52018AE0354

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE0354 - EN

Document 52018AE0354

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță [COM(2018) 8 final – 2018/0003(NLE)]

EESC 2018/00354

JO C 283, 10.8.2018, p. 89–94 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

10.8.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 283/89

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță

[COM(2018) 8 final – 2018/0003(NLE)]

(2018/C 283/12)

Raportor:	Ulrich SAMM
Coraportor:	Antonio LONGO

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 21.2.2018
Temei juridic	Articolele 187 și 188 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	4.5.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	23.5.2018
Sesiunea plenară nr.	535
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	196/2/4

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE susține această inițiativă de instituire a unei întreprinderi comune EuroHPC, văzută ca acțiune concretă în contextul strategiei europene în domeniul cloud computingului, precum și ca parte a unei strategii mai ample a UE (care include securitatea cibernetică, piața unică digitală, societatea europeană a gigabiților, știința deschisă etc.). Această inițiativă aduce o valoare adăugată clară la nivelul UE, printr-o tehnologie esențială care va contribui la rezolvarea celor mai dificile probleme ale societății noastre moderne și va duce, în cele din urmă, la creșterea bunăstării, a competitivității și a numărului de locuri de muncă.

1.2.

CESE consideră investiția inițială de 1 miliard EUR pentru achiziționarea și exploatarea echipamentelor de calcul intensiv de nivel mondial ca fiind importantă, dar nu foarte ambițioasă, în comparație cu cele efectuate de concurenți precum SUA și China. Cu toate acestea, CESE este convins că va fi nevoie de o creștere substanțială a investițiilor (în statele membre ale UE), combinată cu un program european solid de cercetare și inovare, pentru a menține aplicațiile de calcul de înaltă performanță (HPC) la un nivel de performanță mondială. Pe măsură ce cursa va continua, vor fi necesare, fără îndoială, eforturi similare pentru următorul CFM, pe măsura eforturilor depuse de concurenții de la nivel mondial.

1.3.

CESE susține abordarea industrială pentru dezvoltarea următoarei generații de microcipuri cu consum mic de energie în Europa. Acest lucru ar face ca UE să fie mai puțin dependentă de importuri și ar asigura accesul la tehnologie de vârf în domeniul HPC. CESE subliniază faptul că dezvoltarea acestor microcipuri are impact și asupra calculului la scară mică, deoarece circuitele integrate de ultimă generație pot fi adaptate (reduse) pentru dispozitivele comercializate în masă (PC-uri, telefoane inteligente, sectorul autovehiculelor).

1.4.

CESE încurajează Comisia să pună un accent mai mare pe poziția fermă de pe care a pornit această inițiativă și pe faptul că ea este esențială pentru continuarea parcursului de succes al UE, având la bază pilonii existenți PRACE și GÉANT, care de mulți ani furnizează servicii HPC de ultimă generație științei și industriei și interconectează cercetarea, educația și rețelele de cercetare și centrele HPC naționale cu rețele sigure și de mare capacitate.

1.5.

Prin urmare, CESE subliniază importanța deosebită a integrării noii întreprinderi comune EuroHPC în structurile și programele deja existente, aceasta fiind cea mai bună modalitate de a utiliza în comun resursele europene. De exemplu, evaluarea inter pares organizată de PRACE ar trebui păstrată, pentru a menține standardul de nivel mondial.

1.6.

CESE dorește să încurajeze mai multe state membre să adere la întreprinderea comună EuroHPC și să o folosească ca pe o oportunitate de a profita de o putere de calcul de prim rang. Având în vedere complexitatea unei întreprinderi comune, CESE solicită Comisiei să depună eforturi adecvate pentru a explica și a promova avantajele și oportunitățile acestui instrument juridic, în special pentru țările mai mici, precum și în ceea ce privește posibilitatea contribuțiilor în natură.

1.7.

CESE salută faptul că doi dintre partenerii Comisiei din cadrul parteneriatului contractual de tip public-privat (cPPP) ar putea deveni primii membri privați, ceea ce este esențial pentru participarea industriilor, inclusiv a IMM-urilor. CESE salută posibilitatea existenței mai multor parteneri, dar insistă, de asemenea, ca, pentru orice partener nou, în special pentru cei din afara UE, să fie îndeplinit criteriul reciprocității. UE ar trebui să profite de oportunitatea reprezentată de dezvoltarea tehnologiei HPC pentru a permite sectorului industrial european să acopere întregul lanț de producție (proiectare, construcție, implementare, aplicare). Uniunea Europeană ar trebui să stabilească ca obiectiv pe termen mediu asigurarea capacității de a planifica și a dezvolta HPC cu tehnologie europeană.

1.8.

CESE recomandă informarea cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la această nouă inițiativă importantă, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor în procesul de integrare europeană și pentru a ajuta întreprinderile europene, în special IMM-urile, să cunoască avantajele acesteia. De asemenea, universitățile și centrele de cercetare trebuie să fie implicate printr-o activitate de comunicare specifică, care să vizeze creșterea interesului și încurajarea proiectelor în domeniul HPC.

1.9.

CESE recomandă consolidarea cât mai mult posibil a dimensiunii sociale a procesului de digitizare, ca parte fundamentală a pilonului social european. Implementarea și utilizarea echipamentelor de nivel înalt trebuie să aibă un impact pozitiv evident și măsurabil asupra vieții cotidiene a tuturor cetățenilor.

2. Introducere

2.1.

După ce a fost inițial utilizat în cercetarea climatică, prognoza numerică a vremii, astrofizică, fizica particulelor și chimie, calculul de înaltă performanță (HPC) este utilizat, în prezent, și în majoritatea celorlalte domenii științifice, de la biologie, științele vieții și sănătate, simulări de combustie de înaltă fidelitate și științele materialelor, la științele sociale și umaniste. În industrie, HPC a fost utilizat pe scară largă în explorarea petrolului și a gazelor, aeronautică, sectorul autovehiculelor și finanțe și devine, în prezent, esențial pentru medicina personalizată, dezvoltarea nanotehnologiilor și facilitarea dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie. În cele din urmă, HPC devine un instrument tot mai important pentru sprijinirea procesului de luare a deciziilor publice prin simularea scenariilor legate de evenimentele care prezintă un risc natural, riscuri industriale, riscuri biologice și riscuri de terorism (informatic), fiind astfel esențial pentru securitatea și apărarea națională.

2.2.

În calcul, operațiunile cu virgulă mobilă pe secundă (FLOPS) reprezintă o măsură a performanței computerelor. Performanța HPC reprezintă limita superioară a ceea ce este posibil din punct de vedere tehnologic. Această performanță înaltă crește în mod constant, datorită circuitelor integrate tot mai mici (legea lui Moore) și trecerii de la procesarea vectorială la cea paralelă. O dată la 10-12 ani, viteza de calcul crește de 1 000 de ori, astfel că s-a trecut de la gigascale (1985) la terascale (1997) și apoi la petascale (2008). Se așteaptă ca tranziția de la petascale la exascale (Giga = 109, tera = 1012, peta = 1015, exa = 1018) să aibă loc între 2020 și 2023.

2.3.

Până în prezent, fiecare stat membru al UE a investit singur în HPC. În comparație cu concurenții săi din SUA, China și Japonia, în mod evident, Europa nu investește suficient în HPC, deficitul de finanțare ridicându-se la 500-700 de milioane EUR pe an. Prin urmare, UE nu dispune de cele mai rapide supercalculatoare și, în plus, echipamentele HPC existente în UE depind de tehnologii din afara Europei. Următorii pași în tehnologia HPC vor putea fi cel mai bine parcurși prin eforturi europene comune cu investiții la o scară mai mare decât posibilitățile fiecărui stat membru în parte.

2.4.

Dezvoltarea următoarei generații de microcipuri în Europa ar contribui la obținerea independenței UE în ceea ce privește accesul la tehnologia HPC de vârf. Cu toate acestea, lanțul european de aprovizionare în domeniul tehnologiei HPC poate fi îmbunătățit doar prin asigurarea unor perspective clare ale unei piețe-lider și ale dezvoltării unui ecosistem de echipamente de dimensiuni până la exascale. Sectorul public trebuie să joace un rol-cheie în îndeplinirea acestui obiectiv, altfel furnizorii europeni nu își vor asuma riscul de a dezvolta echipamentele pe cont propriu.

2.5.

În consecință, Comisia Europeană intenționează să investească 1 miliard EUR împreună cu statele membre în construirea unei infrastructuri europene de supercalculatoare de nivel mondial. O astfel de infrastructură partajată și utilizarea în comun a capacităților existente au scopul de a aduce beneficii tuturor, de la industrie la IMM-uri, știință, sectorul public și, în special, statelor membre (mai mici) care nu dispun de infrastructuri HPC naționale autonome.

2.6.

Importanța HPC a fost clar evidențiată de Comisia Europeană în 2012, în strategia sa intitulată „Calculul de înaltă performanță: Poziția Europei în cursa mondială” (1). În aprilie 2016, Comisia Europeană a lansat Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului (2). Această inițiativă cuprinde două elemente principale: infrastructura europeană de date (European Data Infrastructure – EDI), cu o capacitate de calcul intensiv de prim rang și o conectivitate de mare viteză, și cloudul european destinat științei deschise (European Open Science Cloud – EOSC), cu o stocare și o gestionare a datelor de vârf și cu interfețe pentru furnizarea de servicii bazate pe infrastructura cloud. Primul dintre ele urmează să se concretizeze prin propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță (3).

2.7.

Propunerea vine în continuarea declarației EuroHPC, semnată la 23 martie 2017, cu ocazia Zilei Digitale de la Roma, de către șapte state membre – Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Spania. Acestora li s-au alăturat în cursul anului 2017 Belgia, Slovenia, Bulgaria, Elveția, Grecia și Croația. Aceste țări au convenit să dezvolte o infrastructură paneuropeană integrată de supercalculatoare de nivel exascale. Alte state membre și țări asociate sunt încurajate să semneze și ele declarația EuroHPC.

2.8.

În urma unei evaluări a impactului, Comisia (4) a constatat că o întreprindere comună este cea mai bună opțiune pentru punerea în aplicare a EuroHPC, ea permițând combinarea eficace a achizițiilor publice, a deținerii și a operării în comun a supercalculatoarelor.

3. Sinteza propunerii

3.1.

Comisia Europeană prezintă o propunere de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță (EuroHPC). Această nouă entitate juridică:

—	va oferi o structură de finanțare pentru achiziționarea, dezvoltarea și implementarea în întreaga Europă a unei infrastructuri de calcul de înaltă performanță (HPC) de nivel mondial;

—	va sprijini un program de cercetare și inovare pentru dezvoltarea tehnologiilor și a echipamentelor (hardware), precum și a aplicațiilor (software) care ar urma să funcționeze pe aceste supercalculatoare;

—

va acorda sprijin financiar participanților sub formă de achiziții sau granturi pentru cercetare și inovare, pe baza unor cereri de propuneri și proceduri de licitație deschise și competitive; va oferi industriei europene, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), un acces mai bun la supercalculatoare.

3.2.

Contribuția UE la EuroHPC va fi de aproximativ 486 de milioane EUR în cadrul actualului cadru financiar multianual, la care se adaugă contribuții similare din partea statelor membre și a țărilor asociate. Membrii privați ai inițiativei pot, de asemenea, să furnizeze contribuții în natură. În ansamblu, aproximativ 1 miliard EUR din fonduri publice ar urma să fie investite până în 2020.

3.3.

Activitățile întreprinderii comune EuroHPC, care urmează să funcționeze între 2019 și 2026, vor consta în:

—

achiziția și exploatarea a două echipamente de calcul intensiv pre-exascale de nivel mondial și a cel puțin două echipamente de calcul intensiv de gamă medie (petascale), furnizarea și gestionarea accesului la aceste supercalculatoare pentru o gamă largă de utilizatori publici și privați fiind prevăzută pentru 2020;

—

un program de cercetare și inovare privind HPC: pentru sprijinirea dezvoltării tehnologiei europene de supercalculatoare, inclusiv a primei generații de tehnologie de microprocesoare cu consum mic de energie la nivel european și coproiectarea echipamentelor exascale europene, precum și promovarea aplicațiilor, dezvoltarea competențelor și utilizarea la scară mai largă a calculului de înaltă performanță.

3.4.

Propunerea dorește să atingă performanțe exascale până în 2022-2023. O etapă intermediară (50 % din performanțele exascale) ar trebui să fie parcursă până în 2019. Infrastructura planificată va fi deținută în comun și exploatată de către membrii săi, în primul rând țările care au semnat declarația EuroHPC și membrii privați din mediul academic și din industrie. Alți membri se pot alătura acestei cooperări în orice moment, cu condiția să ofere o contribuție financiară (inclusiv contribuții în natură).

3.5.

Propunerea stabilește că două infrastructuri vor fi create și implementate în paralel. Aceste infrastructuri vor fi găzduite de două dintre țările UE, care îndeplinesc criterii specifice.

3.6.

Întreprinderea comună va fi gestionată de un Consiliu de conducere, alcătuit din reprezentanți ai membrilor publici ai întreprinderii comune. Acesta va fi responsabil de elaborarea politicilor strategice și de deciziile de finanțare legate de activitățile de achiziție și de cercetare și inovare ale întreprinderii comune. Procedurile și drepturile de vot ale membrilor vor fi direct proporționale cu contribuțiile lor financiare. Modelul întreprinderii comune se bazează pe lecțiile învățate de la alte întreprinderi comune, care sunt deja funcționale, cum ar fi ECSEL. Cele două întreprinderi comune sunt similare în ceea ce privește scopurile și structura. Principala diferență constă în activitățile de achiziții de mare amploare în cazul EuroHPC, care nu există în cazul ECSEL. Această diferență explică atribuirea drepturilor de vot în mod proporțional cu contribuția participanților.

3.7.

Consiliul de administrație va fi sprijinit de un Consiliu consultativ pe probleme științifice și industriale, alcătuit din reprezentanți ai membrilor privați ai întreprinderii comune. Pentru a evita conflictele de interese, acest consiliu va avea doar un rol consultativ.

4. Observații specifice

4.1.

CESE sprijină această inițiativă, văzută ca acțiune concretă în contextul strategiei europene în domeniul cloud computingului: alegerea strategică a unui cloud computing european deschis, orientat către comunitatea științifică și industrie, ca parte a unui angajament politic și economic puternic față de inovarea digitală (5). Această inițiativă aduce o valoare adăugată clară la nivelul UE, printr-o tehnologie esențială care va contribui la rezolvarea celor mai dificile probleme ale societății noastre moderne și va duce, în cele din urmă, la creșterea bunăstării, a competitivității și a numărului de locuri de muncă.

4.2.

În sens mai general, inițiativa HPC este o parte esențială a unei strategii mai ample a UE [care include Legea privind securitatea cibernetică (6), Strategia privind piața unică digitală (revizuire) (7), societatea europeană a gigabiților (8), știința deschisă etc.], care vizează recuperarea suveranității și independenței digitale a Europei, pentru a transforma UE într-un actor principal în dezvoltarea digitală, ceea ce ar avea efecte directe asupra competitivității și calității vieții cetățenilor.

4.3.

CESE consideră investiția inițială de 1 miliard EUR pentru achiziția și exploatarea a două echipamente de calcul intensiv pre-exascale de nivel mondial și a cel puțin două echipamente de calcul intensiv de gamă medie ca fiind importantă, dar nu foarte ambițioasă, în comparație cu cele efectuate de țările concurente. Cu toate acestea, CESE este convins că va fi necesară o creștere substanțială a investițiilor (în statele membre ale UE), combinată cu un program european solid de cercetare și inovare, pentru a menține aplicațiile HPC la un nivel de performanță mondială. Pe măsură ce cursa va continua, vor fi necesare, fără îndoială, eforturi similare pentru următorul CFM, pe măsura eforturilor depuse de concurenții de la nivel mondial.

4.4.

CESE dorește să sublinieze că, pentru a avea succes, nu este suficient doar un calculator rapid. Evoluția software-urilor și aplicațiile de ultimă generație, bazate pe un program de cercetare și dezvoltare solid, sunt și ele indispensabile pentru un progres real. În acest domeniu, UE nu a rămas deloc în urma concurenților săi, iar CESE încurajează Comisia să pună un accent mai puternic pe poziția fermă de pe care a pornit această inițiativă și pe faptul că ea este esențială pentru continuarea parcursului de succes al UE, având la bază pilonii existenți PRACE și GÉANT, care, de peste un deceniu, și-au asumat responsabilitatea de a reuni domeniul HPC și al rețelelor.

4.5.

Parteneriatul pentru tehnica de calcul avansată în Europa (PRACE), cofinanțat de UE, creat în 2010 și alcătuit din 25 de state membre, oferă servicii HPC de ultimă generație pentru știință și industrie, implementând cele mai mari sisteme naționale de supercalculatoare din Europa. În 2017, PRACE a oferit acces la o rețea de șapte sisteme de înaltă clasă, furnizate de cinci membri-gazdă (Franța, Germania, Italia, Spania și Elveția), care au investit în PRACE peste 400 de milioane EUR de la lansarea sa. PRACE alocă resurse HPC pe baza unor cereri de propuneri evaluate inter pares, bazate pe excelență științifică, proiectelor de cercetare provenind din mediul academic și din industrie, incluzând întreprinderile mici și mijlocii.

4.6.

Rețeaua paneuropeană GÉANT, lansată în 2000, interconectează cercetarea, educația și rețelele de cercetare și centrele HPC naționale cu rețele sigure și de mare capacitate. Rețeaua este esențială pentru sprijinirea științei deschise cu servicii de acces fiabil. Rețeaua GÉANT este cea mai mare și cea mai avansată rețea de cercetare și dezvoltare din lume, conectând peste 50 de milioane de utilizatori din 10 000 de instituții din toată Europa și sprijinind toate disciplinele științifice. Rețeaua magistrală funcționează la viteze de până la 500 Gbps (2017). GÉANT a creat serviciul eduroam, de mare succes, pentru a le permite utilizatorilor din domeniul cercetării și dezvoltării să se conecteze la orice rețea Wi-fi unde este prezent SSID-ul eduroam – un program propus de CESE drept model pentru acces Wi-fi pentru toți europenii, în contextul strategiei intitulate „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (9).

4.7.

Prin urmare, CESE subliniază importanța deosebită a integrării noii întreprinderi comune EuroHPC în structurile și programele deja existente. De exemplu, evaluarea inter pares organizată de PRACE ar trebui păstrată, pentru a menține standardul de nivel mondial. Alte bune practici ar trebui integrate sau adaptate. O abordare integrată a EuroHPC, a Orizont 2020 sau a succesorului său în programul-cadru, dar și a activităților naționale corespunzătoare este cea mai bună modalitate de a utiliza în comun resursele europene. În acest context, CESE salută planul Comisiei de a utiliza întreprinderea comună EuroHPC pentru coordonarea instrumentului de finanțare Orizont 2020 (și a succesorului acestuia) în domeniul HPC. CESE constată că construirea de infrastructuri necesită un regim descendent, în timp ce cercetarea științifică de calitate, așa cum este promovată de PRACE, necesită o abordare ascendentă în care cercetătorii trebuie să fie motorul.

4.8.

CESE dorește să încurajeze mai multe state membre să adere la întreprinderea comună EuroHPC și să o folosească ca pe o oportunitate de a profita de o putere de calcul de prim rang. Colaborarea în rețea este esențială pentru utilizarea științifică a HPC. Având în vedere complexitatea unei întreprinderi comune, CESE solicită Comisiei să depună eforturi adecvate pentru a explica și a promova avantajele și oportunitățile acestui instrument juridic, în special pentru țările mai mici, precum și în ceea ce privește posibilitatea contribuțiilor în natură.

4.9.

CESE salută faptul că doi dintre partenerii Comisiei din cadrul parteneriatului contractual de tip public-privat (cPPP) au trimis scrisori de susținere pentru punerea în aplicare a întreprinderii comune EuroHPC: Platforma tehnologică europeană pentru calculul de înaltă performanță (ETP4HPC) și Asociația pentru valoarea volumelor mari de date (Big Data Value Association – BDVA). Aceștia ar putea deveni primii membri privați, ceea ce este esențial pentru participarea industriilor, inclusiv a IMM-urilor. CESE salută posibilitatea existenței mai multor parteneri, dar insistă, de asemenea, ca pentru orice partener nou, în special pentru cei din afara UE, să fie îndeplinit criteriul reciprocității. UE ar trebui să profite de oportunitatea reprezentată de dezvoltarea tehnologiei HPC pentru a permite sectorului industrial european să acopere întregul lanț de producție (proiectare, construcție, implementare, aplicare).

4.10.

Un supercalculator bazat pe o unitate centrală de procesare cu o capacitate de 12 petaFLOPS are un consum de energie de aproximativ 1,5 MW. Prin scalarea liniară la exascale, HPC bazat pe tehnologia existentă în prezent ar conduce la un consum de energie de aproximativ 150 MW, ceea ce este inacceptabil; prin urmare, dezvoltarea de microcipuri cu consum mic de energie este un obiectiv important al EuroHPC. CESE subliniază că microcipurile cu consum mic de energie vor juca astfel un rol important în obiectivele strategiei energetice a UE, indiferent de obiectivul de a face UE independentă de importuri. În conformitate cu obiectivele menționate anterior, inițiativa privind procesorul european, lansată de Comisia Europeană în 2018 și susținută de un consorțiu format din 23 de parteneri din 10 state membre, beneficiind de o finanțare în valoare de 120 de milioane EUR, va avea o mare pondere în concretizarea inițiativei HPC.

4.11.

CESE subliniază că dezvoltarea microcipurilor avansate cu consum mic de energie are impact și asupra calculului la scară mică (PC-uri, telefoane inteligente, sectorul autovehiculelor), deoarece circuitele integrate de ultimă generație pot fi adaptate (reduse) pentru dispozitivele comercializate în masă. Acest lucru va aduce beneficii tuturor cetățenilor în mod direct și ar putea deschide noi piețe pentru industria UE. HPC este, prin urmare, în multe privințe, o tehnologie esențială pentru o societate modernă.

4.12.

CESE recomandă informarea cetățenilor și a întreprinderilor cu privire la această nouă inițiativă importantă a UE. Pe de o parte, ea va ajuta la recâștigarea încrederii cetățenilor în procesul de integrare europeană. Societatea civilă organizată ar putea fi un instrument util pentru diseminarea acestor informații. Pe de altă parte, o campanie concentrată va ajuta întreprinderile europene, în special IMM-urile, să cunoască inițiativele aflate în derulare. Din acest motiv, este important ca IMM-urile a căror producție are o valoare adăugată ridicată în ce privește accesarea și utilizarea noilor infrastructuri să fie sprijinite printr-o metodă specifică.

4.13.

Universitățile și centrele de cercetare trebuie implicate printr-o activitate de comunicare specială, care să vizeze creșterea interesului și încurajarea proiectelor în domeniul HPC. Un astfel de proces ar putea, de asemenea, să stimuleze crearea de noi programe școlare, profesionale și academice, pentru a reduce decalajul de competențe europene față de principalii concurenți mondiali (10).

4.14.

CESE recomandă consolidarea cât mai mult posibil a dimensiunii sociale a procesului de digitizare, ca parte fundamentală a pilonului social european (11). Din acest motiv, Comitetul propune să se identifice o serie de probleme societale care să fie soluționate prin utilizarea noii infrastructuri digitale. Implementarea și utilizarea echipamentelor de nivel înalt trebuie să aibă un impact pozitiv evident și măsurabil asupra vieții cotidiene a tuturor cetățenilor.

4.15.

CESE consideră că HPC și tehnologia cuantică reprezintă două obiective strategice pentru creșterea și competitivitatea europeană. Prin urmare, Comitetul recomandă dezvoltarea ambelor tehnologii în paralel, pentru a se garanta că UE poate beneficia de cele mai bune performanțe și oportunități pe termen mediu și lung.

Bruxelles, 23 mai 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) COM(2012) 45 final și JO C 299, 4.10.2012, p. 148.

(2) COM(2016) 178 final și JO C 487, 28.12.2016, p. 86.

(3) COM(2018) 8 final și anexa 1.

(4) SWD(2018) 6 final.

(5) JO C 487, 28.12.2016, p. 86.

(6) JO C 227, 28.6.2018, p. 86.

(7) JO C 81, 2.3.2018, p. 102.

(8) JO C 125, 21.4.2017, p. 51.

(9) COM(2016) 587 final și JO C 125, 21.4.2017, p. 51; JO C 125, 21.4.2017, p. 69.

(10) JO C 434, 15.12.2017, p. 30; JO C 173, 31.5.2017, p. 45.

(11) JO C 125, 21.4.2017, p. 10.

Top