COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 6.2.2018

COM(2018) 65 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune

O PERSPECTIVĂ CREDIBILĂ DE ADERARE PENTRU BALCANII DE VEST ȘI UN ANGAJAMENT SPORIT AL UE ÎN REGIUNE

În discursul său privind starea Uniunii din 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a reafirmat perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest:

„[...] dacă dorim mai multă stabilitate în vecinătatea noastră, trebuie, de asemenea, să le oferim în continuare o perspectivă credibilă de aderare țărilor din Balcanii de Vest. Este clar că nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul mandatului actualei Comisii și actualului Parlament. Nicio țară candidată nu este pregătită. Dar ulterior Uniunea Europeană va avea mai mult de 27 de membri. În cadrul negocierilor, țările candidate la aderare trebuie să acorde o prioritate maximă statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale.”

Șefii de stat sau de guvern din UE au sprijinit constant înscrierea regiunii pe calea către Uniunea Europeană, cel mai recent în cadrul concluziilor președintelui Consiliului European din martie 2017:

„Consiliul European și-a reafirmat susținerea fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Salutând progresele înregistrate de țările din regiune, Consiliul European subliniază că UE își menține implicarea și angajamentul la toate nivelurile, pentru a le sprijini în derularea de reforme și proiecte orientate către UE.”

Țările din Balcanii de Vest fac parte din Europa, fiind înconjurate geografic de state membre ale UE. Popoarele din UE și din regiune au un patrimoniu și o istorie comune, iar viitorul lor este definit de oportunități și provocări comune. UE este de mult timp implicată puternic în această regiune. Încă de la Consiliul European de la Salonic din 2003, UE a sprijinit viitorul regiunii ca parte integrantă a UE.

De atunci, perspectiva europeană a regiunii a ajutat țările vizate să realizeze reforme economice și politice globale și să își îmbunătățească procesele democratice. Liberalizarea vizelor și îmbunătățirea considerabilă a cooperării regionale favorizează societăți mai deschise. În 2016, volumul total al schimburilor comerciale dintre această regiune și UE a fost de peste 43 de miliarde EUR, în creștere cu 80 % față de nivelul din 2008 și cu un potențial semnificativ de creștere suplimentară. De asemenea, întreprinderile din UE sunt cei mai mari investitori în Balcanii de Vest, cu investiții străine directe în regiune în valoare de peste 10 miliarde EUR numai în ultimii cinci ani. Interconexiunile și interdependențele regiunii cu Uniunea Europeană au fost evidente în criza migrației. Țările din regiune acționează din ce în ce mai mult ca parteneri la nivel mondial.

Perspectiva fermă și binemeritată a țărilor din Balcanii de Vest de a adera la UE servește cu adevărat propriilor interese politice, economice și de securitate ale Uniunii. Aceasta reprezintă o investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune, constituind totodată un instrument important de promovare a democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor fundamentale. O perspectivă de aderare credibilă reprezintă un factor esențial pentru transformarea regiunii și consolidează, așadar, integrarea, securitatea, prosperitatea și bunăstarea noastră socială la nivel colectiv. Aceasta este în continuare esențială pentru promovarea reconcilierii și a stabilității.

În plus, politica de extindere a UE trebuie să facă parte integrantă din strategia mai amplă de consolidare a Uniunii Europene până în 2025, prezentată de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017. Aceasta reprezintă o investiție în securitatea, creșterea economică și influența UE, precum și în capacitatea sa de a-și proteja cetățenii.

Cu toate acestea, Uniunea noastră trebuie să fie mai puternică și mai solidă, înainte de a se putea extinde. Acesta este motivul pentru care, în conformitate cu Foaia de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică 1 , Comisia va prezenta în cursul acestui an o serie de inițiative care vizează îmbunătățirea cadrului democratic, instituțional și politic al Uniunii în perspectiva anului 2025, pe baza tratatelor actuale. În special, aceste inițiative vor include propuneri de îmbunătățire a eficacității procesului decizional în cadrul UE prin consolidarea votului cu majoritate calificată în domenii precum politica externă sau aspectele legate de piața internă.

Până atunci, UE ar putea cuprinde mai mult de 27 de state membre. Negocierile de aderare cu Muntenegru și Serbia sunt deja în plină desfășurare. Printr-o voință politică puternică, prin realizarea de reforme efective și susținute și prin găsirea de soluții definitive la diferendele cu vecinii, aceste țări ar putea fi pregătite pentru aderare în perspectiva anului 2025. Această perspectivă este extrem de ambițioasă. Concretizarea sa va depinde exclusiv de meritele obiective și de rezultatele fiecărei țări în parte.

Toate țările din Balcanii de Vest trebuie acum să își intensifice urgent eforturile, să întreprindă reforme vitale și să își încheie procesul de transformare politică, economică și socială, obținând sprijinul tuturor părților interesate din întreg spectrul politic și din cadrul societății civile. Aderarea la UE este mult mai mult decât un proces tehnic. Este o alegere care face trecerea la o nouă generație, bazată pe valori fundamentale pe care fiecare țară trebuie să le integreze într-un mod mai activ, de la politicile externe și regionale până la ceea ce li se predă copiilor la școală.

Țările din Balcanii de Vest au acum ocazia istorică de a-și uni viitorul, în mod ferm și fără echivoc, cu Uniunea Europeană. Vor trebui să acționeze cu hotărâre. Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merite, care depinde exclusiv de progresele realizate în mod obiectiv de fiecare țară. Țările se pot ajunge din urmă sau se pot depăși unele pe altele în funcție de progresele înregistrate.

Comisia este gata să pregătească recomandări pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe baza condițiilor îndeplinite. Prin eforturi susținute și angajament, Bosnia și Herțegovina ar putea deveni candidată la aderare. Kosovo 2* are posibilitatea de a realiza progrese durabile prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și de a avansa pe calea către Uniunea Europeană de îndată ce circumstanțele obiective o vor permite.

Viața de zi cu zi din Balcanii de Vest ar trebui să se apropie din ce în ce mai mult de viața din Uniunea Europeană. Dezideratul final al cetățenilor este să trăiască în țări prospere și egale, în care statul de drept este puternic și corupția este eradicată. Prezenta strategie stabilește modul în care, cu ajutorului unui sprijin sporit din partea UE, inclusiv prin participarea la anumite politici și programe ale UE, țările din Balcanii de Vest pot beneficia deja de mai multă stabilitate și prosperitate, care, la rândul lor, vor facilita realizarea de progrese pe calea către Uniunea Europeană.

I.O PERSPECTIVĂ CREDIBILĂ DE ADERARE NECESITĂ EFORTURI ȘI REFORME CREDIBILE ÎN BALCANII DE VEST 3

Țările din Balcanii de Vest vor putea adera la Uniunea Europeană de îndată ce vor fi îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, inclusiv criteriile de la Copenhaga. Deși niciuna dintre țările din Balcanii de Vest nu îndeplinește în momentul de față aceste criterii, regiunea a avansat mult de la sfârșitul anilor ’90. În ansamblu, s-au realizat progrese semnificative atât în ceea ce privește reformele, cât și depășirea moștenirii devastatoare a războaielor și conflictelor. Cu toate acestea, pentru ca țările vizate să îndeplinească toate condițiile de aderare și să își consolideze democrațiile, este în continuare nevoie de reforme cuprinzătoare și convingătoare în domenii esențiale, în special în ceea ce privește statul de drept și competitivitatea, precum și cooperarea regională și reconcilierea.

În primul rând, statul de drept trebuie consolidat în mod semnificativ. În momentul de față, țările în cauză prezintă elemente clare de acaparare a statului, inclusiv legături cu criminalitatea organizată și corupție la toate nivelurile de guvernare și administrație, precum și interferențe puternice între interesele publice și private. Toate acestea alimentează un sentiment de impunitate și inegalitate. Există, de asemenea, o puternică imixtiune politică în mass-media și un control politic al mijloacelor de comunicare. Existența unui sistem judiciar în mod vizibil responsabilizat și independent și a unor guverne și administrații cu simțul răspunderii este esențială pentru a se putea realiza schimbările societale durabile de care este nevoie.

În al doilea rând, părți critice ale economiilor din regiune sunt necompetitive, cu prea multe interferențe politice nejustificate și o slabă dezvoltare a sectorului privat. Niciuna dintre economiile din Balcanii de Vest nu poate fi considerată în prezent o economie de piață funcțională și nu are capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor de piață din Uniune. În ciuda tuturor progreselor realizate în ceea ce privește reformele, există în continuare numeroase probleme structurale care, la rândul lor, afectează piețele forței de muncă, în special oportunitățile de angajare pentru tineri.

În al treilea rând, există încă importante diferende bilaterale între țările din regiune, care trebuie soluționate. UE nu va accepta să importe aceste diferende, împreună cu instabilitatea care ar putea decurge din menținerea lor. Trebuie găsite și puse în aplicare soluții definitive, cu caracter obligatoriu, înainte de aderare.

Nu în ultimul rând, aderarea la UE este o alegere. Aceasta necesită un consens politic și societal, precum și un sprijin care să vină din inima și mintea oamenilor. Liderii nu pot avea niciun dubiu privind locul Balcanilor de Vest și direcția în care se îndreaptă. Acest lucru este necesar pentru a câștiga și a menține susținerea din partea propriilor cetățeni și a cetățenilor UE și trebuie să se reflecte în comunicările liderilor și în campaniilor lor de sensibilizare a cetățenilor.

Calea către Uniunea Europeană a fiecăreia dintre țările din Balcanii de Vest este sprijinită de diverse inițiative, cum ar fi Procesul de la Berlin 4 , platforme sectoriale precum Comunitățile energiei și transporturilor, și de actori regionali, cum ar fi Consiliul de Cooperare Regională.

În momentul de față, este rândul autorităților acestor țări, cu sprijinul societăților lor, să își asume responsabilitățile și obțină rezultate pentru îndeplinirea condițiilor de aderare bine cunoscute. Pentru ca cel mai optimist și ambițios scenariu să devină realitate, trebuie să se ia măsuri acum. În cele din urmă, cetățenii din regiune vor fi cei care vor aprecia dacă guvernele lor sunt sau nu dispuse și capabile să își îndeplinească ambițiile europene.

1.    Statul de drept, drepturile fundamentale, guvernanța

Realizarea reformelor în domeniul statului de drept, al drepturilor fundamentale și al bunei guvernanțe rămâne cea mai presantă problemă pentru Balcanii de Vest și reprezintă totodată criteriul de referință esențial în funcție de care UE va evalua perspectivele acestor țări. Regiunea trebuie să adopte cu mai multă hotărâre și credibilitate aceste valori fundamentale ale UE. Nerespectarea lor descurajează totodată investițiile și comerțul. Consolidarea statului de drept este nu doar o problemă instituțională, ci necesită o transformare a societății.

Trebuie să se garanteze independența, calitatea și eficiența sistemului judiciar. Independența sistemului judiciar și a fiecărui judecător în parte este esențială pentru a garanta un tratament echitabil și pentru a trage la răspundere ramura executivă și cea legislativă ale administrației publice. Aceasta este o condiție preliminară pentru orice societate democratică bazată pe statul de drept, precum și pentru dezvoltarea sa economică.

Țările trebuie să elimine corupția fără compromisuri. Instituțiile puternice și independente sunt esențiale pentru prevenirea și combaterea corupției și pentru desfășurarea unor anchete și urmăriri penale mai eficace, ducând la hotărâri judecătorești definitive care să fie executate și să includă sancțiuni disuasive. Ar trebui ca structurile de urmărire penală specializate în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și organismele judiciare să fie consolidate în mod semnificativ. În acest sens, ar trebui să fie instituite unități speciale de poliție pe lângă parchete. Ar trebui continuate și puse în aplicare măsuri cum ar fi deposedarea de bunurile dobândite ilegal, pierderea dreptului de a deține o funcție publică și norme de conformitate mai stricte pentru funcționarii publici, alături de informații accesibile și mecanisme de tratare a plângerilor pentru cetățeni.

Țările trebuie să instituie, de asemenea, un cadru solid pentru prevenirea corupției. Este nevoie de mai multă transparență în gestionarea fondurilor publice, în special în toate etapele achizițiilor publice, un domeniu deosebit de vulnerabil la corupție. S-au înregistrat în țările din Balcanii de Vest mai multe cazuri de proceduri confidențiale pentru achiziționarea de bunuri, iar câteva contracte majore au fost atribuite fără licitație publică. Au existat acuzații privind favorizarea unor subcontractanți locali care aveau legături politice și privind efectuarea unor plăți ilegale. Țările ar trebui să îmbunătățească substanțial transparența, competitivitatea și echitatea procedurilor de achiziții publice, să limiteze recurgerea la proceduri confidențiale și să introducă măsuri de protecție care să elimine influențele politice asupra ofertanților. Utilizarea achizițiilor publice electronice transparente și accesibile publicului ar trebui să fie aplicată pe scară largă. Acest lucru ar trebui să le permită cetățenilor să urmărească clar modul în care sunt cheltuiți banii încasați din impozite, de la licitația inițială până la executarea finală a contractelor. Răspunderea managerială și o cultură de control intern în cadrul instituțiilor publice sunt, de asemenea, esențiale.

Criminalitatea organizată este în continuare un fenomen de amploare în Balcanii de Vest, fie că este vorba de traficul de ființe umane, de droguri și de arme sau de riscul infiltrării rețelelor infracționale în sistemele politice și economice. Autoritățile trebuie să distrugă rețelele infracționale și bazelor lor economice într-un mod mai eficace, prin utilizarea sistematică a anchetelor financiare și prin aplicarea unor instrumente specifice, cum ar fi înghețarea preventivă a produsului infracțiunii, confiscarea aplicată terților, inversarea sarcinii probei privind deținerea anumitor tipuri de active, confiscarea care nu se bazează pe o sentință de condamnare pentru tratarea cazurilor de averi nejustificate, cerințe de publicare integrală a structurii de proprietate a întreprinderilor și cooperare judiciară consolidată. Ar trebui să se obțină urgent rezultate concrete și susținute în ceea ce privește combaterea corupției, a spălării banilor și a criminalității organizate.

Drepturile fundamentale sunt în mare măsură consacrate în legislația țărilor din Balcanii de Vest, dar este necesar să se depună eforturi suplimentare pentru a se asigura respectarea deplină a acestora în practică. Trebuie acordată o atenție deosebită protejării libertății de exprimare și a independenței mass-mediei ca pilon al democrației. Sunt necesare eforturi ferme pentru protejarea minorităților și combaterea discriminării, în special împotriva romilor - în cazul cărora incluziunea socială ar trebui promovată mai mult - și a comunității LGBTI. De asemenea, trebuie să se asigure egalitatea între femei și bărbați și să se combată violența domestică.

Este esențial să se consolideze funcționarea instituțiilor democratice. Acest demers include asigurarea unui dialog constructiv la nivelul întregului spectru politic, în special în cadrul parlamentelor. Guvernul trebuie să se asigure că opoziția are posibilitatea să își exercite pe deplin rolul, iar opoziția trebuie să se implice în mod constructiv în procesul democratic. Alegerile ar trebui să fie libere și corecte, iar recomandările misiunilor de observare a alegerilor ar trebui să fie puse în aplicare în mod corespunzător. Se impune, de asemenea, o reformă substanțială a normelor de finanțare publică și privată a partidelor politice.

Reforma administrației publice este vitală pentru consolidarea guvernanței la toate nivelurile. Aceasta include îmbunătățirea calității și a simțului de răspundere al administrației, creșterea gradului de profesionalism, de depolitizare și de transparență, inclusiv în materie de recrutare și concediere, gestionarea mai transparentă a finanțelor publice și servicii mai bune pentru cetățeni. Trebuie găsit, de asemenea, un echilibru adecvat între administrațiile centrale, regionale și locale.

Guvernele ar trebui să se asigure că părțile interesate pot participa activ la procesul de reformă și de elaborare a politicilor, de exemplu prin instituirea unor dialoguri structurate și deschise tuturor privind prioritățile de reformă, în care să fie implicată o societate civilă care dispune de mijloace de acțiune. Prin urmare, asigurarea unui mediu favorabil pentru organizațiile societății civile este crucială.

Toate aceste reforme rămân în centrul perspectivei europene a regiunii. Numai prin obținerea de rezultate tangibile și durabile se va ajunge la crearea unei dinamici credibile necesare în acest proces.

2.    Consolidarea economiei

Balcanii de Vest au un potențial economic semnificativ. Ratele de creștere sunt mai mari decât cea a UE, iar regiunea reprezintă o piață din ce în ce mai interesantă pentru bunurile și serviciile provenind din UE, care devine treptat parte a lanțurilor valorice europene. Nivelul integrării economice în relațiile cu UE este deja foarte ridicat, datorită acordurilor de stabilizare și de asociere.

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori competitivitatea economiilor din Balcanii de Vest, pentru a aborda rata ridicată a șomajului, în special în rândul tinerilor, pentru a spori prosperitatea și a crea oportunități de afaceri, nu în ultimul rând pentru actorii locali. Consolidarea economiilor bazate pe competențe va contribui, de asemenea, la atenuarea „exodului creierelor” cu care se confruntă în prezent regiunea, transformându-l în „circulație a creierelor”. Continuarea procesului de modernizare a economiilor regionale va atrage, la rândul său, noi investiții private din UE și va duce la creșterea cererii de bunuri și servicii provenite din UE în Balcanii de Vest. Reformele structurale necesare trebuie să fie susținute de politici economice și bugetare adecvate.

Economiile din regiune se confruntă cu numeroase deficiențe structurale, cum ar fi piețele rigide și ineficiente, nivelul redus al productivității, accesul limitat la finanțare, drepturile de proprietate neclare și un mediu de reglementare împovărător, care duc la o competitivitate redusă și un nivel ridicat al șomajului. În ansamblu, nivelurile investițiilor și ratele de creștere sunt insuficiente pentru a reduce în mod semnificativ decalajul față de UE. Dezvoltarea economică este împiedicată și mai mult de o economie subterană profund înrădăcinată. Implicarea statului și interferențele politice nejustificate în economie rămân ridicate, în timp ce politica în domeniul concurenței și alte politici conexe sunt încă prea slabe. Reformele structurale prezentate în programele de reformă economică trebuie continuate mai riguros. Măsurile care vizează provocările sociale și șomajul structural trebuie să fie o prioritate. Procesele de privatizare trebuie să avanseze în deplină transparență. Reformarea întreprinderilor de stat trebuie să fie o prioritate și trebuie luate măsuri în ceea ce privește corupția. Potențialul de creștere și competitivitatea sunt în continuarea îngreunate de deficiențele care afectează statul de drept și de funcționarea neadecvată a instituțiilor.

Integrarea economică în cadrul regiunii și în relațiile cu UE poate fi realizată cu succes numai printr-o mai bună conectivitate. Mult prea multe obligații care decurg din acordurile regionale nu au fost încă respectate. Țările trebuie să asigure, cu mult timp înainte de aderare, conformitatea deplină cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei și Tratatul de instituire a Comunității Transporturilor, precum și cu normele UE relevante pentru spațiul aerian comun european, prin care s-au angajat să adopte acquis-ul în domeniul energiei și al transporturilor și standardele conexe (de exemplu, în materie de mediu și de concurență).

De asemenea, regiunea trebuie să asigure că acordurile existente și angajamentele asumate sunt puse în aplicare, de exemplu în contextul Acordului central-european de comerț liber, care ar trebui reformat pentru a răspunde mai bine nevoilor regiunii. Adoptarea unui plan de acțiune multianual pentru dezvoltarea unui Spațiu Economic Regional, asupra căruia liderii din Balcanii de Vest au convenit în iulie 2017, este promițătoare. Punerea în aplicare a acestui plan va consolida și mai mult comerțul, investițiile și mobilitatea în regiune, precum și între regiune și UE. Acesta va contribui la integrarea piețelor în lanțul valoric european și în cel mondial și va promova digitalizarea economiilor din regiune. Planul de acțiune va contribui, de asemenea, la accelerarea dezvoltării întreprinderilor și a competențelor, a cercetării și inovării, precum și a creșterii inteligente.

3.    Aplicarea normelor și standardelor UE

Aspecte esențiale, precum statul de drept, drepturile fundamentale, consolidarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea constituie în continuare priorități-cheie ale procesului de extindere. Pe baza acestor elemente, orice stat care aspiră să adere la UE trebuie să asigure faptul că dispune de capacitatea administrativă și judiciară necesară pentru a aplica normele și standardele UE nu doar la nivel legislativ, ci și în practică.

Mai sunt încă multe de făcut la toate nivelurile pentru alinierea la acquis-ul UE, pentru instituirea sau consolidarea instituțiilor aferente, precum și pentru asigurarea capacității de punere în aplicare a normelor, indiferent dacă este vorba de normele privind piața unică, de politica socială, de acquis-ul în domeniul energiei și transporturilor sau de legislația UE în materie de mediu.

Punerea în aplicare a obligațiilor care decurg din acordurile de stabilizare și de asociere și din alte acorduri sectoriale va sprijini pregătirile în vederea îndeplinirii cerințelor de aderare la UE. Ar trebui să se valorifice pe deplin asistența tehnică semnificativă care este pusă la dispoziție, în special sprijinul pentru consolidarea instituțiilor acordat prin Instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații.

4.        Reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională - condiții prealabile pentru aderare

Cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt esențiale pentru realizarea de progrese pe calea către Uniunea Europeană a fiecărei țări. Pe lângă inițiativele regionale existente, cum ar fi Consiliul de Cooperare Regională, formatele de cooperare politică până la cel mai înalt nivel inițiate de regiune și summiturile recente au dat un nou impuls. Trebuie profitat mai mult de acest context pentru a contribui în continuare la stabilitatea politică și a crea oportunități economice.

Alături de îmbunătățirea cooperării regionale, este crucial să se depună mai multe eforturi în direcția reconcilierii, astfel încât să se asigure ancorarea puternică a păcii și a stabilității durabile în regiune. Vindecarea rănilor din anii ’90 necesită încă timp, dar, după 25 de ani, este momentul ca aspectele nesoluționate să fie abordate cu o nouă vigoare. Toate țările trebuie să se angajeze fără echivoc, atât prin vorbe, cât și prin fapte, să depășească moștenirea trecutului, asigurând, cu mult timp înainte de a adera la UE, reconcilierea și rezolvarea aspectelor nesoluționate.

Cooperarea regională, relațiile de bună vecinătate și reconcilierea nu pot fi impuse din exterior. Liderii din regiune trebuie să își asume pe deplin responsabilitățile în acest sens și să conducă prin puterea exemplului. Aceștia trebuie să evite și să condamne orice declarații sau acțiuni care ar alimenta tensiunile interetnice și să contracareze activ discursurile naționaliste. În UE nu este loc de o retorică incendiară și cu atât mai puțin de glorificarea criminalilor de război ai oricărei părți. Procesul justiției de tranziție este incomplet. Problemele sensibile încă nesoluționate, cum ar fi tratarea cazurilor de crime de război, inclusiv prin cooperarea deplină cu mecanismul pentru tribunalele penale internaționale și cu secțiunile judecătorești specializate pentru Kosovo, soarta persoanelor dispărute, a refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării, precum și identificarea și înlăturarea minelor terestre rămase în regiune, trebuie să fie abordate de urgență.

Trebuie să se acorde o prioritate mai mare rolului pe care îl joacă educația, în special în ceea ce privește stimularea unui grad mai ridicat de toleranță, promovarea valorilor europene și consolidarea coeziunii societății. Balcanii de Vest ar trebui să investească mai mult în generația tânără, viitorii noștri cetățeni ai UE, și să le ofere o perspectivă orientată spre viitor, nu spre trecut. Cooperarea în domeniul culturii cu regiunea și în cadrul acesteia ar trebui, de asemenea, consolidată.

Politica de extindere a UE trebuie să continue să exporte stabilitate. Prin urmare, UE nu poate importa și nu va importa diferendele bilaterale. Acestea trebuie să fie soluționate de urgență de către părțile responsabile. Realizarea acestui obiectiv va fi facilitată de un climat caracterizat de relații de bună vecinătate, dar va reprezenta și un barometru care va arăta cât de solide sunt cu adevărat aceste relații. În cazurile în care diferendele frontaliere nu sunt soluționate bilateral, părțile ar trebui să le supună, în mod necondiționat, unui arbitraj internațional definitiv și obligatoriu, iar hotărârile care decurg din această procedură ar trebui să fie pe deplin aplicate și respectate de ambele părți înainte de aderare și să fie luate în considerare în pregătirea tratatelor de aderare. Comisia va acorda o atenție deosebită procesului de soluționare a diferendelor și va oferi sprijin, după caz. Toate țările trebuie să se abțină să utilizeze în mod neadecvat problemele nesoluționate în cadrul procesului de aderare la UE. Ca o chestiune de principiu, țările fruntașe pe calea către UE au un interes strategic de a susține, nu de a submina, aspirațiile vecinilor lor. Țările din regiune sunt interdependente și vor avansa mai rapid dacă se sprijină reciproc în acest sens.

Fără normalizarea efectivă și completă a relațiilor dintre Belgrad și Pristina prin intermediul dialogului facilitat de UE, nu poate exista stabilitate durabilă în regiune. Încheierea unui acord de normalizare a relațiilor cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic este urgent și esențial pentru ca Serbia și Kosovo să poată avansa fiecare pe calea lor către UE.

5.    Etapele următoare în calea către UE a țărilor din Balcanilor de Vest

În anii următori, toate țările din Balcanii de Vest au șansa de a avansa pe calea către Uniunea Europeană, pe baza propriilor lor merite și în ritmul în care fiecare realizează progrese. Muntenegru și Serbia sunt plutonul fruntaș al procesului de aderare în momentul de față; următoarea subsecțiune ilustrează etapele pe care aceste două țări trebuie să le mai parcurgă pe calea către UE. Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei fac progrese semnificative pe calea către UE, iar Comisia este pregătită să formuleze recomandări privind deschiderea negocierilor de aderare, pe baza condițiilor îndeplinite. Comisia va începe să pregătească un aviz privind cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei după ce va primi răspunsuri detaliate și complete la chestionarul trimis. Prin eforturi susținute și angajament, Bosnia și Herțegovina ar putea deveni țară candidată la aderare. Kosovo are posibilitatea de a realiza progrese durabile prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și de a avansa pe calea către Uniunea Europeană de îndată ce circumstanțele obiective permit acest lucru. Kosovo va beneficia, de asemenea, în mod considerabil de pe urma unui acord definitiv de normalizare a relațiilor cu Serbia.

5.1 Ilustrarea indicativă a etapelor pe care trebuie să le parcurgă Muntenegru și Serbia pentru finalizarea procesului de aderare în perspectiva anului 2025

Această secțiune prezintă principalele etape și condiții necesare în cadrul negocierilor de aderare în perspectiva unei posibile aderări în 2025. Ilustrarea este pur orientativă și se bazează pe cel mai optimist scenariu. Nimic nu se va realizat în mod automat; procesul de aderare este și va rămâne obiectiv și bazat pe merite. Ilustrarea arată cât de repede ar trebui să fie adoptate și puse în aplicare reformele de transformare menționate mai sus pentru ca acest scenariu să se concretizeze în realitate. Fiecare țară va fi evaluată în mod independent, pe baza meritelor proprii, în funcție de progresele realizate în vederea îndeplinirii condițiilor stabilite.

ØÎndeplinirea criteriilor de referință intermediare:

Este esențial să se pună și mai mult accentul pe îndeplinirea criteriilor de referință intermediare în domeniul statului de drept. Aceste cerințe și condiții sunt deja clar indicate de Comisie în rapoartele sale periodice. Liderii celor două țări trebuie acum să abordeze provocările existente cu fermitate și să își asume angajamente mai clare. În cazul Serbiei, trebuie îndeplinite criteriile de referință intermediare legate de normalizarea relațiilor cu Kosovo (capitolul 35) și trebuie să se încheie urgent un acord de normalizare a relațiilor cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic. 

ØDefinirea unor poziții comune ale UE în domeniile esențiale de politică:

Comisia va pregăti o comunicare privind evaluarea efectelor viitoarei aderări asupra principalelor domenii de politică, precum agricultura, politica de coeziune și bugetul. Aceasta va permite statelor membre să definească pozițiile comune ale UE pentru negocierile privind capitolele relevante, înțelegând pe deplin impactul probabil, precum și să definească eventualele măsuri tranzitorii. Aplicarea principiului liberei circulații a lucrătorilor în cazul noilor state membre constituie un motiv de preocupare atât pentru cetățenii UE, cât și pentru cetățenii țărilor din Balcanii de Vest. Prin urmare, natura măsurilor tranzitorii din acest domeniu va trebui să fie abordată în cadrul negocierilor. În cazul Serbiei, punerea în aplicare a acordului de normalizare a relațiilor cu Kosovo cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic va trebui să fi avansat considerabil.

ØÎncheierea negocierilor:

După ce vor fi îndeplinite toate criteriile de referință pentru închiderea tuturor capitolelor, inclusiv rezultate credibile și susținute în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor, în special în ceea ce privește statul de drept, statele membre ar fi în măsură să aprobe încheierea negocierilor globale în cadrul unei conferințe interguvernamentale. Acest lucru ar necesita progrese susținute și ireversibile în ceea ce privește agenda de reforme. În cazul Serbiei, va trebui ca acordul cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic cu Kosovo să fie pus în aplicare în mod ireversibil, astfel încât să reflecte consolidarea normalizării depline a relațiilor.

ØSemnarea Tratatului de aderare:

După ce țara sau țările respective vor încheia negocierile, se va putea semna Tratatul de aderare, după ce se va obține avizul Comisiei, aprobarea Parlamentului European și decizia Consiliului privind admiterea noilor state membre.

ØAderarea:

După ce Tratatul de aderare va fi ratificat în toate statele membre ale UE și în țara aderentă sau țările aderente, ținând seama de cerințele constituționale ale fiecărei țări, aderarea ar putea avea loc.

II.O PERSPECTIVĂ CREDIBILĂ DE ADERARE NECESITĂ SPRIJIN DIN PARTEA UNIUNII EUROPENE

Perspectiva de aderare a țărilor din Balcanii de Vest este în primul rând în mâinile țărilor din regiune. În ceea ce privește UE, aceasta trebuie să rămână credibilă, fermă și echitabilă, modernizându-și totodată politicile pentru a sprijini mai bine procesul de transformare în regiune. UE trebuie să își îndeplinească propriile angajamente pe măsură ce țările din Balcanii de Vest și le îndeplinesc pe ale lor - în interesul strategic al Europei.

În secțiunea de mai jos și în planul de acțiune din anexă sunt prezentate o serie de inițiative emblematice care reprezintă o consolidare semnificativă a angajamentelor asumate de UE față de țările din Balcanii de Vest, în interesul reciproc al celor două părți. Aceste inițiative vor necesita sprijin concret din partea instituțiilor europene, precum și din partea statelor membre ale UE.

Politica de extindere a UE și procesul de stabilizare și de asociere, alături de instrumentele pe care le pun la dispoziție, constituie în continuare piatra de temelie a sprijinului UE pentru Balcanii de Vest. Comisia va depune eforturi pentru a asigura o mai bună coordonare a tuturor activităților relevante, precum și coordonarea cu alte părți interesate, inclusiv cu instituțiile financiare internaționale, și va promova în continuare asumarea responsabilității la nivel regional, care este esențială pentru înregistrarea de progrese în regiune.

UE ar trebui să își consolideze angajamentul politic față de Balcanii de Vest, punând accentul pe domeniile de interes comun, cum ar fi justiția și afacerile interne, inclusiv securitatea și lupta împotriva criminalității organizate, economia și piața unică, energia, transporturile și politica digitală, politica socială, educația, cercetarea și inovarea, precum și afacerile externe și apărarea.

Cooperarea în aceste domenii ar fi sprijinită de participarea sporită a țărilor din Balcanii de Vest la consiliile informale, precum și de contactele periodice la nivel ministerial. La rândul său, Comisia va include, după caz, țările din Balcanii de Vest și în cadrul comitetelor tehnice și al grupurilor de lucru ale Comisiei. În urma summitului Balcanilor de Vest care va avea loc la Sofia în mai 2018, liderii UE ar trebui să continue colaborarea cu omologii lor din Balcanii de Vest, inclusiv la cel mai înalt nivel.

Politicile interne și programele de finanțare relevante ale UE ar trebui să fie extinse și mai mult către țările din Balcanii de Vest și ar trebui să se acorde sprijin care să le permită acestor țări să valorifice mai bine oportunitățile existente de participare la astfel de programe și rețele ale UE.

Comisia își va consolida asistența tehnică pentru țările din Balcanii de Vest, astfel încât să le ajute să se alinieze la legislația UE și să garanteze punerea în aplicare eficace a acestei legislații în practică. De asemenea, se vor promova schimburile cu administrațiile din regiune și se vor facilita și mai mult formatele bazate pe contacte interpersonale, cum ar fi parteneriatele locale între municipalitățile din întreaga regiune cu cele din țările UE.

Având în vedere interesul comun pentru consolidarea securității, dialogurile structurate referitoare la politica externă și de securitate comună/politica de securitate și apărare comună ar trebui să fie, de asemenea, extinse și consolidate, prin contribuții mai importante la misiunile și operațiile UE din întreaga lume cu diferiți parteneri, după caz, precum și prin dezvoltarea în continuare a participării la acțiuni legate de amenințările hibride, serviciile de informații, aspectele legate de spațiu și de reforma sectorului apărării și securității. În acest context, țările din Balcanii de Vest trebuie să își accelereze alinierea la toate pozițiile de politică externă ale UE, inclusiv în ceea ce privește măsurile restrictive. Aderarea la UE este o alegere care presupune însușirea principiilor, valorilor și obiectivelor pe care Uniunea urmărește să le promoveze în vecinătatea sa și dincolo de aceasta, inclusiv alinierea deplină la politica externă și de securitate comună.

1.Consolidarea sprijinului acordat statului de drept

Ar trebui intensificate eforturile de orientare a reformelor legate de statul de drept în regiune pentru a sprijini măsurile ambițioase care trebuie întreprinse de țările în cauză. Instrumentele elaborate pe parcursul negocierilor cu Muntenegru și Serbia referitoare la capitolele privind statul de drept ar trebui utilizate și în alte țări din Balcanii de Vest ca stimulent pentru adoptarea din timp a unor reforme-cheie. Acest demers va include o analiză a legislației și a practicii în domeniu, care va duce la stabilirea de planuri de acțiune detaliate, acordând prioritate aspectelor esențiale, precum și monitorizarea atentă a punerii în aplicare și a obținerii de rezultate concrete.

Sporirea contribuțiilor din partea statelor membre și a experților ar atrage după sine mari avantaje întrucât ar sprijini punerea în aplicare a reformelor și ar face presiuni în acest sens. Ar trebui să se efectueze evaluări mai detaliate privind statul de drept, iar misiunile de consiliere ar trebui extinse pentru a cuprinde toate țările din Balcanii de Vest, valorificând experiența dobândită în urma misiunilor de consultanță anterioare. Monitorizarea punerii în aplicare și a respectării legii ar trebui consolidată, inclusiv prin evaluări inter pares mai sistematice și bazate pe cazuri concrete, care vor fi organizate de Comisie, cu participarea experților din statele membre. Ar trebui introdusă monitorizarea proceselor în justiție din domeniul corupției grave și al criminalității organizate. Ar trebui să se elaboreze indicatori de punere în aplicare a reformelor. Progresele în ceea ce privește reforma judiciară trebuie măsurate prin eficacitatea justiției pe care o poate asigura sistemul pentru cetățeni și întreprinderi.

Cadrele de negociere cu Muntenegru și Serbia pun un accent deosebit pe necesitatea abordării reformelor privind statul de drept într-un stadiu incipient al negocierilor. Comisia recomandă ca mijloacele de presiune oferite de cadrele de negociere să fie utilizate mai mult. În consecință, ar trebui să se impună o îmbunătățire substanțială în ceea ce privește statul de drept și, în special, obținerea unor rezultate concrete în reforma judiciară și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate înainte ca discuțiile tehnice cu privire la alte capitole din negocierile de aderare să poată fie închise în mod provizoriu.

ØComisia va reuni aceste acțiuni în cadrul unei inițiative emblematice pentru consolidarea statului de drept în Balcanii de Vest.

2.Consolidarea angajamentului în ceea ce privește securitatea și migrația

Consolidarea cooperării strategice și operaționale dintre UE și Balcanii de Vest în materie de securitate, inclusiv prin intermediul agențiilor relevante, este esențială pentru abordarea eficace și eficientă a amenințărilor existente la adresa securității și a amenințărilor teroriste care afectează Uniunea Europeană și regiunea Balcanilor de Vest. Ar trebui să se consolideze, de asemenea, cooperarea în domeniul aplicării legii și schimbul de informații la nivel național și regional între partenerii din Balcanii de Vest.

S-au întreprins deja multe acțiuni la nivelul UE pentru a contribui la consolidarea capacităților în Balcanii de Vest și a facilita cooperarea polițienească și judiciară internațională în scopul combaterii amenințărilor generate de criminalitatea organizată și terorism, inclusiv radicalizarea care duce la extremism violent, provocarea reprezentată de luptătorii teroriști străini și traficul de arme de foc și explozivi. Acest angajament ar trebui să fie consolidat în continuare, pe baza inițiativelor de succes în domeniul securității și al combaterii terorismului, și să fie susținut de un dialog politic permanent între Uniune și țările din Balcanii de Vest pe probleme de securitate. Partenerii din Balcanii de Vest ar trebui să fie asociați mai îndeaproape, pe bază ad-hoc, la discuțiile relevante privind politica de securitate care au loc la nivelul UE.

Agențiile UE 5 , susținute de Interpol, vor fi invitate mai des să joace un rol important în consolidarea cooperării polițienești și judiciare la nivel strategic și operațional, inclusiv prin detașarea de ofițeri de legătură Europol în regiune și prin promovarea în continuare a echipelor comune de anchetă. Acordurile de cooperare cu Eurojust ar trebui finalizate de îndată ce vor fi elaborate standardele necesare în domeniul protecției datelor.

Un angajament mai puternic privind combaterea terorismului și a radicalizării ar trebui să includă consolidarea capacităților instituționale, legislative și strategice în țările partenere, pe baza dialogurilor și a planurilor de acțiune comune consacrate combaterii terorismului, precum și detașarea în continuare de experți în materie de combatere a terorismului în Balcanii de Vest. Cooperarea ar trebui să fie consolidată de-a lungul legăturii dintre securitatea internă și cea externă, cu ajutorul agențiilor UE și al Interpol, inclusiv prin schimbul de informații cu privire la luptătorii teroriști străini, precum și prin extinderea sprijinului acordat prin Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare pentru a cuprinde și țările din Balcanii de Vest. Inițiativa de combatere a terorismului în Balcanii de Vest ar trebui să asigure coerența acțiunilor și sinergiile între acestea.

Cooperarea operațională pentru combaterea diferitelor forme de criminalitate organizată în contextul ciclului de politici ar trebui să fie extinsă din ce în ce mai mult pentru a include Balcanii de Vest. Se va acorda o atenție deosebită furnizării unui sprijin mai mare pentru consolidarea capacităților în domeniul securității cibernetice și al combaterii criminalității cibernetice. Cooperarea cu agențiile UE relevante, cum ar fi Europol și Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, va fi consolidată.

În același timp, este esențial să se intensifice cooperarea strategică și operațională cu țările din Balcanii de Vest în domeniul gestionării migrației și a frontierelor. Acest demers include asigurarea accesului la protecție internațională, schimbul de informații relevante (cum ar fi analizele riscurilor), îmbunătățirea controlului la frontieră, asigurarea punerii în aplicare eficace a politicilor în materie de readmisie și returnare, precum și combaterea migrației neregulamentare și a introducerii ilegale de migranți. De asemenea, este necesar să se consolideze cooperarea internațională și regională (inclusiv cu agențiile UE 6 și cu ofițerii de legătură ai acestora din regiune) și să se îmbunătățească în continuare capacitățile de gestionare a frontierelor și a migrației.

Prin urmare, Comisia propune continuarea procesului de încheiere a acordurilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă cu partenerii din Balcanii de Vest în ceea ce privește statutul, astfel încât să se ofere un cadru juridic clar și garanții pentru o cooperare operațională mai strânsă. Acestea ar trebui să includă posibilitatea desfășurării unor activități operaționale comune ale autorităților naționale competente din statele membre ale UE și din țările din Balcanii de Vest, alături de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Aprofundarea integrării regionale și îmbunătățirea schimbului de informații între UE și Balcanii de Vest în acest domeniu vor fi, de asemenea, esențiale.

Pentru a urmări punerea în practică a diferitelor acțiuni care urmează să fie întreprinse de către agențiile UE în ceea ce privește Balcanii de Vest, Comisia își propune să creeze și să coordoneze un grup operativ inter-agenții al UE, respectând mandatele agențiilor respective.

ØComisia va reuni aceste acțiuni în cadrul unei inițiative emblematice de consolidare a angajamentului în ceea ce privește securitatea și migrația în Balcanii de Vest.

3.Sprijinirea dezvoltării socioeconomice

O investiție în Balcanii de Vest este o investiție în Europa. Investițiile vor crește numai dacă se consolidează guvernanța economică și dacă se realizează reformele structurale pentru sporirea competitivității. Măsurile de mai jos sunt menite să susțină acest obiectiv și să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă, în special pentru tinerii din regiune. Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest, finanțat prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare, va sta din ce în ce mai mult la baza încurajării investițiilor în regiune. În acest scop, cadrul de investiții va fi extins pentru a atrage și a coordona mai bine investițiile donatorilor bilaterali și ale instituțiilor financiare internaționale. Se prevede majorarea finanțării în domeniile transporturilor, energiei, sectorului social și mediului, precum și pentru dezvoltarea sectorului privat, inclusiv a economiei digitale. Pentru ca dezvoltarea socioeconomică în regiune să fie corelată cu prioritățile Uniunii în materie de investiții, Comisia urmărește creșterea semnificativă a garanțiilor furnizate prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest pentru a atrage investiții private în regiune, asigurând complementaritatea deplină cu inițiativele existente. În vederea stabilirii următorului cadru financiar multianual, eventualele acorduri viitoare de împrumuturi externe ar trebui să acopere în mod adecvat și Balcanii de Vest.

Spațiul Economic Regional reprezintă o etapă esențială pentru continuarea integrării economice dintre UE și Balcanii de Vest și pentru îmbunătățirea atractivității pieței regionale. Comisia va continua să sprijine dezvoltarea integrării economice intraregionale, inclusiv prin mobilizarea competențelor sale de specialitate pentru a sprijini punerea în aplicare a planului de acțiune privind Spațiul Economic Regional, în special în domeniile care intră sub incidența acquis-ului UE.

În 2016, volumul comerțului dintre UE și Balcanii de Vest a fost de peste 43 de miliarde EUR, dar există în continuare un potențial de creștere semnificativ. Pentru valorificarea acestui potențial, Comisia va facilita și mai mult schimburile comerciale dintre UE și Balcanii de Vest. Această facilitare va include elaborarea unor programe de recunoaștere reciprocă pe baza Spațiului central-european de comerț liber și a Spațiului Economic Regional (de exemplu, operatori economici autorizați). Apartenența la Organizația Mondială a Comerțului este o condiție prealabilă pentru aderarea la UE și poate stimula creșterea economică și promova investiții importante pentru regiune. Comisia va continua să ofere asistență Bosniei și Herțegovinei și Serbiei în procesul de aderare la Organizația Mondială a Comerțului.

Dezvoltarea unui sector privat robust, promovat de antreprenori atât din regiune, cât și din UE, va valorifica mai bine dinamismul tineretului din regiune și va promova integrarea economică avantajoasă pentru ambele părți. Vor fi în continuare încurajate legăturile dintre comunitatea de afaceri din diaspora stabilită în UE și antreprenorii din UE și din Balcanii de Vest, inclusiv prin Programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. Sunt necesare măsuri care să îmbunătățească accesul la finanțare și să valorifice potențialul de creștere al întreprinderilor mici și mijlocii. Pentru a stimula spiritul antreprenorial și inovarea, Comisia va lansa un mecanism de sprijinire a transferului tehnologic și a întreprinderilor nou-înființate în întreaga regiune și va sprijini eforturile de specializare inteligentă și economia circulară. Programele-cadrul ale UE sunt deja deschise pentru țările din Balcanii de Vest. Pentru a asigura participarea lor într-un mod mai eficace, ar trebui să se prevadă o mai bună integrare în rețelele de cunoștințe existente în UE, inclusiv prin dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare. Colaborarea poate fi dezvoltată și mai mult în cadrul altor inițiative, inclusiv al strategiilor macroregionale ale UE.

Comisia va contribui la sprijinirea profesionalismului și a independenței funcționarilor responsabili cu achizițiile publice și la consolidarea mecanismelor de supraveghere care să permită monitorizarea ciclului complet al procedurilor de licitație. Pentru a fi eficiente, aceste eforturi necesită un angajament politic ferm de a combate corupția.

Exercițiul anual al programului de reformă economică pe care Comisia îl desfășoară cu toate țările din Balcanii de Vest este un instrument esențial pentru sprijinirea modernizării economiilor acestor țări și pentru realizarea unei coordonări economice mai strânse cu UE. Comisia va consolida acest exercițiu, îl va alinia și mai mult la semestrul european care se aplică în prezent statelor membre ale UE și va oferi asistență tehnică mai avansată.

Pilonul european al drepturilor sociale reflectă principii și drepturi care sunt esențiale pentru ca piețele muncii și sistemele de protecție socială să fie echitabile și funcționale. Prin intermediul unei noi dimensiuni sociale consolidate pentru Balcanii de Vest, Comisia va lua măsuri pentru a susține ocuparea forței de muncă și politica socială în regiune, încurajând implicarea corespunzătoare a tuturor nivelurilor de guvernare, a partenerilor sociali și a societății civile. În acest context, se va pune mai mult accentul pe ocuparea forței de muncă și pe reformele sociale printr-o mai bună monitorizare a politicilor relevante, inclusiv în contextul programelor de reformă economică. Pentru a face schimb de opinii, Comisia propune organizarea unei reuniuni anuale ministeriale UE-Balcanii de Vest consacrate aspectelor sociale și legate de ocuparea forței de muncă. Ar trebui să se prevadă mai multă asistență financiară în sectorul social, în special pentru investiții în educație și sănătate în vederea sprijinirii incluziunii sociale.

Ar trebui să se acorde un sprijin consolidat în domeniul educației, în special în ceea ce privește educația și formarea profesională și competențele, precum și formarea profesorilor și educația preșcolară. Se va dubla finanțarea din cadrul programului Erasmus+ pentru a ajuta și mai mulți tineri cetățeni din Balcanii de Vest să studieze și să câștige experiență în UE, ceea ce va stimula dezvoltarea economică și va promova valori comune. Va fi instituit un program-pilot de mobilitate pentru persoanele care urmează cursuri de educație și formare profesională și pentru formatorii acestora, în strânsă cooperare cu părțile interesate, inclusiv cu Fundația Europeană de Formare.

ØComisia va reuni aceste acțiuni în cadrul unei inițiative emblematice de sprijinire a dezvoltării socioeconomice în Balcanii de Vest.

4.Creșterea gradului de conectivitate

Creșterea gradului de conectivitate în Balcanii de Vest reprezintă un interes strategic pentru ambele părți. Dezvoltarea rețelelor de transport și energie va permite sporirea competitivității, a creșterii economice și a securității aprovizionării, fiind totodată o condiție prealabilă importantă pentru integrarea economică în Balcanii de Vest. Tratatul de instituire a Comunității energiei și Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, precum și spațiul aerian comun european oferă cadre de reglementare avansate care, combinate cu o cooperare politică puternică în regiune, facilitează mult conectivitatea intraregională.

Dat fiind că țările din Balcanii de Vest sunt înconjurate geografic de statele membre ale UE, conectarea infrastructurii între UE și Balcanii de Vest și accelerarea dezvoltării de rețele transeuropene interconectate în domeniile transporturilor, energiei și serviciilor digitale reprezintă o prioritate politică. Investițiile în rețelele de infrastructură produc beneficii concrete care sunt clar recunoscute în egală măsură de cetățenii și întreprinderile din UE și din Balcanii de Vest. Pe lângă majorarea finanțării acordate pentru aceste rețele și crearea unui nou sistem de garantare pentru investițiile private, Comisia va depune eforturi pentru a se asigura că dispozițiile existente ale Mecanismului pentru interconectarea Europei vor fi utilizate într-un mod mai eficace în țările din Balcanii de Vest. Comisia va explora posibilitățile de simplificare a participării acestor țări în următorul cadru financiar multianual.

O uniune energetică cu Balcanii de Vest: pentru a consolida uniunea energetică a UE, toate dimensiunile acesteia ar trebui extinse pentru a cuprinde și Balcanii de Vest: sprijinirea securității energetice, a integrării pieței și a tranziției energetică, inclusiv în ceea ce privește eficiența energetică și sursele regenerabile de energie. În acest context, fiecare țară ar trebui să finalizeze toate reformele necesare și să își raționalizeze politicile, astfel încât acestea să fie pe deplin aliniate la cei cinci piloni ai uniunii energetice. Ar trebui să se acorde sprijin pentru consolidarea capacităților autorităților de reglementare din domeniul energiei și ale operatorilor sistemelor de transport din Balcanii de Vest, astfel încât aceștia să poată participa pe deplin la rețelele de la nivelul UE. Ar trebui continuate activitățile pentru finalizarea pieței regionale a energiei electrice în Balcanii de Vest și ar trebui să se asigure integrarea acesteia în piața internă a energiei electrice a UE.

Către o uniune a transporturilor veritabilă cu Balcanii de Vest: punerea în aplicare a Tratatului de instituire a Comunității transporturilor, care a intrat în vigoare în 2017, va fi o etapă decisivă către integrarea progresivă a regiunii în piața transporturilor din UE. Există deja acorduri privind coridoarele de transport prioritare între UE și Balcanii de Vest, ca parte a rețelei transeuropene de transport. În momentul de față, aceste acorduri trebuie să fie puse în practică pentru a se asigura contribuția lor la creșterea competitivității la nivelul întregului continent. Pe lângă investiții, alinierea la standardele operaționale ale UE reprezintă o prioritate. Acest lucru va necesita, printre alte reforme fundamentale, măsuri consolidate care să vizeze eliminarea blocajelor administrative și a obstacolelor la frontiere în vederea promovării operațiunilor rutiere și feroviare integrate. O nouă strategie feroviară este necesară pentru a integra Balcanii de Vest în piața și rețeaua principală a UE și pentru a promova deschiderea pieței feroviare regionale. În plus, este nevoie de eforturi bine orientate pentru reducerea numărului disproporționat de mare de accidente rutiere mortale prin intermediul unei noi strategii în domeniul siguranței rutiere.

ØComisia va reuni aceste acțiuni în cadrul unei inițiative emblematice de sprijinire a conectivității în Balcanii de Vest.

5.Lansarea unei agende digitale pentru Balcanii de Vest

Dezvoltarea pieței unice digitale a UE contribuie la dezvoltarea întreprinderilor, crearea de creștere economică, creșterea productivității, promovarea inovării, transformarea serviciilor publice și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Este esențial ca țările din Balcanii de Vest să fie incluse în eforturile UE de a adopta schimbările tehnologice pentru ca acestea să poată beneficia de instrumente digitale, care să asigure un viitor prosper și durabil pentru cetățenii lor.

Împreună cu partenerii din Balcanii de Vest, Comisia va lansa o Agendă digitală pentru Balcanii de Vest, care va include o foaie de parcurs pentru facilitarea reducerii costurilor de roaming. Se va acorda sprijin pentru dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă în Balcanii de Vest. Ar trebui să se dezvolte societatea digitală și se va acorda sprijin în acest sens, în special pentru serviciile electronice în materie de guvernare, achiziții publice și sănătate, precum și pentru îmbunătățirea competențelor digitale. Comisia va sprijini consolidarea capacităților în materie de încredere și securitate, precum și digitalizarea industriei în Balcanii de Vest pentru a se asigura că toate sectoarele beneficiază de pe urma inovațiilor digitale. Aceste eforturi vor fi însoțite de un sprijin sporit pentru adoptarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării acquis-ului din domeniul pieței unice digitale.

ØComisia va reuni aceste acțiuni în cadrul unei inițiative emblematice privind o agendă digitală pentru Balcanii de Vest.

6.Sprijinirea reconcilierii și a relațiilor de bună vecinătate

Promovarea relațiilor de bună vecinătate și a reconcilierii necesită asumarea unui angajament puternic în Balcanii de Vest, iar acest proces ar trebui condus în primul rând de țările din regiune. Relațiile de bună vecinătate ar trebui să fie consolidate în continuare prin inițiative de cooperare regională. Comisia este pregătită să sprijine în continuare această cooperare, atât în ceea ce privește agenda privind conectivitatea, cât și prin intermediul Grupului celor șase din Balcanii de Vest (WB6) și al inițiativelor care reunesc șefii de stat sau de guvern din regiune sau al altor inițiative care consolidează asumarea responsabilității acestor lideri pentru cooperarea regională.

Comisia va extinde și mai mult sprijinul acordat inițiativelor de reconciliere, inclusiv celor care vizează justiția de tranziție și depășirea moștenirii conflictelor recente. Se va menține sprijinul pentru activitățile desfășurate de mecanismul pentru tribunalele penale internaționale și de secțiunile judecătorești specializate pentru Kosovo. Comisia va analiza, de asemenea, cele mai bune modalități de a extinde activitatea Comitetului Internațional al Crucii Roșii și a Comisiei internaționale pentru persoane dispărute în ceea ce privește promovarea cooperării regionale pentru a soluționa problema persoanelor dispărute și va analiza ce se mai poate face pentru a reduce flagelul minelor terestre.

Sprijinirea educației și a valorificării potențialului tinerilor din Balcanii de Vest este esențială pentru dezvoltarea în continuare a regiunii și reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea coexistenței pașnice și a reconcilierii. Pe lângă educație, cooperarea va fi consolidată și în domeniul culturii, tineretului și sportului. Mandatul și sfera de activitate ale Biroului de Cooperare Regională pentru Tineret vor fi extinse. Pe lângă majorarea finanțării oferite în cadrul programului Erasmus+, Comisia va continua să încurajeze legăturile culturale cu regiunea. Acest demers va include eforturi pentru protejarea patrimoniului cultural din Balcanii de Vest și promovarea culturii și a industriilor creative din regiune.

ØComisia va reuni aceste acțiuni în cadrul unei inițiative emblematice de sprijinire a reconsilierii și a relațiilor de bună vecinătate în Balcanii de Vest.

III.PREGĂTIREA UE PENTRU A PRIMI NOI MEMBRI

1.    Aspecte instituționale

UE, la rândul său, trebuie să se asigure că va fi pregătită din punct de vede instituțional pentru a primi noi membri, de îndată ce aceștia vor îndeplini condițiile stabilite. Uniunea trebuie să fie mai puternică și mai solidă, înainte de a se putea extinde.

Utilizarea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului este un instrument esențial care permite luarea deciziilor necesare într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre. Pentru a se asigura un proces decizional eficace, va fi necesar cel puțin să se mențină domeniile de politică în care se aplică votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului. În al treilea trimestru al anului 2018, Comisia va adopta comunicări privind posibilitatea de a utiliza votul cu majoritate calificată pe scară mai largă.

Apartenența la Uniunea Europeană presupune acceptarea și promovarea valorilor sale. Reflectând la viitorul Uniunii Europene, trebuie instituit un mecanism mai eficace care să asigure că pot fi luate măsuri eficace de tratare a amenințărilor sistemice la adresa acestor valori sau a încălcărilor sistemice ale acestor valori din orice stat membru al UE. În octombrie 2018, Comisia va prezenta o inițiativă de consolidare a asigurării respectării statului de drept în Uniunea Europeană. Tratatele de aderare ar putea include un temei juridic pentru instituirea unui astfel de mecanism pe baza tratatelor.

Aderarea țărilor din Balcanii de Vest va avea un impact asupra mecanismelor instituționale existente în cadrul UE. Va fi necesar să se prezinte propuneri care să abordeze aceste aspecte instituționale înainte de încheierea negocierilor. Atunci când se analizează mecanismele instituționale pentru următoarea extindere, ar trebui să se țină seama de viitoarea aderare a altor țări din Balcanii de Vest. În special, utilizarea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului este un instrument esențial care permite luarea deciziilor necesare într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre.

De asemenea, trebuie instituite mecanisme speciale și angajamente irevocabile care să asigure faptul că noile state membre nu vor fi în măsură să blocheze aderarea altor țări candidate din Balcanii de Vest. Vor fi necesare, totodată, mecanisme speciale cu privire la limbile naționale ale viitoarelor state membre.

Cu mult înainte de încheierea negocierilor de aderare globale, Comisia va emite evaluări cu privire la modul în care principalele domenii de politică, precum agricultura, politica de coeziune și bugetul, vor fi afectate de aderarea unui nou stat membru. Acestea vor permite statelor membre să definească pozițiile comune ale UE pentru capitolele relevante, înțelegând pe deplin impactul probabil, și să ia eventuale măsuri de atenuare a acestuia.

2.    Punerea la dispoziție a mijloacelor financiare pentru o aderare reușită

Instrumentul de asistență pentru preaderare sprijină țările din Balcanii de Vest în pregătirea lor pentru aderare și facilitează cooperarea regională și transfrontalieră. În perioada 2007­2017, UE a investit peste 8,9 miliarde EUR în regiune prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare. În 2018, sunt prevăzute 1,07 miliarde EUR. Finanțările acordate prin Instrumentul de asistență pentru preaderare vor fi și mai adaptate la nevoile fiecărei țări. Punerea în aplicare a acestei strategii va necesita majorarea resurselor financiare. Prin urmare, Comisia prevede majorarea treptată a sprijinului oferit țărilor din Balcanii de Vest prin Instrumentul de asistență pentru preaderare până în 2020, în măsura în care pachetul financiar existent în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare permite acest lucru.

Ținând seama de lecțiile învățate în urma extinderilor anterioare, ar trebui să se prevadă o tranziție treptată și lină de la statutul de preaderare la statutul de stat membru pentru a permite dezvoltarea capacității de absorbție necesare. Acest lucru ar trebui să ducă la o creștere treptată în noul cadru financiar multianual a finanțării disponibile înainte de aderare prin Instrumentul de asistență pentru preaderare, însoțită de o introducere progresivă a cheltuielilor după aderare. În practică, acest lucru va însemna că, deși un nou stat membru nu se poate aștepta să primească alocări integrale din cheltuielile UE imediat după aderare, accesul său la fondurile de preaderare va crește semnificativ înainte de aderare.

Condiționalitatea aferentă asistenței noastre bilaterale va fi consolidată. Majorarea finanțării atât în actualul cadru financiar multianual, cât și în cadrele următoare ar trebui condiționată de realizarea de progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor fundamentale și relațiile de bună vecinătate.

Având în vedere că produsul intern brut și nivelul populației din regiune sunt relativ scăzute, se preconizează că impactul aderării țărilor din Balcanii de Vest asupra bugetului UE va fi foarte limitat. Cu toate acestea, extinderea Uniunii Europene are un cost și va genera cheltuieli suplimentare pentru toate statele membre. Cadrul financiar multianual reflectă prioritățile politice ale UE. Nevoile legate de pregătirile pentru aderare vor trebui luate în considerare în următorul cadru financiar multianual, în care vor fi incluse dispoziții specifice privind extinderea. În cazul în care unele țări candidate vor fi pregătite pentru aderare în cursul perioadei acoperite de următorul cadru financiar multianual, vor trebui efectuate ajustările necesare ulterior.

3.    Comunicarea

Pentru ca procesul de aderare să fie un succes, oportunitățile și provocările pe care le presupune trebuie să fie comunicate mai clar, atât în regiune, cât și în UE. În Balcanii de Vest, guvernele sunt cele cărora le revine în primul rând responsabilitatea de a oferi informații adecvate cetățenilor și întreprinderilor și de a ajunge la un consens național în legătură cu obiectivul lor strategic.

În ceea ce privește UE, statelor membre le revine obligația de a-și informa cetățenii și de a le oferi date obiective cu privire la oportunitățile și provocările legate de acest proces. Comisia va sprijini aceste eforturi, intensificându-și comunicarea strategică în aceste țări și în cadrul Uniunii și asigurând vizibilitatea politicii de extindere.

IV.CONCLUZII

UE sprijină de mult timp perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Viitorul regiunii ca parte integrantă a UE este în interesul politic, economic și de securitate al Uniunii. Politica de extindere a UE face parte integrantă din strategia mai amplă de consolidare a Uniunii până în 2025. Printr-o voință politică puternică, prin realizarea de reforme efective și susținute și prin găsirea de soluții definitive la diferendele cu vecinii, Serbia și Muntenegru ar putea fi pregătite pentru aderare până atunci. Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merite, care depinde exclusiv de progresele realizate în mod obiectiv de fiecare țară.

Pentru a îndeplini criteriile bine-stabilite de aderare la UE, precum și în propriul lor interes, țările din Balcanii de Vest trebuie să pună în aplicare reforme cuprinzătoare în domenii esențiale. Statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța trebuie consolidate în mod semnificativ. Reformele judiciare, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și reforma administrației publice trebuie să producă rezultate concrete, iar funcționarea instituțiilor democratice trebuie consolidată în mod riguros. Reformele economice trebuie continuate cu hotărâre și trebuie să se ia măsuri pentru abordarea deficiențelor structurale, a competitivității scăzute și a ratei ridicate a șomajului.

Toate țările trebuie să se angajeze fără echivoc, atât prin vorbe, cât și prin fapte, să depășească moștenirea trecutului, asigurând, cu mult timp înainte de a adera la UE, reconcilierea și rezolvarea aspectelor nesoluționate, în special a diferendelor frontaliere. Încheierea unui acord cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo este indispensabilă pentru ca aceste țări să poată avansa fiecare pe calea către UE.

UE va consolida în mod semnificativ sprijinul acordat pentru procesul de transformare în Balcanii de Vest. Comisia prevede un plan de acțiune menit să sprijine transformarea țărilor din Balcanii de Vest, anexat la prezenta strategie. Acesta cuprinde șase inițiative emblematice care vizează domenii specifice de interes atât pentru UE, cât și pentru țările din Balcanii de Vest, inclusiv printr-o serie de noi măsuri în domenii de mare interes reciproc:

În martie 2018, serviciile Comisiei vor convoca o reuniune de coordonare inițială cu statele membre, în strânsă coordonare cu Serviciul European de Acțiune Externă, pentru a discuta despre planul de acțiune și mecanismele de cooperare operațională prin care acesta va fi pus în aplicare.

UE trebuie să fie pregătită pentru a primi membri noi, inclusiv din punct de vedere instituțional și financiar, de îndată ce aceștia vor îndeplini condițiile necesare. Comisia va elabora evaluări ale impactului privind domeniile esențiale de politică, cu mult timp înainte de aderare. Pentru a asigura finanțările adecvate care să sprijine această strategie, precum și o tranziție lină spre aderare, Comisia propune majorarea treptată a finanțării din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare și includerea în viitorul cadru financiar multianual a unor dispoziții adecvate care să țină seama de aderările potențiale. Pentru a se asigura un proces decizional eficace, va fi necesar cel puțin să se mențină domeniile de politică în care se aplică votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului și să se ia în considerare posibilitatea extinderii acestui vot. Ar trebui instituit un sistem mai eficace de tratare a amenințărilor sistemice la adresa statului de drept sau a încălcărilor statului de drept din orice stat membru al UE. Activitățile de comunicare vor fi consolidate.

Perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest este clară și fără echivoc, iar condițiile și criteriile pentru aderarea la UE sunt bine stabilite. Prin prezenta strategie, UE va fi în măsură să ofere un sprijin fără precedent pentru realizarea acestui obiectiv. Țările vizate mai au încă multe de făcut pentru a putea îndeplini aceste criterii. Guvernele trebuie să asigure procese de reformă mai incluzive la care să participe toate părțile interesate și societatea în ansamblul său. Cel mai important, liderii din regiune nu trebuie să lase nicio îndoială în ceea ce privește orientarea strategică și angajamentul lor. Ei sunt cei care trebuie să își asume, în ultimă instanță, responsabilitatea pentru ca această ocazie istorică să devină realitate.

(1) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/roadmap-soteu-factsheet_ro.pdf

(2) * Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(3) În aprilie 2018, Comisia va adopta comunicarea periodică privind politica de extindere a UE, împreună cu rapoartele de țară cuprinzătoare.

(4) Cel mai recent summit al acestui proces a avut loc la Trieste, în iulie 2017.

(5) Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Unitatea de cooperare judiciară a Uniunii Europene (Eurojust), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL).

(6) Sunt relevante activitățile desfășurate de agențiile menționate mai sus, precum și cele ale Biroului European de Sprijin pentru Azil.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 6.2.2018

COM(2018) 65 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune

ANEXĂ