COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.10.2018
COM(2018) 711 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN
Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră
{SWD(2018) 452 final}
1. Introducere
În februarie 2016, Comisia Europeană a adoptat o comunicare intitulată „Planul de acțiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră”, care conține o amplă strategie de combatere a infracțiunilor care vizează speciile sălbatice de faună și floră în interiorul Uniunii Europene (UE) și de întărire a rolului Uniunii în lupta mondială împotriva acestor activități ilegale. Planul de acțiune conține 32 de acțiuni structurate în jurul a trei priorități: (i) prevenirea traficului cu specii sălbatice de faună și floră și abordarea cauzelor fundamentale ale acestuia; (ii) punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor în vigoare, precum și combaterea de o manieră mai eficace a criminalității organizate care vizează speciile sălbatice de faună și floră; și (iii) consolidarea parteneriatului global între țările de origine, țările consumatoare și țările de tranzit pentru combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră.
La 20 iunie 2016, Consiliul UE a adoptat concluzii privind planul de acțiune, aprobând cele trei priorități ale strategiei și solicitând punerea sa în aplicare la timp. De asemenea, Parlamentul European a salutat planul de acțiune într-o rezoluție adoptată în noiembrie 2016.
Planul de acțiune acoperă o perioadă de cinci ani, din 2016 până în 2020. Atât planul de acțiune, cât și concluziile Consiliului indică faptul că, până în iulie 2018, Comisia Europeană ar trebui să prezinte un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune, care va stabili dacă prioritățile și obiectivele sale sunt în continuare adecvate și relevante.
Prezentul raport oferă o prezentare generală a progreselor înregistrate de toți actorii implicați în punerea în aplicare a planului de acțiune, în special pe baza informațiilor furnizate de 25 de state membre ale UE, Serviciul European de Acțiune Externă, Europol, Eurojust și rețelele europene specializate în asigurarea respectării legislației UE în materie de mediu.
Informații suplimentare privind măsurile luate pentru a pune în aplicare planul de acțiune sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport. Contribuțiile din partea statelor membre au fost puse la dispoziție pe site-ul internet al Comisiei.
2. Principalele acțiuni întreprinse de la adoptarea planului de acțiune în 2016
Această secțiune prezintă pe scurt cele mai importante măsuri adoptate începând din 2016 pentru a urmări cele trei priorități ale planului de acțiune, precum și, după caz, măsurile suplimentare preconizate în vederea realizării obiectivelor sale.
Prioritatea 1 – Prevenirea traficului cu specii sălbatice de faună și floră și abordarea cauzelor fundamentale ale acestuia
Prima prioritate a planului de acțiune este ca UE și statele sale membre să abordeze cauzele fundamentale multiple ale traficului cu specii sălbatice specii sălbatice de faună și floră. Combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră poate avea succes numai dacă sunt abordate cauzele structurale ale acestuia.
Reducerea cererii de produse ilegale derivate din specii sălbatice este un element-cheie al strategiei UE de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră și s-au lansat numeroase inițiative cu acest obiectiv. UE și unele state membre au sprijinit autoritățile publice și organizații ale societății civile din Asia în eforturile lor de combatere a cererii de produse ilegale derivate din specii sălbatice, în special de la rinoceri, elefanți și pangolini. Recunoscând faptul că UE este o piață importantă pentru produsele derivate din specii sălbatice, au fost depuse eforturi fără precedent pentru a sensibiliza mediul de afaceri, consumatorii și publicul larg cu privire la caracteristicile și amploarea traficului cu specii sălbatice de faună și floră în UE. Multe state membre au desfășurat campanii de informare privind traficul cu specii sălbatice de faună și floră, axate uneori pe anumite sectoare de o importanță deosebită (de exemplu, animalele de companie exotice, instrumentele muzicale, transportul aerian sau comerțul online). De asemenea, s-au depus eforturi similare la nivelul UE, prin intermediul unor ateliere privind rolul mediului european de afaceri în combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră și prin contacte directe cu reprezentanți ai mediului de afaceri.
Cu toate că s-au realizat progrese semnificative în multe sectoare relevante, Comisia și statele membre trebuie să depună mai multe eforturi. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită comerțului online și firmelor de curierat, având în vedere volumul important de produse derivate din specii sălbatice (atât legale, cât și ilegale) comercializate prin intermediul site-urilor internet și transportate de firmele de curierat sau poștă. De asemenea, Comisia se va baza pe actuala cooperare cu actori cum ar fi asociații comerciale privind peștii ornamentali și animalele de companie exotice pentru a confirma angajamentele și a obține rezultate concrete în lupta împotriva comerțului ilegal cu specii sălbatice și pentru a promova aprovizionarea durabilă cu produse derivate din specii sălbatice.
UE și statele sale membre au fost foarte active în eforturile lor de a se asigura că comerțul în interiorul UE și exportul de articole din fildeș nu contribuie la braconajul elefanților și la comerțul ilicit cu fildeș. În conformitate cu acțiunea 2 din planul de acțiune, în mai 2017 Comisia a adoptat un document de orientare
în care recomandă statelor membre ale UE ca, de la 1 iulie 2017, să nu mai elibereze documente de export pentru fildeșul brut. În practică, aceasta înseamnă că statele membre ale UE au încetat exportul de fildeș brut, cu excepția exportului în situații foarte specifice, cum ar fi în scopuri științifice, de aplicare a legii și educative.
În plus, Comisia a organizat o consultare publică în perioada 15 septembrie – 8 decembrie 2017 pentru colectarea de informații și opinii cu privire la amploarea, structura și principalele caracteristici ale comerțului legal și ilegal cu fildeș, în interiorul UE și din UE, precum și cu privire la prioritățile pe care ar trebui să le urmărească UE în materie de combatere a traficului cu fildeș
. Rezultatele acestei consultări arată un sprijin considerabil din partea a aproape 90 000 de respondenți pentru înăsprirea normelor actuale ale UE privind comerțul cu fildeș. O mare majoritate a respondenților consideră că acesta este un pas necesar pentru a evita amestecarea articolelor din fildeș de origine legală și ilegală, pentru a preveni achiziționarea articolelor din fildeș în Uniunea Europeană și ulterior transportarea lor către țări terțe, unde acestea ar alimenta cererea de articole din fildeș ilegal, precum și pentru a sprijini activitatea agențiilor de aplicare a legii în vederea combaterii traficului cu fildeș. Alți respondenți s-au opus impunerii unor limite suplimentare asupra comerțului cu fildeș de elefant către și din UE, în special pentru antichități.
Piața UE ar trebui să nu alimenteze cererea de specii care au fost recoltate în mod ilegal sau nesustenabil. Acesta este motivul pentru care UE, în strânsă cooperare cu state din aria de răspândire, joacă un rol proactiv în extinderea domeniului de aplicare al Convenției privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES) la noi specii amenințate de comerțul internațional, prin acordarea protecției internaționale pentru acestea. Acest lucru este valabil în special pentru animalele de companie exotice, pentru care UE reprezintă o piață importantă, precum și pentru lemnul tropical și speciile marine pe cale de dispariție. UE a fost un actor esențial în discuțiile pe această temă în cadrul celei de a 17-a Conferințe a părților (CoP17) la CITES în 2016 și depune activ eforturi pentru pregătirea CoP18 în 2019.
Promovarea rolului comunităților locale în protecția speciilor sălbatice de faună și floră a reprezentat, de asemenea, o prioritate pentru UE și statele sale membre. Aceasta este o componentă centrală a programelor finanțate de UE pentru protejarea biodiversității și combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră (a se vedea prioritatea 3).
UE și statele sale membre au jucat un rol esențial în asigurarea faptului că, la nivel internațional, corupția este recunoscută ca un factor major în traficul cu specii sălbatice de faună și floră. Pe această temă, în cadrul CoP 17 a fost adoptată o rezoluție CITES, pe baza unei propuneri din partea UE. La inițiativa Germaniei, în iulie 2017 G20 a aprobat, de asemenea, principii la nivel înalt privind combaterea corupției legate de traficul cu specii sălbatice de faună și floră. De atunci, UE a realizat demersuri, în special prin intermediul delegațiilor sale în țări terțe, pentru luarea unor măsuri concrete de combatere a corupției legate de traficul cu specii sălbatice de faună și floră.
Prioritatea 2 – Punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor existente și combaterea de o manieră mai eficace a criminalității organizate care vizează speciile sălbatice de faună și floră
A doua prioritate a planului de acțiune constă în creșterea eficacității aplicării normelor UE privind combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră la nivelul UE și al statelor membre.
În mod semnificativ, în mai 2017 Consiliul a inclus infracțiunile împotriva mediului printre prioritățile ciclului de politici ale UE privind criminalitatea organizată pentru perioada 2018-2021. Consiliul a stabilit ca prioritară subminarea grupurilor infracționale organizate implicate în infracțiuni împotriva mediului, în special a celor care vizează traficul cu speciile sălbatice de faună și floră și traficul ilicit de deșeuri. În contextul ciclului de politici ale UE 2018-2021, în septembrie 2017 a fost adoptat planul strategic multianual (PSM) privind infracțiunile împotriva mediului, convenit de către Comisie și statele membre. Acesta descrie amploarea problemei, enumeră activitățile existente și politicile în domeniul infracțiunilor împotriva mediului și identifică vulnerabilitățile existente și potențiale. De asemenea, planul stabilește șapte obiective strategice în cadrul cărora se enumeră actorii, tipurile de măsuri și beneficiile acestor măsuri. Aceste obiective sunt:
-formarea unei imagini de ansamblu pe baza informațiilor disponibile;
-activitățile operaționale;
-prevenirea și consolidarea capacităților;
-cooperarea cu parteneri din afara UE;
-combaterea fraudării documentelor;
-anchetele financiare și
-comerțul online cu bunuri și servicii (i)legale.
PSM este pus în aplicare prin planuri de acțiune operaționale anuale. Această recunoaștere ar trebui să intensifice mobilizarea și capacitățile operaționale ale Europol și ale agențiilor de aplicare a legii din statele membre ale UE pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului, în special a traficului cu specii sălbatice de faună și floră. De asemenea, Comisia a adoptat în ianuarie 2018 o comunicare intitulată „Acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu”. Una dintre aceste acțiuni se axează pe pregătirea unui document de orientare care cuprinde bune practici privind combaterea infracțiunilor împotriva mediului, cu un accent special pe infracțiunile legate de speciile sălbatice și deșeuri. De asemenea, sunt relevante măsurile referitoare la formare și la îmbunătățirea utilizării expertizei de asigurare a conformității cu legislația de mediu.
Prioritățile strategice în materie de aplicare a legii au fost definite la nivelul UE și au fost puse în aplicare atât la nivel național, cât și prin acțiuni comune la nivel transfrontalier, în special pentru combaterea traficului cu fildeș, anghile, reptile și păsări. În întreaga UE, au fost efectuate investigații majore și confiscări la nivel transfrontalier cu implicarea activă a Europol, Eurojust și a mai multor agenții de aplicare a legii din diferite state membre (a se vedea caseta 1). Mobilizarea agențiilor de aplicare a legii în vederea combaterii traficului cu specii sălbatice de faună și floră a crescut în mod substanțial în unele state membre. Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe întreg teritoriul UE și a unor măsuri ferme de asigurare a respectării legislației în toate statele membre în vederea combaterii traficului cu specii sălbatice de faună și floră ar trebui să fie o prioritate în prezent. Cazurile raportate de urmăriri penale încheiate cu succes și sancțiuni legate de traficul cu specii sălbatice de faună și floră au implicat documente falsificate, spălare de bani sau criminalitate organizată, precum și recuperarea creanțelor. Cu toate acestea, este important să se îmbunătățească sensibilizarea sistemului judiciar cu privire la traficul cu specii sălbatice de faună și floră, întrucât informațiile referitoare la urmăririle penale și sancțiunile în acest domeniu rămân limitate. Au fost raportate progrese limitate în cadrul anchetelor privind spălarea de bani legată de traficul cu specii sălbatice de faună și floră. O serie de state membre și părți interesate au evidențiat necesitatea efectuării unui număr mai mare de investigații cu privire la dimensiunea comerțului online a traficului cu specii sălbatice de faună și floră.
|
Caseta 1 – Confiscări de produse derivate din specii sălbatice în UE în 2016
În 2016, autoritățile competente din 24 de state membre ale UE au raportat Comisiei Europene un total de 2 268 de confiscări de produse derivate din specii sălbatice, 63 % din acestea la frontierele externe ale UE. Principalele grupuri de mărfuri confiscate la frontierele UE au fost medicamente (42 %), fildeș (14 %), corali (10 %), părți și produse derivate din reptile (7 %), reptile vii (5 %), caviar (4 %) și plante. Mărfurile confiscate la import au provenit, în cea mai mare parte, din China, SUA, Elveția și Thailanda, în timp ce majoritatea produselor confiscate la export aveau ca destinație China (inclusiv Regiunea Administrativă Specială Hong Kong), SUA și Vietnam. Majoritatea confiscărilor au avut loc în aeroporturi, numărul mărfurilor confiscate care au fost transportate prin colete poștale sau servicii rapide de transport de colete fiind mai mare decât în anii precedenți.
În 2016, au fost confiscate peste două tone de fildeș. Cea mai mare parte a acestui fildeș nu era destinat pieței UE și a constat în articole care fie erau în tranzit prin aeroporturile sau centrele poștale europene, din Africa în Asia, fie urmau să fie reexportate fără documentația necesară în Asia (în principal articole vechi din fildeș).
Traficul cu anghilă reprezintă în prezent una dintre cele mai mari provocări pentru UE și statele sale membre în lupta acestora împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră. În sezonul de pescuit 2016-2017, au fost arestate 48 de persoane și au fost confiscate 4 000 kg de puiet de anghile vii (puiet de anghilă); anghilele au fost interceptate în timp ce erau exportate către Asia, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 4 milioane EUR. Investigațiile efectuate de Europol și unele state membre ale UE indică implicarea unor rețele transnaționale de crimă organizată în domeniul contrabandei cu anghile din Europa.
|
Majoritatea statelor membre au raportat că autoritățile lor au efectuat cursuri de formare la nivel național, cu un număr sporit de cursuri organizate în comun cu diferite agenții (vamă, poliție, servicii de inspecție, autoritățile de gestionare CITES etc.). De asemenea, la nivelul UE au fost organizate multiple activități de formare sub supravegherea CEPOL sau a rețelelor practicienilor din domeniul combaterii infracțiunilor împotriva mediului. Au fost utilizate, de asemenea, programe de cooperare polițienească și de mediu finanțate de UE pentru a promova formarea de funcționari însărcinați cu aplicarea legii în domeniul combaterii infracțiunilor legate de speciile sălbatice (a se vedea caseta 2).
|
Caseta 2 – Sprijin financiar pentru lupta împotriva infracțiunilor legate de speciile sălbatice în UE
UE finanțează numeroase proiecte și inițiative specifice de combatere a infracțiunilor legate de speciile sălbatice, în principal prin programul LIFE. LIFE oferă 1,1 milioane EUR pentru proiectul „LIFE pentru sturionii din Dunăre” (2016-2020), care are ca obiectiv îmbunătățirea punerii în aplicare a legilor și normelor de combatere a braconajului sturionilor și a comerțului ilegal cu caviar în Bulgaria, România, Serbia și Ucraina. De asemenea, LIFE sprijină activitățile derulate de Rețeaua europeană a procurorilor de mediu (ENPE), inclusiv dezvoltarea de noi instrumente de formare privind infracțiunile împotriva mediului pentru procurori și judecători, precum și crearea unei baze de date cu bune practici (645 000 EUR pentru perioada 2015-2020). În plus, LIFE oferă sprijin pentru proiecte de combatere a uciderii ilegale a păsărilor sălbatice în întreaga UE, în principal pentru a stimula punerea în aplicare a Fișei de parcurs a UE pentru eliminarea uciderii ilegale, capturării și comerțului ilegal cu păsări. Broșura publicată recent LIFE & Wildlife Crime [LIFE și infracțiunile legate de speciile sălbatice] conține informații cuprinzătoare cu privire la inițiativele sprijinite de programul LIFE împotriva infracțiunilor legate de speciile sălbatice.
În noiembrie 2017, a fost lansată prima cerere de propuneri specifice pentru proiecte care vizează stimularea activităților operaționale ale statelor membre privind infracțiunile împotriva mediului, inclusiv prin intermediul activităților de formare și de consolidare a capacităților pentru autoritățile competente, în cadrul programului UE Fondul pentru securitate internă – componenta Poliție, dotat cu un buget total de 2,5 milioane EUR. Combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră este menționată în mod explicit ca una dintre priorități în cadrul acestei cereri de propuneri.
|
Mai multe state membre au instituit platforme de cooperare între agenții sau grupuri operative cu privire la traficul cu specii sălbatice de faună și floră. Spania a adoptat un plan național de acțiune împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră, inspirat de planul de acțiune al UE și care stabilește o strategie cuprinzătoare pentru a soluționa această problemă. Republica Cehă intenționează, de asemenea, să adopte un plan național de acțiune similar până la sfârșitul anului 2018. Deși s-au înregistrat unele progrese, cooperarea și schimbul de informații între agențiile de aplicare a legii rămâne totuși o provocare în anumite state membre. În mod similar, nu toate statele membre fac schimb de informații cu alte state membre sau prin intermediul Europol. Multe state membre consideră EU-TWIX (a se vedea caseta 3) un instrument practic și eficient pentru schimbul de informații privind traficul cu specii sălbatice de faună și floră (cu excepția datelor cu caracter personal) pe întreg teritoriul UE. În schimb, utilizarea de către statele membre a platformei SIENA pentru schimbul de mesaje privind traficul cu specii sălbatice de faună și floră variază semnificativ, în funcție de autoritățile în cauză. Acest lucru împiedică cooperarea efectivă și privează Europol de informații prețioase pentru a construi un tablou cuprinzător al traficului cu specii sălbatice de faună și floră în UE.
|
Caseta 3 – EU-TWIX: un instrument de succes pentru cooperarea în domeniul aplicării legii în UE
EU-TWIX este un sistem de sprijin care vizează facilitarea schimbului de informații și a cooperării internaționale între agenții pentru aplicarea legislației privind protecția speciilor sălbatice și funcționarii administrației. Acesta a fost creat în 2005 la inițiativa autorităților belgiene și TRAFFIC și conectează în prezent peste 1 000 de funcționari (de exemplu, din cadrul autorităților de gestionare CITES, al serviciilor vamale, al serviciilor de inspecție de mediu, al poliției și al sistemului judiciar) din 37 de țări și 10 organizații internaționale/regionale, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene și a mai multor state membre.
Comunicarea prin lista de corespondență a EU-TWIX a contribuit la declanșarea a mai multe anchete transfrontaliere, inclusiv a unei anchete la scară largă privind un caz care implică comercializarea ilegală de păsări în Țările de Jos, cu legături în mai multe alte țări europene și din afara Europei. Au fost confiscate aproximativ 500 de exemplare de păsări, precum și bani și proprietăți. Trei persoane au primit pedepse cu închisoarea.
Baza de date EU-TWIX deține în prezent peste 55 000 de înregistrări privind confiscări legate de specii sălbatice de faună și floră din 28 de state membre ale UE începând din anul 2000. Aceasta oferă o ocazie unică pentru monitorizarea tendințelor comerțului ilegal cu specii sălbatice la nivel național și la nivelul UE.
EU-TWIX a inspirat, de asemenea, mai multe sisteme similare la nivel mondial, astfel cum se detaliază în anexa la prezentul raport.
|
Prioritatea 3 – Consolidarea parteneriatului global între țările de origine, țările consumatoare și țările de tranzit pentru combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră
De la adoptarea planului de acțiune, UE și statele sale membre și-au susținut calitatea de cel mai mare furnizor de asistență în lupta împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră (prim donator). Numeroase proiecte urmăresc punerea în aplicare a planului de acțiune prin abordarea principalilor factori și a factorilor determinanți ai traficului, în special în domenii cum ar fi infracțiunile împotriva mediului, corupția și statul de drept, insecuritatea din cauza unor conflicte armate, serviciile ecosistemice și mijloacele de subzistență din jurul zonelor protejate, gestionarea resurselor naturale și reziliența comunităților locale.
UE și mai multe state membre au înființat parteneriate pe termen lung cu țări terțe pentru conservarea biodiversității și combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră, recunoscând legătura persistentă dintre exploatarea ilegală a resurselor naturale și activitățile cu caracter destabilizator ale grupurilor armate, în special în Africa Centrală. Planul de acțiune a oferit un impuls semnificativ în acest domeniu. În plus față de sprijinul financiar preexistent și activitățile în curs, în 2016 și 2017 au fost mobilizate alte fonduri UE suplimentare semnificative (aproximativ 340 de milioane EUR în Africa, Asia și Pacific, America de Sud și zona Caraibilor) în cadrul politicii UE în materie de dezvoltare și cooperare
Aceasta include programe regionale de combatere a infracțiunilor legate de speciile sălbatice în Africa Centrală și de Est, precum și sprijin pentru conservare în țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific (țările ACP) și alte țări specifice (de exemplu, Guineea). În cadrul Programului de parteneriat pentru gestionarea biodiversității și a zonelor protejate (BIOPAMA), prioritățile regionale în țările ACP au inclus, de asemenea, consolidarea capacităților de luptă împotriva infracțiunilor legate de speciile sălbatice.
|
Caseta 4 – Un nou program global al UE privind infracțiunile împotriva speciilor sălbatice de faună și floră și împotriva pădurilor
Acțiunea UE privind „Aplicarea legii și combaterea infracțiunilor împotriva speciilor sălbatice de faună și floră și împotriva pădurilor”, adoptată în 2017, va mobiliza 43,5 milioane EUR pentru:
-
stimularea capacității operaționale a Consorțiului internațional pentru combaterea infracțiunilor legate de speciile sălbatice (ICCWC) pentru îmbunătățirea aplicării legislației privind protecția speciilor sălbatice și a reglementărilor forestiere în țările vizate și pentru promovarea coordonării internaționale (13,5 milioane EUR);
-
sprijinirea organizațiilor societății civile și a comunităților locale în prevenirea și combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră din Asia, Africa și America Latină.
Aceasta completează programele regionale deja existente desfășurate cu membrii ICCWC, în special în Africa Centrală (UNODC), Africa de Est/de Sud (UNODC, CITES), Asia (UNODC) și prin intermediul programului global MIKE (CITES), cu o valoare totală de peste 40 milioane EUR.
|
Unele state membre (în special Franța, Germania și Regatul Unit) au oferit, de asemenea, sprijin financiar considerabil pentru programele naționale și regionale împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră prin intermediul politicilor de cooperare pentru dezvoltare. Belgia, Franța, Germania, Țările de Jos și Uniunea Europeană contribuie la Fondul pentru elefantul african.
Pe lângă acordarea de sprijin financiar, UE s-a angajat activ în dialoguri bilaterale privind traficul cu specii sălbatice de faună și floră cu o serie de țări de origine, de tranzit și de piață relevante. Delegațiile UE promovează în mod activ punerea în aplicare a reglementărilor UE și CITES privind comerțul cu specii sălbatice în țări terțe și furnizează asistență tehnică. De asemenea, UE utilizează instrumentele sale de politică comercială pentru a îndemna la acțiuni împotriva traficului cu specii sălbatice, de exemplu prin includerea unor dispoziții specifice în viitoarele acorduri de liber schimb (în special cu Vietnam) sau prin regimul SGP+. În cele din urmă, UE a încurajat dialogul cu organizații regionale, cum ar fi ASEAN și Uniunea Africană, pentru a răspunde mai bine comerțului ilegal cu specii sălbatice.
O serie de state membre își mobilizează rețelele diplomatice împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră, iar Regatul Unit prevede organizarea, în octombrie 2018, a unei conferințe la nivel înalt privind traficul cu specii sălbatice de faună și floră.
De asemenea, UE a fost la fel de proactivă la nivel multilateral, în special în contextul CITES, care este principalul instrument multilateral de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră și pe care UE îl sprijină, de asemenea, din punct de vedere financiar. În cadrul La CoP 17 și al reuniunii Comitetului permanent din 2017, UE a promovat în mod activ formularea unor recomandări și sancțiuni specifice menite să contribuie la combaterea traficului cu fildeș, corn de rinocer, palisandru și tigri.
În mod similar, UE și o serie de state membre joacă un rol activ în discuțiile cu privire la uciderea, capturarea și comercializarea păsărilor, de exemplu ca parte a unui grup special de experți instituit în temeiul Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Convenția de la Berna). De asemenea, acestea au promovat includerea traficului cu specii sălbatice de faună și floră pe ordinile de zi ale Organizației Națiunilor Unite, G20, G7 și ale altor organisme internaționale. Sunt necesare mai multe progrese pentru a înscrie traficul cu specii sălbatice de faună și floră pe ordinea de zi a celorlalte organisme și foruri internaționale relevante, cum ar fi Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate și Grupul de Acțiune Financiară Internațională.
3. Concluzie
Planul de acțiune a generat o atenție politică considerabilă și un sprijin important la nivelul UE. Unul dintre primele efecte pozitive a constat în sporirea vizibilității traficului cu specii sălbatice de faună și floră ca o chestiune prioritară pentru o gamă largă de factori de decizie politică, agenții de aplicare a legii și părți interesate din UE. Acesta a condus la adoptarea a numeroase inițiative la nivelul UE și la nivel național pentru îndeplinirea obiectivelor planului de acțiune. Planul de acțiune a avut, de asemenea, numeroase alte rezultate pozitive: mai multe măsuri de asigurare a respectării legii în UE; angajamente din partea actorilor din sectorul privat pentru a contribui la combaterea traficului cu specii sălbatice de faună și floră; o interdicție privind exportul de fildeș brut; propuneri ferme din partea UE împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră în cadrul forumurilor multilaterale (în special în cadrul CITES); creșterea finanțării din partea UE pentru consolidarea capacităților și acțiuni internaționale de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră și mobilizarea rețelelor diplomatice ale UE și ale statelor membre în numeroase țări terțe împotriva acestei probleme.
În ansamblu, s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește majoritatea celor 32 de acțiuni din planul de acțiune. În cele din urmă, cei mai buni indicatori pentru evaluarea impactului său sunt nivelurile de braconaj și de trafic. În pofida unor semne încurajatoare (în special o scădere a braconajului elefanților și rinocerilor în ultimii ani), traficul cu specii sălbatice de faună și floră continuă să prospere și constituie o amenințare gravă la adresa biodiversității, a statului de drept și a dezvoltării durabile. Prin urmare, nu există nicio îndoială că prioritățile și obiectivele prevăzute în planul de acțiune sunt în continuare adecvate și relevante.
UE și statele sale membre ar trebui să își intensifice și mai mult eforturile în vederea atingerii obiectivelor planului de acțiune până în 2020, an în care se va evalua necesitatea unor acțiuni suplimentare. Acest lucru este relevant, de asemenea, pentru ținta 15.7 a obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 15, care solicită „măsuri urgente pentru a pune capăt braconajului și traficului cu specii protejate de floră și faună și abordarea atât a cererii, cât și a ofertei de produse ilegale derivate din specii sălbatice de faună și floră”.