—

având în vedere Raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice – Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii” (COM(2017)0030),

—

având în vedere raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017 elaborat în temeiul articolului 25 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2013-2016 (COM(2017)0032),

—

având în vedere rezultatele consultării publice din 2015 privind cetățenia Uniunii desfășurate de Comisie și rezultatele sondajelor Eurobarometrului din 2015 privind drepturile electorale și cetățenia,

—

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

—

având în vedere articolele 2, 6 și 9-12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolele 18-25 din TFUE și articolele 11, 21 și 39-46 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

—

având în vedere principiul respectării statului de drept consacrat la articolul 2 din TUE,

—

având în vedere articolul 3 alineatul (2) din TUE, în care se consacră dreptul la liberă circulație al persoanelor,

—

având în vedere dreptul de a adresa petiții, consacrat la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

—

având în vedere articolul 165 din TFUE,

—

având în vedere dreptul de a adresa petiții consacrat la articolul 227 din TFUE,

—

având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

—

având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 29 februarie 2016 privind Strategia privind piața unică (1), în special documentul conținând rezultatele reuniunii informale a centrelor SOLVIT, desfășurată la Lisabona la 18 septembrie 2015 (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la Raportul din 2013 privind cetățenia UE – Cetățeni ai UE: drepturile dumneavoastră, viitorul dumneavoastră (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 octombrie 2016 referitoare la monitorizarea aplicării dreptului Uniunii: raportul anual pe 2014 (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2017 conținând recomandări adresate Comisiei privind aspectele transfrontaliere ale adopțiilor (6),

—

având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017 (7) referitoare la aplicarea programului „Europa pentru cetățeni”,

—

având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia autorității părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare) (COM(2016)0411),

—

având în vedere raportul Comisiei pentru petiții privind activitățile Grupului de lucru al Comisiei pentru probleme referitoare la bunăstarea copilului (8) și, în special, concluziile sale,

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015 (9),

—

având în vedere avizul Comisiei pentru petiții din 23 martie 2017 (10) și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale din 1 iunie 2017 (11) privind raportul Comisiei referitor la monitorizarea aplicării dreptului UE în 2015,

—

având în vedere audierile organizate de Comisia pentru petiții în 2016 și 2017 și, în special: audierea publică comună din 11 mai 2017, organizată în colaborare de LIBE, PETI și EMPL, intitulată „Situația și drepturile cetățenilor UE din Regatul Unit”, audierea publică din 11 octombrie 2016 intitulată „Bariere în calea libertății cetățenilor UE de a circula și de a lucra pe piața internă”, audierea publică din 4 mai 2017 intitulată „Combaterea discriminării și protecția minorităților”, audierea publică comună din 15 martie 2016, organizată Direcția Generală pentru justiție și consumatori a Comisiei și de comisiile LIBE, PETI, AFCO și JURI din Parlamentul European, intitulată „Cetățenia Uniunii în practică” și audierea comună privind apatridia, organizată de comisiile LIBE și PETI la 29 iunie 2017,

—

având în vedere audierea organizată de Comisia PETI la 23 februarie 2016 intitulată „Extinderea domeniului de aplicare al Cartei drepturilor fundamentale a UE (articolul 51)?”, audierea din 21 iunie 2016 pe tema „Transparența și liberul acces la informații în cadrul instituțiilor UE” și cea din 22 iunie 2017 referitoare la „Restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul european”, împreună cu audierile anterioare din această legislatură, privind „Dreptul de a adresa petiții” (23 iunie 2015) și privind „Inițiativa cetățenească europeană” (26 februarie 2015),

—

având în vedere studiile comandate în 2016 și 2017 de Departamentul tematic C al Parlamentului, la cererea Comisiei pentru petiții, intitulate „Obstacole în calea dreptului de liberă circulație și de ședere al cetățenilor UE și al familiilor acestora”, „Discriminările, astfel cum apar din petițiile primite”, „Impactul Brexitului în ceea ce privește dreptul de a adresa petiții și cu privire la competențele, responsabilitățile și activitățile desfășurate de Comisia pentru petiții” și „Rolul de protecție al Comisiei pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități”,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru petiții și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cel al Comisiei pentru cultură și educație, cel al Comisiei pentru afaceri constituționale și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0385/2017),

A.

întrucât cetățenia UE și drepturile sale conexe au fost introduse inițial în 1992 de Tratatul de la Maastricht și au fost ulterior consolidate de Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009, precum și de Carta drepturilor fundamentale a UE;

B.

întrucât exercitarea cetățeniei implică garantarea prealabilă și respectarea tuturor drepturilor omului, în special a drepturilor economice, sociale și culturale;

C.

întrucât, pentru a permite exercitarea concretă a drepturilor și libertăților care decurg din cetățenia UE, este esențială o abordare globală, menită să urmărească obiectivele prevăzute de tratatele UE, cum ar fi ocuparea integrală a forței de muncă și asigurarea progresului social;

D.

întrucât pentru a avea acces cetățenia UE, este nevoie de cetățenia unui stat membru, care este reglementată de legile naționale; întrucât, în același timp, din această instituție decurg drepturi și obligații, care sunt prevăzute de dreptul UE și nu depind de statele membre; întrucât, din motivul de mai sus, este adevărat, de asemenea, că aceste drepturi și obligații nu pot fi limitate în mod nejustificat de statele membre, nici de autoritățile lor substatale; întrucât în contextul accesului la cetățenia națională, statele membre ar trebui să fie guvernate de principiile dreptului UE, cum ar fi principiile proporționalității și nediscriminării, atât de bine formulate în jurisprudența CJUE; întrucât, în conformitate cu tratatele, fiecare cetățean al UE trebuie să beneficieze de o atenție egală din partea instituțiilor UE;

E.

întrucât cetățenii Uniunii au încredere că statele membre, inclusiv autoritățile lor substatale, aplică atât dreptul Uniunii, cât și legislația lor națională, condiție prealabilă pentru exercitarea efectivă a drepturilor aferente calității de cetățeni europeni;

F.

întrucât eforturile de promovare a cetățeniei UE sunt corelate cu creșterea calității democrației la nivelul Uniunii, cu exercitarea concretă a drepturilor și a libertăților fundamentale și cu posibilitatea ca toți cetățenii să participe la viața democratică a Uniunii;

G.

întrucât orice modificare unilaterală a frontierelor unui stat membru încalcă cel puțin articolul 2, articolul 3 alineatul (2) și articolul 4 alineatul (2) din TUE, pe lângă faptul că pune în pericol exercitarea tuturor drepturilor aferente calității de cetățean al UE;

H.

întrucât Tratatul de la Lisabona a consolidat drepturile inalienabile și garanțiile cetățeniei UE, inclusiv, printre altele, libertatea de a circula, a munci și a studia într-un alt stat membru, de a participa la viața politică europeană, de a promova egalitatea și respectarea diversității și de a fi protejat de discriminare, în special cea practicată pe baza naționalității; întrucât exercitarea crescândă a dreptului de a se deplasa liber în cadrul UE din cursul ultimelor decenii a avut drept consecință apariția familiilor mixte, cu naționalități diferite, adesea incluzând și copii; întrucât, chiar dacă aceasta este o tendință pozitivă pentru întărirea cetățeniei UE ca instituție în sine, ea implică și nevoi specifice și pune probleme în diferite domenii, inclusiv de natură juridică;

I.

întrucât perspectiva retragerii Regatului Unit din UE (Brexit) a subliniat importanța drepturilor conferite de cetățenia UE și rolul esențial al acestora în viața de zi cu zi a milioane de cetățeni UE și a crescut gradul de sensibilizare în UE cu privire la posibila pierdere a drepturilor pe care Brexit ar implica-o pentru ambele părți, îndeosebi pentru cele trei milioane de cetățeni ai UE care au reședința în Regatul Unit și pentru cei 1,2 milioane de cetățeni ai Regatului Unit care își au reședința în UE;

J.

întrucât după ultimele evenimente din Regatul Unit, criza umanitară a refugiaților, nivelurile ridicate ale șomajului și sărăciei și accentuarea xenofobiei și rasismului în UE pun sub semnul întrebării încrederea în sistemul UE și în proiectul european în ansamblu;

K.

întrucât dreptul la liberă circulație și exercitarea acestuia sunt esențiale pentru cetățenia UE și completează celelalte libertăți ale pieței interne a UE; întrucât tinerii europeni sunt în mod deosebit atașați de libera circulație, care ocupă primul loc în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește recunoașterea și popularitatea, ca cea mai mare realizare a UE, după asigurarea păcii;

L.

întrucât, după cum arată mai multe petiții, libera circulație și exercitarea acesteia au fost încălcate de mai multe state membre care au expulzat sau au amenințat cu expulzarea de pe teritoriul lor cetățeni europeni;

M.

întrucât, după cum au arătat petițiile și plângerile adresate Comisiei și SOLVIT, cetățenii UE se confruntă cu importante dificultăți în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, din cauza unor grave probleme economice și legate de ocuparea forței de muncă, agravate de sarcinile administrative și birocrația din statele membre, dezinformarea și/sau lipsa cooperării din partea autorităților statelor membre;

N.

întrucât principiul nediscriminării bazate pe sex, rasă, culoarea pielii, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limbă, religie sau convingeri, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală, astfel cum este consacrat la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE, reprezintă expresia principală a cetățeniei UE; întrucât acest principiu este, de asemenea, esențial pentru exercitarea cu succes a libertății de circulație, după cum o demonstrează petițiile;

O.

întrucât respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților este una dintre valorile fondatoare ale UE consacrate în tratate; întrucât aproximativ 8 % din cetățenii UE aparțin unei minorități naționale, iar aproximativ 10 % vorbesc o limbă regională sau minoritară; întrucât trebuie întărită protecția eficace a minorităților;

P.

întrucât consolidarea drepturilor cetățenilor și a instituțiilor democratice include combaterea discriminării și a inegalității de gen, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă;

Q.

întrucât subreprezentarea femeilor în posturile cu putere de decizie, în special în sfera politică și la nivelul consiliilor de administrație din întreprinderi, împiedică dezvoltarea capacităților și slăbește participarea femeilor la viața democratică a UE;

R.

întrucât participarea femeilor și reprezentarea lor în eșaloanele superioare ale procesului decizional politic sunt încă obstrucționate de aspecte diverse, cum ar fi persistența stereotipurilor de gen și consecințele recentei crize economice alături de repercusiunile negative ale acesteia asupra chestiunilor privind egalitatea de gen;

S.

întrucât continuă să existe lacune importante în ceea ce privește protejarea victimelor violenței bazate pe gen și ale violenței domestice, în întreaga UE, în cazul litigiilor familiale transfrontaliere;

T.

întrucât discriminarea cu care se confruntă femeile din UE reprezintă un obstacol în calea egalității; întrucât femeile continuă să fie insuficient reprezentate, atât în calitate de alegătoare, cât și în funcții de conducere, fie că este vorba de funcțiile alese, de administrația publică, de mediul academic, de mass-media sau de sectorul privat; întrucât discriminarea multiplă cu care se confruntă femeile, răspândită la scară largă, precum și existența unui număr disproporționat de femei care se confruntă cu sărăcia și cu excluderea socială reprezintă obstacole în calea exercitării depline a drepturilor lor cetățenești;

U.

întrucât dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, astfel cum este prevăzut la articolele 20 și 227 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, reprezintă unul dintre pilonii cetățeniei europene, se situează pe locul al doilea între cele mai cunoscute drepturi conferite de cetățenia Uniunii și trebuie să creeze o interfață între cetățeni și instituțiile europene, prin intermediul unui proces care trebuie să fie deschis, democratic și transparent;

V.

întrucât drepturile fundamentale ale cetățenilor UE ar putea fi garantate printr-o nouă abordare privind interpretarea articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale;

W.

întrucât cetățenii europeni sunt direct reprezentați în Parlamentul European și au dreptul democratic de a candida și de a vota la alegerile europene, chiar și atunci când își au domiciliul în alt stat membru; întrucât dreptul cetățenilor europeni care și-au exercitat dreptul la liberă circulație de a vota în cadrul alegerilor europene și locale nu este înlesnit și promovat în mod egal în toate statele membre; întrucât mai multe petiții au evidențiat existența unor obstacole birocratice și a unor deficiențe de natură administrativă sau de altă natură în ceea ce privește exercitarea dreptului de a vota la alegerile naționale sau regionale din statul lor membru de origine pentru persoanele care au reședința într-un alt stat membru; întrucât există cetățeni care se confruntă cu obstacole în exercitarea acestui drept democratic, cum ar fi persoanele cu dizabilități din statele care au ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, dar nu și-au îndeplinit obligația de a-și reforma legislațiile electorale pentru a le da persoanelor cu dizabilități posibilitatea să-și exercite dreptul la vot;

X.

întrucât cetățenii au dreptul de a organiza sau de a susține, în colaborare cu alți cetățeni europeni din toate statele membre, o inițiativă cetățenească europeană (ICE), care ar trebui să le permită să stabilească agenda legislativă a UE; întrucât ICE este un instrument important al democrației directe, care le permite cetățenilor să se implice activ în elaborarea politicilor și a legislației UE; întrucât acest instrument ar trebui să fie transparent și eficient; întrucât exercitarea acestui drept nu a fost satisfăcătoare până în prezent,

Y.

întrucât crearea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE au amplificat în mod semnificativ libera circulație în UE și constituie una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană; întrucât Consiliul Uniunii Europene, în concluziile sale nr. 9166/3/11 și nr. 9167/3/11 din 9 iunie 2011, a confirmat încheierea cu succes a procesului de evaluare și capacitatea tehnică a Bulgariei și României de a adera la spațiul Schengen;

Z.

întrucât securitatea constituie una dintre cele mai mari preocupări ale cetățenilor UE; întrucât UE ar trebui să dea cetățenilor săi sentimentul că libertatea le este protejată iar securitatea le este asigurată pe întregul său teritoriu, garantând, în același timp, și respectarea și protecția libertăților și drepturilor lor; întrucât terorismul reprezintă o amenințare globală, care trebuie abordată în mod eficient la nivel local, național și la nivelul UE, pentru a garanta securitatea cetățenilor europeni;

AA.

întrucât, în conformitate cu evaluarea de impact a Comisiei (SEC(2011)1556) care însoțește propunerea care a condus la adoptarea Directivei (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe (12), aproape șapte milioane de cetățeni europeni călătoresc sau locuiesc în țări din afara UE în care țara lor de origine nu are o ambasadă sau un consulat; întrucât se estimează că numărul cetățenilor UE nereprezentați va crește la cel puțin zece milioane până în 2020; întrucât cetățenii UE care locuiesc pe teritoriul unei țări terțe în care statul lor membru de origine nu are reprezentanță au dreptul să beneficieze de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui alt stat membru, în aceleași condiții ca și cetățenii proprii,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.