COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.2.2018

COM(2018) 150 final

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Greciei, Spaniei, Franței și Portugaliei

EXPUNERE DE MOTIVE

1.Contextul propunerii

Prezenta decizie se referă la mobilizarea sumei de 104 166 951 EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a oferi asistență Greciei, Franței, Portugaliei și Spaniei în urma catastrofelor care au afectat aceste țări în cursul anului 2017. Această mobilizare este însoțită de proiectul de buget rectificativ (PBR) nr. 1/2018 1 , care propune înscrierea creditelor necesare în bugetul general 2018, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile, după deducerea avansului plătit deja (6 520 846 EUR).

2.Informații și condiții

2.1Grecia – cutremurele din Lesbos

La 12 iunie 2017, un cutremur cu magnitudinea de 6,3 pe scara Richter a afectat insula Lesbos din Egeea de Nord. Cutremurul a fost urmat de numeroase replici, aducând daune locuințelor, sediilor de întreprinderi și infrastructurilor locale.

(1)Grecia a solicitat o contribuție din partea FSUE la 1 septembrie 2017, respectând termenul de 12 săptămâni de la primele daune înregistrate.

(2)Catastrofa este de origine naturală.

(3)Autoritățile elene estimează daunele directe totale la 54,4 milioane EUR. Cererea a fost prezentată pe baza criteriilor aplicabile pentru catastrofele naturale regionale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene 2 (denumit în continuare „regulamentul”), care definește o „catastrofă naturală regională” drept orice catastrofă naturală care provoacă într-o regiune de nivel NUTS 2 dintr-un stat eligibil daune directe care depășesc 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al regiunii respective. Daunele provocate în Lesbos reprezintă 2,14 % din PIB-ul regiunii de nivel NUTS 2 Egeea de Nord 3 și, prin urmare, depășește pragul de 1,5 % din PIB-ul regional stabilit în regulament.

(4)În cererea sa, Grecia a solicitat plata unui avans, după cum se prevede la articolul 4a din regulament. La 24 octombrie 2017, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare C(2017) 7203, prin care a acordat un avans de 10 %, în valoare de 135 912 EUR, din contribuția financiară anticipată din FSUE, care ulterior a fost plătită integral Greciei la 9 noiembrie 2017.

(5)În cerere, autoritățile elene descriu în detaliu impactul cutremurului și eforturile făcute pentru a sprijini populația afectată. Grecia a informat că douăsprezece sate din Lesbos au fost afectate de cutremur. Peste o jumătate din satul Vrisa a fost distrusă, iar cei 850 de locuitori ai săi au fost evacuați pentru o perioadă îndelungată din cauza replicilor puternice. S-a constatat că sunt necesare reparații pentru 776 de case, iar 200 de case au trebuit reconstruite. De asemenea, școlile din zonele afectate au rămas închise. Cupola bisericii Sfântul Pantelimon din Plomari s-a prăbușit. Alunecări de teren au blocat drumul dintre Mytilini și Plomari la Agios Isidoros și drumul către Melinta. Au fost grav afectate și situri istorice, printre care muzeul de istorie naturală de la Vrisa al Universității Naționale și Kapodistriene din Atena. În orașul Chios și în satul Kampos s-au înregistrat daune minore.

(6)Costul operațiunilor de urgență și de recuperare eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de Grecia la 12,7 milioane EUR.

(7)Autoritățile elene au confirmat faptul că nu există nicio asigurare care să acopere costurile eligibile.

(8)Regiunea afectată face parte din categoria „regiunilor de tranziție” în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020). În cererea prezentată, autoritățile elene nu au semnalat Comisiei că intenționează să realoce fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsurile de recuperare.

(9)Grecia nu a activat mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

(11)În urma cutremurelor puternice care au lovit Grecia între 1978 și 1981, guvernul elen a decis să creeze un cadru de prevenire și gestionare a riscurilor de catastrofe naturale. Acest cadru vizează îmbunătățirea rezilienței comunităților locale, permițând punerea în aplicare a unor politici de reducere a riscurilor cunoscute și de gestionare a impactului cutremurelor, precum și a unor proceduri/măsuri de prevenire a noilor riscuri. Sistemul elen de protecție civilă împotriva seismelor este bazat pe politici axate în principal pe reducerea vulnerabilității prin prevenirea și atenuarea riscurilor (și a daunelor) și pe abordarea situațiilor de urgență și a consecințelor catastrofelor.

2.2Franța – uraganele Irma și Maria în Saint-Martin și în Guadeloupa

Pe 5 și 6 septembrie 2017, un uragan de categoria 5 cu o violență fără precedent, uraganul Irma, a traversat Insulele Caraibe în direcția nord-vest, făcând numeroase victime și răniți și lăsând în urma sa pagube grave. Ochiul uraganului Irma a traversat insula Saint-Martin/Sint Maarteen cu o viteză medie de 290-295 km/h, distrugând peste 90 % din insulă. Cu doar două săptămâni mai târziu, la 18 și 19 septembrie, încă un uragan de categoria 5, uraganul Maria, provocat de aceleași condiții meteorologice și climatice ca Irma, a traversat insulele Caraibe și a provocat alte pagube grave în Saint-Martin/Sint Maarteen, Guadelupa și părți din Martinica.

(1)Franța a solicitat o contribuție financiară din partea FSUE la 27 noiembrie 2017, respectând termenul de 12 săptămâni de la primele daune înregistrate.

(2)Catastrofa este de origine naturală.

(3)Autoritățile franceze estimează daunele directe totale provocate de catastrofă la 1 956,2 milioane EUR. Cererea a fost prezentată pe baza criteriilor aplicabile pentru catastrofele naturale regionale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatul (3) din regulament. Cererea înaintată de Franța se referă la o singură regiune de nivel NUTS 2, care cuprinde Saint-Martin și Guadeloupa. Întrucât aceasta are statutul de regiune ultraperiferică în sensul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se aplică un prag al daunelor mai mic, și anume 1 % din PIB. Daunele directe raportate reprezintă 21,9 % din PIB-ul regiunii 4 și depășesc cu mult pragul aplicabil de 1 % prevăzut de regulament în cazul regiunilor ultraperiferice.

(4)În cererea sa, Franța a solicitat plata unui avans, după cum se prevede la articolul 4a din regulament. La 12 decembrie 2017, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare C(2017) 8726, prin care a acordat un avans de 10 %, în valoare de 4 890 603 EUR, din contribuția financiară anticipată din FSUE. Avansul a fost plătit Franței în două tranșe, în decembrie 2017 (2 369 757 EUR) și în ianuarie 2018 (2 520 846 EUR).

(5)În cerere, autoritățile franceze descriu în detaliu amploarea distrugerilor provocate de cele două uragane. Uraganul Irma, de categoria 5, cu un vânt mediu de peste 275 km/h timp de mai mult de trei zile, a avut o forță fără precedent. La mai puțin de două săptămâni, insulele Caraibe au fost lovite din nou, de uraganul Maria, care a provocat daune mai ales în Guadelupa. Cel puțin 35 de persoane și-au pierdut viața în Caraibe. În punctul culminant al crizei, aproape 3 000 de pompieri, personal de intervenție, doctori, jandarmi și soldați au fost mobilizați în zonele afectate pentru a participa la eforturile pentru acordarea de ajutor, oferind asistență și protecție populației. Au fost distribuite populației 226 de tone de produse alimentare și 735 000 de litri de apă. Au fost instalate module de locuit pentru a asigura condiții de cazare acceptabile. În Saint-Martin, 90 % din clădiri au fost afectate de rafalele de vânt; dintre acestea, 25 % au fost complet distruse, iar 40 % vor avea nevoie de lucrări structurale. Economia insulei este bazată în principal pe turism. Se estimează că uraganul va provoca șomaj de lungă durată în acest sector, iar rata generală a șomajului este într-o creștere dramatică. În Guadelupa, după trecerea uraganului Maria, în noaptea dintre 18 și 19 septembrie 2017, toate serviciile de stat au fost mobilizate pentru a degaja drumurile, a salva persoanele în pericol și a ajuta populația în vederea revenirii la condiții normale de viață. Pentru mai multe zile, 60 000 de locuințe din Guadelupa au rămas fără curent electric, iar diferite zone nu au avut apă. Multe plantații de bananieri, care reprezintă una dintre sursele importante de venituri din Guadelupa, au suferit pagube importante, estimându-se că vor fi necesari doi ani pentru a se reveni la producția normală.

(6)Costul operațiunilor de urgență și de recuperare eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de Franța la 191,4 milioane EUR.

(7)Autoritățile franceze au confirmat faptul că nu există nicio asigurare care să acopere costurile eligibile.

(8)Regiunile ultraperiferice afectate intră în categoria „regiuni mai puțin dezvoltate” în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020). Autoritățile franceze au semnalat Comisiei că intenționează să realoce fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsurile de recuperare.

(9)La cererea Franței, a fost activat mecanismul de protecție civilă al Uniunii. În plus, Comisia a mobilizat o sumă de 2,4 milioane EUR pentru acordarea de asistență umanitară imediată insulelor din regiune afectate de uraganul Irma. De asemenea, instrumentul de cartografiere prin satelit al Copernicus a fost utilizat pentru a sprijini eforturile de acordare de ajutor.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

2.3Portugalia – incendiile forestiere din regiunea Centro

Între iunie și octombrie 2017, Portugalia a fost lovită de mai multe valuri de incendii forestiere puternice, declanșate de temperaturile ridicate, vântul puternic și umiditatea foarte scăzută. Incendiile au afectat mai ales centrul și nordul țării și au avut un efect devastator, distrugând infrastructuri publice importante, clădiri publice, locuințe, întreprinderi, terenuri agricole și forestiere.

(1)Primul val de incendii din regiunea Centro s-a declanșat la 17 iunie 2017. Portugalia a prezentat cererea inițială pentru o contribuție din FSUE foarte rapid, la 17 iulie 2017, încadrându-se pe deplin în termenul de 12 săptămâni pentru depunerea cererilor. Între iulie și octombrie, Portugalia a fost însă lovită din nou de incendii grave. Pentru a ține cont de acestea, Portugalia a transmis actualizări ale cererii sale la 13 octombrie 2017 și la 14 decembrie 2017, inclusiv o estimare revizuită a valorii cumulate a daunelor provocate de incendii între iunie și octombrie 2017.

(2)Catastrofa este de origine naturală.

(3)În cererea finală, autoritățile portugheze estimează daunele directe totale cauzate de incendii în perioada iunie-octombrie la 1 458 de milioane EUR. Cererea prezentată a invocat producerea unei „catastrofe naturale majore”, în temeiul articolului 2 alineatul (2) din regulament. Acest cuantum, care reprezintă 0,832 % din VNB-ul Portugaliei, depășește pragul de „catastrofă majoră” pentru mobilizarea Fondului de solidaritate aplicabil în 2017, și anume 1 051,6 milioane EUR (0,6 % din VNB-ul Portugaliei). Prin urmare, catastrofa se califică drept „catastrofă naturală majoră” și se încadrează în domeniul de aplicare al regulamentului.

(4)În cererea sa, Portugalia a solicitat plata unui avans, după cum se prevede la articolul 4a din regulament. La 9 noiembrie 2017, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare C(2017) 7517, prin care a acordat un avans în valoare de 1 494 331 EUR. Această sumă s-a bazat pe estimarea inițială a daunelor efectuată în iulie 2017 și a reprezentat 10 % din contribuția financiară din FSUE anticipată la momentul respectiv. Avansul a fost plătit integral Portugaliei la 29 noiembrie 2017.

(5)În cererea lor, autoritățile portugheze descriu în detaliu eforturile de stingere a incendiilor, precum și consecințele pe care le-a avut catastrofa. Incendiile au afectat mai ales centrul și nordul țării, în perioada 17 iunie - 17 octombrie 2017. Numai incendiul din Pedrógão Grande din luna iunie a făcut 64 de victime. În total, în urma incendiului au murit circa o sută de oameni și mult mai mulți au fost răniți. Impactul asupra vieții de zi cu zi și asupra proprietății private a fost considerabil. Suprafața importantă afectată de incendii descrisă în cerere a fost cartografiată în Sistemul european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS). Conform EFFIS, incendiile au afectat grav o suprafață de 491 094 de hectare, din care 89 419 hectare de terenuri agricole și 401 675 de hectare de păduri și alte terenuri forestiere.

(6)Costul operațiunilor de urgență și de recuperare eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de Portugalia la 211 milioane EUR.

(7)Autoritățile portugheze au confirmat faptul că nu există nicio asigurare care să acopere costurile eligibile.

(8)Regiunile afectate intră în categoria „regiuni mai puțin dezvoltate” în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020). Autoritățile portugheze au semnalat Comisiei că au intenția de a realoca fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsurile de recuperare.

(9)La cererea Portugaliei, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a fost activat pentru a sprijini eforturile de combatere a incendiilor.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

(11)Cererea Portugaliei oferă o imagine de ansamblu asupra măsurilor de prevenire instituite. De exemplu, Rezoluția nr. 56/2015 a Consiliului de Miniștri, publicată în Jurnalul Oficial al Republicii Portugheze nr. 147 din 30 iulie 2015, a aprobat Cadrul strategic pentru politica privind clima, Programul național pentru schimbările climatice și Strategia națională pentru adaptarea la schimbările climatice, documente strategice care sunt conforme cu legislația UE pentru prevenirea și gestionarea riscurilor legate catastrofele pe care le reprezintă incendiile forestiere.

2.4Spania – incendiile forestiere din Galicia

Între 10 și 17 octombrie 2017, o serie de incendii puternice au izbucnit în regiunea Galicia din nord-vestul Spaniei. Incendiile au fost provocate de aceleași condiții meteorologice ca în cazul Portugaliei, mai exact temperaturi ridicate, vânt și o umiditate extrem de scăzută. Incendiile au afectat grav infrastructuri publice importante, locuințe, întreprinderi și terenuri forestiere.

(1)Spania a solicitat o contribuție financiară din partea FSUE la 22 decembrie 2017, respectând termenul de 12 săptămâni de la primele daune înregistrate - la 10 octombrie 2017.

(2)Catastrofa este de origine naturală.

(3)Autoritățile spaniole estimează daunele directe totale cauzate de catastrofă la 129,1 milioane EUR. Această sumă este considerabil mai scăzută decât pragul de „catastrofă majoră” aplicabil Spaniei în 2017 pentru mobilizarea FSUE, care era de 3 378,5 milioane de EUR (și anume 3 miliarde EUR la prețurile din 2011). Suma este, de asemenea, sub pragul de „catastrofă regională”, și anume 1,5 % din produsul intern brut regional, care pentru Galicia este de 808 milioane EUR. Prin urmare, catastrofa nu se califică nici drept „catastrofă naturală majoră”, nici drept „catastrofă naturală regională” în temeiul regulamentului. Cu toate acestea, Spania a fost afectată de aceleași condiții meteorologice care au provocat catastrofa majoră din Portugalia. Din acest motiv, autoritățile spaniole și-au prezentat cererea în temeiul dispoziției „țară învecinată” de la articolul 2 alineatul (4) din regulament, conform căreia o țară eligibilă afectată de o catastrofă care se califică drept catastrofă majoră într-o țară eligibilă învecinată poate, de asemenea, beneficia de asistență din FSUE.

(4)În cererea lor, autoritățile spaniole au cerut plata unui avans. Având în vedere nivelul scăzut al daunelor și al valorii anticipate a ajutorului, plata unui avans nu a fost considerată justificată.

(5)Autoritățile spaniole au furnizat o descriere detaliată a impactului catastrofei. A fost declarată o suprafață arsă de 49 171 ha de păduri și zone cu arbuști, inclusiv situri Natura 2000. Serviciile de salvare au mobilizat 300 de persoane și au utilizat 112 vehicule. Au fost mobilizați 487 de voluntari care să ajute la stingerea incendiilor. Incendiile au afectat 96 730 de persoane și au făcut patru victime. În total, au fost afectate 151 din cele 315 municipalități din Galicia. Din punct de vedere economic, sectorul cel mai afectat a fost cel forestier, în cazul căruia numai daunele directe totale au fost estimate la peste 93,4 milioane EUR. Spania a răspuns rapid celor mai urgente nevoi ale populației afectate de incendii, oferind ajutor social, adăposturi temporare și efectuând operațiuni de urgență de primă necesitate și de reparare a infrastructurilor.

(6)Costul operațiunilor de urgență și de recuperare eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de Spania la 18,7 milioane EUR.

(7)Autoritățile spaniole au confirmat faptul că nu există nicio asigurare care să acopere costurile eligibile.

(8)Regiunea afectată, Galicia, se încadrează la categoria „regiune mai dezvoltată” în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020). În cererea prezentată, autoritățile spaniole nu au semnalat Comisiei că intenționează să realoce fonduri din programele aferente fondurilor ESI pentru măsurile de recuperare.

(9)Spania nu a cerut activarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

(11)În cererea sa, Spania face trimitere la Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii. Planul teritorial pentru situațiile de urgență al regiunii Galicia (PLATERGA) prevede o serie de norme și proceduri privind măsurile de intervenție și prevenire care trebuie realizate de administrațiile publice pentru combaterea situațiilor de urgență în Galicia. Există de asemenea un plan special de protecție civilă pentru combaterea incendiilor forestiere, denumit PEIFOGA, care a fost actualizat în 2015.

2.5Concluzie

Pentru motivele de mai sus, catastrofele menționate în cererile prezentate de Grecia, Franța, Portugalia și Spania îndeplinesc condițiile stabilite în regulament pentru mobilizarea FSUE.

3.Finanțarea din alocările FSUE pentru 2018

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 5 (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”), în special articolul 10, permite mobilizarea FSUE în limita unui plafon anual de 500 000 000 EUR (la prețurile din 2011). Punctul 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 6 (AII) stabilește modalitățile de mobilizare a FSUE.

Întrucât solidaritatea reprezintă principala justificare pentru crearea FSUE, Comisia consideră că ajutorul acordat ar trebui să fie progresiv. Astfel, potrivit practicilor anterioare, partea din daune care depășește pragul de „catastrofă naturală majoră” pentru mobilizarea FSUE (și anume 0,6 % din VNB sau 3 miliarde EUR la prețurile din 2011, luându-se în considerare suma cea mai mică) ar trebui să beneficieze de o intensitate mai mare a ajutorului în raport cu daunele care nu depășesc pragul. Rata aplicată în trecut pentru stabilirea sumelor alocate pentru catastrofe majore este de 2,5 % din valoarea daunelor directe totale care nu depășesc pragul și de 6 % pentru partea din daune care depășește pragul. Pentru catastrofele regionale și pentru catastrofele acceptate în temeiul dispoziției „țară învecinată”, rata este de 2,5 %.

Contribuția nu poate depăși costul total estimat al operațiunilor eligibile. Metoda de calcul a ajutorului a fost stabilită în raportul anual pe 2002-2003 privind FSUE și acceptată de Consiliu și de Parlamentul European.

Pe baza cererii prezentate de Grecia, Franța, Portugalia și Spania, calculul contribuției financiare acordate din FSUE, bazat pe estimarea valorii daunelor directe totale, este următorul:

În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul privind CFM, la începutul lui 2018 era disponibilă pentru mobilizarea FSUE o sumă totală de 421 142 057 EUR, reprezentând alocările rămase pentru 2018, în valoare de 280 371 754 EUR (și anume 574 342 834 EUR minus o sumă de 293 971 080 EUR deja mobilizată în 2017 7 ), plus o alocare pentru 2017 în valoare de 140 770 303 EUR care a rămas necheltuită și a fost reportată pentru 2018.

Suma care poate fi mobilizată în acest moment al anului 2018 este de 277 556 348 EUR. Această sumă corespunde sumei totale disponibile pentru mobilizarea FSUE la începutul anului 2018 (421 142 057 EUR), minus suma de 143 585 709 EUR, care a fost reținută în vederea respectării obligației de a menține în rezervă 25 % din alocarea anuală pe 2018 până la 1 octombrie 2018, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul privind CFM.

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Greciei, Spaniei, Franței și Portugaliei

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 8 , în special articolul 4 alineatul (3),

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 9 , în special punctul 11,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene („fondul”) este de a-i permite Uniunii să răspundă într-un mod rapid, eficient și flexibil situațiilor de urgență pentru a-și exprima solidaritatea față de populațiile din regiunile afectate de catastrofe naturale.

(2)Fondul nu depășește o valoare anuală maximă de 500 000 000 EUR (la prețurile din 2011), astfel cum se prevede la articolul 10 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului 10 .

(3)La 1 septembrie 2017, Grecia a prezentat o cerere de mobilizare a fondului, în urma cutremurului care a afectat insula Lesbos din Egeea de Nord la 12 iunie 2017.

(4)La 22 decembrie 2017, Spania a prezentat o cerere de mobilizare a fondului, în urma unor incendii de vegetație produse în regiunea Galicia din nord-vestul Spaniei între 10 și 17 octombrie 2017.

(5)La 27 noiembrie 2017, Franța a prezentat o cerere de mobilizare a fondului, în urma uraganului Irma care a traversat insula Saint Martin la 5 și 6 septembrie 2017 și a uraganului Maria care a lovit Guadelupa la 18 și 19 septembrie 2017.

(6)La 17 iulie 2017, Portugalia a prezentat cererea sa inițială pentru o contribuție din fond, în urma unor incendii grave care au izbucnit la 17 iunie 2017. Între iunie și octombrie 2017 Portugalia a fost însă lovită din nou de incendii grave, în urma cărora a transmis actualizări ale cererii sale, la 13 octombrie 2017 și încă o dată la 14 decembrie 2017, inclusiv o estimare revizuită a valorii cumulate a daunelor provocate de incendii între iunie și octombrie 2017.

(7)Cererile prezentate de Grecia, Spania, Franța și Portugalia îndeplinesc condițiile de acordare a unei contribuții financiare din fond, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2012/2002.

(8)Prin urmare, fondul ar trebui să fie mobilizat pentru a se acorda o contribuție financiară Greciei, Franței, Portugaliei și Spaniei.

(9)Pentru a se reduce la minimum perioada necesară pentru mobilizarea fondului, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2018, se mobilizează sumele de 1 359 119 EUR pentru Grecia, 3 228 675 EUR pentru Spania, 48 906 025 EUR pentru Franța și 50 673 132 EUR pentru Portugalia din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, sub formă de credite de angajament și credite de plată.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Decizia se aplică începând din … [data adoptării]**.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    COM(2018) 155, 22.2.2018.

(2)    JO L 311, 14.11.2002, p. 3.

(3)    EL41 = PIB-ul regional pentru Voreio Aigaio/Egeea de Nord este de 2 545 de milioane EUR, pe baza datelor din 2014.

(4)    8 928 de milioane EUR pe baza datelor din 2014.

(5)    JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(6)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(7)

   Decizia (UE) 2017/1599 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2017 privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene în vederea furnizării de asistență Italiei.

(8)    JO L 311, 14.11.2002, p. 3.

(9)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(10)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).