EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018PC0386

Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a Programului UE de luptă antifraudă

COM/2018/386 final - 2018/0211 (COD)

Bruxelles,30.5.2018

COM(2018) 386 final

2018/0211(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Programului UE de luptă antifraudă

{SWD(2018) 294 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

În contextul pregătirii următorului cadru financiar multianual (CFM), ar trebui să se instituie un program pentru sprijinirea activităților de protejare a intereselor financiare ale UE și a asistenței administrative reciproce între autoritățile vamale.

În conformitate cu articolul 30 alineatul (4) din Regulamentul financiar din 2016 s-a efectuat o evaluare ex ante a noului program, sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei.

Prezenta propunere prevede ca dată de aplicare data de 1 ianuarie 2021 și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

Motive și obiective

Articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că statele membre și UE au obligația comună de a proteja interesele financiare ale Uniunii. Articolul 33 din TFUE prevede consolidarea cooperării vamale între statele membre și între acestea și Comisie. Execuția bugetelor multianuale ale Uniunii din trecut a fost însoțită de un set de măsuri menite să asiste statele membre și Uniunea în ansamblu în eforturile de prevenire și combatere a fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii și să sprijine asistența administrativă reciprocă și cooperarea în domeniul vamal și agricol. Prin aceste măsuri se numără (i) programul de cheltuieli „Hercule III” 1 , care sprijină o serie de activități de combatere a fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, (ii) Sistemul de informații antifraudă (Anti-Fraud Information System - AFIS), care este o activitate operațională constând, în esență, dintr-o serie de aplicații informatice în domeniul vamal ce funcționează în cadrul unui sistem de informații comun gestionat de Comisie și creat pentru a îndeplini sarcinile încredințate Comisiei prin Regulamentul 515/97 2 și (iii) Sistemul de gestionare a neregulilor (Irregularity Management System - IMS), care este un instrument de comunicații electronice securizate ce facilitează obligația statelor membre de a raporta neregulile depistate, inclusiv fraudele, și sprijină gestionarea și analizarea acestora. Deși este dificil să se cuantifice impactul lor financiar, acestea au contribuit la readucerea unor sume mari de bani la bugetul UE. De exemplu, programul „Hercule” a finanțat dezvoltarea instrumentului de monitorizare automată (Automated Monitoring Tool - AMT), un instrument informatic care identifică anomalii în fluxurile comerciale. Acesta a fost utilizat în mai multe operațiuni vamale și a avut un rol esențial în identificarea mecanismelor de fraudă prin subevaluare în importul de produse textile și de încălțăminte din țările terțe.

Experiențele anterioare arată că interesele financiare ale Uniunii sunt afectate atât de fraude, cât și de nereguli. În fiecare an, Raportul anual privind protecția intereselor financiare ale UE 3 demonstrează că, deși fluctuează, nivelul acestor nereguli, inclusiv al fraudelor, necesită acțiuni din partea Uniunii. În plus, următorul cadru financiar multianual (CFM) va fi pus în aplicare în contextul unor modificări semnificative ale cadrului legislativ și instituțional de protecție a intereselor financiare ale Uniunii, în special prin instituirea Parchetului European (EPPO) și punerea în aplicare a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (Directiva PIF) 4 .

Din perspectiva execuției bugetare, IMS nu este un program de finanțare, ci o activitate operațională. Comisia trebuie să desfășoare activități IMS ca urmare a dispozițiilor legislației sectoriale. Sistemul IMS trebuie întreținut și dezvoltat în mod corespunzător pentru a permite statelor membre să își îndeplinească obligațiile de raportare și să furnizeze Comisiei datele necesare pentru a analiza principalele realizări în detectarea și raportarea neregulilor, inclusiv a fraudelor legate de bugetul Uniunii în cadrul gestiunii partajate și a domeniilor legate de preaderare.

Din perspectiva execuției bugetare, ca și IMS, AFIS este o activitate operațională. În special din cauza creșterii nivelului de sofisticare a grupurilor infracționale și a apariției unor noi provocări în lupta împotriva fraudei, inclusiv legate de evoluțiile tehnologice, nevoia de asistență administrativă reciprocă între autoritățile vamale și de cooperare cu Comisia rămâne puternică.

Prin instituirea Programului UE de luptă antifraudă se va continua, în mare măsură, programul „Hercule III”, cu unele îmbunătățiri, cum ar fi posibilitatea de a finanța noi inițiative (de exemplu privind analiza datelor) și de a combina finanțarea cu baza de finanțare pentru AFIS și IMS. De asemenea, programul va valorifica pe deplin de posibilitățile create de noul Regulament financiar. Programul UE de luptă antifraudă va asigura continuitatea sprijinului acordat de Uniune pentru activitățile desfășurate de statele membre și de Comisie în ceea ce privește apărarea intereselor financiare ale Uniunii și pentru a sprijini asistența administrativă reciprocă între statele membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în domeniul vamal și cel agricol.

Programul UE de luptă antifraudă va consolida și raționaliza sprijinul existent al Uniunii îndreptat către eforturile de protejare a intereselor financiare ale Uniunii și către asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal și va exploata sinergiile și crea flexibilitate între diferitele acțiuni existente.

Programul va avea două obiective generale:

(1)protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene;

(2)oferirea de sprijin în domeniul asistenței reciproce dintre autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării unei aplicări corespunzătoare a legislației din domeniul vamal și cel agricol.

Direct legate de obiectivele generale, obiectivele specifice ale programului se vor axa pe trei aspecte:

(1)prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

(2)sprijinirea raportării neregulilor, inclusiv a fraudelor, cu privire la gestiunea partajată și la fondurile de asistență pentru preaderare din bugetul Uniunii;

(3)punerea la dispoziție a unor instrumente pentru schimbul de informații și sprijinul acordat activităților operaționale în materie de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal și cel agricol.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Mai multe acte juridice de la nivelul Uniunii vizează protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special: Regulamentul nr. 883/2013 de stabilire a normelor pentru investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) 5 , Regulamentul 515/97 privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal și agricol sau, mai recent, Regulamentul nr. 1939/2017 de punere în aplicare a cooperării consolidate privind instituirea Parchetului European 6 și Directiva PIF. Legislația sectorială prevede, de asemenea, dispoziții privind protecția intereselor financiare ale Uniunii. Programul UE de luptă antifraudă va acorda asistență statelor membre și organismelor relevante ale Uniunii pentru a le ajuta să protejeze mai bine interesele financiare ale Uniunii. Acesta ar trebui să sprijine instrumentele de politică menționate anterior.

În domeniul vamal, componenta AFIS a Programului UE de luptă antifraudă va continua să acopere activitățile aflate în sarcina Comisiei în temeiul Regulamentului 515/97. În cele din urmă, componenta IMS va acoperi diverse activități aflate în sarcina Comisiei în temeiul unor acte legislative sectoriale.

Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

În noul cadru financiar multianual se va institui un nou instrument pentru echipamentele de control vamal, care va sprijini buna funcționare a uniunii vamale, inclusiv prin sprijinirea achiziției de echipamente de control pentru autoritățile vamale. Programul UE de luptă antifraudă și programul „Echipamente de control vamal” vor fi complementare, deoarece fiecare se va concentra asupra diferitelor tipuri de sprijin destinat autorităților vamale: Programul UE de luptă antifraudă va sprijini, printre altele, achiziționarea de echipamente, inclusiv echipamente vamale mici pentru autoritățile vamale și nevamale ce urmează a fi utilizate în mod specific pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii, iar noul program „Echipamente de control vamal” urmărește mai degrabă să finanțeze achiziționarea de echipamente vamale mai mari pentru a îmbunătăți uniformitatea în ceea ce privește îndeplinirea controalelor vamale în toate statele membre.

De exemplu, următoarele tipuri de echipamente ar putea intra sub incidența Programului UE de luptă antifraudă fără a se suprapune cu instrumentul „Echipamente de control vamal”: echipamente criminalistice digitale, echipamente de supraveghere, echipamente de colectare a informațiilor, echipamente pentru combaterea traficului de țigarete, cum ar fi câinii dresați pentru detectarea drogurilor. În plus, spre deosebire de instrumentul „Echipamente de control vamal”, Programul UE de luptă antifraudă va oferi sprijin autorităților nevamale, cum ar fi autoritățile fiscale, autoritățile judiciare, poliția și inspectoratele de poliție de frontieră, ministerele, diversele organe de anchetă, organismele de luptă împotriva corupției etc.

Alte politici ale Uniunii în domenii precum cel vamal, al justiției și al afacerilor interne și programele relevante din cadrul acestor politici vor aborda provocările specifice din aceste domenii, fiind adiacente protejării intereselor financiare ale Uniunii. Nu se preconizează să existe suprapuneri între aceste programe și Programul UE de luptă antifraudă. În contextul pregătirii programelor anuale de activitate, se vor evita suprapunerile și se vor identifica sinergii între Programul UE de luptă antifraudă și alte programe relevante în domenii precum cel vamal, al justiției și al afacerilor interne.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temei juridic

Temeiul juridic al Programului UE de luptă antifraudă este articolul 325 din TFUE, care subliniază obligația comună a statelor membre și a Uniunii de a proteja interesele financiare ale Uniunii, coroborat cu articolul 33 din TFUE privind cooperarea vamală, dat fiind faptul că Regulamentul 515/97, care prevede aspectele operaționale finanțate de componenta AFIS a Programului UE de luptă antifraudă, se întemeiază pe articolul 33 din TFUE (pe lângă articolul 325 din TFUE) 7 .

Subsidiaritate

Neregulile, inclusiv fraudele, îndreptate împotriva bugetului Uniunii sunt, prin definiție, un fenomen care apare la nivelul întregii Uniuni și care nu se limitează la fiecare stat membru. Acest lucru este deosebit de evident atunci când fraudele au o dimensiune transfrontalieră din perspectiva cheltuielilor sau a veniturilor, de exemplu în cazurile de subevaluare a mărfurilor importate în vederea sustragerii de la plata taxelor vamale și, prin urmare, afectează în mod direct resursele proprii tradiționale ale Uniunii.

În ceea ce privește componenta „Hercule” a Programului UE de luptă antifraudă, intervenția la nivelul Uniunii privind protecția intereselor financiare ale Uniunii este justificată din perspectiva subsidiarității, întrucât facilitează cooperarea dintre Uniune și statele membre sau între statele membre, fără a aduce atingere responsabilităților statelor membre (de exemplu, de a elabora și a pune în funcțiune propriile sisteme de control specifice). Sprijinul care va fi acordat în temeiul prezentei inițiative va consolida cooperarea transfrontalieră.

Valoarea adăugată europeană a AFIS este dată de rolul său de coordonare, în special în ceea ce privește colectarea datelor și accesul la acestea, care nu ar putea fi îndeplinit la nivel național, precum și de facilitarea unei bune funcționări a misiunilor autorităților vamale naționale și a asistenței reciproce dintre acestea, precum și a cooperării cu Comisia.

IMS este singura bază de date de la nivelul Uniunii care consolidează informațiile raportate cu privire la nereguli, inclusiv fraude, în gestiunea partajată și fondurile de preaderare, pentru fiecare domeniu de acțiune a Uniunii și fiecare stat membru. Acest lucru permite efectuarea unor tipuri diferite de analiză și ajută la dezvoltarea unei politici a Uniunii de luptă antifraudă bazate pe date concrete. Valoarea adăugată a unei astfel de imagini la nivelul Uniunii constă în faptul că permite să se identifice riscuri și modele comune și să se definească și să se pună în aplicare abordări comune în materie de combatere a fraudei în vederea unei protecții efective și echivalente a intereselor financiare ale Uniunii.

În plus, activitățile din cadrul componentelor AFIS și IMS ale Programului UE de luptă antifraudă sunt efectuate la nivelul Uniunii în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, care, la rândul său, respectă principiul proporționalității.

Proporționalitate

Componenta „Hercule” a Programului UE de luptă antifraudă oferă statelor membre o asistență specifică pentru a-și îndeplini obligația de a proteja interesele financiare ale Uniunii. Aceasta se limitează la ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele propuse, și este, prin urmare, conformă cu principiul proporționalității.

Componentele AFIS și IMS ale programului acoperă doar obligațiile financiare impuse Comisiei prin legislația secundară și nu abordează aspectele operaționale ale AFIS și IMS. Prin urmare, propunerea respectă principiul proporționalității.

Alegerea instrumentului

Temeiul juridic al programului „Hercule” anterior (Regulamentul nr. 250/2014) va expira la sfârșitul anului 2020. Prin urmare, este necesară instituirea Programului UE de luptă antifraudă în temeiul unui nou regulament pentru a se asigura continuitatea sprijinului acordat de Uniune activităților desfășurate de Comisie și de statele membre, cu scopul de a oferi asistență în lupta împotriva fraudei. Adoptarea Programului UE de luptă antifraudă oferă posibilitatea de a combina componenta „Hercule” cu baza de finanțare AFIS și IMS, pentru raționalizarea și explorarea de sinergii operaționale, administrative și bugetare.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Programul „Hercule” a fost evaluat de două ori în ultimii ani. Raportul Comisiei privind evaluarea ex post a programului „Hercule II” (2007-2013) a fost adoptat și transmis Parlamentului European și Consiliului în mai 2015 8 . Raportul de evaluare intermediară a programului „Hercule III” (care a acoperit perioada 1 ianuarie 2014 - iunie 2017, respectiv prima jumătate a perioadei de șapte ani a programului) a fost adoptat și transmis de Comisie la începutul lunii ianuarie 2018 9 . În această evaluare s-a constatat că programul „Hercule III” și-a îndeplinit în mare măsură misiunea de a proteja interesele financiare ale Uniunii. Programul a fost, prin urmare, considerat ca fiind eficace. Acesta s-a dovedit relevant, urmând să se ia în considerare posibilitatea unei prelungiri a obiectivelor sale operaționale și adoptându-se mecanismele necesare pentru a se asigura coerența acestuia. De asemenea, s-a demonstrat faptul că, în general, programul a fost eficient. În cursul evaluării au fost sugerate modalități de îmbunătățire, cu scopul de a ușura sarcina generată de aplicare și de procesele de raportare. În acest scop, Comisia a început să utilizeze un sistem de gestionare electronic pentru transmiterea, prelucrarea și gestionarea cererilor de grant în cadrul programului. Existența unui astfel de program la nivelul Uniunii are o valoare adăugată clară, iar activitățile programului au fost considerate a fi durabile.

În ceea ce privește AFIS și IMS, întrucât nu sunt programe financiare, acestea nu sunt supuse ciclurilor de evaluare aferente. Există, cu toate acestea, anumiți indicatori care pot fi luați în considerare pentru a le evalua performanțele referitoare la activitățile operaționale aferente 10 . În plus, AFIS face obiectul unor rapoarte periodice efectuate de Comisie. În cele mai recente rapoarte de acest tip se indică faptul că peste 80 % dintre utilizatorii din statele membre sunt mulțumiți de funcționalitatea și performanțele diferitelor aplicații AFIS, precum și de formarea furnizată privind AFIS.

În Raportul special nr. 19/2017 privind procedurile de import, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a concluzionat că cererile specifice AFIS sunt instrumente eficace pentru a identifica eventualele cazuri de fraudă legate de descrierea eronată a originii și subevaluarea sau facturarea la un preț inferior. De asemenea, ele pot oferi instrumente utile pentru a estima deficitul de colectare a taxelor vamale 11 . În același raport special, Curtea de Conturi a afirmat, de asemenea, că instrumentele și programele Uniunii pentru schimbul de informații vamale și intensificarea cooperării nu și-au atins potențialul maxim. Raportul special a concluzionat, de asemenea, că unele sisteme informatice vamale AFIS sunt insuficient utilizate. În Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene nr. 10/2015 și nr. 24/2016 s-au făcut recomandări în ceea ce privește IMS.

Mai multe detalii privind evaluările retrospective ale programelor actuale pot fi găsite în secțiunea 1.2 din evaluarea ex ante care însoțește propunerea legislativă.

Consultările părților interesate

La 13 martie 2018, Comisia a organizat un atelier de o zi cu părțile interesate din statele membre (în principal reprezentanți ai serviciilor de coordonare antifraudă și ai administrațiilor vamale), cu scopul de a discuta opțiunile pentru activitățile viitoare ale programului. Consultarea a confirmat necesitatea de a continua sprijinul sub forma unui program al Uniunii de luptă antifraudă. Anexa 2 din evaluarea ex ante sintetizează concluziile acestei consultări specifice a părților interesate.

De asemenea, Comisia a efectuat o consultare publică deschisă pentru pregătirea viitoarelor acte legislative sectoriale care vor însoți propunerea pentru CFM de după 2020. Doar un număr foarte limitat de contribuții primite au vizat aspecte legate de Programul UE de luptă antifraudă.

Expertiza externă

Pentru a evalua performanța programului „Hercule III” s-a apelat la un contractant extern, astfel cum se prevede în Regulamentul 250/2014. Studiul independent 12 realizat de contractant a oferit o evaluare aprofundată la jumătatea perioadei de derulare a programului „Hercule III” și a prezentat unele idei despre posibilele obiective și activități ale programului în viitor, în special în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră între statele membre, cooperarea cu parteneri din afara Uniunii, precum și abordarea provocărilor reprezentate de noile evoluții tehnologice. S-a constatat, de asemenea, că numai câteva acțiuni au implicat schimburi de personal între administrațiile naționale și că numărul acțiunilor care au implicat participare internațională a fost redus.

Evaluarea impactului

Având în vedere că Programul UE de luptă antifraudă este o continuare, cu câteva adaptări, a inițiativelor existente (Hercule, AFIS și IMS) și ținând seama de structura și dimensiunea limitată a bugetului aferent, s-a considerat că nu este necesară o evaluare a impactului. S-a efectuat în schimb o evaluare ex ante în legătură cu noul program, sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei, în conformitate cu articolul 30 alineatul (4) din Regulamentul financiar din 2016.

Simplificare

Programul „Hercule III”, activitatea operațională AFIS și sistemul de raportare IMS au fiecare o contribuție valoroasă la protecția intereselor financiare ale Uniunii și la asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal. Programul UE de luptă antifraudă va reuni finanțarea acestor trei instrumente în cadrul unui program unic, cu avantajul că, pe de o parte, fiecare dintre acestea va continua să ofere serviciul specializat pentru care a fost creat și, pe de altă parte, vor fi puse în aplicare condițiile de eficientizare și creare de sinergii, precum și de reducere a sarcinii administrative și de simplificare a gestionării.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Pentru perioada 2021-2027, pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului UE de luptă antifraudă este de 181 207 000 EUR în prețuri curente.

Repartizarea detaliată pe ani, inclusiv creditele de plată și necesarul de resurse umane și administrative, sunt prezentate în fișa financiară legislativă care însoțește prezenta propunere.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Proiectul de regulament de instituire a Programului UE de luptă antifraudă prevede următorii trei indicatori referitori la obiectivele specifice ale programului:

(1)sprijinirea prevenirii și combaterii fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, măsurată prin:

·gradul de satisfacție privind activitățile organizate și (co)finanțate prin program;

·procentul de state membre care primesc sprijin în fiecare an în cadrul programului;

(2)gradul de satisfacție a utilizatorilor privind utilizarea Sistemului de gestionare a neregulilor;

(3)numărul informațiilor puse la dispoziție și numărul de activități sprijinite prin intermediul asistenței reciproce.

În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 13 , prin care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările legislației și politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni, Comisia va efectua o evaluare intermediară și o evaluare finală. Evaluările vor examina impactul programului pe baza indicatorilor și obiectivelor acestuia și vor oferi o analiză detaliată a măsurii în care programul poate fi considerat ca fiind relevant, eficace, eficient, oferind suficientă valoare adăugată europeană și coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include lecțiile învățate, pentru a identifica orice probleme sau potențial de îmbunătățire în continuare a acțiunilor sau rezultatelor acestora. Concluziile evaluării, împreună cu observațiile formulate, vor fi comunicate Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și Curții de Conturi a Uniunii Europene.

Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

Capitolul I din regulament stabilește parametrii de bază pentru noul Programul UE de luptă antifraudă pentru perioada 2021-2027 a următorului CFM, inclusiv domeniul de aplicare al programului și pachetul său financiar, defalcat pe cele trei componente ale sale (Hercule, AFIS și IMS). Capitolul I prevede, de asemenea, condițiile de participare a țărilor terțe la program. În ceea ce privește punerea în aplicare a programului, capitolul I face trimitere într-o mare măsură la Regulamentul financiar. Pentru costurile acoperite de AFIS, regulamentul prevede în anexa I o listă orientativă de costuri acoperite de program.

Capitolul II prevede detalii privind punerea în aplicare a programului prin intermediul granturilor, în special în ceea ce privește posibilii beneficiari ai granturilor. Printre aceștia se numără autoritățile publice care pot contribui la realizarea unuia dintre obiectivele programului și care sunt instituite într-una din următoarele țări: un stat membru ori o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta, o țară terță asociată la program sau o țară terță care figurează în programul de lucru.

Capitolul III include dispoziții privind programarea, monitorizarea și evaluarea aspectelor legate de program. În special, acesta prevede indicatorii și metodele de raportare aplicate și stabilește proceduri de evaluare intermediară. Acesta stabilește, de asemenea, competența Comisiei de a adopta acte delegate în scopuri strict definite.

Capitolul IV prevede dispozițiile tranzitorii și finale, abrogarea Regulamentului privind programul „Hercule III”, precum și dispozițiile privind finanțarea AFIS în cadrul Regulamentului (CE) nr. 515/97.

2018/0211 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Programului UE de luptă antifraudă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 33 și 325,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi ( 14 ),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În temeiul articolului 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Comisia și statele membre trebuie să combată fraudele, corupția și orice alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Uniunea ar trebui să sprijine activitățile din aceste domenii.

(2)Prin sprijinul anterior pentru astfel de activități acordat prin intermediul Deciziei nr. 804/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului 15 (programul „Hercule”), care a fost modificată și aplicarea acesteia a fost prelungită prin Decizia nr. 878/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului 16 (programul „Hercule II”), la rândul său abrogată și înlocuită de Regulamentul nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 17 (programul „Hercule III”), s-au putut intensifica activitățile întreprinse de Uniune și de statele membre în ceea ce privește combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

(3)Sprijinirea raportării, de către statele membre și țările candidate și entitățile potențial candidate, a neregulilor și a fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS) este o cerință a legislației sectoriale pentru următoarele fonduri sau instrumente: Fondul european de garantare agricolă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală 18 , Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime 19 , Fondul pentru azil, migrație și integrare, Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor 20 , Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane 21 și asistența pentru preaderare 22 în ceea ce privește perioada de programare 2014-2020 și ulterior. ISM este un instrument de comunicații electronice securizate prin care se facilitează îndeplinirea de către statele membre, țările candidate și entitățile potențial candidate a obligației acestora de a raporta neregulile depistate și care sprijină gestionarea și analiza neregulilor.

(4)Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului 23 și Decizia 2009/917/JAI a Consiliului 24 prevăd obligația Uniunii de a sprijini asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol.

(5)Sprijinul este acordat pentru o serie de activități operaționale. Printre acestea se numără Sistemul de informații antifraudă (AFIS), o platformă tehnologică care cuprinde un set de aplicații utilizate în cadrul unui sistem de informații comun gestionat de Comisie. IMS este, de asemenea, utilizat în platforma AFIS. Acest sistem necesită finanțare stabilă și previzibilă în timp pentru a-i asigura sustenabilitatea.

(6)Sprijinul acordat de Uniune în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii, al raportării neregulilor și al asistenței administrative reciproce și cooperării în domeniul vamal și în cel agricol ar trebui să fie raționalizat în cadrul unui singur program, Programul UE de luptă antifraudă („programul”), cu scopul de a spori sinergiile și flexibilitatea bugetară și de a simplifica gestionarea.

(7)Prin urmare, programul combină o componentă similară programului Hercule, o altă componentă care asigură finanțarea IMS și o a treia componentă care finanțează activitățile aflate în sarcina Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97, inclusiv platforma AFIS.

(8)Platforma AFIS cuprinde mai multe sisteme de informații, inclusiv Sistemul de informații al vămilor (SIV). SIV este un sistem de informații automatizat care vizează sprijinirea statelor membre în prevenirea, investigarea și urmărirea penală a operațiunilor care încalcă legislația vamală sau agricolă, prin sporirea, printr-o difuzare mai rapidă a informațiilor, a eficacității procedurilor de cooperare și de control ale administrațiilor lor vamale. SIV acoperă atât cazurile de cooperare administrativă, cât și cele de cooperare polițienească în cadrul unei singure infrastructuri. În sensul cooperării administrative, SIV este instituit prin Regulamentul (CE) nr. 515/97, adoptat în temeiul articolelor 33 și 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În sensul cooperării polițienești, SIV este instituit prin Decizia 2009/917/JAI a Consiliului, adoptată în temeiul articolului 30 alineatul (1) litera (a) și al articolului 34 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Dimensiunea legată de cooperarea polițienească a SIV nu poate fi disociată, din punct de vedere tehnic, de dimensiunea administrativă, întrucât ambele aspecte sunt exploatate în cadrul aceluiași sistem IT. Având în vedere faptul că SIV este doar unul dintre diferitele sisteme de informații care funcționează în cadrul AFIS și că numărul de cazuri de cooperare polițienească este mai mic decât numărul de cazuri de cooperare administrativă în SIV, dimensiunea legată de cooperarea polițienească a AFIS este considerată accesorie dimensiunii administrative.

(9)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 25 ], pentru Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare anuale.

(10)Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și instituie în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin intermediul granturilor, al achizițiilor, al premiilor și al execuției indirecte, precum și verificări privind responsabilitatea actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE.

(11)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de nerespectare. Acest lucru ar trebui să includă luarea în considerare a posibilității utilizării de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(12)Pentru a asigura continuitatea, în cadrul programului, a finanțării tuturor activităților aflate în sarcina Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97, inclusiv a platformei AFIS, anexa I oferă o listă orientativă a activităților care urmează să fie finanțate.

(13)Achiziționarea de echipamente prin intermediul instrumentului de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal 26 poate avea un impact pozitiv asupra combaterii fraudei care afectează interesele financiare ale UE. Există o responsabilitate comună de a se evita suprapunerile în cadrul sprijinului oferit de Uniune, pe de o parte, prin instrumentul Uniunii de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal și, pe de altă parte, prin program. Programul ar trebui, în esență, să își canalizeze sprijinul către achiziția de tipuri de echipamente care nu intră sub incidența instrumentului Uniunii de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal sau de echipamente pentru care beneficiarii sunt alte autorități decât cele vizate de instrumentul Uniunii de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal. Evitarea suprapunerilor ar trebui să fie asigurată, în special, în contextul pregătirii programelor de lucru anuale.

(14)Programul ar trebui să fie deschis participării țărilor din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) care fac parte din Spațiul Economic European (SEE). De asemenea, ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și entităților potențial candidate, precum și țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii, stabilite în acordurile-cadru aferente, în deciziile Consiliului de asociere sau în acorduri similare. De asemenea, programul ar trebui să fie deschis și altor țări terțe, cu condiția ca acestea din urmă să încheie un acord specific privind participarea lor la programele Uniunii.

(15)Luând în considerare evaluările anterioare ale programelor „Hercule” și pentru a consolida programul, ar trebui să fie posibilă, în mod excepțional, și participarea persoanelor juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program, fără a fi necesar ca aceste entități să suporte costurile aferente participării lor.

(16)Programul ar trebui pus în aplicare ținându-se seama de recomandările și măsurile enumerate în Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2013 intitulată „Intensificarea luptei împotriva contrabandei cu țigări și a altor forme de comerț ilicit cu produse din tutun – O strategie globală a UE” 27 , precum și în Raportul din 12 mai 2017 privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a acestei comunicări 28 .

(17)Uniunea a ratificat Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului (denumit în continuare „protocolul”) în 2016. Protocolul ar trebui să aibă rolul de a proteja interesele financiare ale Uniunii în ceea ce privește lupta împotriva comerțului transfrontalier ilicit cu tutun, care cauzează pierderi de venituri. Programul ar trebui să sprijine Secretariatul Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului în atribuțiile sale legate de acest protocol. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine alte activități organizate de secretariat în legătură cu lupta împotriva comerțului ilicit cu tutun.

(18)În conformitate cu Regulamentul financiar, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 29 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 30 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 31 și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 32 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, în special a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și cazuri privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 33 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi a Uniunii Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(19)Țările terțe care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică prin care să se acorde accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin.

(20)

(21)În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 34 ], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare, sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(22)În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 35 , este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate în urma aplicării cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(23)Este necesar să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a adopta prevederile privind cadrul de monitorizare și evaluare al programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(24)Articolul 42a alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 515/97 prevede temeiul juridic pentru finanțarea AFIS. Prezentul regulament ar trebui să înlocuiască acest temei juridic și să prevadă unul nou. Prin urmare, ar trebui să se elimine articolul 42a alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 515/97. 

(25)Regulamentul (UE) 250/2014 de instituire a programului „Hercule III” a acoperă perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020. Prezentul regulament prevede o continuare a programului „Hercule III”, începând cu data de 1 ianuarie 2021. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 250/2014 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Programul UE de luptă antifraudă (denumit în continuare „programul”).

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele de furnizare a finanțării.

Articolul 2

Obiectivele programului

1.Programul are următoarele obiective generale:

(a)protecția intereselor financiare ale Uniunii;

(b)sprijinul în domeniul asistenței reciproce între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniul vamal și cel agricol.

2.Programul are următoarele obiective specifice:

(a)prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene;

(b)sprijinirea raportării neregulilor, inclusiv a fraudelor, legate de gestiunea partajată și de fondurile de asistență pentru preaderare din bugetul Uniunii;

(c)punerea la dispoziție a unor instrumente pentru schimbul de informații și acordarea de sprijin pentru activitățile operaționale în materie de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal și cel agricol.

Articolul 3

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 181,207 milioane EUR în prețuri curente.

2.Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)114,207 milioane EUR pentru obiectivul menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (a);

(b)7 milioane EUR pentru obiectivul menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (b);

(c)60 de milioane EUR pentru obiectivul menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (c).

3.Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme corporative de tehnologie a informației.

Articolul 4

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)țările în curs de aderare, țările candidate și entitățile potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific care are ca obiect participarea țării terțe în cauză la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul

(a)să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(b)să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar;

(c)să nu confere unei țări terțe competența decizională privind programele;

(d)să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a proteja interesele financiare ale acesteia.

Articolul 5

Punere în aplicare și forme de finanțare din partea Uniunii

1.Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

2.Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special prin granturi și achiziții, precum și prin rambursarea cheltuielilor de deplasare și de ședere în conformitate cu articolul 238 din Regulamentul financiar.

3.Programul poate oferi finanțare pentru acțiunile desfășurate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97, în special pentru a acoperi noile tipuri de costuri menționate în lista orientativă din anexa I.

4.Atunci când acțiunea sprijinită implică achiziționarea de echipamente, Comisia stabilește, dacă este cazul, un mecanism de coordonare care să asigure eficiența și interoperabilitatea dintre toate echipamentele achiziționate cu sprijinul programelor Uniunii.

Articolul 6

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional sau al oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză trebuie să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care îi revin. În cazul Oficiului European de Luptă Antifraudă, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă.

CAPITOLUL II

GRANTURI

Articolul 7

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar. 

Articolul 8

Acțiuni eligibile

Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 2 sunt eligibile pentru finanțare.

Articolul 9

Entități eligibile

1.Criteriile de eligibilitate stabilite la alineatul (2) se aplică pe lângă criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar.

2.Sunt eligibile următoarele entități:

(a)autoritățile publice care pot contribui la realizarea unuia dintre obiectivele menționate la articolul 2 și care sunt instituite într-una dintre următoarele țări:

(a)un stat membru ori o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

(b)o țară terță asociată la program;

(c)o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatul (3).

(b)institute de cercetare și de învățământ și entități nonprofit care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 2, cu condiția să fi fost stabilite și să fi funcționat de cel puțin un an într-un stat membru, într-o țară terță asociată la program ori într-o țară terță care figurează în programul de lucru, în condițiile specificate la alineatul (3).

(c)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

3.Entitățile menționate la alineatul (2) stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

4.Entitățile menționate la alineatul (2) stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program ar trebui în principiu să își suporte cheltuielile de participare.

CAPITOLUL III

PROGRAMARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Articolul 10

Programul de lucru

Programul este pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

Articolul 11

Monitorizare și raportare

1.În anexa II se prevăd indicatorii care trebuie utilizați pentru raportarea progreselor înregistrate în cadrul programului în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 2.

2.Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în cadrul programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 14, pentru a modifica anexa II în vederea revizuirii și completării indicatorilor, atunci când este necesar, și în vederea adăugării de dispoziții în prezentul regulament privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

3.Sistemele de raportare cu privire la performanță au rolul de a garanta că datele referitoare la monitorizarea punerii în aplicare a programului și la rezultate sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor de fonduri ale Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 12

Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.

3.La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Comisia transmite concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și Curții de Conturi a Uniunii Europene.

Articolul 13

Delegarea de competențe

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a elabora un cadru de monitorizare și evaluare, astfel cum se prevede la articolul 11. 

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Parlamentul European sau Consiliul pot revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 13. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 15

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. Recunoașterea faptului că finanțarea a fost acordată de Uniune și asigurarea vizibilității în acest sens nu sunt obligatorii în cazul în care există un risc de a compromite executarea eficace a activităților operaționale în domeniul vamal și de luptă antifraudă.

2.Comisia derulează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 2.

Articolul 16

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 515/97

La articolul 42a din Regulamentul (CE) nr. 515/97, se elimină alineatele (1) și (2).

Articolul 17

Abrogare

3.Regulamentul 250/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 18

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 250/2014 și în temeiul articolului 42a din Regulamentul (CE) nr. 515/97, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile cu asistența tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 250/2014 și în temeiul articolului 42a din Regulamentul (CE) nr. 515/97.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președintele    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Programul UE de luptă antifraudă

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

03 Piața unică

03 03 Programul UE de luptă antifraudă

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 36  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a una sau mai multe acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

În temeiul articolului 325 din TFUE, Uniunea și statele membre trebuie să combată fraudele și orice alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Articolul 33 din TFUE prevede consolidarea cooperării vamale între statele membre și între acestea și Comisie, care este detaliată în Regulamentul 515/97 privind asistența administrativă reciprocă și pusă în practică, printre altele, prin platforma AFIS. Obligațiile de raportare în IMS sunt prevăzute în legislația sectorială relevantă. În acest context, Programul UE de luptă antifraudă va a oferi beneficiarilor sprijin pentru a le permite să protejeze mai bine interesele financiare ale UE și să sprijine acțiunile de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal.

Programul va fi pus în aplicare prin intermediul unor programe de lucru anuale în perioada 2021-2027.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii este un fenomen cu caracter transnațional, care afectează toate statele membre ale UE, astfel cum indică statisticile publicate în rapoartele anuale privind lupta împotriva fraudei („rapoartele PIF”). Este nevoie de o acțiune coordonată de combatere a fraudei și, de asemenea, de facilitarea asistenței administrative reciproce în domeniul vamal. Hercule, AFIS și IMS sunt instrumente consacrate de sprijinire a statelor membre și a Uniunii în acest sens. Prezenta propunere are ca scop raționalizarea sprijinului financiar pentru aceste instrumente pe durata următorului cadru financiar multianual.

Valoarea adăugată care se așteaptă să fie generată de Uniune (ex-post)

Se preconizează că programul va continua să sprijine statele membre și Uniunea în combaterea fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale UE, prin finanțarea activităților (de asistență tehnică și de formare) care, altfel, ar putea să nu fie disponibile la nivel național, în toate statele membre. Acesta va oferi, de asemenea, servicii (AFIS și IMS) care, pentru a-și îndeplini obiectivele, ar trebui să fie furnizate centralizat și orizontal pentru toate statele membre. De asemenea, programul va permite realizarea de economii, așa cum s-a întâmplat cu achiziția centralizată a accesului la diferite baze de date relevante.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

Hercule, AFIS și IMS sunt instrumente consacrate ale UE de combatere a fraudelor și a neregulilor care afectează bugetul UE, de sprijinire a asistenței administrative reciproce între administrațiile vamale și a cooperării cu Comisia. Acestea au făcut periodic obiectul unor evaluări și anchete privind gradul de satisfacție a utilizatorilor, care, în mare parte, au demonstrat valoarea adăugată a fiecăruia.

În cazul programului „Hercule”, cel mai recent exercițiu de acest gen a fost evaluarea la jumătatea perioadei de derulare a programului Hercule III, publicată în ianuarie 2018, care a inclus, de asemenea, o evaluare independentă. Concluzia evaluării a fost că programul s-a dovedit relevant, că au fost create mecanisme prin care să se asigure coerența acestuia și că a fost eficace și eficient. S-a concluzionat, de asemenea, că existența unui astfel de program la nivelul UE are o valoare adăugată clară, iar activitățile programului au fost considerate a fi, în mare măsură, durabile.

Ca activitate operațională, AFIS a făcut obiectul unor anchete privind gradul de satisfacție a utilizatorilor, a unor activități de audit intern, precum și a unor evaluări din partea participanților, în cazul operațiunilor vamale comune. AFIS a fost apreciat pozitiv, cele mai recente date disponibile indicând o rată de satisfacție de peste 80 % în rândul utilizatorilor în ceea ce privește funcționalitatea, performanța și activitățile de formare. În plus, Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că informațiile privind mesajele referitoare la starea containerului și prețurile corecte furnizate de aplicațiile AFIS - repertoriul privind CSM și instrumentul automat de monitorizare - sunt instrumente eficace pentru a identifica eventualele cazuri de fraudă legate de descrierea eronată a originii și subevaluare sau facturare la un preț inferior.

IMS este analizat în strânsă colaborare cu statele membre, în cadrul componentei „Raportare și analiză” a grupului de experți COCOLAF.

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Programul „Hercule” a fost singurul program UE dedicat exclusiv sprijinirii luptei împotriva fraudei care afectează interesele financiare ale UE. AFIS și IMS sunt activități operaționale care oferă servicii specializate statelor membre. Evaluările programul „Hercule” au demonstrat că sprijinul acordat prin acest program este unic din perspectiva domeniului de aplicare și a conținutului.

În cadrul viitoarei perioade de programare multianuală va fi instituit un nou instrument al Uniunii de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal, care va aborda provocările relevante din domeniul controalelor vamale prin sprijinirea achizițiilor de echipamente de control în beneficiul autorităților vamale. Noul instrument va fi complementar Programului UE de luptă antifraudă, ale cărui sprijin sau achiziții de echipamente vor fi limitate ca volum, orientate către protejarea intereselor financiare ale UE și vizând autoritățile vamale și nevamale.


1.5.Durata și impactul financiar

durată limitată

   în perioada 1.1.2021-31.12.2027

   Impact financiar din 2021 până în 2027

   Impact financiar din 2021 până în 2030 doar pentru creditele de plată

  durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 37  

Gestiune directă asigurată de către Comisie

prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora: Secretariatul Convenției-cadru pentru controlul tutunului (CCCT);

BEI și Fondului european de investiții;

organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

organismelor de drept public;

organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

Programul va fi pus în aplicare prin gestiune directă. Cu toate acestea, există posibilitatea ca o acțiune specifică să fie pusă în practică prin gestiune indirectă în legătură cu finanțarea Secretariatului CCCT.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Indicatorii de monitorizare a punerii în aplicare a programului și a progreselor înregistrate în cadrul acestuia sunt prezentați în anexa II la proiectul de regulament. În cadrul programelor de lucru anuale, destinatarilor sprijinului financiar li se va impune respectarea unor cerințe proporționale privind raportarea.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse.

Programul va fi pus în aplicare de OLAF prin gestionare directă. Cu toate acestea, există posibilitatea ca o acțiune specifică să fie pusă în practică prin gestiune indirectă în legătură cu finanțarea Secretariatului CCCT.

Programul UE de luptă antifraudă va continua în mare parte programul Hercule existent, împreună cu componentele AFIS și IMS. Mecanismele de punere în practică a finanțării, modalitățile de plată și măsurile de control s-au dovedit eficiente și proporționale. Prin urmare, acestea vor fi continuate în cadrul Programului UE de luptă antifraudă, profitând de flexibilitatea introdusă de Regulamentul financiar, care urmează să fie adoptat în 2018 (de exemplu, utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare).

Circuitul financiar care va fi aplicat este un model parțial descentralizat, cu un mecanism de contrapondere a unității Buget a OLAF pentru toate tranzacțiile, cu excepția plăților de prefinanțare în cazul cărora se vor utiliza modalitățile de gestiune centralizată.

În cadrul OLAF, fiecare șef de unitate și fiecare director au primit o subdelegare din partea directorului general (ordonatorul de credite delegat), prin urmare, în condițiile prevăzute de normele interne privind execuția bugetului, ordonatorul de credite subdelegat desemnat (AOSD) își asumă întreaga responsabilitate pentru funcționarea programului (și anume, din punct de vedere financiar și operațional) și - după ce a verificat dacă sarcinile și controalele necesare au fost efectuate de funcția de inițiere și de verificare - AOSD decide dacă să autorizeze sau să refuze operațiunea.

Particularități legate de dosarele de grant:

— granturile vor fi gestionate electronic de la lansarea cererii de propuneri până la plata finală, prin intermediul sistemului de gestionare eGrants al Comisiei.

— granturile vor avea una dintre formele simplificate prevăzute de Regulamentul financiar, care urmează să fie adoptat în 2018:

   sume forfetare;

   rată forfetară;

   costuri unitare.

Prin utilizarea formelor simplificate de granturi, ordonatorii de credite responsabili din cadrul OLAF vor putea să se concentreze mai mult pe punerea în practică corespunzătoare a acțiunii, decât pe costurile efective.

— Acordurile de grant standard stabilesc condițiile aplicabile finanțării și activităților care se desfășoară în cadrul grantului, incluzând un capitol privind metodele de control.

— În funcție de diverse variabile (valoarea contractului, complexitatea dosarului), operatorul financiar și cel operațional al dosarului vor efectua controale ex-post la fața locului. În cursul acestor controale, se vor evalua calitatea și impactul financiar al realizării.

— Modalitățile de plată vor fi aplicate în mod uniform, pe baza prefinanțării. Plata soldului se va efectua în 60 de zile de la depunerea raportului final.

Particularități ale dosarelor de achiziții ale OLAF:

— Se vor elabora caiete de sarcini detaliate, care stau la baza fiecărui contract specific. Măsuri antifraudă sunt prevăzute în toate contractele încheiate între OLAF și partea externă.

— OLAF va efectua controale cu privire la toate rezultatele obținute și va monitoriza toate operațiunile și serviciile efectuate de contractantul-cadru.

— Cele mai multe dintre etapele procesului de achiziții publice vor fi derulate electronic, prin intermediul diferitor aplicații de achiziții publice electronice, cum ar fi eTendering, eSubmission, eInvoice etc.

Sinteză:

Experiența dobândită cu programele „Hercule I”, „Hercule II” și „Hercule III”, precum și cu AFIS arată că modalitățile de plată și metodele de control au funcționat foarte bine și a fost asigurată conformitatea cu Regulamentul financiar. 

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

OLAF a instituit proceduri de control intern pentru a asigura gestionarea adecvată a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, luând în considerare caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților în cauză.

Controlul vizează să asigure faptul că rata de eroare estimată nu depășește 2 % pe an.

Nivelul de risc este considerat scăzut pentru acordurile de grant, deoarece în aproximativ 90 % dintre acțiuni beneficiarii sunt administrațiile publice sau serviciile de aplicare a legii din statele membre.

Pentru contractele atribuite în urma unui proces de achiziții publice, nivelul riscului trebuie considerat redus deoarece o parte importantă a cheltuielilor este acoperită în mod legal și material printr-un contract-cadru încheiat pe o perioadă de un an cu posibilitate de prelungire de trei ori. Această abordare, care include conferințe, studii, eventual formare în domeniul criminalisticii digitale, contractele-cadru utilizate în cadrul sistemului AFIS și reuniuni și activități de formare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 515/97, va fi folosită și în viitor.

În concordanță cu cerințele Comisiei, un exercițiu de evaluare a riscurilor va fi efectuat în fiecare an.

Sisteme de control intern:

Unitățile operaționale sunt responsabile de verificările operaționale. În cadrul OLAF, toate dosarele sunt verificate de către cel puțin trei persoane (doi agenți financiari și un agent operațional) înainte de a fi acceptate și prelucrate de către ordonatorul de credite subdelegat (AOSD).

Personalul OLAF desemnat de ordonatorul de credite pentru a verifica operațiunile financiare este ales ținând seama de cunoștințele, aptitudinile și calificările speciale ale acestuia dovedite pe baza diplomelor de studii sau a experienței profesionale corespunzătoare sau în urma participării la un program adecvat de formare. Aceștia beneficiază de formare și dezvoltare profesională continue pentru a-și menține nivelul de competențe necesar de-a lungul timpului.

Agenții financiari de verificare din cadrul unității Buget din cadrul OLAF controlează ex-ante fiecare tranzacție (granturi și achiziții publice) care necesită aprobare din partea AOSD. Pe parcursul acestor controale ex-ante sunt verificate legalitatea și regularitatea operațiunilor pe baza unor liste de verificare. Atunci când sunt constatate erori și/sau deficiențe, listele de verificare sunt actualizate pentru a acoperi riscul identificat.

Conturile sunt verificate lunar de corespondentul contabil supravegheat de ordonatorul de credite subdelegat al unității Buget.

În plus, OLAF evaluează în fiecare an eficacitatea principalelor sale sisteme de control intern, inclusiv a operațiunilor efectuate de către organismele de punere în aplicare în conformitate cu orientările aplicabile emise de Comisie. Evaluarea se bazează pe o serie de măsuri de monitorizare și de surse de informații, inclusiv o evaluare a riscurilor de gestionare, monitorizarea cazurilor de excepții raportate, evenimentele de neconformitate și deficiențele de control intern legate de constatările auditului.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

OLAF a evaluat aceste costuri ale controalelor ca fiind adecvate luând în considerare poziția atipică pe care o are ca oficiu responsabil de combaterea fraudei care pledează pentru un mediu mai strict de control. Controlul vizează să asigure faptul că rata de eroare estimată nu depășește 2 % pe an.

Pe baza unei evaluări a celor mai relevanți indicatori-cheie referitori la achiziții și la rezultatele controlului, OLAF a evaluat raportul cost-eficacitate și eficiența sistemului de control și a ajuns la o concluzie pozitivă.

Profunzimea evaluării atinge, în general, nivelul 3, iar, în unele cazuri, nivelul 4, în cazul în care s-a efectuat un control la fața locului.

În cazul granturilor

Costul total al controalelor legate de granturi (inclusiv costurile legate de controale financiare ex-ante și ex-post) a fost estimat în raportul anual de activitate pe 2017 la 7,1 % din volumul total al tranzacțiilor în cauză. În urma introducerii unor forme simplificate în cererile de propuneri lansate în 2019, se preconizează că ponderea costului controalelor poate fi redusă și mai mult, la 6,3 % din tranzacțiile în cauză.

Aceste controale nu au identificat nicio eroare financiară care ar fi putut avea un impact negativ asupra asigurării. Așadar, cadrele de conducere au garanții suficiente privind atingerea obiectivelor referitoare la gestionarea financiară și controlul intern.

În cazul achizițiilor

Costurile controalelor privind procedurile de achiziții publice au fost evaluate în raportul anual de activitate la 1,59 % din bugetul alocat pentru achizițiile publice.

Costurile controalelor legate de posibila finanțare a Secretariatului CCCT pot fi estimate la 1,4 %.

Controalele ex-post nu au identificat nicio eroare financiară semnificativă care ar fi putut avea un impact negativ asupra asigurării.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Interesele financiare ale Uniunii vor fi protejate în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul financiar, după cum se menționează în considerentul 17 și la articolul 6 din prezenta propunere.

În general, acțiunile de atenuare deja existente oferă o asigurare rezonabilă că riscurile de fraudă sunt bine gestionate și că probabilitatea apariției unei fraude se menține la un nivel scăzut. Ținând seama de analiza riscului de fraudă, de mediul de control, de procedurile în vigoare și de misiunea OLAF, s-a decis ca accentul să fie pus pe următoarele obiective:

1. Menținerea unui nivel înalt de control pentru fondurile gestionate de OLAF

Deși OLAF are un buget operațional de mici dimensiuni și un număr limitat de tranzacții financiare, misiunea sa în lupta împotriva fraudei îi impune acestuia să își desfășoare activitatea în mod exemplar. Prin urmare, OLAF limitează riscul de fraudă printr-un mediu de control puternic pentru fondurile pe care le gestionează.

2. Promovarea celui mai înalt nivel de integritate în rândul personalului OLAF

Existența unei culturi corporative care să favorizeze integritatea personalului este de cea mai mare importanță în lupta împotriva fraudei. În acest scop, este important să existe norme în vigoare care sunt cunoscute de toată lumea și clare pentru toți.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

Numărul

[Rubrica………………………...……….]

Dif./Nedif. 38

din țări AELS 39

din țări candidate 40

din țări terțe

în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar

1

03 03 Programul UE de luptă antifraudă

Dif

DA

DA

DA

NU

03 03 01 Prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale UE

Dif

DA

DA

DA

NU

03 03 02 Sprijinirea raportării neregulilor, inclusiv a fraudelor

Dif

DA

DA

DA

NU

03 03 03 Furnizarea de finanțare pentru acțiunile desfășurate în conformitate cu Regulamentul 515/97

Dif

DA

DA

DA

NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 41  

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

1

Piața unică, inovare și agenda digitală

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

03 03 01 Prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale UE

Angajamente

(1)

15,160

15,359

15,662

16,075

16,608

17,270

18,073

114,207

Plăți

(2)

9,023

12,700

14,623

15,500

15,900

16,400

17,500

12,561

114,207

03 03 02 Sprijinirea raportării neregulilor, inclusiv a fraudelor

Angajamente

(3)

0,929

0,941

0,960

0,985

1,018

1,059

1,108

7,000

Plăți

(4)

0,929

0,941

0,960

0,985

1,018

1,059

1,108

p.m.

7,000

03 03 03 Furnizarea de finanțare pentru acțiunile desfășurate în conformitate cu Regulamentul 515/97

Angajamente

(5)

7,964

8,069

8,228

8,445

8,725

9,073

9,495

60,000

Plăți

(6)

7,566

7,665

7,817

8,023

8,289

8,620

9,020

3,000

60,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului 42  

Angajamente = Plăți

(7)

0

0

0

0

0

0

0

TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului

Angajamente

=1+3+5+7

24,053

24,369

24,850

25,506

26,351

27,402

28,676

181,207

Plăți

=2+4+6

17,518

21,307

23,400

24,508

25,207

26,078

27,628

15,561

181,207



Rubrica din cadrul financiar
multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișă financiară legislativă (Anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.



Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Resurse umane

1,502

1,502

1,502

1,502

1,502

1,502

1,502

10,514

Alte cheltuieli administrative

0,015

0,015

0,015

0,015

0,015

0,015

0,015

0,105

TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

10,619

Milioane EUR (cu trei zecimale)

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

TOTAL credite
în RUBRICILE
din cadrul financiar multianual
 

Angajamente

25,570

25,886

26,367

27,023

27,868

28,919

30,193

191,826

Plăți

25,012

25,180

23,927

24,518

25,280

26,228

27,377

25,012

191,826

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

1,502

1,502

1,502

1,502

1,502

1,502

1,502

10,514

Alte cheltuieli administrative

0,015

0,015

0,015

0,015

0,015

0,015

0,015

0,105

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

10,619

În afara RUBRICII 7 43
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

TOTAL

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

1,517

10,619

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.



3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei

10,5

10,5

10,5

10,5

10,5

10,5

10,5

Delegații

Cercetare

Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED  44

Rubrica 7

Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual 

- la sediu

- în delegații

Finanțare din pachetul financiar al programului  45

- la sediu

- în delegații

Cercetare

Altele (precizați)

TOTAL

10,5

10,5

10,5

10,5

10,5

10,5

10,5

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

6 funcționari AD: planificare strategică, monitorizare și revizuire

4,5 AST: superiori ierarhici și verificare operațională și financiară

Personal extern

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

   nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Impactul propunerii/inițiativei 46

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

[…]

(1)    Regulamentul (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 de instituire a unui program în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule III”) și de abrogare a Deciziei nr. 804/2004/CE (JO L 84, 20.3.2014, p. 6).
(2)    Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul 2015/1525 (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).
(3)    Toate rapoartele PIF sunt accesibile pe site-ului web al Comisiei: https://ec.europa.eu/anti-fraud/about-us/reports/communities-reports_en.
(4)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(5)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(6)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO); (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(7)    AFIS acoperă toate activitățile care nu intră sub incidența articolului 325 din TFUE (de exemplu, cooperarea vamală în legătură cu produse ilicite).
(8)    Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind îndeplinirea obiectivelor programului „Hercule II”, COM(2015) 221 final.
(9)    Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Evaluare intermediară a Regulamentului (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 de instituire a unui program în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule III”) și de abrogare a Deciziei nr. 804/2004/CE, COM(2018) 3 final.
(10)    În special pe baza rapoartelor anuale ale Comisiei privind activitățile AFIS (în temeiul articolului 51a din Regulamentul 515/97), ca parte a Raportului Comisiei privind protecția intereselor financiare (Raportul PIF). IMS a fost evaluat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Punerea în aplicare a articolului 325 din TFUE de către statele membre” și în „Situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate pe marginea Raportului PIF al Comisiei”, care însoțește prezentul raport. Pentru raportul pe 2016, a se vedea COM(2017) 383 final și SWD(2017) 266, 267 și 270 final.
(11)    Raportul special nr. 19/2017 al Curții de Conturi Europene intitulat „Procedurile de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”, 5 decembrie 2017.
(12)    Evaluarea la jumătatea perioadei a programului „Hercule III”, raport final, CEPS, Economisti Associati, CASE, wedoIT, 2017 (https://ec.europa.eu/anti-fraud/sites/antifraud/files/herculeiii_midterm_evaluation_en.pdf).
(13)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(14)    [ref.]
(15)    Decizia nr. 804/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 de stabilire a unui program de acțiune comunitară în vederea promovării unor acțiuni în domeniul protecției intereselor financiare ale Comunității (programul „Hercule”) (JO L 143, 30.4.2004, p. 9).
(16)    Decizia nr. 878/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2007 de modificare și de prelungire a termenului de aplicare a Deciziei nr. 804/2004/CE de stabilire a unui program de acțiune comunitară în vederea promovării unor acțiuni în domeniul protecției intereselor financiare ale Comunității (programul „Hercule II”) (JO L 193, 25.7.2007, p. 18).
(17)    Regulamentul (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 de instituire a unui program în vederea promovării unor activități în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule III”) și de abrogare a Deciziei nr. 804/2004/CE (JO L 84, 20.3.2014, p. 6).
(18)    Regulamentul delegat (UE) 2015/1971 al Comisiei din 8 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul european de garantare agricolă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1848/2006 al Comisiei și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1975 al Comisiei din 8 iulie 2015 de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul european de garantare agricolă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 293, 10.11.2015, p. 6).
(19)    Regulamentul delegat (UE) 2015/1970 al Comisiei din 8 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1974 al Comisiei din 8 iulie 2015 de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 293, 10.11.2015, p. 1).
(20)    Regulamentul delegat (UE) 2015/1973 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și de instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1977 al Comisiei de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul pentru azil, migrație și integrare și Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 293, 10.11.2015, p. 15).
(21)    Regulamentul delegat (UE) 2015/1972 al Comisiei din 8 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului cu dispoziții specifice privind raportarea neregulilor legate de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1976 al Comisiei din 8 iulie 2015 de stabilire a frecvenței și a formatului de raportare a neregulilor privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 293, 10.11.2015, p. 11).
(22)    Articolul 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 al Comisiei privind normele specifice de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA II) (JO L 132, 3.5.2014, p. 32).
(23)    Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul 2015/1525 (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).
(24)    Decizia 2009/917/JAI a Consiliului privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul vamal (JO L 323/20, 10.12.2009, p. 20).
(25)    Trimiterea trebuie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO .  
(26)    [ref.]
(27)    COM(2013) 324 final.
(28)    COM(2017) 235 final.
(29)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(30)    JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
(31)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(32)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European („EPPO”) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(33)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(34)    Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(35)    Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(36)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(37)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  
(38)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.
(39)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(40)    Țările candidate și, după caz, entitățile potențial candidate din Balcanii de Vest.
(41)    Este posibil ca totalul să nu corespundă din cauza rotunjirilor.
(42)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(43)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(44)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.
(45)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(46)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.
Top

Bruxelles,30.5.2018

COM(2018) 386 final

ANEXE

la

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a Programului UE de luptă antifraudă

{SWD(2018) 294 final}


ANEXA I

Lista orientativă a tipurilor de costuri pe care programul le va finanța pentru acțiunile desfășurate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97:

(a)    toate costurile de instalare și de întreținere a infrastructurii tehnice permanente care pune la dispoziția statelor membre resursele logistice, birotice și informatice pentru coordonarea operațiunilor vamale comune și a altor activități operaționale;

(b)    rambursarea cheltuielilor de deplasare și de ședere, precum și a altor indemnizații, dacă este cazul, ale reprezentanților statelor membre – și, după caz, ale reprezentanților țărilor terțe – care participă la misiunile comunitare, la operațiunile vamale comune organizate de către sau în colaborare cu Comisia, precum și la sesiunile de formare, la reuniunile ad-hoc și la reuniunile pregătitoare și la cele de evaluare pentru anchetele administrative sau acțiunile operative întreprinse de statele membre, atunci când acestea sunt organizate de către sau în colaborare cu Comisia;

(c)    cheltuielile legate de achiziționarea, studiul, dezvoltarea și întreținerea infrastructurii informatice (hardware), a programelor informatice (software) și a conexiunilor de rețea specifice, precum și a serviciilor conexe de producție, asistență și formare pentru realizarea acțiunilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 515/97, în special prevenirea și combaterea fraudei;

(d)    cheltuielile legate de furnizarea de informații și cheltuielile privind acțiunile conexe care permit accesul la informații, date și surse de date, în scopul desfășurării acțiunilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 515/97, în special prevenirea și combaterea fraudei;

(e)    cheltuielile legate de utilizarea Sistemului de informații al vămilor, prevăzute în instrumentele adoptate în temeiul articolului 87 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în special în Decizia 2009/917/JAI a Consiliului privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul vamal, în măsura în care aceste instrumente prevăd că respectivele cheltuieli sunt suportate din bugetul general al Uniunii Europene;

(f)    cheltuielile legate de achiziționarea, studiul, dezvoltarea și întreținerea componentelor Uniunii ale rețelei comune de comunicații utilizate în sensul literei (c).

ANEXA II

INDICATORI PENTRU MONITORIZAREA PROGRAMULUI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a evalua măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:

Obiectivul specific nr. 1: prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

Indicatorul nr. 1: sprijinirea prevenirii și combaterii fraudei, a corupției și a oricăror altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, măsurată prin:

1.1: gradul de satisfacție privind activitățile organizate și (co)finanțate prin program;

1.2: procentul de state membre care primesc sprijin în fiecare an în cadrul programului.

Obiectivul specific nr. 2: sprijinirea raportării neregulilor, inclusiv a fraudelor, legate de gestiunea partajată și de fondurile de asistență pentru preaderare din bugetul Uniunii.

Indicatorul nr. 2: gradul de satisfacție a utilizatorilor privind utilizarea Sistemului de gestionare a neregulilor.

Obiectivul specific nr. 3: punerea la dispoziție a unor instrumente pentru schimbul de informații și acordarea de sprijin pentru activitățile operaționale în materie de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal.

Indicatorul nr. 3: numărul informațiilor puse la dispoziție și numărul de activități sprijinite prin intermediul asistenței reciproce.

Top