COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.12.2017

COM(2017) 815 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Primul raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor

{SWD(2017) 480 final}

I. Introducere

Liberalizarea vizelor este unul dintre cele mai puternice instrumente ale Uniunii pentru facilitarea contactelor interumane și consolidarea legăturilor între cetățenii țărilor terțe și Uniune. Prezentul raport a fost întocmit ca urmare a obligației Comisiei de a monitoriza îndeplinirea continuă de către țările terțe a cerințelor privind liberalizarea vizelor și de a prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la aceste chestiuni, cel puțin o dată pe an, în conformitate cu articolul 1a alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 1  și în conformitate cu declarația Comisiei din 17 februarie 2017 2 .

Evaluarea criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor se aplică țărilor care au încheiat cu succes dialoguri privind liberalizarea vizelor, în conformitate cu planurile de acțiune și cu foile de parcurs relevante, și anume țărilor din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic. Raportul se axează pe domeniile specifice 3 identificate pentru fiecare țară în cazul cărora se consideră necesare o monitorizare și acțiuni suplimentare pentru a asigura continuitatea și stabilitatea progreselor obținute în cadrul procesului de liberalizare a vizelor. Prin urmare, prezentul raport nu vizează criteriile de referință și angajamentele care prezintă un nivel stabil de punere în aplicare. Comisia raportează în detaliu cu privire la situația la scară mai largă în domeniul afacerilor interne și al justiției, relevantă, de asemenea, pentru punerea în aplicare a angajamentelor privind liberalizarea vizelor, în cadrul pachetului de extindere pentru țările din Balcanii de Vest 4 , iar pentru țările Parteneriatului estic, în cadrul punerii în aplicare a respectivelor acorduri de asociere. Perioada de evaluare pentru raportul de față începe odată cu data adoptării ultimelor rapoarte relevante: și anume, pentru țările din Balcanii de Vest, cu cel de Al cincilea raport privind monitorizarea ulterioară liberalizării vizelor, adoptat în februarie 2015, 5 iar pentru țările Parteneriatului estic, cu Rapoartele finale privind progresele înregistrate în privința liberalizării vizelor adoptate pentru Republica Moldova 6 în decembrie 2013, respectiv, pentru Ucraina și Georgia, în decembrie 2015.

Partea statistică a raportului vizează acele state membre și țările asociate, și anume cele 26 de state membre care aplică Regulamentul (CE) nr. 539/2001 și cele patru țări asociate Schengen (denumite în continuare „spațiul Schengen+”) 7 . Evaluarea domeniilor specifice se bazează în principal pe: informațiile furnizate Eurostat de spațiul Schengen+, de agențiile UE [Europol, eu-LISA, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex)], și pe schimbul de informații între Comisie, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză.

Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care oferă informații mai detaliate privind evoluțiile identificate în domeniile specifice.

II. Evaluarea domeniilor specifice în conformitate cu criteriile de referință privind liberalizarea vizelor

II.1 Balcanii de Vest

Albania

Migrația neregulamentară, inclusiv readmisia

În ceea ce privește provocările legate de migrația neregulamentară, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, numărul de refuzuri ale intrării a crescut considerabil, iar numărul cazurilor de ședere neregulamentară a scăzut ușor. Deși numărul cererilor de azil din partea resortisanților albanezi în UE este în continuare cel mai ridicat, ca valoare absolută, pentru orice stat care beneficiază de un regim de călătorii fără viză, el a scăzut cu 28 % în prima jumătate a anului 2017 comparativ cu cea de a doua jumătate a anului precedent (de la 17 165 la 12 440). Între 2015 și 2016, numărul de refuzuri ale intrării a crescut cu 91 % (de la 15 835 la 30 305), iar numărul cazurilor de ședere neregulamentară a scăzut cu 30 % (de la 47 755 la 33 445), în timp ce numărul cererilor de azil a scăzut cu 54 % (de la 66 715 la 30 840). Rata de recunoaștere a cererilor de azil este scăzută (1,84 % în 2015 și 2,61 % în 2016). Între 2015 și 2016, numărul deciziilor de returnare a scăzut cu 19 %, de la 39 310 la 31 975. Procesul de readmisie funcționează bine, această țară gestionând cu promptitudine cererile de readmisie din partea statelor membre, iar rata de returnare prezintă o creștere substanțială, de la 86 % în 2015 la 129 % în 2016.

Albania a întreprins o serie de măsuri în ultimele luni pentru a aborda provocarea reprezentată de cererile de azil nefondate depuse de resortisanții albanezi, însă punerea lor în aplicare trebuie să continue fără încetare. De asemenea, Albania a obținut rezultate inițiale în punerea în aplicare a unui plan de acțiune împotriva migrației neregulamentare, care se concentrează asupra cooperării operaționale în ceea ce privește gestionarea migrației neregulamentare, identificarea și protecția minorilor neînsoțiți și combaterea fraudării documentelor. Albania și-a intensificat schimbul de informații cu statele membre cu privire la interdicțiile de intrare în spațiul Schengen. De asemenea, au fost intensificate controalele documentelor în anumite puncte de trecere a frontierei (PTF), inclusiv pe aeroportul din Rinas, însă ar trebui să se îmbunătățească controlul la frontieră în toate PTF-urile.

Albania și-a intensificat, de asemenea, cooperarea operațională cu statele membre afectate în cea mai mare măsură de migrația neregulamentară. Practica recentă a Albaniei de a realiza „interviuri la ieșire” cu călătorii în punctele de trecere a frontierei este o măsură eficace, însă temporară, care ar trebui pusă în aplicare într-o manieră care să respecte drepturile fundamentale ale călătorilor. De asemenea, Albania a depus eforturi pentru a-și spori capacitatea de a găzdui solicitanții de azil, construind un nou centru deschis în Babrru, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de primire la granița cu Grecia.

Ordinea publică și securitatea

Grupurile de criminalitate organizată (GCO) vorbitoare de limbă albaneză sunt deosebit de active într-o gamă largă de activități infracționale în UE. Aceste grupuri au, de obicei, un spectru diversificat de infracțiuni și sunt implicate în traficul de droguri (în special de canabis, cocaină și heroină), activități de introducere ilegală de migranți și trafic de persoane (TP); criminalitate organizată contra patrimoniului, racket și extorcare de fonduri.

Albania a luat măsuri pentru a-și îmbunătăți eficacitatea în ceea ce privește eforturile sale de aplicare a legii în vederea combaterii formelor grave de criminalitate și criminalitatea organizată. Capturile de droguri ilegale, în special de canabis, au crescut substanțial în perioada 2015 - 2017, și a fost observată o scădere semnificativă în ceea ce privește cultivarea canabisului pe tot parcursul sezonului de recoltă din 2017. 

Per ansamblu, criteriile de referință privind liberalizarea vizelor sunt îndeplinite în continuare. Este de așteptat să aibă loc o îmbunătățire suplimentară a punerii în aplicare, în special pentru a aborda provocările legate de migrația neregulamentară. Trebuie avute în vedere următoarele domenii:

·îmbunătățirea controalelor la frontieră, inclusiv prin intermediul „interviurilor la ieșire” în PTF-uri, realizate într-un mod care să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale călătorilor;

·continuarea punerii eficace în aplicare a acordului de readmisie, dacă este necesar prin încheierea de protocoale de punere în aplicare și cu alte state membre;

·continuarea punerii în aplicare a acțiunilor convenite bilateral cu statele membre pentru a reduce fluxurile de migrație neregulamentară;

·organizarea unei campanii puternice de informare cu privire la drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără viză, care să vizeze în special zonele afectate de migrația neregulamentară;

·intensificarea asistenței acordate categoriilor vulnerabile ale populației care sunt mai predispuse să părăsească țara în mod neregulamentar, cu scopul de a spori gradul de integrare socioeconomică pe termen lung a acestora, inclusiv prin acordarea de sprijin pentru reintegrarea persoanelor returnate de cetățenie albaneză;

·îmbunătățirea suplimentară a eficacității eforturilor de aplicare a legii pentru combaterea traficului de persoane, a introducerii ilegale de migranți, a traficului de droguri și a criminalității organizate contra patrimoniului;

·intensificarea acțiunilor de cercetare și de urmărire penală a grupurilor de criminalitate organizată, în special a persoanelor implicate în traficul de droguri și introducerea ilegală de migranți;

·detașarea unui ofițer de legătură Europol va contribui și mai mult la o cooperare consolidată în lupta împotriva criminalității organizate.

Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

Migrația neregulamentară, inclusiv readmisia

În ceea ce privește provocările legate de migrația neregulamentară, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, numărul de refuzuri ale intrării a rămas la un nivel stabil, în timp ce numărul cazurilor de ședere neregulamentară a crescut. În aceeași perioadă, numărul cererilor de azil din partea resortisanților fostei Republici iugoslave a Macedoniei în UE a scăzut cu 28 % (de la 5 240 la 3 755). Între 2015 și 2016, numărul de refuzuri ale intrării a scăzut cu 2 % (de la 2 555 la 2 495); numărul cazurilor de ședere neregulamentară a scăzut cu 13 % (de la 5 265 la 4 595); iar numărul cererilor de azil a scăzut cu 44 % (de la 16 110 la 9 100). Rata de recunoaștere a cererilor de azil este scăzută (1,34% în 2015 și 0,80% în 2016). Între 2015 și 2016, numărul deciziilor de returnare a scăzut cu 6,8%, de la 5 700 la 6 085.

Procesul de readmisie funcționează bine, această țară gestionând cu promptitudine cererile de readmisie din partea statelor membre ale UE și având o rată de returnare excelentă de 127 % în 2016. Există protocoale de punere în aplicare în vigoare cu cinci state membre, alte șase astfel de instrumente urmând să fie puse în aplicare în curând. Țara în cauză a început negocierile cu Comisia, permițând detașarea membrilor echipei Frontex pe teritoriul său. De asemenea, a fost modificată legea privind străinii, pentru a o alinia la standardele UE în materie de migrație legală.

Ordinea și siguranța publică

Referitor la criminalitatea organizată, mai multe GCO din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei sunt active în ceea ce privește traficul și distribuția drogurilor, în special de heroină. Această țară rămâne o sursă de obiecte arheologice, articole religioase și bunuri culturale traficate în UE. Unele grupuri infracționale sunt implicate, de asemenea, în corupția în domeniul sportiv, în special în fraudarea pariurilor. Returnarea luptătorilor teroriști străini care traversează teritoriul fostei Republici iugoslave a Macedoniei reprezintă, de asemenea, un risc.

Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și-a elaborat propria Evaluare a amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată, precum și una regională împreună cu Serbia și Muntenegru. În ce privește aplicarea legii, eforturile de combatere a traficului de droguri au condus la creșterea numărului de capturi de droguri, în special de canabis și droguri sintetice, precum și la perturbarea activității mai multor bande implicate în traficul de droguri. A fost numit un coordonator național pentru a supraveghea eforturile de combatere a terorismului. Cooperarea în domeniul aplicării legii cu parteneri din Balcanii de Vest, Italia și Slovenia s-a îmbunătățit, la fel și cooperarea operațională cu Europol. Deși Acordul de cooperare cu Eurojust este în vigoare, cooperarea este foarte limitată și nu a fost desemnat un nou punct de contact.

Per ansamblu, criteriile de referință privind liberalizarea vizelor sunt îndeplinite în continuare. Este de așteptat să aibă loc o îmbunătățire suplimentară a punerii în aplicare. Trebuie avute în vedere următoarele domenii:

·continuarea punerii eficace în aplicare a Acordului de readmisie dintre UE și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, dacă este necesar prin încheierea de protocoale de punere în aplicare și cu alte state membre;

·intensificarea controalelor la frontiere într-un mod care să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale călătorilor;

·organizarea unei campanii puternice de informare cu privire la drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără viză, care să vizeze în special zonele afectate de migrația neregulamentară;

·intensificarea asistenței acordate categoriilor vulnerabile ale populației, cu scopul de a spori gradul de integrare socio-economică pe termen lung a acestora;

·îmbunătățirea eficacității eforturilor de aplicare a legii pentru combaterea traficului de droguri, în special de heroină, a traficului de obiecte arheologice și a corupției în domeniul sportiv, precum și a altor activități ilicite;

·intensificarea acțiunilor de cercetare și de urmărire penală a grupurilor de criminalitate organizată, în special a celor implicate în traficul de droguri;

·desemnarea rapidă a unui punct de contact pentru Eurojust și asigurarea punerii în aplicare integrale a Acordului de cooperare.

Bosnia și Herțegovina 

Migrația neregulamentară, inclusiv readmisia

Referitor la provocările legate de migrația neregulamentară, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, tendințele au rămas stabile în ceea ce privește refuzul intrării și șederea neregulamentară. În ceea ce privește cererile de azil din partea resortisanților din Bosnia și Herțegovina în UE între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, tendințele indică o scădere de 38 % (de la 2 340 la 1 440). Cifrele referitoare la refuzul intrării erau deja stabile în perioada cuprinsă între 2015 și 2016 (5 185 de cazuri în 2015 comparativ cu 5 150 în 2016), la fel și cifrele pentru șederea neregulamentară (3 585 de cazuri în 2015 comparativ cu 3 645 în 2016). Numărul cererilor de azil a scăzut deja cu 51 % între 2015 și 2016 (de la 9 100 la 4 495). Rata de recunoaștere a cererilor de azil a fost de 3,50 % în 2015 și de 4,20 % în 2016. Între 2015 și 2016, numărul deciziilor de returnare a scăzut cu 10 % (de la 5 675 la 5 080). În această perioadă, rata de returnare a fost stabilă, de aproximativ 73 %. Cooperarea cu statele membre în ceea ce privește readmisia decurge fără probleme și este satisfăcătoare, deși trebuie depuse eforturi în continuare.

În martie 2016, Bosnia și Herțegovina a adoptat o strategie și un plan de acțiune privind migrația și azilul pentru perioada 2016-2020, în scopul îmbunătățirii cadrului său strategic privind gestionarea migrației. O nouă lege privind azilul a intrat în vigoare în februarie 2016, având scopul de a contribui și mai mult la armonizarea politicii țării în materie de azil cu standardele internaționale și cu acquis-ul UE, în special cu privire la drepturile solicitanților de azil și ale beneficiarilor de protecție internațională în ceea ce privește munca, educația, bunăstarea socială și medicală, reunificarea familiilor și principiul nereturnării.

Ordinea și siguranța publică

Referitor la criminalitatea organizată, resortisanții din Bosnia și Herțegovina se numără printre naționalitățile raportate cel mai frecvent în ceea ce privește criminalitatea organizată contra patrimoniului în UE. Grupurile de criminalitate organizată din această țară sunt implicate în furturi din locuințe, tâlhării comise cu violență și escrocherii de tip „rip-deal” (escrocherii bazate pe abuzul de încredere), precum și în traficul de persoane și de droguri ilicite pe ruta Balcanilor de Vest. Țara este, de asemenea, o țară de destinație pentru vehiculele furate din diferite state membre. În Bosnia și Herțegovina există în continuare stocuri semnificative de arme, un risc asociat traficului de arme de foc.

În august 2016, a fost semnat un acord de cooperare operațională cu Europol, care vizează sprijinirea țării în prevenirea și combaterea crimei organizate, a terorismului și a altor forme de criminalitate internațională. Ca urmare, în mai 2017, a fost semnat un acord privind detașarea unui ofițer de legătură la sediul Europol. În prezent, este în plină desfășurare un proces de numire a unui punct național de contact Europol. Măsurile de combatere a TP trebuie intensificate. În continuare, trebuie elaborată o abordare cuprinzătoare, multidisciplinară și orientată către victimă a problemei traficului, iar procesul de identificare a victimelor trebuie îmbunătățit.

Per ansamblu, criteriile de referință privind liberalizarea vizelor sunt îndeplinite în continuare. Este de așteptat să aibă loc o îmbunătățire suplimentară a punerii în aplicare. Trebuie avute în vedere următoarele domenii:

·continuarea punerii eficace în aplicare a Acordului de readmisie dintre UE și Bosnia și Herțegovina, dacă este necesar prin încheierea de protocoale de punere în aplicare cu celelalte state membre ale UE; acordarea unei atenții suplimentare în ceea ce privește respectarea termenelor și îmbunătățirea proceselor de identificare;

·intensificarea controalelor la frontiere într-un mod care să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale călătorilor;

·organizarea unei campanii puternice de informare cu privire la drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără viză, care să vizeze în special zonele afectate de migrația neregulamentară;

·intensificarea asistenței acordate categoriilor vulnerabile ale populației, cu scopul de a spori gradul de integrare socio-economică pe termen lung a acestora;

·depunerea de eforturi suplimentare pentru combaterea TP;

·intensificarea utilizării anchetelor financiare în cazurile de corupție și crimă organizată.

Muntenegru 

Migrația neregulamentară, inclusiv readmisia

În ceea ce privește provocările legate de migrația neregulamentară, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, tendințele indică o ușoară creștere a numărului de refuzuri ale intrării și o creștere considerabilă a numărului de cazuri de ședere neregulamentară. Totuși, cifrele rămân scăzute în termeni absoluți. În ceea ce privește cererile de azil din partea resortisanților muntenegreni în UE, tendințele indică o scădere cu 36 % între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017 (de la 795 la 510). Între 2015 și 2016, cifrele privind refuzul intrării au scăzut cu 13 %, de la 385 la 335, similar cifrelor pentru șederea neregulamentară, care au scăzut cu 26 %, de la 770 la 570. Numărul total de cereri de azil a scăzut semnificativ între 2015 și 2016 (de la 4 115 la 1 830, ceea ce reprezintă o scădere cu 56 %). Rata de recunoaștere a cererilor de azil este scăzută (1,63% în 2015 și 1,75% în 2016). Între 2015 și 2016, numărul deciziilor de returnare pentru cetățenii muntenegreni a rămas stabil (1 565 în 2015 și 1 500 în 2016). O cooperare foarte bună privind readmisia a fost raportată de statele membre ale UE, iar rata de returnare în Muntenegru din 2016 de 160 % este cea mai mare dintre toate țările terțe care beneficiază de un regim de călătorii fără viză după îndeplinirea criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, rata de acceptare a cererilor de readmisie emise de statele membre ale UE privind resortisanții țărilor terțe rămâne scăzută.

În 2016 a fost adoptată o strategie pentru reintegrarea persoanelor returnate pe baza acordurilor de readmisie pentru perioada 2016-2020. Odată cu adoptarea Strategiei pentru gestionarea integrată a migrației pentru perioada 2017-2020, a fost pus în aplicare cadrul strategic general, iar alinierea la acquis-ul UE în acest domeniu a avansat. Un grup de lucru interministerial înființat în august 2017 monitorizează punerea în aplicare a acestei strategii.

Ordinea și siguranța publică

În ce privește criminalitatea organizată, Muntenegru reprezintă un punct central pentru traficul de produse ilicite de tutun către UE. Grupurile de criminalitate organizată originare din această țară sunt active în special în ceea ce privește traficul de cocaină. Grupurile de criminalitate organizată din Muntenegru sunt cunoscute pentru spălarea și reinvestirea încasărilor din formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată.

Muntenegru și-a consolidat și mai mult structura instituțională în lupta împotriva criminalității organizate. Unitatea specială de poliție are în prezent 20 de posturi ocupate, astfel cum s-a prevăzut; totuși, este necesară o creștere suplimentară a efectivului de personal pentru a răspunde nevoilor. În ultimii ani, Muntenegru și-a adoptat propria Evaluare a amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată, pe baza căreia se stabilesc prioritățile sale în materie de securitate. Au fost adoptate amendamente la Codul penal care permit punerea în aplicare a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranți la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate. Acordul operațional cu Eurojust a intrat în vigoare în iunie, iar în septembrie a fost numit procurorul de legătură cu Eurojust.

Per ansamblu, criteriile de referință privind liberalizarea vizelor sunt îndeplinite în continuare. Este de așteptat să aibă loc o îmbunătățire suplimentară a punerii în aplicare. Trebuie avute în vedere următoarele domenii:

·continuarea punerii eficace în aplicare a Acordului de readmisie dintre UE și Muntenegru, dacă este necesar prin încheierea de protocoale de punere în aplicare cu statele membre ale UE;

·organizarea unei campanii puternice de informare cu privire la drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără viză, care să vizeze în special zonele afectate de migrația neregulamentară;

·obținerea de rezultate suplimentare în domeniul combaterii criminalității organizate și a corupției;

·intensificarea asistenței acordate categoriilor vulnerabile ale populației, cu scopul de a spori gradul de integrare socio-economică pe termen lung a acestora.

Serbia 

Migrația neregulamentară, inclusiv readmisia

În ceea ce privește provocările legate de migrația neregulamentară, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, tendințele indică o ușoară creștere a numărului de refuzuri ale intrării, cât și a cazurilor de ședere neregulamentară. În ceea ce privește cererile de azil din partea resortisanților sârbi în UE, cifrele indică o scădere considerabilă cu 41 % între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017 (de la 7 140 la 4 225). Numărul resortisanților sârbi cărora li s-a refuzat intrarea în 2016 a fost de 7 910, aproximativ același cu cel din 2015, când au fost raportate 7 850 de cazuri. Numărul cazurilor de ședere neregulamentară a scăzut cu 19 % între 2015 și 2016 (de la 13 785 la 11 180). Între 2015 și 2016 s-a înregistrat deja o scădere semnificativă de 55 % a numărului de cereri de azil (de la peste 30 325 la 13 515). Rata de recunoaștere a cererilor de azil este scăzută (1,86% în 2015 și 1,95% în 2016). Numărul deciziilor de returnare pentru cetățenii sârbi a scăzut cu 7 %, de la 14 985 în 2015 la 13 870 în 2016. Cooperarea Serbiei în materie de readmisie a propriilor resortisanți este foarte bună, cu o rată a returnării de 86,65 % în 2015 și de 89,04 % în 2016. Readmisia resortisanților țărilor terțe este un domeniu care ridică probleme (în special în ceea ce privește readmisiile din Bulgaria, Ungaria și România). La 3 octombrie 2017, Serbia s-a angajat în cadrul comitetului mixt privind readmisia să pună în aplicare integral dispozițiile privind resortisanții țărilor terțe ale Acordului de readmisie dintre UE și Serbia. În următoarele luni va avea loc o monitorizare atentă. Decizia recentă a Serbiei de a oferi cetățenilor iranieni posibilitatea să călătorească fără viză ridică probleme și trebuie monitorizată cu atenție.

Serbia și-a revizuit planul de intervenție pentru numărul mare de migranți cu care s-a confruntat la sfârșitul anului 2016, pentru a acoperi perioada până în decembrie 2017. În februarie 2017, Serbia a început să lucreze la o nouă strategie și la un nou plan de acțiune pentru combaterea migrației neregulamentare pentru perioada 2017-2020. Adoptarea noii legi privind azilul este întârziată, iar o nouă lege privind străinii nu a fost încă adoptată. Serbia monitorizează în mod continuu tendințele privind numărul de solicitanți de azil, precum și numărul de persoane returnate în cadrul acordurilor de readmisie, inclusiv prin actualizarea datelor statistice și crearea de profiluri de migrație. Serbia a depus eforturi pentru a sprijini reintegrarea persoanelor returnate, inclusiv la nivelul comunităților locale. De asemenea, Serbia sprijină financiar organizațiile societății civile în vederea derulării de campanii de informare cu privire la procedurile de readmisie și la riscurile ca regimul de călătorii fără vize să se confrunte cu abuzuri, dedicate inclusiv anumitor segmente ale populației care sunt mai predispuse să părăsească țara în mod neregulamentar.

Ordinea și siguranța publică

În ce privește criminalitatea organizată, resortisanții sârbi se numără printre naționalitățile raportate cel mai frecvent în ceea ce privește criminalitatea organizată contra patrimoniului în UE, în special în Belgia, Franța, Germania și Italia. Resortisanții sârbi reprezintă, de asemenea, una dintre cel mai frecvent întâlnite categorii de victime ale TP provenite din regiunea Balcanilor de Vest. Infractorii din Serbia sunt menționați ca fiind implicați în traficul de cocaină pe ruta Balcanilor de Vest, iar produsele ilicite din tutun sunt adesea introduse prin Serbia în UE. În Serbia există în continuare stocuri semnificative de arme, un risc asociat traficului de arme de foc.

Pentru a intensifica lupta împotriva crimei organizate, Legea privind organizarea și competența autorităților guvernamentale pentru combaterea criminalității organizate, a terorismului și a corupției (care va intra în vigoare în martie 2018) prevede înființarea unor autorități specializate pentru investigarea, urmărirea penală și judecarea cazurilor care se încadrează în domeniile menționate. Serbia și-a consolidat cooperarea cu Europol; un ofițer de legătură sârb a fost detașat la sediul Europol în martie 2017. Un ofițer de legătură la nivel regional din cadrul Frontex a fost detașat la Belgrad în septembrie 2017. În aceeași lună, Serbia a semnat un acord de lucru cu CEPOL. Încă nu a fost adoptată o nouă strategie privind anchetele financiare, în legătură cu acestea observându-se o absență generală a unei abordări proactive. În 2016, a fost înființat un grup permanent de lucru privind introducerea ilegală de persoane. În august 2017, a fost adoptată o nouă strategie pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane pentru perioada 2017-2022, împreună cu un plan de acțiune însoțitor. Pe baza acestei strategii, Serbia trebuie să ia măsuri pentru identificarea proactivă și protecția corespunzătoare a victimelor traficului de persoane. Serbia nu a demarat încă negocierile privind un acord operațional cu Eurojust, deoarece nu a fost încă adoptată o nouă lege privind protecția datelor în conformitate cu acquis-ul UE.    

Per ansamblu, criteriile de referință privind liberalizarea vizelor sunt îndeplinite în continuare. Este de așteptat să aibă loc o îmbunătățire suplimentară a punerii în aplicare. Trebuie avute în vedere următoarele domenii:

·continuarea punerii eficace în aplicare a Acordului de readmisie dintre UE și Serbia, dacă este necesar prin încheierea de protocoale de punere în aplicare cu statele membre ale UE; acordarea unei atenții sporite readmisiei resortisanților țărilor terțe;

·organizarea unei campanii puternice de informare cu privire la drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără viză, care să vizeze în special zonele afectate de migrația neregulamentară;

·continuarea intensificării anchetelor bazate pe utilizarea datelor operative, în vederea obținerii unor rezultate durabile în ceea ce privește condamnările definitive și dezmembrarea rețelelor implicate în crima organizată, spălarea banilor, contrabanda și traficul de persoane;

·intensificarea asistenței acordate categoriilor vulnerabile ale populației, cu scopul de a spori gradul de integrare socio-economică pe termen lung a acestora.

II.2 Parteneriatul estic

Moldova

Migrația neregulamentară, inclusiv readmisia

În ceea ce privește provocările legate de migrația neregulamentară, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, numărul de refuzuri ale intrării a crescut ușor, în timp ce numărul cazurilor de ședere neregulamentară a scăzut. Maximul cererilor de azil din partea resortisanților moldoveni în UE a fost atins în primăvara anului 2016, iar tendința cererilor de azil între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017 indică o scădere considerabilă de 58 % (de la 1 730 la 720). Refuzul intrării la frontiere a înregistrat o creștere de 71 % între 2015 și 2016 (de la 2 725 la 4 660), în timp ce numărul cazurilor de ședere neregulamentară a crescut, de asemenea, considerabil, cu 89 % în acea perioadă (de la 4 050 la 7 660). Între 2015 și 2016, numărul cererilor de azil a crescut considerabil, și anume cu 99 % (de la 1 850 la 3 675). Rata de recunoaștere a cererilor de azil a fost de 10,81 % în 2015, însă a scăzut la 2,07 % în 2016. Numărul deciziilor de returnare pentru cetățenii moldoveni a crescut considerabil, cu 178 %, între 2015 și 2016 (de la 1 810 la 5 035). Rata de returnare a scăzut de la 67,13 % în 2015 la 48,16 % în 2016. Calitatea cooperării în materie de readmisie este foarte apreciată de statele membre ale UE și, de asemenea, este dovedită de o rată ridicată de răspunsuri pozitive la cererile de readmisie. Ultimul comitet mixt privind readmisia din 6 octombrie 2017 a evaluat cooperarea cu Moldova ca fiind în general pozitivă.

În domeniul gestionării migrației, Moldova pune în aplicare planul de acțiune pentru 2016­2020 în vederea punerii în aplicare a Strategiei naționale privind migrația și azilul 2011­2020. Prin intermediul unor proiecte precum platforma de informare NEXUS, care este accesibilă online și are birouri în diferite orașe din Moldova, precum și unul în Paris, cetățenilor din Moldova li se oferă informații privind avantajele și riscurile diferitelor aspecte ale migrației.

Ordinea și siguranța publică

Grupurile de criminalitate organizată din Moldova sunt active în special în Austria, Franța, Germania, Letonia și Polonia și rămân implicate în principal în diferite tipuri de acte de criminalitate organizată, cum ar fi criminalitatea organizată contra patrimoniului, comerțul ilicit cu tutun, traficul de droguri (heroina reprezentând un motiv de îngrijorare semnificativ), frauda cu produse accizabile, frauda cu carduri bancare și spălarea banilor. În special, grupurile de criminalitate organizată vorbitoare de limbă rusă exploatează Moldova ca țară de tranzit pentru spălarea banilor și aducerea lor în UE. Moldova rămâne o țară-sursă pentru TP. Pentru a îmbunătăți cooperarea judiciară, la mijlocul anului 2014 Moldova a semnat un acord cu Eurojust, care a intrat în vigoare în octombrie 2016. Cooperarea în domeniul aplicării legii a fost consolidată prin semnarea unui acord cu Europol în decembrie 2014.

De la raportul final privind liberalizarea vizelor, Moldova a adoptat legi în vederea consolidării cadrului instituțional pentru combaterea corupției (în special a corupției la nivel înalt) și a spălării banilor. Cu toate acestea, punerea în aplicare este mult întârziată. Există în continuare motive de îngrijorare cu privire la influența politică asupra combaterii corupției și a spălării banilor. Încercările de a submina cadrul anticorupție (cum ar fi așa-numita „lege privind liberalizarea capitalului” și așa-numitul „pachet de afaceri”, vizând, printre altele, schimbarea structurii instituționale a organismelor anticorupție) au un efect negativ asupra credibilității voinței politice de a combate corupția. Deși ultimul raport privind liberalizarea vizelor prevedea înființarea unui birou pentru recuperarea activelor, acesta a fost înființat abia în 2017, iar domeniul său de aplicare rămâne în prezent limitat la cazurile de corupție și de spălare a banilor. Întârzierile în punerea în aplicare a Legii privind Autoritatea Națională de Integritate au condus la stagnarea verificării declarațiilor de avere și la apariția unor conflicte de interese începând cu august 2016. În ceea ce privește legislația privind combaterea spălării banilor (pentru alinierea la cea de A 4-a directivă a UE privind combaterea spălării banilor), progresele stagnează. 

Per ansamblu, criteriile de referință privind liberalizarea vizelor sunt îndeplinite în continuare. Cu toate acestea, îndeplinirea criteriilor de referință privind combaterea corupției și a spălării banilor ar putea fi pusă în pericol dacă nu se iau măsuri imediate pentru a asigura o punere în aplicare continuă și durabilă. Trebuie avute în vedere următoarele domenii:

·intensificarea luptei împotriva crimei organizate prin adoptarea unei noi legislații de combatere a spălării banilor;

·asigurarea independenței depline, a eficienței și a eficacității instituțiilor anticorupție specializate; asigurarea unui viitor cadru juridic al așa-numitului „pachet de afaceri” care să nu afecteze negativ lupta împotriva corupției și anchetarea fraudelor bancare;

·asigurarea cu prioritate a funcționării Autorității Naționale de Integritate prin numirea conducerii de nivel superior și a inspectorilor;

·asigurarea funcționării adecvate a Agenției de recuperare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni prin asigurarea accesului la toate informațiile necesare (inclusiv baze de date), prin alocarea unui buget suficient și a unui efectiv de personal suficient și prin extinderea domeniului său de aplicare la veniturile provenite din orice tip de infracțiune;

·intensificarea eforturilor pentru obținerea de rezultate în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt;

·intensificarea campaniilor de informare specifice care să clarifice drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără viză.

Georgia

Gestionarea integrată a frontierelor, gestionarea migrației și azilul

Referitor la provocările legate de migrația neregulamentară, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și jumătatea anului 2017, în ceea ce privește șederea neregulamentară și refuzul intrării, tendințele au rămas stabile. Cifrele asociate cererilor de azil din partea resortisanților georgieni în UE între cea de a doua jumătate a anului 2016 (4 750) și jumătatea anului 2017 (4 630) nu indică o creștere suplimentară. Numărul de refuzuri ale intrării a scăzut cu 39 %, de la 1 330 în 2015 la 810 în 2016, iar numărul cazurilor de ședere neregulamentară, cu 3 %, de la 5 405 în 2015 la 5 240 în 2016; numărul cererilor de azil a crescut cu 7,2 % (de la 8 110 în 2015 la 8 700 în 2016). Între prima și cea de a doua jumătate a anului 2016, s-a înregistrat o creștere de 22 % (de la 3 905 la 4 750). Rata de recunoaștere a cererilor de azil a rămas aproape aceeași (6,62 % în 2015 și 6,48 % în 2016). Numărul cetățenilor georgieni care au primit ordin de părăsire a teritoriului a scăzut cu 12 %, de la 6 415 în 2015 la 5 635 în 2016, în timp ce rata de returnare a crescut de la 45,13 % în 2015 la 55,90 % în 2016. Deși rata de returnare rămâne relativ modestă, cooperarea în materie de readmisie este considerată excelentă de către statele membre, iar marea majoritate a cererilor de readmisie depuse în 2016 au fost aprobate de autoritățile georgiene.

Georgia a înregistrat progrese suplimentare în punerea în aplicare a strategiei privind migrația și a planului său de acțiune pentru 2016-2020 , printre altele, în ceea ce privește instituirea sistemului analitic unificat privind migrația (testarea acestuia fiind lansată în octombrie 2016), sistemul unificat de analiză a riscurilor și a amenințărilor la frontiere, metodologia de analiză a riscului migrației, actualizarea profilului migrației pe 2015 și, prin urmare, a continuat să pună în aplicare într-o manieră susținută măsuri pentru îndeplinirea criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor. Georgia a desfășurat, în trei etape, campanii la nivel național și sesiuni de formare cu privire la normele privind călătoriile fără viză și monitorizează deplasările în spațiul Schengen.

Referitor la procedurile de azil, numărul semnificativ de cereri de azil din Georgia respinse pe baza unor considerente legate de securitatea națională în prima jumătate a anului 2017 8 reprezintă un motiv de îngrijorare care a fost semnalat în cel de al treilea și în cel de al patrulea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare de către Georgia a planului de acțiune privind liberalizarea vizelor 9 și care trebuie abordat.

Ordinea și siguranța publică

De la ultimul raport privind liberalizarea vizelor, grupurile de criminalitate organizată din Georgia au fost în continuare raportate drept una dintre naționalitățile din afara UE implicate în forme grave de criminalitate și criminalitate organizată în UE reprezentate cel mai frecvent. Grupurile de criminalitate organizată din Georgia sunt extrem de mobile, sunt implicate în principal în acte de criminalitate organizată contra patrimoniului (în special furturi și tâlhării organizate) și sunt active în special în Franța, Grecia, Germania, Italia și Spania. Aceste GCO reprezintă o amenințare deosebită pentru UE, deoarece, adesea, activitățile lor nu sunt luate în considerare, fiind clasificate drept infracțiuni de intensitate scăzută, controlul exercitat de acestea asupra piețelor infracționale crește treptat și ele cooperează cu alte GCO din afara UE. Georgia rămâne o țară de tranzit pentru diverse mărfuri ilicite traficate către UE, în special droguri. Georgia a fost utilizată tot mai mult pentru spălarea veniturilor obținute în mod ilicit generate de diferite GCO în UE și în afara UE și a devenit o țară de tranzit pentru venituri spălate provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Georgia a asigurat îndeplinirea continuă a condițiilor și a demonstrat un angajament serios în ceea ce privește prevenirea și combaterea crimei organizate. Aceasta și-a intensificat cooperarea la nivel internațional. Totuși, eforturile trebuie susținute și consolidate, în special în ceea ce privește punerea în aplicare. Strategiile naționale și planurile de acțiune, precum și legislația sunt actualizate periodic. Noua Strategie Națională 2017-2018 pentru Combaterea Crimei Organizate și Planul de acțiune pentru 2017-2020 se axează asupra următoarelor domenii-cheie: grupurile de criminalitate organizată („hoți în lege”), drogurile, criminalitatea cibernetică, servicii de poliție moderne și cooperarea internațională. În următoarele luni, trebuie să se asigure o punere în aplicare promptă și eficace a acestora. Reformele în domeniul poliției lansate în 2015 privind activitățile polițienești bazate pe date operative și cele ale poliției comunitare înregistrează progrese, la fel și instituirea sistemului unificat de analiză a criminalității. Acestea sunt esențiale pentru înțelegerea și analizarea activităților infracționale și a acțiunilor specifice privind aplicarea legii și justiția penală. Ofițeri de poliție sunt detașați în state membre-cheie și se încheie noi acorduri de aplicare a legii. Georgia a semnat un acord de cooperare operațională și strategică cu Europol în aprilie 2017, care a intrat în vigoare în iulie 2017. Pregătirile în vederea negocierii acordului de cooperare cu Eurojust sunt în curs de desfășurare, iar negocierile urmează să înceapă în ianuarie 2018.

Deși, per ansamblu, Georgia are rezultate bune în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor anticorupție, ar trebui acordată o atenție deosebită punerii în aplicare eficace a mecanismului de verificare a declarațiilor de avere introdus în ianuarie 2017.

Per ansamblu, criteriile de referință privind liberalizarea vizelor sunt îndeplinite în continuare. Este de așteptat să aibă loc o îmbunătățire suplimentară a punerii în aplicare. Trebuie avute în vedere următoarele domenii:

·continuarea campaniilor referitoare la normele privind călătoriile fără viză, finalizarea sistemelor analitice și de analiză a riscurilor legate de migrație și intensificarea eforturilor de abordare a principalelor cauze ale migrației identificate;

·operaționalizarea Acordului de cooperare încheiat cu Europol drept chestiune prioritară și încheierea acordului de cooperare cu Eurojust;

·finalizarea reformei privind activitățile polițienești bazate pe date operative și crearea unui sistem unificat de analiză a criminalității drept chestiune prioritară;

·continuarea și consolidarea suplimentară a aplicării legii și a cooperării judiciare la nivel transfrontalier;

·intensificarea eforturilor de aplicare a legislației privind spălarea banilor, urmărirea, înghețarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, inclusiv la nivel transfrontalier; desemnarea unui birou național de recuperare a activelor; alinierea legislației la A patra directivă a UE privind combaterea spălării banilor;

·adoptarea de amendamente la legea antidiscriminare pentru a asigura o punere în aplicare eficace a acesteia.

Ucraina

Gestionarea integrată a frontierelor, gestionarea migrației și azilul

În ceea ce privește provocările legate de migrația neregulamentară, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, tendințele privind șederea neregulamentară și refuzul intrării indică o ușoară creștere. Numărul cererilor de azil ale resortisanților Ucrainei în UE, între cea de a doua jumătate a anului 2016 și prima jumătate a anului 2017, indică o tendință stabilă (de la 5 435 la 5 380). Numărul de refuzuri ale intrării a scăzut ușor cu 5 %, de la 23 795 în 2015 la 22 495 în 2016, în timp ce numărul cazurilor de ședere neregulamentară a crescut cu 26 %, de la 23 480 în 2015 la 29 565 în 2016. De asemenea, s-a înregistrat o scădere substanțială a numărului cererilor de azil, cu 44 %, de la 22 100 de cereri de azil în 2015 la 12 460 în 2016. Rata de recunoaștere a cererilor de azil a fost de 30,12% în 2015 și de 24,61% în 2016. Numărul cetățenilor din Ucraina care au primit ordin de părăsire a teritoriului a crescut de la 19 200 în 2015 la 26 865 în 2016, în timp ce rata de returnare a crescut de la 76,41 % în 2015 la 82,58 % în 2016. Cooperarea cu Ucraina privind readmisia rămâne foarte bună, fapt dovedit de evaluările calitative ale UE și ale statelor membre.

În ceea ce privește gestionarea migrației, la 12 iulie 2017 a fost adoptată politica de stat în domeniul migrației a Ucrainei pentru anul 2025. În perioada 2015-2017, s-au desfășurat operațiuni naționale specifice de prevenire pentru monitorizarea punerii în aplicare a legislației privind migrația. În mai 2017, Ucraina a lansat o campanie de informare la nivel național pentru a explica drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără vize.

Ordinea și siguranța publică

În ceea ce privește criminalitatea organizată, Ucraina rămâne în continuare o țară de tranzit pentru diverse mărfuri ilicite traficate către UE. Heroina este traficată pe ruta Caucazului, prin alte țări din Parteneriatul estic, via Ucraina, către UE, în cantități mari. Grupurile de criminalitate organizată originare din Ucraina sunt implicate în acte de fraudă cu produse accizabile, în special producția și contrabanda cu produse din tutun ilicite în UE. Infractorii cibernetici aflați pe teritoriul Ucrainei sunt foarte sofisticați. În ceea ce privește traficul ilegal de arme de foc, deși nivelul activității de trafic pare să fie scăzut în prezent, Ucraina este o potențială țară sursă pentru traficul ilegal de arme de foc către UE. Fosta unitate din cadrul Poliției Naționale dedicată cercetării cazurilor de crimă organizată a fost desființată în 2015, fără a fi planificată înlocuirea acesteia.

Ucraina a ratificat un acord cu Europol privind cooperarea operațională și strategică. În septembrie 2017 a intrat în vigoare Acordul de cooperare cu Eurojust privind combaterea criminalității transfrontaliere și a terorismului. Într-o primă etapă, pentru instituirea unui sistem de securitate cibernetică, în octombrie 2017, Parlamentul a adoptat o lege privind securitatea cibernetică pentru a demara elaborarea unei politici de stat în acest domeniu și a crea condiții pentru asigurarea protecției cibernetice a infrastructurii informaționale a țării. 

De la raportul final privind liberalizarea vizelor s-au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformei anticorupție, în special privind funcționarea eficace a noului Birou Național Anticorupție (BNA) și a Procuraturii Anticorupție Specializate (PAS), însă durabilitatea reformelor rămâne o provocare. Menținerea și consolidarea independenței, precum și funcționarea eficace a BNA, PAS și a Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (ANPC) ar trebui să fie priorități-cheie. Evoluțiile recente, cum ar fi introducerea unor termene-limită strânse pentru anchetele din faza de urmărire penală, precum și publicarea la sfârșitul lunii noiembrie, de către Procuratura Generală, a informațiilor privind anchetele sub acoperire ale BNA subminează grav capacitatea BNA de a desfășura anchete în mod eficace, precum și încrederea publicului în instituțiile anticorupție. Un proiect de lege introdus în Parlament la începutul lunii decembrie 2017, care ar facilita în mod nejustificat concedierea președinților instituțiilor de combatere a corupției și care în prezent este retras de pe ordinea de zi, este totuși înregistrat în continuare. În plus, lipsa condamnărilor în cazurile care intră sub incidența competențelor BNA și PAS reprezintă un motiv de profundă îngrijorare. Instituirea unei instanțe supreme specializate în materie de anticorupție, în deplină conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția, ar contribui la remedierea acestor deficiențe.

În ceea ce privește ANPC, după lansarea cu succes a sistemului de declarații electronice în septembrie 2016, verificarea efectivă a declarațiilor electronice este îngreunată de provocările existente. Motivele de îngrijorare se referă la conducerea agenției, un cadru de reglementare greoi, neinstalarea software-ului de verificare automată, absența accesului direct și automat la bazele de date și la registrele relevante, precum și la lipsa persistentă de cooperare a altor instituții de stat. Recentul caz de denunțare împotriva conducerii ANPC dă naștere unor motive de îngrijorare suplimentare privind credibilitatea instituției și capacitatea acesteia de a genera rezultate.

Creșterea presiunii exercitate asupra societății civile, inclusiv prin cercetări penale și atacuri fizice, reprezintă o altă evoluție îngrijorătoare. Modificările legislative introduse în martie 2017 care impun activiștilor anticorupție să prezinte declarații de avere reprezintă, de asemenea, motive de profundă îngrijorare.

Per ansamblu, criteriile de referință privind liberalizarea vizelor sunt îndeplinite în continuare. Cu toate acestea, având în vedere evoluțiile recente, trebuie luate măsuri imediate pentru a asigura punerea în aplicare integrală și durabilitatea reformelor anterioare, în special în ceea ce privește criteriul de referință privind anticorupția. Trebuie avute în vedere următoarele domenii:

·cooperarea consolidată cu agențiile relevante ale UE pentru prevenirea riscurilor generate de migrația neregulamentară;

·intensificarea campaniilor de informare specifice care să clarifice drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără viză;

·asigurarea independenței, a eficacității și a durabilității cadrului instituțional anticorupție, în special prin înființarea unei instanțe supreme anticorupție independente și specializate, în conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția și cu legislația Ucrainei. În paralel, trebuie asigurată și consolidată independența și capacitatea BNA și PAS, inversând tendințele actuale care le subminează activitatea;

·refacerea urgentă a credibilității ANPC și instituirea unui sistem eficace de verificare a declarațiilor de avere, inclusiv prin intermediul software-ului de verificare automată cu acces direct și automat la bazele de date și registrele de stat;

·abrogarea amendamentelor care extind domeniul de aplicare al obligațiilor privind declarațiile de avere la declaranții din societatea civilă și asigurarea faptului că societatea civilă poate juca rolul ce îi revine fără obstacole și interferențe nejustificate;

·intensificarea eforturilor de combatere a crimei organizate, inclusiv prin alocarea de resurse și competențe de specialitate suficiente poliției naționale, introducerea unei delimitări clare a competențelor și îmbunătățirea cooperării între agențiile de aplicare a legii.

III. Concluzii

În conformitate cu articolul 1a alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 prin care i se solicită Comisiei să monitorizeze și să raporteze cu privire la îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările terțe, Comisia consideră, pe baza analizei prezentate în prezentul raport și a documentului de lucru al serviciilor Comisiei anexat, că cerințele privind liberalizarea vizelor pentru țările în cauză sunt îndeplinite în continuare. Raportul identifică acțiunile suplimentare care ar trebui întreprinse în domeniile specifice pentru a menține o punere în aplicare continuă și durabilă. În plus, trebuie asigurată continuarea punerii în aplicare a măsurilor pentru îndeplinirea tuturor celorlalte criterii de referință.

Țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic au continuat să ia măsuri pentru a aborda provocările încă persistente privind migrația neregulamentară, în special Albania. Aceste măsuri produc deja rezultate. Cooperarea privind readmisia continuă fără probleme pentru toate țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză din Balcanii de Vest și Parteneriatul estic, cu rate de returnare în general ridicate.

Referitor la prevenirea și combaterea crimei organizate, în pofida eforturilor continue, grupurile de criminalitate organizată din aceste țări continuă să fie active în ceea ce privește traficul de arme de foc ilicite, criminalitatea contra patrimoniului și traficul de diverse mărfuri ilicite (în special droguri și tutun), spălarea banilor, traficul de persoane, introducerea ilegală de migranți și criminalitatea cibernetică în statele membre ale UE. Eforturile în această direcție trebuie să fie intensificate.

În ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției și a spălării banilor, Moldova trebuie să ia măsuri imediate pentru a asigura punerea în aplicare continuă a criteriilor de referință și durabilitatea reformelor. Având în vedere evoluțiile recente, Ucraina trebuie, de asemenea, să ia măsuri imediate pentru a proteja măsurile anticorupție introduse odată cu reformele anterioare și pentru a permite înregistrarea unor progrese suplimentare.

Punerea în aplicare a măsurilor pentru îndeplinirea criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor este un proces continuu. Reuniunile și dialogurile periodice ale Subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate dintre UE și țările care au liberalizat vizele, inclusiv pentru țările din Balcanii de Vest, după caz, negocierile de aderare la UE, precum și reuniunile înalților funcționari oferă cadrul adecvat pentru a dezbate în continuare aceste aspecte. Comisia va raporta din nou Parlamentului European și Consiliului cu privire la îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările terțe în 2018.

(1)

     Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81 21.3.2001, p. 1) astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 2017/371 al Parlamentului European și al Consiliului din 1 martie 2017 (JO L 61, 8.3.2017, p. 1).

(2)

      http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-6290-2017-ADD-1/ro/pdf .

(3)

   Domeniile specifice sunt identificate conform planului de acțiune pentru liberalizarea vizelor aferent fiecărei țări. Criteriile de referință sunt împărțite în patru secțiuni de aspecte relevante din punct de vedere tehnic: (1) securitatea documentelor, inclusiv datele biometrice; (2) gestionarea integrată a frontierelor, gestionarea migrației și azilul; (3) ordinea și siguranța publică; (4) relații externe și drepturi fundamentale. În prezentul raport se pune accentul pe următoarele domenii specifice (legate de secțiunile 2 și 3): Albania (migrația neregulamentară, aplicarea legii), fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (criminalitatea organizată, aplicarea legii), Bosnia și Herțegovina (migrația neregulamentară, criminalitatea organizată), Muntenegru (migrația neregulamentară, criminalitatea organizată), Serbia (migrația neregulamentară, criminalitatea organizată), Moldova (migrația neregulamentară, anticorupția, spălarea banilor), Georgia (migrația neregulamentară, azilul, criminalitatea organizată, anticorupția, antidiscriminarea), Ucraina (migrația neregulamentară, anticorupția, criminalitatea organizată). De asemenea, Comisia continuă să urmărească îndeaproape punerea în aplicare a criteriilor de referință legate în special de secțiunile 1 și 4, în ceea ce privește combaterea discriminării și situația grupurilor vulnerabile ale populației, mai ales măsurile de incluziune a romilor.

(4)

     Data ultimei adoptări: noiembrie 2016.

(5)

     În conformitate cu declarația Comisiei din 8 noiembrie 2010: http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15926-2010-REV-1/ro/pdf  

(6)

     Denumită în continuare „Moldova”.

(7)

     Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia, precum și Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda.

(8)

     În perioada ianuarie-iunie 2017, 26 % din totalul deciziilor au fost respinse din motive legate de securitatea națională. În 2016 și 2015, aceste procente au fost de 5 % și, respectiv, 4 % (sursa: UNHCR).

(9)

     COM (2015) 199/SWD(2015) 103 final, adoptat la 8.5.2015 și COM(2015)684/SWD(2015) 299 final, adoptat la 18.12.2015.