Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018BP1312

    Rezoluția (UE) 2018/1312 a Parlamentului European din 18 aprilie 2018 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

    JO L 248, 3.10.2018, p. 24–26 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2018/1312/oj

    3.10.2018   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 248/24


    REZOLUȚIA (UE) 2018/1312 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    din 18 aprilie 2018

    conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

    PARLAMENTUL EUROPEAN,

    având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

    având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

    având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0116/2018),

    A.

    întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna guvernare a resurselor umane,

    1.

    remarcă faptul că, în Raportul său anual pe 2016, Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele supuse auditului referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții în cazul Consiliului European și Consiliului;

    2.

    observă că, în 2016, Consiliul European și Consiliul au dispus de un buget global de 545 054 000 EUR (față de 541 791 500 EUR în 2015), iar rata medie de execuție a fost de 93,5 %; ia act de majorarea cu 3,3 milioane EUR (echivalentul a 0,6 %) a bugetului Consiliului European și al Consiliului pentru 2016;

    3.

    reiterează faptul că bugetul Consiliului European ar trebui să fie separat de cel al Consiliului, pentru a contribui la transparența gestiunii financiare și a îmbunătăți răspunderea ambelor instituții;

    4.

    își exprimă sprijinul față de schimbarea de paradigmă realizată cu succes în planificarea bugetară a Comisiei către întocmirea bugetului în funcție de performanțe, introdusă de vicepreședintele Kristalina Gheorghieva în septembrie 2015, ca parte a inițiativei „Bugetul UE axat pe rezultate”; încurajează Consiliul European și Consiliul să aplice metoda la propria lor procedură de planificare bugetară;

    5.

    regretă faptul că Ombudsmanul European a constatat în ancheta strategică privind „Transparența procesului legislativ al Consiliului” (OI/2/2017/TE), încheiată la 9 februarie 2018, că practica actuală a Consiliului care împiedică examinarea proiectelor legislative ale Uniunii constituie un caz de administrare defectuoasă; îndeamnă Consiliul să respecte recomandările și sugestiile de îmbunătățire ale Ombudsmanului pentru a facilita accesul cetățenilor la documente; subliniază că transparența este importantă pentru a-i permite Consiliului s-și asume răspunderea în fața cetățenilor Uniunii în rolul său de legislator al acesteia; solicită să fie informat cu privire la răspunsul Consiliului și la evoluția procedurii;

    6.

    observă că cheltuielile de călătorie ale delegațiilor și interpretarea prezentau în continuare un nivel destul de ridicat de subutilizare în 2016 în cadrul DG Administrație; ia act de faptul că o nouă politică este în curs de negociere cu statele membre pentru a rezolva această problemă;

    7.

    invită Consiliul să ofere detalii complete cu privire la resursele umane și dispozitivele aflate la dispoziția mecanismului ATHENA și să garanteze un nivel maxim de transparență cu privire la acest mecanism;

    8.

    este preocupat de volumul foarte ridicat de credite reportate din 2016 în 2017, în special pentru mobilier tehnic, echipamente și sisteme informatice; reamintește Consiliului că reportările sunt excepții de la principiul anualității și ar trebui să reflecte nevoile reale;

    9.

    solicită încă o dată ca situația resurselor umane să fie prezentată defalcat pe categorie, grad, gen, naționalitate și formare profesională;

    10.

    ia act de existența unei politici privind echilibrul de gen în cadrul Secretariatului General al Consiliului (SGC); salută tendința pozitivă a reprezentării femeilor în funcțiile de conducere, aceasta fiind de 31 % la sfârșitul anului 2016; invită Consiliul să continue politicile de echilibru de gen, în vederea unei reprezentări de gen cu adevărat echilibrate în posturile de conducere;

    11.

    salută informațiile cu privire la activitățile profesionale ale foștilor înalți funcționari ai SGC care și-au încheiat mandatul (1) în 2016;

    12.

    remarcă că în 2016, secretarul general al Consiliului a publicat Decizia 3/2016 de adoptare a normelor interne pentru raportarea cazurilor de nereguli grave – Proceduri pentru punerea în aplicare a articolelor 22a, 22b și 22c din Statutul funcționarilor (avertizare de integritate); reamintește că protecția avertizorilor de integritate constituie o chestiune tratată cu seriozitate în administrația publică a Uniunii, care trebuie întotdeauna atent gestionată;

    13.

    afirmă necesitatea de a crea un organism independent al UE care să poată fi consultat, să ofere consiliere și să poată primi informațiile de la avertizori de integritate și care să dispună de resurse bugetare suficiente pentru a putea ajuta avertizorii să utilizeze canalele corespunzătoare pentru a semnala eventualele nereguli care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, protejându-le, în același timp, confidențialitatea și oferindu-le sprijinul și consilierea necesare;

    14.

    observă că obiectivul Consiliului ca organigrama sa să respecte acordul interinstituțional de reducere a personalului cu 5 % pe o perioadă de cinci ani a fost îndeplinit la 1 ianuarie 2017;

    15.

    ia act cu îngrijorare de faptul că livrarea cu întârziere a clădirii Europa a avut un impact semnificativ asupra bugetului pe 2016 al Consiliului European și al Consiliului; solicită să fie informat cu privire la impactul financiar total al amânării; regretă faptul că există încă o lipsă de informații privind politica imobiliară și cheltuielile aferente, care ar trebui să fie publice ca un semn de transparență față de cetățenii europeni;

    16.

    își reiterează apelul ca politica imobiliară a Consiliului European să fie prezentată autorității care acordă descărcarea de gestiune; ia act cu satisfacție de faptul că SGC a obținut în 2016 certificarea EMAS pentru clădirile sale;

    17.

    regretă faptul că Consiliul încă nu a aderat la Registrul de transparență al Uniunii, deși este una dintre cele mai importante instituții implicate în procesul decizional al acesteia; lansează, prin urmare, un apel pentru un rezultat pozitiv al negocierilor interinstituționale dintre Președinția Consiliului și reprezentanții Parlamentului și ai Comisiei, în urma cărora Consiliul să adere la Registrul de transparență;

    18.

    regretă decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune; consideră că, în acest moment, nu pot fi prevăzute consecințele financiare, administrative, umane sau de altă natură legate de această retragere și solicită Consiliului European și Consiliului să realizeze evaluări de impact și să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele acestora până la sfârșitul anului 2018;

    Situația actuală

    19.

    ia act de faptul că până acum refuzul de a acorda descărcarea de gestiune nu a determinat niciun fel de consecințe; subliniază că situația ar trebui totuși soluționată cât mai rapid, în interesul cetățenilor Uniunii; reamintește că Parlamentul este singura instituție aleasă în mod direct de către cetățenii Uniunii și că rolul său în cadrul procedurii de descărcare de gestiune este direct legat de dreptul cetățenilor de a fi informați cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile publice;

    20.

    observă că o propunere de a negocia un acord cu Consiliul privind procedura de descărcare de gestiune a fost prezentată de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului (CONT) Conferinței președinților (CoP) Parlamentului la 11 septembrie 2017;

    21.

    ia act de faptul că la 19 octombrie 2017 Conferința președinților a aprobat cererea de a mandata președintele CONT și coordonatorii grupurilor politice să inițieze negocieri în numele Parlamentului, în vederea obținerii unui acord satisfăcător pentru ambele părți privind cooperarea dintre Parlament și Consiliu în privința procedurii de descărcare de gestiune, cu respectarea deplină a rolului diferit al celor două instituții în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

    22.

    constată, de asemenea, că la 9 noiembrie 2017 a fost trimisă o scrisoare secretarului general al Consiliului, cuprinzând depunerea propunerii Parlamentului European la organul competent al Consiliului în vederea lansării negocierilor în condițiile aprobate de CoP;

    23.

    constată că, între timp, secretarul general al Consiliului a fost invitat de CONT să participe la schimbul de opinii cu secretarii generali ai celorlalte instituții, care a avut loc la 4 decembrie 2017, și că un chestionar scris a fost transmis secretarului general al Consiliului pe 26 noiembrie 2017; regretă profund că Consiliul își reiterează poziția de neprezentare la schimbul de opinii și că chestionarul cu întrebări ale deputaților trimis serviciilor Consiliului a rămas fără răspuns;

    24.

    reamintește că procedura de acordare a descărcării de gestiune separat pentru fiecare instituție și organism al Uniunii este o practică care se aplică de mult timp, acceptată de către toate celelalte instituții, cu excepția Consiliului, și că această procedură a fost creată pentru a garanta transparența și răspunderea democratică față de cetățenii Uniunii;

    25.

    subliniază că Consiliul trebuie să participe pe deplin și cu bună-credință la procedura anuală de descărcare de gestiune, așa cum fac celelalte instituții, și regretă dificultățile întâmpinate până în prezent în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune;

    26.

    subliniază că, în temeiul tratatelor, Parlamentul este singura autoritate de descărcare de gestiune a Uniunii, și că, recunoscând întru totul rolul Consiliului ca instituție care oferă recomandări în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, trebuie menținută o distincție în ceea ce privește rolurile diferite ale Parlamentului și Consiliului pentru conformitatea cu cadrul instituțional stabilit în tratate și în Regulamentul financiar;

    27.

    reamintește faptul că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune celorlalte instituții după examinarea documentelor puse la dispoziție și a răspunsurilor la întrebări și după audierea secretarilor generali ai celorlalte instituții; regretă faptul că Parlamentul întâmpină permanent greutăți atunci când trebuie să primească răspunsuri din partea Consiliului;

    28.

    consideră că pentru a supraveghea cu succes execuția bugetului Uniunii e nevoie de cooperare între Parlament și Consiliu și așteaptă cu interes începerea negocierilor cu scopul de a ajunge la un acord satisfăcător pentru ambele părți;

    29.

    remarcă faptul că nominalizarea membrilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este responsabilitatea statelor membre în temeiul articolelor 253 și 254 din TFUE; subliniază că este importantă nominalizarea și numirea la timp a judecătorilor, pentru buna funcționare a CJUE; solicită o nouă normă care să stabilească un termen specific pentru (re)nominalizarea unui judecător cu mult înainte de sfârșitul mandatului său și solicită Consiliului să cântărească costurile și beneficiile la numirea noilor judecători la CJUE; critică nominalizarea neregulamentară, fără un apel la candidaturi, a doi judecători pentru Tribunalul Funcției Publice, pentru un mandat care, în plus, nu a durat decât de la 14 aprilie 2016 până la 31 august 2016; ia act cu regret de costurile pentru preluarea și încheierea unuia dintre „mandatele de patru luni” care s-au ridicat la 69 498,25 EUR, în plus față de salariul primit de judecător; condamnă această risipire a banilor contribuabililor Uniunii;

    30.

    observă, în plus, că Tribunalul (Camera de apel, hotărârea din 23 ianuarie 2018 în cauza T-639/16 P) (2) a considerat Camera a doua a Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, constituită pentru a include unul dintre judecătorii cu un „mandat de 4 luni”, ca fiind în situație neregulamentară, ceea ce lovește de nulitate atât hotărârea respectivă, cât și toate celelalte acte juridice ale Camerei a doua în această alcătuire; solicită CJUE să indice care dintre hotărârile Camerei a doua în alcătuirea respectivă sunt afectate de hotărârea Tribunalului; cere Consiliului să-și prezinte opinia cu privire la această neregulă și să clarifice cine își asumă responsabilitatea pentru această situație.

    (1)  Articolul 16 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul funcționarilor Uniunii Europene.

    (2)  ECLI:EU:T:2018:22.


    Top