COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.10.2018

COM(2018) 696 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru a întări răspunsul UE la fraudarea documentelor de călătorie

I. INTRODUCERE

La 8 decembrie 2016, Comisia a adoptat o comunicare privind un plan de acțiune pentru a întări răspunsul european la fraudarea documentelor de călătorie cu scopul de a îmbunătăți, în ansamblu, securitatea documentelor de călătorie eliberate în UE (denumit în continuare „planul de acțiune”) 1 . Planul de acțiune a abordat problema tot mai importantă a fraudării documentelor de călătorie, care a devenit mai relevantă în contextul atacurilor teroriste și al fluxurilor de migrație. Așadar, era esențial ca UE și, în special, statele membre să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți securitatea documentelor de călătorie, contribuind astfel la o mai bună protecție a frontierelor și la o mai bună gestionare a migrației, precum și pentru a deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică 2 .

Planul de acțiune a analizat concepte și procese de gestionare a identității și a identificat acțiuni pentru a elimina eventualele lacune pentru statele membre, Comisie, Consiliu și Parlamentul European.

Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu asupra rezultatelor și progreselor realizate pe mai multe direcții de lucru și asupra măsurilor specifice adoptate de statele membre, instituțiile europene și alte părți interesate pentru a întreprinde acțiunile descrise în planul de acțiune. În plus, la 27 martie au fost adoptate concluziile Consiliului privind planul de acțiune 3 , iar la 18 decembrie 2017, concluziile Consiliului privind gestionarea identității 4 , prin care se face apel la statele membre să ia măsuri în vederea consolidării integrității sistemelor naționale de identitate.

Raportul urmează structura planului de acțiune, indicând astfel progresele realizate în fiecare dintre domeniile-cheie ale infrastructurii de identitate: înregistrarea identității, eliberarea documentelor, producerea documentelor și controlul documentelor.

II. ÎNREGISTRAREA IDENTITĂȚII

Procesele de înregistrare sunt de competența statelor membre. Concluziile Consiliului din 27 martie 2017 subliniază importanța unor documente primare mai sigure pentru a preveni frauda în cazul utilizării lor ca dovadă a identității, în timp ce Concluziile Consiliului din 18 decembrie 2017 subliniază importanța sprijinului pentru principalele țări terțe în ceea ce privește introducerea elementelor biometrice de identificare în registrele acestora de evidență a populației.

Comisia a facilitat discuția privind gestionarea identității și a evaluat situația în statele membre, în special prin prezentarea în cursul președinției malteze a unui chestionar 5 privind chestiunile referitoare la înregistrarea identității și prin sprijinirea organizării unei reuniuni tematice pe aceeași temă. În special, chestionarul a vizat documentele primare, preluarea elementelor biometrice pentru registrele de evidență a populației, procedurile de schimbare a numelui și alte aspecte legate de identitate. Evaluarea a avut loc în cursul președinției estone 6 și a arătat că practicile statelor membre diferă în acest domeniu. Statele membre ar trebui să continue să facă schimb de practici naționale și să evalueze modul în care procedurile din alte state membre 7 pot servi drept exemple pentru îmbunătățirea proceselor naționale, în special procedurile pentru îmbunătățirea securității documentelor primare și înregistrarea identității cetățenilor (de exemplu, înregistrarea online; înregistrarea identității la vârsta adultă și preluarea de elemente biometrice pentru registrele de evidență a populației).

În plus, reuniunea tematică a grupului de lucru „Documente false” organizată la 16 noiembrie 2017 a furnizat diferite puncte de vedere cu privire la aspecte legate de înregistrarea identității, de la abordarea globală OACI 8 privind dovada identității până la abordarea regională a OSCE 9 prezentată în Compendiul de bune practici în gestionarea identității, lansat în septembrie 2017. De asemenea, aceasta a cuprins contribuțiile statelor membre cu privire la practicile lor naționale și constatările proiectelor ORIGINS 10 și ARIES 11 .

Compendiul OSCE colectează și evaluează dovezi cu privire la diverse practici de înregistrare a identității în țările OSCE (care includ toate statele membre ale UE) și servește drept ghid pentru eforturile de consolidare a capacității. În general, evaluările UE și OSCE sunt esențiale pentru ca statele membre ale UE să își compare propriile sisteme, să le utilizeze pentru a identifica potențialele deficiențe și să reflecteze la modul în care diferitele practici pot servi drept exemple pentru îmbunătățiri.

Ca urmare, la 18 decembrie 2017, Consiliul a adoptat concluzii privind gestionarea identității care acordă prioritate cooperării continue și schimbului de informații între statele membre pentru a alinia practicile și a îmbunătăți în continuare integritatea sistemelor naționale de identitate, subliniind în același timp necesitatea unor infrastructuri de identitate solide și fiabile pentru a atenua în mod eficient riscurile la adresa securității.

În ceea ce privește dimensiunea internațională a planului de acțiune privind introducerea elementelor biometrice în registrele de evidență a populației din principalele țări terțe, Comisia a inițiat dialoguri cu Mali și Senegal, care pun deja amândouă în aplicare proiecte ale Fondului fiduciar al UE privind registrele de stare civilă de la începutul anului 2017. Pe baza cooperării și a asistenței tehnice, alte acțiuni sunt în curs cu principalele țări partenere și includ Tunisia, Niger și Sudan. Țările care își exprimă interesul cu privire la posibilele proiecte de registre civile pot beneficia, de asemenea, de sprijin tehnic în funcție de fondurile disponibile și de prioritățile stabilite pentru a avea în vedere noi țări eligibile.

Manualul Europol referitor la documentele primare enumeră documentele primare ale statelor membre, descrie pe scurt procesele lor de emitere și oferă o listă cu punctele naționale de contact. Manualul ar trebui să permită o mai bună identificare a documentelor false de către autoritățile emitente ale documentelor. Manualul este în curs de finalizare, dar o versiune intermediară este accesibilă online prin intermediul sistemului FADO 12 și al Platformei Europol pentru experți, destinate specialiștilor în materie de aplicare a legii. Împreună, aceste două platforme ajung la o comunitate mare, inclusiv serviciile de aplicare a legii și unele autorități emitente, precum personalul consular, autoritățile de emitere a pașapoartelor și autoritățile responsabile în materie de imigrație.

Regulamentul (UE) 2016/1191 din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană se va aplica de la 16 februarie 2019. În temeiul acestui regulament, documentele oficiale, cum ar fi certificatele de naștere, emise într-un stat membru și prezentate autorităților unui alt stat membru vor fi scutite de obligația de aplicare a apostilei. Regulamentul va consolida lupta împotriva documentelor publice frauduloase, permițând autorităților din statul membru de primire, în cazul în care au îndoieli cu privire la autenticitatea documentului oficial prezentat, să se consulte cu autoritatea emitentă, prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne. .

În ceea ce privește activitățile de cercetare și dezvoltare referitoare la documentele primare și verificarea documentelor, inclusiv tehnologiile mobile, Comisia a finanțat trei proiecte majore în cadrul programului „Orizont 2020” pentru societăți sigure: ORIGINS, care s-a încheiat la jumătatea anului 2017, FIDELITY 13 , încheiat în 2015 și ARIES, lansat în 2016. Aceste proiecte de cercetare abordează aspecte legate de combaterea fraudării identității, protecția identității existente, metamorfoza imaginii 14 și falsificarea amprentelor digitale. Printre activitățile de monitorizare se numără continuitatea proiectului ORIGINS prin intermediul Comitetului European pentru Standardizare (CEN) GL19 15 cu privire la standardizarea documentelor primare; un consorțiu privind un program de cercetare în domeniul metamorfozei imaginilor; proiectul SIRIUS 16 , care vizează captarea datelor de referință standardizate din documente și ENLETS Mobile 17 , care examinează noile evoluții și face schimb de bune practici privind soluțiile mobile pentru agenții de aplicare a legii din prima linie.

III. ELIBERAREA DOCUMENTELOR

Eliberarea documentelor se află sub responsabilitatea statelor membre. Se lucrează la crearea unui ghid de cele mai bune practici pentru înrolarea corectă a elementelor biometrice de identificare, care examinează înrolarea datelor biometrice de imagine facială și amprente digitale și subliniază importanța înrolării directe a imaginilor faciale pentru a combate în mod eficient frauda de identitate prin metamorfozarea imaginii. De asemenea, ghidul abordează calitatea datelor biometrice și subliniază provocările practice și lecțiile învățate 18 . Această activitate este susținută de către CEN, care va stabili un standard tehnic pentru înrolarea datelor biometrice de identificare împreună cu experții statelor membre în cadrul comitetului creat în temeiul articolului 6 19 . La rândul său, eu-LISA 20 a început să dezvolte indicatori comuni de calitate a datelor și standarde minime de calitate pentru înrolarea corectă a datelor biometrice stocate în bazele de date ale UE.

În ceea ce privește cele mai bune practici privind procedurile de eliberare a documentelor și punerea în aplicare a Concluziilor Consiliului adoptate în 2005 21 privind standardele minime în ceea ce privește securitatea proceselor de eliberare, președinția bulgară a stabilit un chestionar 22 privind procesele conexe de eliberare a documentelor, care a scos în evidență faptul că toate statele membre se conformează, în linii mari, standardelor respective.

În cadrul subgrupului pentru vize și permise de ședere al comitetului creat în temeiul articolului 6, discuțiile tehnice au condus la un acord privind alocarea unui număr unic pentru toate produsele reprezentând documente înainte ca acestea să părăsească locul de producție. Această procedură va permite introducerea în sistemele relevante a unor descriptori care pot fi urmăriți ai componentelor documentelor pierdute/furate și va limita în general numărul documentelor în alb furate.

IV. PRODUCEREA DOCUMENTELOR

Comisia este responsabilă pentru stabilirea standardelor de securitate și a elementelor biometrice pentru documente de călătorie eliberate cetățenilor UE și resortisanților țărilor terțe care locuiesc pe teritoriul statelor membre. Un rezultat deosebit de important în domeniu se referă la adoptarea, în 2017, a propunerilor Comisiei cu privire la un model uniform mai sigur pentru vize 23 și pentru permisele de ședere pentru resortisanții țărilor terțe 24 . Comisia a adoptat decizia de punere în aplicare privind specificațiile tehnice pentru modelul uniform de viză 25 , iar cea privind permisele de ședere este planificată pentru sfârșitul anului 2018.

La fel de importantă a fost reluarea sprijinului tehnic oferit de JRC pentru a verifica punerea în aplicare corectă de către statele membre a caracteristicilor fizice și electronice, astfel cum prevede legislația UE pentru pașapoarte, permise de ședere și modelul uniform de viză. În timp ce testarea completă ar trebui finalizată în primul trimestru al anului 2019, raportul intermediar a fost prezentat în luna aprilie și indică progrese bune. După finalizarea fazei de testare, Comisia va evalua necesitatea unor măsuri ulterioare în cazurile de neconformitate cu standardele stabilite. În plus, Comisia a organizat un eveniment de testare a interoperabilității pentru pașapoarte și permise de ședere electronice în septembrie 2017 la sediul JRC. La acest eveniment s-a evaluat cu succes conformitatea documentelor de călătorie cu standardele de interoperabilitate globală în statele membre, precum și într-o serie de alte state care sunt membre ale OACI.

La 17 aprilie 2018, Comisia a adoptat o inițiativă legislativă pentru consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie din afara UE ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație 26 . Această propunere urmărește să faciliteze exercitarea dreptului cetățenilor la liberă circulație și să îmbunătățească securitatea globală a acestor documente. Comisia a propus standarde minime privind documentele și securitatea în cazul cărților de identitate, informații minime de furnizat cu privire la permisele de ședere eliberate cetățenilor mobili ai UE și deplina armonizare a permiselor de ședere eliberate membrilor de familie din afara UE. Propunerea prevede eliminarea treptată rapidă a cărților care nu respectă standardele propuse, cu scopul de a realiza progrese rapide în ceea ce privește securitatea generală a documentelor. În prezent, propunerea este în curs de dezbatere de către colegiuitori, cu scopul de a fi adoptată în cursul actualului ciclu legislativ.

În plus, în Raportul său din 2017 privind cetățenia UE, Comisia s-a angajat să analizeze posibilitățile de modernizare a normelor privind documentele de călătorie provizorii (DCP), inclusiv elementele de securitate ale modelului comun al UE 27 . La 31 mai 2018, Comisia a adoptat o propunere legislativă care introduce noi norme privind un document de călătorie provizoriu al UE cu elemente de siguranță optimizate 28 , care se află în prezent în dezbatere în cadrul Consiliului și al Parlamentului.

Comisia a analizat chestiunea neincluderii permiselor de mic trafic de frontieră (LBT) în sistemul ETIAS 29 și a evaluat riscurile în materie de securitate. Concluzia a fost că nu este necesar să se modifice Regulamentul (CE) nr. 1931/2006, întrucât acesta prevede deja că elementele de securitate ale permiselor de mic trafic de frontieră trebuie aliniate automat cu orice actualizare a permiselor de ședere pentru resortisanții țărilor terțe, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1030/2002. În această privință, ar trebui subliniat că elementele de securitate ale permiselor de ședere pentru resortisanții țărilor terțe au fost actualizate recent în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1954.

V. CONTROLUL DOCUMENTELOR

Un pas important în acest domeniu l-a constituit propunerea Comisiei privind noul temei juridic al Sistemului de Informații Schengen (SIS) adoptată la 21 decembrie 2016, care prevede îmbunătățirea funcționalităților sale, permițând, printre alte, statelor membre să introducă documente de călătorie falsificate în sistem și propunând obligativitatea punerii în aplicare a funcționalității amprentelor digitale în cazul în care identitatea persoanei nu poate fi stabilită în alt mod. S-a ajuns la un acord politic, iar adoptarea este planificată pentru sfârșitul anului 2018. Între timp, la 5 martie 2018, eu-LISA și statele membre au lansat cu succes Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS), care permite o funcționalitate de căutare a amprentelor digitale la nivel central în Sistemul de Informații Schengen (SIS). AFIS din cadrul SIS este prima bază de date centralizată la nivel european a amprentelor digitale ale autorilor infracțiunilor și reprezintă o etapă importantă pentru securitatea la nivel european permițând detectarea infractorilor care utilizează identități multiple sau identități false. Șapte state membre au pus în aplicare căutarea directă a amprentelor digitale în SIS, care se preconizează a fi extinsă la aproximativ 20 de state până la sfârșitul anului 2018. De asemenea, eu-LISA a prezentat un studiu de fezabilitate privind posibilitatea de verificare încrucișată a elementelor biometrice în toate sistemele sale informatice, care va fi avută în vedere pentru evoluțiile viitoare ale sistemelor.

În cadrul comitetului SISVIS s-au încheiat discuțiile cu privire la modul în care să se asigure punerea în aplicare a confiscării documentelor furate, pierdute, însușite ilegal sau invalidate. Comisia a actualizat „Catalogul de recomandări și cele mai bune practici privind utilizarea Sistemului de Informații Schengen” punând la dispoziție, cu titlu de îndrumare, un set de criterii orientative în ceea ce privește confiscarea documentelor, urmărind o abordare mai armonizată între statele membre.

În ceea ce privește alimentarea sistematică a bazelor de date ale Interpolului cu date privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD), eliberate de țări din afara UE, în cazul în care țările respective nu sunt în măsură să facă acest lucru, Comisia finanțează proiecte 30 , care vor include sprijin pentru implementarea instrumentelor Interpol (inclusiv SLTD) într-o serie de țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord. Acest proces în curs de desfășurare va îmbunătăți capacitatea țărilor terțe de a introduce ele însele date în SLTD.

În plus, începând cu 7 aprilie 2017, sunt instituite controale sistematice în bazele de date relevante pentru toți călătorii care trec frontierele externe. Printre aceste baze de date, a căror consultare este obligatorie, se numără SIS și SLTD a Interpol. Alături de activitatea pe care Comisia o desfășoară pentru îmbunătățirea informațiilor introduse în SLTD, SIS și alte baze de date documentare, aceasta va crește securitatea documentelor.

Concluziile Consiliului din 27 martie 2017 menționate anterior au subliniat, de asemenea, necesitatea de a accelera punerea în aplicare a schimbului de certificate în vederea verificării amprentelor digitale prin intermediul ghișeelor unice și autentificarea datelor stocate pe cip prin utilizarea unui index.

În ceea ce privește lista de certificate necesare pentru autentificarea electronică a documentelor de călătorie, la 20 decembrie 2016 Comisia a publicat primul index Schengen sub formă de test și a lansat un test-pilot de control la frontieră cu Norvegia și Portugalia în primul semestru al anului 2017. De asemenea, se lucrează la contactarea țărilor terțe pentru a primi certificatele de pașaport ale acestora. Comisia a început să lucreze la crearea și actualizarea unui index oficial, semnat cu cheia autorității naționale de certificare (CSCA) a permisului de liberă trecere emis de UE, pentru care s-a obținut autorizația. Comisia analizează necesitatea unui instrument juridic privind o „politică în materie de index”, care va permite stabilirea situațiilor în care certificatul unei țări terțe poate fi adăugat pe listă.

În ceea ce privește utilizarea cererilor biometrice pentru securitatea documentelor și schimbul de certificate, ghișeele unice ale statelor membre permit schimbul securizat bilateral automat de certificate necesare pentru a citi amprentele digitale în documentele de călătorie. Progresele înregistrate în direcția tranziției de la ghișee unice în faza de testare la ghișee unice pe deplin operaționale în statele membre sunt monitorizate lunar de Comisie. În prezent, zece state membre și țări asociate spațiului Schengen sunt pe deplin capabile să facă schimb de certificate și să verifice amprentele digitale în sisteme operaționale privind documentele cetățenilor, în timp ce 21 sunt încă în faza de testare. Comisia îndeamnă statele membre să se angajeze în mod activ pentru ca schimbul direct de certificate să devină operațional cât mai curând posibil.

În ceea ce privește măsura de asigurare a unui acces mai bun la sistemele de informații relevante, considerentul 6 din Regulamentul (UE) 2017/458 de modificare a Codului Frontierelor Schengen solicită statelor membre să se asigure că polițiștii de frontieră au acces la bazele de date relevante la punctele de trecere a frontierei. În plus, articolul 40 alineatul (8) din Regulamentul de instituire a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) prevede că statele membre gazdă autorizează membrii echipelor Frontex să consulte bazele de date europene, demers necesar pentru îndeplinirea obiectivelor operaționale ale verificărilor la frontieră, ale supravegherii frontierelor și ale returnării. De asemenea, propunerile legislative de modificare a Sistemului de Informații privind Vizele 31 și regulamentele privind SIS în materie de control la frontiere și de cooperare polițienească, care sunt în curs de dezbatere, includ dispoziții referitoare la acordarea accesului agenției Frontex. În plus, din punct de vedere operațional, în ceea ce privește Fondul pentru securitate internă, componenta de cooperare polițienească, Comisia a inclus în programul anual de lucru 2017: o atribuire directă către Interpol, astfel încât să dezvolte tehnologia sa într-un număr selectat de state membre pentru a crește utilizarea de către acestea a SLTD și a altor baze de date ale Interpol, precum și o cerere de propuneri restrânsă la statele membre pentru a intensifica utilizarea SLTD și a altor baze de date ale Interpol la punctele de trecere a frontierelor externe ale UE.

Elaborarea unui raport tehnic privind standardele pentru sistemele de control este în curs de desfășurare. În sprijinul acestei activități, Frontex elaborează în prezent o metodologie de testare și evaluare a nivelului de performanță al sistemelor de control al documentelor. Lucrările au început în aprilie 2018 și includ testarea operațională în raport cu sistemele de control al documentelor în condiții reale de control la frontieră în trimestrul al treilea și un raport final până la sfârșitul anului 2018. Rezultatele metodologiei de evaluare a performanței pentru activitatea sistemelor de control al documentelor vor fi integrate în raportul tehnic privind sistemele de control al subgrupului tehnic din cadrul comitetului instituit în temeiul articolului 6. Progresele vor depinde în mare măsură de rezultatul activității Frontex de evaluare a performanței menționate mai sus și de implicarea statelor membre.

O realizare esențială este sprijinul operațional consolidat furnizat de Centrul de excelență pentru combaterea fraudării documentelor al Frontex, lansat în februarie 2018. Acest centru mobilizează personal Frontex pentru operațiuni pe teren la frontierele externe, contribuie la schimbul de informații cu privire la fraudarea documentelor și intenționează să instituie un Birou privind înscrisurile falsificate care să furnizeze sprijin tehnic și operațional permanent pentru controlul documentelor. De asemenea, centrul gestionează Grupul de experți pentru controlul documentelor, care vizează coordonarea sprijinului global pentru statele membre în detectarea fraudării documentelor și colaborează îndeaproape cu Grupul orizontal de experți privind fraudarea documentelor creat în cadrul ciclului de politici ale UE pentru perioada 2018-2021 32 pentru a destrăma rețelele de organizații criminale de trafic de documente false și falsificate. Centrul este pe punctul de a finaliza o nouă propunere privind un format standardizat pentru semnalări 33 , planificată pentru sfârșitul anului 2018.

În plus, în ceea ce privește îmbunătățirea culegerii datelor privind fenomenele de fraudare a documentelor, Frontex întreține Rețeaua Uniunii Europene de analiză a riscurilor privind fraudarea documentelor (European Union Document Fraud-Risk Analysis Network – EDF-RAN) și colectează informații cu privire la fraudarea atât a documentelor, cât și a identității detectată la frontierele externe ale UE și la nivelul circulației în interiorul UE/spațiului Schengen. De asemenea, Frontex dezvoltă și actualizează publicații cu privire la anumite documente și aspectele legate de fraudă. Privind în perspectivă, Frontex va spori calitatea datelor și va extinde domeniul de aplicare a colectării datelor EDF-RAN, pentru a include, de exemplu, documente frauduloase prezentate în cererile de viză și refuzurile la pre-îmbarcare.

În ceea ce privește noile fenomene de fraudare a documentelor, Frontex a abordat metamorfozarea imaginilor în cursul de formare a formatorilor din 2017 privind „Evaluarea vulnerabilității și testarea pentru sistemele de control automat la frontieră”, precum și în Manualul din 2017 privind profilurile de risc ale impostorilor. Frontex continuă să depună eforturi pentru îmbunătățirea instrumentelor de formare și de sensibilizare.

În ceea ce privește promovarea activităților de formare în noile domenii de fraudare a documentelor, Frontex, în parteneriat cu Centrul de identitate din cadrul Academiei Eindhoven, a dezvoltat un curs-pilot privind expertiza în domeniul identității, care include trimiteri la gestionarea identității, tehnologia cu cip, elementele biometrice și mijloacele de detectare a fraudei digitale. O a doua ediție este planificată pentru 2018. De asemenea, Frontex dezvoltă un modul specific cu privire la documentele primare și actualizează programele din portofoliul său de formare profesională, de la cursuri de formare specializate la evenimente de sensibilizare, cum ar fi campanii de informare itinerante, asistență pentru țările terțe, seminare online și sesiuni de formare pentru personalul consular. În acest domeniu, Comisia, în parteneriat cu Frontex, a organizat o serie de șase ateliere în locații-cheie din străinătate 34 , menite să sprijine funcționarii consulari din UE în ceea ce privește detectarea documentelor false prezentate pentru cererile de viză pentru UE. La rândul său, CEPOL 35 oferă cursuri de formare, seminare online și programe de schimb pentru funcționari pe tema fraudării documentelor.

În ceea ce privește părțile interesate de pe plan internațional, au loc discuții între Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație, Țările de Jos și Comisie cu privire la utilizarea potențială a noului Instrument de parteneriat pentru mobilitate pentru a aborda traficul pe calea aerului, care de multe ori nu este denunțat, și, eventual, pentru a sprijini cursurile de formare bine definite în domeniul fraudării documentelor în locațiile în care sunt situate aeroporturile expuse unui risc ridicat.

În ceea ce privește evaluarea fezabilității unei propuneri de modificare sau de revizuire a Directivei privind răspunderea transportatorilor 36  pentru a include cerințele de formare, nu există planuri de modificare a acestei directive în viitorul apropiat. Sunt necesare discuții suplimentare pentru a se stabili dacă formarea pentru transportatori nu ar putea fi promovată prin alte mijloace.

În ceea ce privește îmbunătățirea utilizării bazei de date a Sistemului European de Arhivare a Imaginilor (FADO) și ca urmare a concluziilor Consiliului din 27 martie 2017, Comisia a propus ca Frontex să preia și să opereze sistemul FADO 37 .

Având în vedere că platforma FADO/PRADO este accesibilă comunității experților care nu sunt specialiști în materie de documente, discuțiile privind viitorul FADO ar trebui să includă, de asemenea, măsuri privind îmbunătățirea disponibilității informațiilor privind documentele noi și false pentru „comunitatea experților care nu sunt specialiști în materie de documente”. De asemenea, accesul comunității experților care nu sunt specialiști în materie de documente la aceste informații este analizat în contextul proiectelor de cercetare și dezvoltare (C-D), în special cele legate de tehnologia mobilă.

VI. CONCLUZII

Planul de acțiune a sporit vizibilitatea problematicii securității documentelor de călătorie și a infrastructurii sale subiacente de gestionare a identității. Statele membre au sprijinit această abordare holistică. Printre progresele înregistrate se numără: schimbul de informații cu privire la practicile naționale în materie de identitate și procesul de înrolare a elementelor biometrice, consolidarea elementelor de securitate ale modelelor uniforme de vize și de permise de ședere și discuția în curs cu privire la îmbunătățirea securității cărților de identitate. Gestionarea mai sigură a documentelor de călătorie și un control mai bun vor contribui la îmbunătățirea protecției frontierelor, a gestionării migrației și la trecerea către o uniune a securității efectivă și autentică.

Standardele de securitate pentru documente de călătorie, inclusiv cerințele privind elementele biometrice și controlul la frontieră sunt stabilite la nivelul UE, în timp ce statele membre își păstrează întreaga responsabilitate pentru documentele primare și pentru producerea și emiterea documentelor. Deplasarea accentului de la documentele în sine la procesele din amonte și din aval este următorul pas logic.

Dintr-un total de treizeci și două de măsuri propuse în planul de acțiune, aproximativ jumătate dintre acestea au fost finalizate, iar cele rămase, care intră, în mare parte, în competența statelor membre, sunt fie măsuri pe termen lung, fie măsuri care vor fi puse în aplicare în următoarele luni. Schimbul de informații și schimbul de cele mai bune practici ar trebui să continue pentru a sprijini statele membre să identifice lacunele și să servească drept stimulent pentru introducerea de modificări în infrastructurile naționale de identitate.

Toate acestea demonstrează impactul benefic al planului de acțiune, dar arată, de asemenea, necesitatea ca statele membre să întreprindă în continuare toate demersurile necesare pentru a pune în aplicare cu celeritate restul măsurilor din planul de acțiune și a se implica proactiv în cooperarea și îmbunătățirea schimbului de informații la nivelul UE. În cele din urmă, statele membre ar trebui să evalueze în permanență și să pună în discuție propriile procese, urmărind să îmbunătățească eficiența și securitatea la nivelul întregului lanț de identitate.

În special, Comisia invită statele membre să pună în aplicare cu celeritate măsurile descrise în concluziile Consiliului din 27 martie și din 18 decembrie 2017, în special în ceea ce privește îmbunătățirea mecanismelor de schimb de informații și a cooperării administrative pentru a consolida integritatea proceselor naționale legate de identitate; să îmbunătățească securitatea documentelor primare și să alinieze cele mai bune practici din UE, cu respectarea deplină a standardelor în materie de drepturi fundamentale, în special în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal. Comisia va monitoriza în permanență progresele înregistrate și își menține angajamentul de a facilita dezbaterile și cooperarea în acest domeniu.

(1)      COM(2016) 790 final.

(2)      Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul și a deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică [COM(2016) 230 final, 20.4.2016].

(3)      Concluziile Consiliului privind planul de acțiune al Comisiei pentru a întări răspunsul european la fraudarea documentelor de călătorie – http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2017/03/27/jha-travel-document-fraud/

(4)      Concluziile Consiliului privind gestionarea identității - Doc. nr. 15862/17 din 18 decembrie 2017.

(5)      Documentul Consiliului 12004/17 din 30 ianuarie 2017.

(6)      Documentul Consiliului 12004/1/17 din 27 noiembrie 2017.

(7)      Declarația de la Rotterdam în urma conferinței „Caracter transfrontalier implicit” (Cross Border by Default), organizată de Oficiul național pentru datele de identificare din Țările de Jos în perioada 11-12 aprilie 2016, a acordat o importanță deosebită valorii schimbului de practici în domeniul registrelor de evidență a populației.

(8)      Organizația Aviației Civile Internaționale.

(9)      Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

(10)      ORIGINS: „Recomandări pentru documente primare fiabile care să restabilească încrederea în pașapoartele electronice și să promoveze securitatea extinsă a frontierelor” (Recommendations for reliable breeder documents restoring e-passport confidence and leveraging extended border security).

(11)      ARIES: „Ecosistemul european de identitate fiabil” (Reliable European identity ecosystem).

(12)      FADO este denumirea generică pentru trei sisteme informatice și tehnologice: Expert FADO, iFADO (intranet FADO) și PRADO (Registrul public online al documentelor autentice). Acesta este un sistem european de arhivare a imaginilor, creat pentru a oferi asistență statelor membre în gestionarea și recunoașterea documentelor autentice și a celor false. Subsistemul iFADO este destinat autorităților de aplicare a legii și autorităților care emit documentele, în timp ce subsistemul PRADO, disponibil prin intermediul internetului, vizează comunitatea „experților care nu sunt specialiști în materie de documente”.

(13)      FIDELITY: „Transmiterea și verificarea rapidă și fiabilă a identității cu pașapoarte electronice, care promovează protecția vieții private a călătorului” (Fast and trustworthy identity delivery and check with e­passports leveraging traveller privacy).

(14)      Metamorfoza imaginilor este o tehnică de procesare a imaginilor folosită pentru a produce un eșantion artificial de date biometrice (și anume, imaginea metamorfozată) care seamănă cu datele biometrice a două sau mai multor persoane...

(15)      Grupul de lucru nr. 19 Comitetul European de Standardizare/Comité Européen de Normalisation privind documentele de călătorie cu citire optică (CEN TC224/WG19).

(16)      SIRIUS: Sistemul de asistență a utilizatorilor, sprijin pentru referința și controlul securizate ale documentelor de identitate.

(17)      ENLETS Mobile este un subgrup al Rețelei europene de servicii tehnologice de aplicare a legii (ENLETS), care raportează Grupului de lucru pentru asigurarea respectării legii (LEWP) din cadrul Consiliului.

(18)      Raportul tehnic al JRC, Recunoașterea automată a amprentelor digitale: de la copii până la persoane în vârstă, Îmbătrânirea și efectele legate de vârstă, EUR 29265 EN, 2018, ISBN 978-92-79-87179-5, documentul 10.2760/809183.

(19)      Comitet creat în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului de instituire a unui model uniform de viză.

(20)      Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA).

(21)      Concluziile reprezentanților guvernelor statelor membre privind standardele minime comune de securitate pentru cărțile de identitate naționale (1-2 decembrie 2005).

(22)      Documentul Consiliului 9231/18 din 31 mai 2018.

(23)      Regulamentul (UE) 2017/1370 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1683/95 al Consiliului de instituire a unui model uniform de viză.

(24)      Regulamentul (UE) 2017/1954 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe.

(25)      Decizia de punere în aplicare C(2018) 674 a Comisiei din 12 februarie 2018 privind specificațiile tehnice suplimentare pentru modelul uniform de viză și de abrogare a Deciziei C(2010) 319 a Comisiei din 27 ianuarie 2010.

(26)      COM(2018) 212 final.

(27)      Decizia 96/409/PESC a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 25 iunie 1996 de instituire a unui document de călătorie provizoriu.

(28)      COM (2018) 358 final – Directivă a Consiliului de instituire a unui document de călătorie provizoriu al UE și de abrogare a Deciziei 96/409/PESC.

(29)      Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile.

(30)      Proiectul SHARAKA.

(31)      COM(2018) 302 final – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009, a Regulamentului (UE) 2017/2226, a Regulamentului (UE) 2016/399, a Regulamentului XX/2018 [Regulamentul privind interoperabilitatea] și a Deciziei 2004/512/CE și de abrogare a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului.

(32)      Ciclul de politici ale UE privind criminalitatea internațională organizată și gravă/Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (European Multidisciplinary Platform Against Crime Threats – EMPACT) 2018-2021.

(33)      Referința anterioară este documentul 5606/11 din 27 ianuarie 2011 – „Propunere de instituire a unui format standardizat pentru semnalările naționale privind documentele de identitate și de călătorie false pentru utilizare internă și pentru distribuire către țări terțe”.

(34)      Moscova (noiembrie 2017), New Delhi (ianuarie 2018), Nairobi (februarie 2018), Islamabad (martie 2018), Beijing (mai 2018), Abu Dhabi (iunie 2018).

(35)      Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii.

(36)      Directiva 2001/51/CE a Consiliului din 28 iunie 2001 de completare a dispozițiilor prevăzute la articolul 26 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985.

(37)      COM(2018) 631 final, 12 septembrie 2018.