8.5.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 164/19

1.

recunoaște că, în această perioadă de incertitudine prin care trece Uniunea, sunt esențiale consolidarea sentimentului de apartenență și promovarea participării și a unei mai mari apropieri a cetățenilor europeni de proiectul de integrare pus în practică în ultimii șaizeci de ani. Modelul european continuă să își dovedească atractivitatea, dar progresele înregistrate în ce privește responsabilizarea cetățenilor în toate domeniile (politic, social, economic și cultural) trebuie să fie una din modalitățile de a însufleți acest proces. În acest context, cetățenia europeană – creată în urmă cu 25 de ani prin Tratatul de la Maastricht și concepută ca un statut comun pentru cetățenii europeni – poate constitui un instrument adecvat în acest scop;

2.

pledează în favoarea consolidării necesare a drepturilor cetățenilor în contextul unui proces de globalizare care generează deopotrivă oportunități și provocări pentru cetățeni. În acest context, salută recenta reflecție lansată de Comisie pentru a călăuzi procesul de globalizare, garantând protecția și responsabilizarea cetățenilor europeni prin elaborarea unor politici sociale solide și contribuind nu numai la o convergență ascendentă a nivelurilor de trai, dar și la obținerea sprijinului atât de necesar pentru educație și formare pe tot parcursul vieții, cu puternica implicare a sectorului privat, și atrage atenția în special asupra rolului pe care îl pot juca fondurile structurale și de investiții europene pentru ca astfel de măsuri să poată fi luate în considerare în ceea ce privește regiunile vulnerabile;

3.

subliniază nevoia de a asigura respectarea principiului statului de drept, inclusiv la nivelurile local și regional, deoarece tocmai prin intermediul lor cetățenii percep acest concept, întrucât – astfel cum a reamintit Comitetul (1) – în cadrul contactelor lor cu cetățenii, în întreaga lor diversitate, cele aproape 100 000 de autorități locale și regionale din cadrul Uniunii Europene își asumă o mare parte a răspunderii în ce privește punerea în aplicare a drepturilor și libertăților fundamentale;

4.

reiterează, în conformitate cu avizele sale anterioare referitoare la precedentele rapoarte privind cetățenia UE, că nu se poate ignora dimensiunea socială inerentă acesteia și responsabilitățile speciale pe care le au în acest context autoritățile regionale și locale. Din această perspectivă, Comitetul salută angajamentul asumat de instituții de a ajuta la obținerea unei convergențe ascendente a nivelurilor de trai, subliniază că într-un „pilon european al drepturilor sociale” trebuie respectat principiul subsidiarității și atrage atenția asupra efectelor pe care le are capitolul III prevăzut al acestuia – referitor la protecția și incluziunea socială – asupra competențelor autorităților locale și regionale, întrucât prevede, printre altele, măsuri referitoare la protecția copiilor, alocarea unor venituri minime, incluziunea persoanelor cu handicap, accesul la locuințe și la serviciile esențiale etc (2). Subliniază că orice consolidare a drepturilor propusă de document trebuie să fie însoțită de o evaluare a impactului teritorial și o analiză a subsidiarității și proporționalității, care să garanteze respectarea competențelor autorităților locale și regionale;

5.

profund îngrijorat de implicațiile pe care le poate avea ieșirea din UE a Regatului Unit în ceea ce privește cetățenia, consideră că este absolut necesar să se garanteze – cu suficientă claritate și cu respectarea deplină a securității juridice – drepturile cetățenilor europeni și ale familiilor lor care își au reședința în Regatul Unit, precum și drepturile cetățenilor Regatului Unit care locuiesc în alte state membre ale UE, pe baza principiului reciprocității; Acestui aspect ar trebui să i se acorde o atenție deosebită în următorii ani. Aceasta impune, în special, ca viitorul acord să prevadă garanțiile necesare, eficace, nediscriminatorii și cât mai ample cu putință pentru a proteja drepturile acestor cetățeni, inclusiv dreptul de acces la permisul de ședere permanentă în Regatul Unit al cetățenilor UE și cel al cetățenilor Regatului Unit în UE. În mod evident, pentru a asigura o soluție echitabilă, aceste drepturi ar trebui să fie și garantate în mod reciproc;

6.

încurajat de atitudinea demonstrată de părți în procesul de negociere în legătură cu aceste aspecte și dorind să obțină informații cât mai detaliate cu putință, în flux continuu și actualizate despre desfășurarea procesului, este de părere că trebuie să se asigure: identificarea exactă a beneficiarilor, drepturile de bază care trebuie garantate – inclusiv de a avea acces la educație, îngrijiri medicale și servicii sociale și de a beneficia de ele –, precum și menținerea anumitor situații (Irlanda de Nord și Cipru), în care drepturile legate de statutul de cetățean european ar putea fi afectate în mod deosebit. Consideră că, pe întregul parcurs al acestui proces, cu cooperarea autorităților locale și regionale, ar trebui să se pună la dispoziția persoanelor în cauză informații cât mai ample și să se prevină orice fel de discriminare sau xenofobie împotriva lor;

7.

având în vedere cele de mai sus, salută cu entuziasm propunerile prezentate de Comisia Europeană în Raportul său din 2017 privind cetățenia Uniunii, precum și faptul că acestea sunt foarte oportune pentru a se face față unei noi etape în consolidarea drepturilor inerente cetățeniei europene, deși, în opinia sa, conținutul lor ar putea fi îmbogățit;

8.

observă că cetățenii europeni au cea mai mare încredere în autoritățile locale și regionale și că politicienii de la nivel local și regional ar trebui să joace un rol mult mai important în procesul decizional al UE, promovând opiniile cetățenilor;

9.

consideră că activitatea autorităților locale și regionale va avea un rol esențial în promovarea propunerilor Comisiei, în ceea ce privește sensibilizarea cu privire la drepturile cetățenilor. Ar trebui depuse eforturi în vederea implicării lor, în scopul de a facilita accesul imediat la aceste informații, dat fiind că sunt, prin natura lor, administrațiile cele mai apropiate și accesibile cetățenilor. În acest sens, ar fi de dorit să se optimizeze rolul centrelor europene de informare (Europe Direct), în vederea sensibilizării și informării cetățenilor în legătură cu drepturile lor în UE, cu oportunitățile de finanțare, cu evenimentele și seminarele pe teme europene, precum și cu datele de contact ale organizațiilor relevante în acest sens;

10.

în opinia sa, sensibilizarea în rândul cetățenilor ar trebui să vizeze, în primul rând, tinerii. Aceștia au fost, până în prezent, cei mai afectați de criza economică și trebuie să se acorde o atenție deosebită faptului că ei își pierd încrederea într-un proces de integrare și într-un statut al cetățenilor care nu le garantează o dezvoltare personală și profesională deplină. Măsurile care urmează să fie adoptate, în care joacă un rol esențial autoritățile locale și regionale, trebuie să includă nu numai crearea Corpului european de solidaritate, ci și măsuri de toate tipurile (accesul la piața muncii, mobilitatea, educația, dezvoltarea competențelor etc.), precum solicita Consiliul European în luna decembrie a anului trecut;

11.

consideră că, în ce privește consolidarea principiului democratic, contribuția autorităților locale este esențială, ca domeniu primar și imediat de exprimare a democrației reprezentative pentru cetățenii europeni; Pe de altă parte, implicarea autorităților locale și regionale în dialogurile cu cetățenii și în dezbaterile publice contribuie la promovarea democrației participative, drept care aceasta ar trebui să fie încurajată pe viitor;

12.

crede că autoritățile locale și regionale trebuie, de asemenea, să aibă un rol important în garantarea dreptului cetățenilor UE de a locui în alt stat membru, atunci când sunt responsabile de acordarea ajutoarelor sau prestațiilor sociale. În orice caz, intervențiile lor în domeniul „cetățeniei sociale” trebuie să se bazeze pe criteriile prevăzute în legislația europeană – și precizate de jurisprudență – a căror cunoaștere și diseminare sunt deosebit de necesare;

13.

recunoaște că punerea în aplicare a libertății de circulație a persoanelor prin intermediul schimburilor turistice, culturale, educative și economice a contribuit la crearea unei conștiințe a cetățeniei europene și la promovarea înțelegerii reciproce; recomandă dezvoltarea solidarității între cetățenii europeni prin intensificarea acestor contacte. La aceasta poate contribui îndeosebi valorificarea diversității noastre culturale și a patrimoniului, fapt recunoscut de instituțiile europene, care au desemnat anul 2018 drept An European al Patrimoniului Cultural; în acest sens, autoritățile locale și regionale sunt esențiale, fiind actori strategici în acțiunile și inițiativele care vor fi promovate în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural;

14.

este de acord că una dintre dimensiunile principale ale cetățeniei – și cea mai imediată – se referă la participarea cetățenilor la procesele electorale locale și regionale; subliniază, în plus, că participarea la alegerile pentru Parlamentul European în țara de reședință reprezintă, de asemenea, o expresie importantă a drepturilor cetățenilor europeni, atrăgând însă atenția că reglementarea acestor alegeri în mod diferit de la un stat membru la altul contravine unei abordări paneuropene în ce privește participarea; propune, prin urmare, să fie adoptate propunerile Parlamentului European în favoarea europenizării campaniilor electorale și a unor liste transnaționale pentru alegerea deputaților în Parlamentul European;

15.

avertizează, cu toate acestea, că aceasta nu se numără printre drepturile cetățenilor UE. Este vorba despre o chestiune care ar necesita o procedură legislativă specială, care face obiectul votului în unanimitate (articolul 25 al doilea paragraf din TFUE) și, prin urmare, merită o analiză aprofundată. Între timp, ar putea fi invitate statele membre să găsească formule pentru participarea deschisă a cetățenilor UE;

16.

în opinia sa, pentru consolidarea participării cetățenilor europeni la alegerile locale va fi indispensabilă adoptarea – în strânsă cooperare cu autoritățile locale – a unor diverse măsuri (difuzarea de informații, campanii de sensibilizare, simplificarea formalităților legate de registrul electoral etc.). În același timp, odată cu sporirea participării cetățenilor europeni la alegerile locale, drepturile la participare politică deplină ale persoanelor cu dizabilități ar trebui abordate fără întârziere și, în statele membre care restricționează această participare, ar trebui îndepărtate complet barierele respective. Această chestiune – care depășește domeniul de competență al autorităților locale și regionale – ar trebui luată în considerare de Comisie în cadrul propunerilor sale;

17.

subliniază faptul că resortisanții țărilor terțe care au reședința legală în UE ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a participa la viața politică la nivel local și regional, în conformitate cu legislația statului-gazdă;

18.

reamintește că, odată cu Tratatul de la Lisabona, participarea cetățenilor europeni nu se limitează la exercitarea dreptului de vot, ci presupune implicarea acestora în procesul democratic prin diferite forme de democrație participativă. În acest sens, autoritățile locale și regionale trebuie să contribuie la difuzarea și cunoașterea acestor noi modalități de participare în rândul cetățenilor europeni, integrându-le în propria funcționare;

19.

subliniază faptul că, printre aceste instrumente, se numără și Inițiativa cetățenească europeană (ICE), care – până în prezent – ilustrează latura cea mai vizibilă a democrației participative în cadrul UE și care are potențialul de a consolida relația strânsă dintre cetățeni și autorități, printre care se numără și autoritățile locale și regionale. În raportul său, Comisia realizează o descriere pozitivă a celor cinci ani de punere în aplicare a ICE, dar este clar că există necesitatea de a dezvolta în continuare acest instrument și de a-l face mai ușor de utilizat, pentru a-i exploata pe deplin potențialul democratic. CoR va continua să urmărească cu atenție evoluția ICE și, în prezent, lucrează la elaborarea recomandărilor pentru propunerea de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 211/2011;

20.

salută jurisprudența recentă a Tribunalului Uniunii Europene cu privire la ICE, menită să restrângă puterea discreționară a Comisiei și să sporească capacitatea inițiativei de a influența toate tipurile de proceduri (3); invită, prin urmare, la reformarea mecanismului în vederea asigurării unei reale capacitări a cetățenilor în ce privește procedurile juridice și politice ale UE;

21.

atrage atenția asupra faptului că administrațiile locale și regionale sunt obligate să realizeze zilnic multe dintre procedurile solicitate de către cetățeni. Ele sunt, în general, prima administrație contactată;

22.

observă că cetățenii europeni se plâng totuși de lipsa de informații, de durata și complexitatea majorității procedurilor administrative pe care trebuie să le realizeze în vederea exercitării dreptului lor de liberă circulație și de ședere în alte state membre. Criticile pot fi provocate de neglijarea de către autoritățile publice, inclusiv autoritățile regionale și locale, a sugestiilor, așteptărilor și nevoilor cetățenilor în contactele lor cu administrația. Subliniază importanța unor norme simple și transparente pentru a le permite cetățenilor UE să locuiască în alte state membre ale UE și să participe pe deplin la viața socială a țării. Recunoaște necesitatea unei abordări privind guvernanța pe mai multe niveluri, în care toate nivelurile de guvernare să colaboreze pentru a facilita acest proces;

23.

consideră că măsurile prevăzute de Comisie în ce privește crearea unui „portal digital unic” ar trebui să includă nu numai administrațiile naționale, ci și autoritățile regionale și locale, abordând dintr-o perspectivă globală acest prim pas în direcția unui proces necesar de simplificare și de dinamizare administrativă în acest sens. Prin urmare, consideră că, dat fiind că procesul de consolidare a cetățeniei europene, întemeiată pe valorile democratice consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, este direct legat de garantarea respectării principiului transparenței de către diversele administrații și instituții publice, ar fi deosebit de util ca instituțiile Uniunii Europene să coopereze cu acestea și să le pună la dispoziție instrumentele tehnice și resursele financiare adecvate pentru a garanta aplicarea efectivă a principiilor transparenței și bunei guvernanțe la diferitele niveluri de administrație publică europeană, precum și spații de schimburi și evaluări de experiențe;

24.

consideră că mai ales locuitorii din regiunile de frontieră se confruntă zilnic, din cauza apropierii de graniță, cu obstacole în exercitarea dreptului lor la liberă circulație. În special lucrătorii transfrontalieri întâmpină numeroase piedici în calea mobilității, care trebuie puse pe seama lipsei de coordonare a legislațiilor din statele membre respective, atât în domeniul securității sociale, al fiscalității directe și al avantajelor fiscale, cât și al dreptului muncii, piedici care le împiedică să își exercite dreptul la egalitatea de șanse în ceea ce privește accesul la piața muncii. Chestiunea semnificației pe care o are sau o poate avea pentru ei cetățenia UE ar trebui să fie relevantă și pentru Uniunea Europeană, pentru că tocmai în aceste regiuni de graniță ideea europeană și valorile europene au dobândit deja vizibilitate. Comisia Europeană ar trebui să faciliteze în regiunile de frontieră și în cadrul parteneriatelor transnaționale dialogul, procesele și participarea definite în context transfrontalier; în plus, Comisia Europeană ar trebui să încurajeze statele membre să îmbunătățească coordonarea legislațiilor lor pentru a proteja drepturile locuitorilor din regiunile de frontieră;

25.

consideră că s-ar putea dovedi oportun să se țină seama de bunele practici care decurg din participarea actorilor locali la programul „Orașe inteligente”, ele putând fi luate în considerare pentru a contribui la îmbunătățirea noilor instrumente prevăzute de Comisie;

26.

subliniază că măsurile luate de autoritățile locale și regionale sunt deosebit de relevante în ceea ce privește promovarea egalității de șanse; în acest sens, întrucât incluziunea financiară este o componentă indispensabilă a cetățeniei UE, dat fiind că joacă un rol important în reducerea sărăciei, în atenuarea inegalităților în materie de venituri și în intensificarea creșterii economice, autoritățile locale și regionale ar trebui să dezvolte parteneriate care să instituie măsuri de prevenire și de combatere a excluziunii financiare și a îndatorării excesive, acordând o atenție deosebită celor mai vulnerabili dintre cetățeni;

27.

consideră că, în cazul măsurilor propuse pentru combaterea violenței de gen, sunt esențiale promovarea transpunerii de către statele membre a Directivei 2011/99/UE, încurajarea participării lor la Convenția de la Istanbul, precum și luarea în considerare a rolului autorităților locale și regionale, având în vedere existența programelor la nivel regional sau local, în funcție de temă (orientări, întreținerea unor centre de primire a victimelor, pensiile sau ajutoarele financiare etc.), precum și proximitatea naturală față de victime;

28.

subliniază că, în ceea ce privește acțiunile care vizează concilierea vieții de familie cu cea profesională, rolul jucat de aceste administrații este, de asemenea, fundamental, prin măsurile de sprijin, orarele școlare etc. În această ordine de idei, ia act cu satisfacție de propunerile din inițiativa legislativă pe această temă prezentată de Comisie. Cât privește îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, subliniază, de asemenea, oportunitatea promovării la nivel european a bunelor practici și politici puse la punct de diferite autorități locale și regionale, în contextul sprijinului acordat familiilor aflate în dificultate, în special celor mai numeroase;

29.

subliniază că, în ceea ce privește promovarea egalității, o importanță deosebită capătă și inițiativele lansate la nivel local și regional, pentru a lupta împotriva discriminării și a aborda lipsa acceptării sociale care afectează persoanele LGBTI;

30.

reamintește rolul important pe care îl joacă autoritățile locale și regionale în promovarea măsurilor de integrare și participare în condiții de egalitate a persoanelor cu dizabilități. În acest sens, susține proiectul privind cardul european pentru dizabilitate, un instrument care le permite persoanelor cu dizabilități să se bucure de unele avantaje specifice (în special în materie de cultură, transporturi, petrecere a timpului liber și sport), în fiecare dintre țările participante;

31.

subliniază că, în contextul măsurilor ce privesc minoritatea sinti/romă și alte minorități, rolul autorităților locale și regionale este esențial în chestiuni cum ar fi ajutoarele sociale, școlarizarea sau locuințele;

32.

observă că acțiunile propuse în favoarea egalității nu iau în considerare nevoile speciale ale tinerilor. Dificultățile în ceea ce privește accesul la un loc de muncă sau precaritatea acestora sunt elemente care împiedică exercitarea în condiții egale a drepturilor lor fundamentale și cetățenești, conferite de tratatele fondatoare și de Carta drepturilor fundamentale. În acest context, nemulțumirea tineretului poate duce la o ostilitate fățișă față de proiectul european – întețită de mișcările populiste și xenofobe – sau la radicalizare;

33.

consideră că îmbunătățirea evidentă a pregătirii tineretului european prin extinderea accesului la programele europene destinate educației, formării, tineretului și sportului – unificate în prezent în cadrul programului „Erasmus+” – face să fie și mai necesară adoptarea unor măsuri de înlesnire a trecerii tinerilor de pe băncile școlii la locul de muncă, oferindu-le posibilitatea să dobândească competențe noi și să-și sporească capacitatea de inserție profesională, atât pe baza inițiativelor deja lansate de autoritățile locale în acest domeniu (de exemplu, prin FSE), cât și prin intermediul unei cooperări mai strânse a sectoarelor interesate, în ciuda paradoxului care face ca generația europeană care este cel mai bine educată să fie și cea care întâmpină cele mai multe dificultăți în a obține un loc de muncă de calitate. În fine, subliniază că, din punctul de vedere al apropierii tinerilor de Uniunea Europeană și de valorile sale, promovarea capacității lor de inserție profesională este esențială.