a flotei europene este de 23 de ani, ajungându-se la cazuri extreme, cum ar fi cel al Spaniei, unde mai există încă peste 2 500 de nave care au mai mult de 40 de ani. Marea majoritate a acestor nave sunt de mici dimensiuni și sunt dotate cu echipamente pentru pescuitul la scară mică. Pentru a garanta siguranța la bordul navelor, condiții mai bune de locuit pentru membrii echipajului și cele mai bune condiții de lucru, CESE consideră că este necesar să fie pus în aplicare un plan de reînnoire și de modernizare a flotei. Acest plan se poate materializa prin crearea de instrumente financiare, Banca Europeană de Investiții (BEI) oferind acces la finanțare întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul pescuitului. Pe de altă parte, ar trebui ca viitorul Fond european pentru afaceri maritime și activități pescărești (FEAMAP) să prevadă sprijin pentru reînnoirea și modernizarea flotei, fără creșterea capacității de pescuit.

3.19.

În final, CESE dorește să se refere la politica comercială a Uniunii Europene. În prezent, peste 60 % din peștele consumat pe piața internă a UE provine din țări terțe. Multe dintre aceste importuri de produse pescărești fac obiectul unor acorduri comerciale care acordă preferințe tarifare, în special țărilor în curs de dezvoltare (sistem de preferințe generalizate, acorduri de parteneriat economic etc.). Există cazuri în care aceste preferințe sunt negociate cu țări terțe care nu respectă standarde de durabilitate socială și de mediu echivalente cu cele pe care trebuie să le respecte producătorii europeni, în conformitate cu reglementările UE (14). Acest lucru conduce la o situație de concurență neloială și la scăderea competitivității întreprinderilor europene. Eforturile depuse de UE pentru ca activitatea de pescuit și oferta de produse marine să fie durabile și responsabile din punct de vedere social sunt, prin urmare, incompatibile cu importul de produse provenind din anumite țări, care respectă în mică măsură sau nu respectă deloc durabilitatea și responsabilitatea socială.

3.20.

UE trebuie să își valorifice politica comercială pentru a asigura aplicarea unor norme similare privind durabilitatea socială și de mediu atât în cazul operatorilor europeni, cât și în cel al operatorilor străini, deschizând porțile pieței interne numai pentru produsele conforme. În caz contrar, UE ar trimite un mesaj greșit comunității internaționale, recompensându-i pe cei care au depus mai puține eforturi pentru durabilitatea stocurilor de pește și pentru tratamentul echitabil al persoanelor.

3.21.

CESE recomandă o mai mare coerență între politica în domeniul pescuitului și politica comercială. În consecință, statele în care există pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și abuzuri grave la locul de muncă nu ar trebui să beneficieze de un acces preferențial pe piața comunitară, ci dimpotrivă. În mod similar, nici contingentele tarifare autonome nu ar trebui să se aplice produselor provenind din țări identificate ca fiind implicate în pescuitul INN (cazul Thailandei, semnalat anterior de Comisia Europeană printr-un „cartonaș galben”). CESE propune utilizarea acestor instrumente numai în situația în care nu dispunem de o cantitate suficientă de produse europene pentru aprovizionarea piețelor noastre, și nu pentru a importa produse nedurabile la prețuri și mai mici. Acest instrument tarifar conduce, de asemenea, la o presiune mai mare asupra prețurilor practicate de producătorii din UE.

3.22.

Facilitarea accesului la pește la prețuri echitabile pentru persoanele cu un consum insuficient de omega-3 și de alți nutrienți ar trebui considerată o politică socială cu impact imediat asupra costurilor suportate de sistemul de sănătate. În multe țări din UE trebuie încă sporit consumul de fructe de mare, pentru ca populația să beneficieze de o dietă variată și sănătoasă

---

(1)  Avizul CESE pe tema „Să fim receptivi la preocupările cetățenilor Europei pentru un viitor durabil (Drumul către Sibiu și mai departe)” (JO C 228, 5.7.2019, p. 37).

(2)  Avizul CESE privind controlul pescuitului (JO C 110, 22.3.2019, p. 118).

(3)  Avizul CESE privind Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești (JO C 110, 22.3.2019, p. 104).

(4)  JO L 25, 31.1.2017, p. 12.

(5)  http://www.emsa.europa.eu/emsa-documents/latest/item/3156-annual-overview-of-marine-casualties-and-incidents-2017.html

(6)  https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/2018-annual-economic-report-eu-fishing-fleet-stecf-18-07

(7)  https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/2018-annual-economic-report-eu-fishing-fleet-stecf-18-07

(8)  http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/617484/IPOL_STU(2018)617484_EN.pdf

(9)  Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale are cerințe obligatorii pentru pescuitul în apă dulce, însă cerințele pentru pescuitul în mare nu au fost încă stabilite.

(10)  Avizul CESE pe tema „Planul multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului” (JO C 75, 10.3.2017, p. 109).

(11)  https://www.ilo.org/sector/activities/sectoral-meetings/WCMS_552794/lang–es/index.htm

(12)  http://www.chil.me/download-file/4bd3f613-0ecc-455b-a6ec-60262363eb24/analysis-on-gross-tonnage-and-propulsion-power-ceilings

(13)  Avizul CESE privind obligația de debarcare (JO C 311, 12.9.2014, p. 68).

(14)  Avizul CESE privind controlul pescuitului (JO C 110, 22.3.2019, p. 118).