COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 18.1.2018

COM(2018) 34 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU

în conformitate cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului

1.CONTEXT

În temeiul articolului 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (denumită în continuare „Directiva TVA”), Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să introducă măsuri speciale de derogare de la dispozițiile directivei respective, pentru a simplifica procedura de colectare a TVA sau pentru a preveni anumite forme de evaziune fiscală sau de fraudă. Întrucât această procedură prevede derogări de la principiile generale în materie de TVA, în conformitate cu hotărârile constante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, aceste derogări trebuie să fie proporționale și să aibă un domeniu de aplicare limitat.

Prin scrisoarea înregistrată la Comisie la 8 august, Letonia a solicitat o autorizație de a aplica o măsură de derogare de la articolul 193 din Directiva TVA. În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din Directiva TVA, Comisia a informat celelalte state membre, prin scrisoarea din 3 noiembrie 2017 (Portugalia prin scrisoarea din 6 noiembrie 2017), cu privire la cererea înaintată de Letonia. Prin scrisoarea din 7 noiembrie 2017, Comisia a informat Letonia că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea cererii.

Ca regulă generală, persoana răspunzătoare de plata TVA către autoritățile fiscale, în conformitate cu articolul 193 din Directiva TVA, este persoana impozabilă care furnizează bunurile. Scopul derogării solicitate de Letonia este acela de a transfera răspunderea în cauză asupra persoanei impozabile căreia i se furnizează bunurile (așa-numitul mecanism de taxare inversă), în cazul unor produse specifice, în special în ceea ce privește produsele pentru construcții. Scopul derogării solicitate este de a lupta împotriva fraudei.

2.TAXAREA INVERSĂ

Persoana care trebuie să plătească TVA în temeiul articolului 193 din Directiva TVA este persoana impozabilă care livrează bunurile sau prestează serviciile. Scopul procedurii de taxare inversă este de a transfera răspunderea în cauză asupra persoanei impozabile căreia i se furnizează bunurile.

Frauda cu firme fantomă are loc atunci când comercianții vând bunuri sau prestează servicii, colectează TVA de la clienții lor și, ulterior, dispar fără să plătească autorităților fiscale TVA-ul pe care l-au colectat de la clienții lor. În cazurile cele mai agresive ale acestui gen de evaziune fiscală, prin intermediul unui sistem de tip „carusel” (care presupune comercializarea bunurilor sau a serviciilor între state membre), aceleași bunuri sau servicii sunt furnizate de mai multe ori fără plata TVA către autoritățile fiscale, iar în același timp clientul va deduce TVA-ul plătit furnizorului său. S-a constat că, prin desemnarea persoanei căreia îi sunt furnizate bunurile sau serviciile drept persoana răspunzătoare pentru plata TVA în astfel de cazuri, mecanismul intern de taxare inversă elimină posibilitatea de comitere a acestui tip de evaziune fiscală.

3.CEREREA

Letonia solicită Consiliului, în temeiul articolului 395 din Directiva TVA, să autorizeze Letonia, pe baza unei propuneri a Comisiei, să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 193 din Directiva TVA în ceea ce privește aplicarea mecanismului de taxare inversă în legătură cu furnizarea de produse pentru construcții pe piața națională.

Având în vedere apariția fraudei, Letonia a introdus mecanismul de taxare inversă în sectorul serviciilor de construcții în temeiul articolului 199 alineatul (1) litera (a) din Directiva TVA care, potrivit Letoniei, a redus frauda în materie de TVA în acest sector. Totuși, Letonia afirmă că a fost observată o creștere a restituirilor de TVA către contribuabili după introducerea mecanismului de taxare inversă în sectorul serviciilor de construcții și acest lucru poate fi explicat parțial prin creșterea fraudei în domeniul furnizării de produse pentru construcții. Letonia susține că există motive să se creadă că o parte din plătitorii de TVA înregistrați în sectorul construcțiilor sunt de rea-credință, necomunicând volumele reale de produse pentru construcții utilizate atunci când prestează servicii de construcții.

Ca urmare a informațiilor prezentate de Letonia, la fel ca în alte sectoare, contribuabilii care operează în sectorul construcțiilor aplică aceleași metode de evaziune fiscală, și anume: a) taxa în amonte este majorată incorect, b) furnizorii de produse pentru construcții sunt societăți îndoielnice („firme fantomă”), ceea ce împiedică determinarea originii produselor și c) produsele sunt achiziționate de la „companii tampon” și se declară taxa în amonte.

Letonia susține, de asemenea, că sectorul construcțiilor deține cea mai mare proporție de economie subterană, constând în a nu raporta veniturile profesionale și în „salarii în plic”.

Prin desemnarea persoanei căreia îi sunt furnizate bunurile sau serviciile din sectorul construcțiilor drept persoana răspunzătoare pentru plata TVA în astfel de cazuri, Letonia ar dori să combată fraudele menționate mai sus care apar în sectorul produselor pentru construcții. Din cerere reiese (și se confirmă printr-o scrisoare trimisă Comisiei la 12 octombrie 2017) că Letonia intenționează să aplice mecanismul de taxare inversă la furnizarea de astfel de produse începând de la 1 ianuarie 2018.

4.OPINIA COMISIEI

Atunci când Comisia primește cereri în conformitate cu articolul 395, acestea sunt analizate pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile de bază pentru aprobarea lor, și anume pentru a se stabili dacă măsura specifică propusă simplifică procedurile pentru persoanele impozabile și/sau administrația fiscală sau dacă propunerea previne anumite tipuri de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale. În acest context, Comisia a adoptat întotdeauna o abordare prudentă și limitată, pentru a se asigura că derogările nu subminează funcționarea sistemului general al TVA, că ele au un domeniu de aplicare limitat și că sunt necesare și proporționate.

Orice derogare de la sistemul de plată fracționată nu poate fi, prin urmare, mai mult decât o soluție de ultimă instanță și o măsură de urgență și ea trebuie să ofere garanții în ceea ce privește necesitatea și caracterul excepțional al derogării acordate.

În acest context, ar trebui reamintit faptul că politica Comisiei a constat în a avea în vedere posibilitatea derogărilor în ceea ce privește mecanismul de taxare inversă numai dacă, în același timp, bunurile în cauză nu pot ajunge în etapa de consum final, un contribuabil nefiabil este înlocuit cu unul fiabil și nu există riscul unei fraude la nivelul comerțului cu amănuntul sau al altor state membre care nu utilizează mecanismul.

În primul rând, ar trebui remarcat faptul că produsele în cauză pot fi destinate consumului privat, implicând astfel riscul ca frauda să fie deplasată în avalul lanțului de aprovizionare, ceea ce o poate face și mai dificil de controlat. Transferul întregii responsabilități pentru plata TVA către partea finală a lanțului ar crește, prin urmare, riscurile. Există, de asemenea, un risc de deplasare a fraudei către alte state membre.

În plus, o derogare nu este în niciun caz o soluție pe termen lung și nici nu compensează măsurile adecvate de control al sectorului și al persoanelor impozabile. Deși Letonia a indicat în cererea sa că, în prezent, există o gamă cuprinzătoare de măsuri de control pentru a combate fraudele în materie de TVA, ea nu a arătat din ce motiv astfel de măsuri de control nu ar fi suficiente pentru a combate frauda în domeniul produselor pentru construcții. De asemenea, Letonia nu a indicat în mod concret ce măsuri au fost luate sau vor fi luate pentru a combate fraudele în domeniul produselor pentru construcții.

Pe baza informațiilor furnizate de Letonia, în sectorul produselor pentru construcții apar diferite forme de fraudă. Deși mecanismul de taxare inversă s-a dovedit a fi eficace pentru a combate frauda intracomunitară cu firme fantomă (Missing Trader Intra-Community - MTIC), acesta nu pare a fi un instrument adecvat pentru a combate alte forme de fraudă, cum ar fi, de exemplu, nedeclararea volumelor de produse achiziționate. În consecință, măsura solicitată nu ar oferi o soluție optimă pentru situația fraudelor în sectorul produselor pentru construcții.

În sfârșit, Comisia a refuzat o serie de cereri de derogare pentru aplicarea mecanismului de taxare inversă pe baza elementelor de mai sus. În acest context, se face trimitere la comunicările Comisiei privind sectorul creșterii porcilor și industria preparatelor pentru hrana animalelor [COM(2013)148 din 19.3.2013 (ca răspuns la o cerere din partea Ungariei)], sectorul zahărului [COM(2014)229 din 22.4.2014 (ca răspuns la o cerere din partea Ungariei)], sectorul pietrelor prețioase [COM(2014) 623 din 10.10.2014 (cerere din partea Estoniei)] și sectorul cărnii [COM(2017) 24 final din 19.1.2017 (cerere din partea Slovaciei)].

Ținând seama de cele de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că o derogare care ar permite ca mecanismul de taxare inversă să fie aplicat în sectorul produselor pentru construcții ar putea avea un impact negativ asupra fraudei la nivelul comerțului cu amănuntul și asupra altor state membre. De asemenea, măsura solicitată nu ar părea să fie măsura optimă care să poată face față situației complexe de fraudă din acest sector.

Ar trebui găsită o soluție la un nivel mai larg, care să implice măsuri adecvate de control. Comisia este în continuare dispusă să ofere Letoniei asistența necesară pentru a contracara problemele legate de frauda în materie de TVA.

5.CONCLUZIE

Pe baza elementelor expuse mai sus, Comisia se opune cererii prezentate de Letonia.