COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.1.2016

COM(2016) 34 final

2012/0060(COD)

Propunere modificată de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

La data de 21 martie 2012, Comisia a adoptat o propunere de „REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii” [COM (2012) 124 final].

Propunerea privind un Instrument pentru achiziții publice internaționale (IPI) este răspunsul UE la lipsa unor condiții de concurență echitabile pe piețele achizițiilor publice de la nivel mondial. În timp ce piețele noastre de achiziții publice sunt deschise pentru ofertanții străini, piețele de achiziții publice de bunuri și de servicii străine în țări terțe rămân în mare măsură închise de iure sau de facto. IPI urmărește să încurajeze partenerii să se angajeze în negocieri și să deschidă participarea ofertanților și a bunurilor din UE la procedurile de achiziții din țări terțe.

Multe țări terțe sunt reticente față de deschiderea propriilor piețe de achiziții publice pentru concurența internațională sau față de a-și deschide piețele respective mai mult decât au făcut-o până în prezent. Valoarea achizițiilor publice din Statele Unite ale Americii la care au acces ofertanții străini este actualmente de numai 178 miliarde EUR, iar cea din Japonia de numai 27 miliarde EUR, în timp ce doar o fracțiune din piața achizițiilor publice chineze este deschisă întreprinderilor străine. Multe țări au adoptat, de asemenea măsuri, protecționiste, în special în contextul crizei economice. În concluzie, mai mult de jumătate din piața mondială a achizițiilor publice este închisă în prezent din cauza unor măsuri protecționiste, iar această proporție este în creștere. Drept rezultat, actualmente, pe piețele mondiale ale achizițiilor publice pătrund exporturi UE totalizând doar 10 miliarde de euro (0,08 % din PIB-ul UE), în timp ce un potențial de export suplimentar al UE în valoare estimativă de 12 miliarde EUR rămâne neexploatat din cauza restricțiilor.

În cadrul negocierilor vizând revizuirea Acordului privind achizițiile publice (GPA) din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum și în cadrul negocierilor bilaterale cu țări terțe, UE a pledat pentru o deschidere ambițioasă a piețelor internaționale de achiziții publice. Ofertanții din țările membre ale GPA au acces la achiziții publice din UE în valoare de aproximativ 352 miliarde EUR. Cu toate acestea, unii actori economici importanți, cum ar fi China, Brazilia sau India, nu sunt încă părți la acord, iar unele dintre părțile existente au în program o participare limitată la achizițiile publice. 

De la lansarea în 2012 a propunerii privind IPI, negocieri comerciale importante fie au debutat, cu SUA (TTIP), cu Japonia (ALS), fie au continuat, cum ar fi cele cu China (pentru a adera la GPA). Adoptarea IPI ar transmite un semnal puternic către acești parteneri, precum și către alții, și ar încuraja negociatorii să accelereze și să urmărească o deschidere semnificativă a piețelor lor de achiziții publice. Prin urmare, necesitatea unui instrument precum IPI a devenit și mai urgentă. Obiectivul ultim este de a îmbunătăți, în conformitate cu Strategia UE 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii [COM(2010)2020], oportunitățile de afaceri pentru firmele din UE la scară mondială, creând astfel noi locuri de muncă și promovând inovarea.

Propunerea inițială a cuprins două părți: (a) așa-numitele „achiziții publice care fac obiectul unor acorduri” (caz în care UE și-a asumat angajamente internaționale privind accesul pe piață); și (b) „achizițiile publice care nu fac obiectul unor acorduri” (caz în care UE nu și-a asumat niciun angajament privind accesul pe piață). Pentru această din urmă categorie, propunerea inițială a inclus două proceduri diferite: (a) o procedură descentralizată, prin care o entitate contractantă ar avea dreptul de a exclude o ofertă, după obținerea aprobării din partea Comisiei; și (b) o procedură centralizată, prin care Comisia ar juca un rol central (anchetă, negocierea cu țări terțe, decizia de a adopta măsuri restrictive – o închidere a unei piețe sau un preț de penalizare – dacă este cazul, care ar urma să fie aplicată de autoritățile naționale în cadrul procedurilor de achiziții publice).

Această propunere inițială a fost discutată în Parlamentul European și în Consiliu, însă fără a se încheia prima lectură.

În timp ce o mare majoritate a statelor membre au recunoscut dezechilibrul actual dintre, pe de o parte, o piață a achizițiilor publice din UE deschisă și, pe de altă parte, problemele grave și persistente din sfera măsurilor și practicilor discriminatorii pe care operatorii UE le întâmpină în anumite țări terțe, Consiliul nu a fost în măsură să ajungă la o poziție oficială cu privire la propunerea Comisiei. Pe parcursul examinării propunerii în cadrul Grupului de lucru pentru chestiuni comerciale, câteva state membre au exprimat rezerve în ceea ce privește principiul închiderii pieței UE pentru bunuri și servicii originare din anumite țări terțe, chiar dacă numai temporar și în mod țintit, în timp ce unele state membre au oferit un sprijin puternic în favoarea inițiativei. Mai multe state membre au subliniat, de asemenea, preocupările cu privire la sarcina administrativă impusă de propunere pentru autoritățile contractante și pentru întreprinderi.

La data de 15 ianuarie 2014, Parlamentul European, reunit în plen, a votat amendamentele la propunerea Comisiei și a girat mandatul pentru trialog cu o largă majoritate, împreună cu o listă de amendamente. Modificările au inclus în special stabilirea unei legături între pilonul centralizat și cel descentralizat, cu condiția ca acesta din urmă să fi putut fi utilizat doar atunci când a fost lansată o anchetă a Comisiei, extinderea domeniului de aplicare al excepțiilor pentru țările în curs de dezvoltare, precum și înăsprirea termenelor pentru anchetele Comisiei vizând presupusele practici și măsuri discriminatorii adoptate de țări terțe. La data de 20 octombrie 2014, actualul Parlament European a confirmat decizia luată în cadrul legislaturii precedente și pregătită pentru trialog.

Având în vedere faptul că pare să existe un acord larg cu privire la existența în prezent a unui dezechilibru între deschiderea piețelor de achiziții publice din UE și cea a piețelor de achiziții publice din țări terțe și că întreprinderile europene ar trebui să beneficieze de un acces mai bun la oportunitățile de achiziții publice în străinătate, Comisia a decis să revizuiască propunerea sa inițială, pentru a răspunde la unele dintre preocupările pe care ambele organe legislative ale UE le-au exprimat, asigurându-se, în același timp, că propunerea revizuită continuă să ofere UE o potențare a puterii de negociere în cadrul negocierilor sale vizând deschiderea piețelor străine de achiziții publice.

Modificările prezentate în prezenta propunere vizează eliminarea tuturor posibilelor consecințe negative ale instrumentului în forma sa originală, cum ar fi, în special, închiderea totală a pieței de achiziții publice a UE, sarcina administrativă și riscul de fragmentare a pieței interne. În același timp, propunerea pune accentul pe rolul Comisiei în a ancheta barierele din calea participării la achiziții publice în țări terțe și oferă instrumentele necesare pentru a acționa, împreună cu țările terțe, în vederea eliminării lor. Mai concret, propunerea modificată elimină „procedura descentralizată”, păstrând în același timp opțiunea de a impune, în anumite condiții, un preț de penalizare, simplifică procedurile, extinde sfera de aplicare a scutirilor și oferă instrumentele pentru a aplica toate măsurile posibile. În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, propunerea prevede un nivel crescut de transparență prin stipularea faptului că Comisia ar trebui să publice rezultatele anchetelor referitoare la măsurile și practicile discriminatorii din țările terțe, precum și orice acțiune întreprinsă de către aceste țări terțe pentru eliminarea lor.

În programul de lucru al Comisiei (CWP) pentru 2015, aceasta și-a anunțat intenția de a modifica propunerea privind IPI „în conformitate cu prioritățile stabilite de noua Comisie pentru a simplifica procedurile, pentru a scurta termenele de anchetă și pentru a reduce numărul de actori implicați în punerea în aplicare”. Propunerea modificată include toate aceste elemente necesare și ar trebui să servească drept bază pentru facilitarea ajungerii la un compromis echilibrat între Parlamentul European și Consiliu, asigurându-se în același timp că IPI este în continuare un instrument eficient care potențează puterea de negociere în cadrul negocierilor.

2.ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul modificărilor față de propunerea inițială

Modificările prezentate în prezenta propunere vizează creșterea efectele instrumentului asupra țărilor terțe, eliminând în același timp consecințele potențial negative ale instrumentului în forma sa originală, cum ar fi posibilitatea închiderii complete a pieței de achiziții publice din UE pentru un partener comercial, sarcina administrativă aferentă aplicării instrumentului și riscul de fragmentare a pieței interne. În același timp, propunerea pune accentul pe rolul Comisiei în a ancheta barierele din calea participării la achiziții publice în țări terțe și oferă instrumentele necesare pentru a acționa, împreună cu țările terțe, în vederea eliminării lor.

Propunerile pot fi rezumate după cum urmează:

În primul rând, se propune să se elimine posibilitatea de a închide piața și de a se limita eventualele măsuri restrictive la prețuri de penalizare – în prezent denumite „măsuri de ajustare a prețurilor”. În urma unei anchete a Comisiei, atunci când se constată că o țară aplică bariere în calea participării UE la achiziții publice, o ajustare a prețurilor ar fi aplicată ofertanților sau produselor sau serviciilor din țara respectivă. Contrar propunerii inițiale, ofertanții și produsele și serviciile străine care face obiectul unei măsuri de ajustare a prețurilor în scopul evaluării ar putea totuși să câștige contractul în cazul în care, în pofida ajustării prețului, oferta rămâne competitivă din punctul de vedere al prețului și al calității.

În al doilea rând, propunerea revizuită elimină posibilitatea ca autoritățile contractante să decidă în mod autonom o interdicție a participării ofertanților străini la procedurile lor de ofertare prin eliminarea pilonului descentralizat.

În al treilea rând, propunerea revizuită stabilește o prezumție în baza căreia ofertele prezentate de societăți originare din țara terță vizată vor fi vizate de prețul de penalizare, cu excepția cazului în care ele pot dovedi că mai puțin de 50 % din valoarea totală a ofertei lor este constituită din bunuri și servicii care nu fac obiectul unor acorduri, originare din țara terță în cauză. În timp ce, în propunerea inițială, autoritățile contractante au suportat sarcina dovedirii, acesta este acum suportată de către ofertant.

În al patrulea rând, se propune reducerea în continuare a sarcinii administrative prin abilitarea statelor membre să indice care dintre entitățile achiziționante vor trebui să pună în aplicare măsura de ajustare a prețurilor. Prezenta propunere urmează modelul Regulamentului de punere în aplicare 1 . Ca al cincilea element, măsura de ajustare a prețurilor nu ar fi aplicabilă în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii europene (IMM-uri) și ofertanților și produselor care provin din țări în curs de dezvoltare cărora li se aplică tratamentul SGP+, în conformitate cu politica comercială și de dezvoltare a UE care vizează aceste țări. Aceleași considerente se aplică și excluderii din Instrumentul pentru IMM-uri, care asigură coerența IPI și cu cadrul mai larg al politicii UE în acest domeniu.

În al șaselea rând, o nouă dispoziție ar permite vizarea teritoriilor la nivel regional sau local, precum state, regiuni sau municipalități. În al șaptelea rând, se propune reducerea timpului necesar pentru ancheta Comisiei în cadrul procedurii centralizate, în plus față de eliminarea completă a pilonului descentralizat. În al optulea rând, în conformitate cu abordarea Comisiei în ceea ce privește transparența în materie de politică comercială, se propune să se publice rezultatele anchetelor Comisiei menite să identifice barierelor în calea participării la procedurile de ofertare din țări terțe. În al nouălea rând, s-a clarificat faptul că instrumentul se va aplica tuturor achizițiilor publice și tuturor contractelor de concesiune care fac obiectul directivelor UE privind achizițiile publice și concesiunile, adoptate în februarie 2014 (care exclud, de exemplu, concesiunile vizând serviciile de aprovizionare cu apă).

Toate amendamentele menționate mai sus sunt pe deplin conforme cu anunțarea, în CWP pentru anul 2015, a simplificării procedurilor, a reducerii termenele de anchetă și a reducerii numărului de actori implicați în punerea în aplicare.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul propunerii

Inițiativa privind IPI reprezintă o nouă propunere în domeniul politicii internaționale de achiziții publice a Uniunii Europene. La fel ca și predecesoarele, recente adoptatele noi directive ale Uniunii Europene privind achizițiile publice 2 nu oferă un cadru general pentru a trata ofertele de bunuri și servicii străine pe piața UE a achizițiilor publice. Singurele reguli specifice sunt stabilite la articolele 85 și 86 din Directiva 2014/25/UE. Aceste dispoziții sunt însă limitate la achizițiile publice efectuate de operatorii de utilități și au o sferă de aplicare prea limitată pentru a avea un impact considerabil asupra negocierilor privind accesul pe piață. Într-adevăr, achizițiile publice din UE pentru sectorul utilităților reprezintă doar aproximativ 20 % din piața achizițiilor publice din UE. În propunerea modificată a Comisiei, se propune ca aceste două articole să se abroge odată cu adoptarea propunerii privind IPI.

Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

Inițiativa inițială, precum și propunerea modificată, pun în aplicare Strategia Europa 2020 și inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020 privind o politică industrială integrată adaptată erei globalizării [COM(2010) 614]. De asemenea, ea pune în aplicare Actul privind piața unică [COM(2011) 206] și Comunicarea privind comerțul, creșterea și afacerile internaționale [COM(2010) 612]. Este o inițiativă strategică prevăzută în CWP pentru anul 2011 [COM(2010) 623 final].

Prezenta propunere este coerentă și cu politicile și obiectivele de dezvoltare ale Uniunii, îndeosebi prin protejarea, în general, a bunurilor și serviciilor din țările cel mai puțin dezvoltate (LDCs) de măsurile luate în temeiul prezentului instrument. În această privință, propunerea modificată reprezintă un pas mai departe în eliminarea din domeniul de aplicare al IPI nu numai a LDCs, ci și a acelor țări în curs de dezvoltare considerate vulnerabile din cauza lipsei de diversificare și a integrării insuficiente în sistemul comercial internațional și în economia mondială. Această ajustare vizează alinierea mai bună la politicile globale ale UE vizând dezvoltarea.

3.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

Temeiul juridic

Articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Principiul subsidiarității

Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii Europene. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive:

De la bun început, propunerea inițială a realizat un echilibru fin între interesele tuturor părților interesate relevante și interesul de a avea un instrument precum IPI de sprijinire a politicii comerciale a UE. Propunerea modificată a limitat și mai mult eventualele consecințe negative ale propunerii inițiale, fără a șterge într-atât principalele aspecte ale propunerii încât să-și piardă menirea de a fi un instrument care potențează puterea de negociere în cadrul negocierilor internaționale.

Alegerea instrumentului

Instrumentul propus este un regulament.

Alte mijloace nu ar fi adecvate, întrucât numai un regulament poate asigura în mod suficient realizarea unor acțiuni uniforme de către Uniunea Europeană în domeniul politicii comerciale comune. În plus, deoarece acest instrument încredințează Comisiei anumite sarcini, nu ar fi adecvat să se propună un instrument care necesită transpunere în legislațiile naționale ale statelor membre.

4.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Consultarea părților interesate

Pentru a colecta punctele de vedere ale părților interesate, Comisia a organizat, în pregătirea propunerii inițiale, pe lângă reuniunile individuale, o serie de consultări și de activități de informare. De la consultările părților interesate, au existat contacte ample cu reprezentanți ai statelor membre pentru a elabora o propunere revizuită care ar avea mai multe șanse de a fi adoptată.

Principalele motive invocate de părțile interesate în favoarea sau împotriva uneia sau a alteia dintre opțiunile de politică au inclus riscul unor represalii din partea partenerilor comerciali ai UE, sarcina administrativă care ar putea însoți o astfel de inițiativă, precum și faptul că inițiativa ar putea pune în pericol statutul UE ca susținător al piețelor deschise 3 . În plus, o mare majoritate a părților interesate au fost de părere că deciderea instituirii unor restricții ale accesului pe piață ar trebui să fie realizată la nivelul UE și nu de către statele membre sau de autoritățile/entitățile contractante 4 . Propunerea modificată confirmă acum în mod clar acest principiu la articolul 1 alineatul (5), care interzice adoptarea de măsuri restrictive suplimentare față de cele prevăzute în regulament.

În ceea ce privește sarcina administrativă, părțile interesate au fost în special de părere că întârzierile cauzate de procesul de notificare în baza pilonului descentralizat ar fi foarte împovărătoare 5 , un risc care va fi pe deplin atenuat prin eliminarea fostului articolul 6.

Propunerea modificată ține cont în plus de toate aceste preocupări prin crearea unui instrument mai bine direcționat care ar trebui să reducă sarcina administrativă și riscul de represalii la un minim, punând în același timp accentul și mai mult pe principiul deschiderii generale a piețelor de achiziții publice din UE prin eliminarea posibilității de închidere a pieței.

Evaluarea impactului

Comitetul de evaluare a impactului (IAB) din cadrul Comisiei a emis două avize asupra raportului de evaluare a impactului. Raportul final de evaluare a impactului a integrat, în măsura posibilului, recomandările comitetului. În timp ce concluziile sale rămân valabile, modificările propuse acum urmăresc ca instrumentul să fie mai bine direcționat și mai ușor de aplicat în practică, limitând, în același timp, eventualele efecte negative care au fost identificate în raportul de evaluare a impactului.

–Limitarea eventualelor măsuri restrictive la prețuri de penalizare ia în considerare preocupările vizând faptul că închiderea totală a pieței de achiziții publice a UE, astfel cum se prevedea inițial, ar risca să confere semnale greșite către țări terțe și ar fi incompatibilă cu interesele economice generale ale UE. Întrucât ajustarea prețurilor s-ar aplica numai procesului de evaluare și nu ar determina prețul final, ea nu va fi în detrimentul intereselor autorităților contractante.

–Înlăturarea pilonului descentralizat va elimina complet sarcina administrativă pentru entitățile contractante care solicită permisiunea de a exclude ofertele din străinătate. De asemenea, acest amendament garantează integritatea pieței interne și evită orice fragmentare.

–Prezumția că ofertele transmise de societăți originare din țara terță vizată vor fi afectate de măsura restrictivă, cu excepția cazului în care ofertantul dovedește contrariul, va reduce și mai mult sarcina administrativă pentru autoritățile contractante, sporind, în același timp, eficiența măsurii, întrucât este mult mai puțin probabil ca decizia autorității contractante să fie supusă revizuirii juridice. Obligația autorităților contractante de a accepta declarații pe propria răspundere în ceea ce privește originea bunurilor și a serviciilor în cadrul procedurii de ofertare ar trebui, de asemenea, să aibă efect în această direcție.

–Faptul de a oferi statelor membre un rol în alegerea autorităților/entităților contractante care trebuie să aplice măsura va garanta că punerea în aplicare nu va cădea pe entitățile cele mai mici, care au o capacitate administrativă și resurse limitate. Acest amendament nu riscă să compromită eficacitatea măsurii întrucât este puțin probabil că autoritățile contractante mici vor gestiona achiziții publice de amploarea celor vizate de IPI. În cazul în care nu este transmisă o listă cu entități sau în care lista transmisă nu corespunde prețului stabilit prin măsura adoptată, Comisia poate, din proprie inițiativă, să întocmească o astfel de listă.

–Se presupune că excluderea celor mai vulnerabile țări în curs de dezvoltare din domeniul de aplicare al instrumentului nu va avea un impact asupra potențării puterii de negociere, întrucât instrumentul nu a fost niciodată preconizat pentru aceste țări. Neincluderea acestor țări din domeniul de aplicare va clarifica și mai mult faptul că scopul instrumentului este de a exercita presiuni asupra partenerilor comerciali majori pentru a deschide și mai mult piețele lor de achiziții publice pentru operatorii din UE. Neaplicarea la IMM-urile europene va reduce și mai mult sarcina administrativă pentru operatorii economici respectivi, în conformitate cu politica generală privind IMM-urile a UE.

–Posibilitatea de a viza teritoriile la nivel regional sau local are scopul de a diferenția teritoriile și permite un răspuns proporțional în cazul în care măsurile discriminatorii există doar la nivelul subcentral (și anume, autorități de stat, administrații publice regionale și municipale), cu scopul de a le determina să-și deschidă procedurile de ofertarea pentru ofertanții din UE.

–Scurtarea termenelor pentru anchetele desfășurate de Comisie constituie un răspuns la îngrijorarea reprezentată de procedurile de lungă durată aferente în special pilonului descentralizat, în cadrul căruia autoritățile contractante ar fi trebuit, în cursul unei proceduri de achiziții în curs de desfășurare, să aștepte încheierea anchetei și decizia Comisiei. Ajustarea calendarului pentru restul procedurii centralizate ar trebui să contribuie la accelerarea etapei de anchetă din cadrul procedurii.

–Publicarea constatărilor Comisiei referitoare la barierele din calea comerțului în țări terțe ar trebui să contribuie la crearea unor noi dinamici în vederea eliminării lor.

–După cum s-a preconizat deja în propunerea inițială, IPI va cuprinde, de asemenea, concesiunile, în măsura în care acestea sunt cuprinse în noua directivă privind concesiunile. Normele privind concesionarea nu determină dacă anumite activități trebuie să fie efectuate de entități publice sau private, ci se axează pe normele pe care entitățile publice trebuie să le aplice atunci când achiziționează bunuri și servicii.

Eficacitate

Modificările propuse vor crește eficacitatea instrumentului.

Clarificarea normelor: Raportul de evaluare a impactului a evidențiat eficiența soluțiilor propuse inițial cu privire la obiectivul de a clarifica normele privind accesul pe piața de achiziții publice din UE pentru ofertele din afara UE. Cu toate acestea, el a indicat, de asemenea, o serie de deficiențe legate de caracterul facultativ al pilonului descentralizat, care ar putea conduce la o diversificare a modelelor de utilizare și la o fragmentare a pieței interne 6 . Propunerea modificată va atinge în continuare obiectivul inițial de a se clarifica normele aplicabile, iar Comisia va continua să aibă ultimul cuvânt cu privire la utilizarea măsurilor restrictive. În plus, prin eliminarea pilonului descentralizat, aplicarea normelor va fi mai simplă și mai armonizată, iar marja de eroare cauzată de autoritățile/entitățile contractante care aplică măsurile restrictive va fi mai mică. Reducerea termenelor pentru ancheta Comisiei va asigura existența mai timpurie a clarității cu privire faptul că se vor lua sau nu măsuri restrictive.

Potențarea puterii de negociere: Eliminarea pilonului descentralizat și limitarea la prețuri de penalizare comportă un anumit risc de reducere a potențării puterii de negociere. Cu toate acestea, principalul efect de potențare a puterii de negociere al propunerii inițiale a derivat din pilonul centralizat, care este menținut. Comisia va continua să fie în măsură în orice moment să utilizeze capacitatea sa de a limita accesul pe piață ca o amenințare și să înceapă o anchetă vizând comportamentul discriminator. În plus, propunerea modificată va permite adoptarea unor măsuri mai direcționate, printre altele, prin prevederea posibilității de a limita măsurile restrictive la teritoriile anumitor niveluri subcentrale ale administrației publice. Limitarea la prețuri de penalizare ca o formă mai puțin extremă de închidere a pieței, care au fost deja evaluate în evaluarea inițială a impactului, garantează că piețele UE vor rămâne deschise, în principiu, permițând, în același timp, măsuri țintite atunci când este necesar.

Eficiență

Modificările propuse vor crește eficiența instrumentului.

Sarcina administrativă: Modificările propuse reduc sarcina administrativă. Evaluarea impactului a estimat costurile în legătură cu procesul de notificare din cadrul procedurii descentralizate la o valoare de 3,5 milioane EUR 7 . Eliminarea pilonului descentralizat, inclusiv termenele sale, înlătură toate riscurile potențiale legate de procesul de notificare identificate în evaluarea impactului. Autorizarea statelor membre de a efectua o preselecție a autorităților/entităților contractante care vor fi obligate să aplice măsura va contribui la asigurarea faptului că entitățile cu capacități administrative limitate nu vor trebui să aplice măsura. În măsura în care raportul de evaluare a impactului a identificat un risc potențial de sporire a sarcinii administrative pentru autoritățile/entitățile contractante ca urmare a dispoziției privind ofertele anormal de mici 8 , eliminarea articolului 7 inițial va înlătura acest risc. Datorită dimensiunii și capacității lor limitate, IMM-urile se confruntă adesea cu probleme speciale din cauza procedurilor greoaie. Întrucât valoarea mare a pragului determină deja o probabilitate mai mică ca societățile mai mici să fie vizate de instrument, neaplicarea acestuia la IMM-urile europene va reduce și mai mult sarcina administrativă pentru operatorii economici respectivi, în conformitate cu politica generală privind IMM-urile a UE.

Riscul de represalii: Modificările propuse vor permite să se vizeze acele teritorii ale unui stat terț care sunt, de fapt, responsabile pentru măsurile discriminatorii fără necesitatea de a viza țara terță în întregime. Această posibilitate a unor măsuri mai bine direcționate și mai justificabile va reduce și mai mult riscul de represalii.

Finanțe publice: Astfel cum s-a afirmat în evaluarea impactului, impactul general al instrumentului asupra finanțelor publice este neglijabil 9 . Cu toate acestea, reducerea mai mare a domeniului de aplicare va limita și mai mult acest impact.

Coerență

Raportul de evaluare a impactului a evidențiat faptul că coerența politicii comerciale a UE și piața internă a UE sunt mai bine conservate în cazul în care deciziile sunt luate la nivelul UE, adică în deplină cunoștință de cauză cu privire la toate consecințele juridice, economice și politice, fără a permite practici diferite în modul de tratare a bunurilor și serviciilor străine în UE 10 . Prin eliminarea pilonului descentralizat, Comisia își consolidează controlul asupra aplicării măsurilor restrictive și, prin urmare, reduce riscurile unei puneri în aplicare eronate a normelor. Prin urmare, propunerea modificată va îmbunătăți coerența politicii comerciale a UE și a pieței interne a UE și respectarea angajamentelor internaționale ale UE.

Cerința privind evaluarea impactului este, prin urmare, îndeplinită.

5.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea în sine nu are implicații bugetare. Sarcinile suplimentare care revin Comisiei pot fi duse la îndeplinire cu resursele existente.

6.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Propunerea conține o clauză de reexaminare.

7.Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 1 definește obiectul și domeniul de aplicare. Textul din propunerea inițială a fost ajustat pentru a reflecta eliminarea pilonului descentralizat. Dispoziția a cunoscut, de asemenea, o serie de modificări de ordin lingvistic pentru a-i spori claritatea. În plus, dispoziția include o clarificare, care prevede că statele membre nu pot restricționa în plus accesul operatorilor economici străini față de ceea ce este prevăzut pe baza prezentului regulament. După cum s-a preconizat deja în propunerea inițială, IPI va cuprinde, de asemenea, concesiunile, în măsura în care acestea sunt cuprinse în noua directivă privind concesiunile. Merită notat că normele privind concesionarea nu determină dacă anumite activități trebuie să fie efectuate de entități publice sau private, ci se axează pe normele pe care entitățile publice trebuie să le aplice atunci când apelează la piață pentru a achiziționa bunuri și servicii.

Articolul 2 conține definiții relevante, majoritatea fiind preluate din directivele UE privind achizițiile publice. Unele formulări care nu mai sunt utilizate în proiectul de regulament au fost eliminate. Propunerea modificată nu utilizează expresia „lipsă de reciprocitate substanțială”, în schimb face referire la „măsuri sau practici restrictive și discriminatorii în materie de achiziții publice”.

Articolul 3 stabilește, în scopul aplicării prezentului regulament, regulile de origine aplicabile bunurilor și serviciilor achiziționate de autoritățile/entitățile contractante. În conformitate cu angajamentele internaționale ale UE, regulile de origine pentru bunuri și servicii sunt coerente cu regulile de origine nepreferențială, astfel cum sunt definite în Codul Vamal al UE 11 . Originea unui serviciu este definită pe baza normelor relevante din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la dreptul de stabilire și a definițiilor prevăzute în Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS) la articolul XXVIII. Unele ajustări în textul inițial au fost efectuate cu scopul de a spori claritatea sa.

Articolul 4 clarifică scutirea de la aplicarea instrumentului în ceea ce privește bunurile și serviciile originare din LDCs. Propunerea modificată extinde scutirea pentru a viza bunuri și servicii originare din acele țări în curs de dezvoltare care sunt considerate vulnerabile din cauza lipsei de diversificare și a integrării insuficiente în sistemul comercial internațional și în economia mondială, astfel cum sunt definite în anexa VII la Regulamentul SGP 12 .

Articolul 5 din propunerea inițială este redundant în contextul propunerii modificate și, prin urmare, este eliminat. Propunerea modificată include un nou articol 5 privind scutirea de la aplicarea instrumentului la IMM-urile europene conform definiției din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei 13 . Pentru a evita eludarea de către așa-numitele societăți de tip „cutie poștală”, prevederea se referă în mod explicit la nivelul de activități comerciale din cadrul pieței interne.

Articolul 6 inițial de instituire a unei proceduri descentralizate se elimină. Noul articol 6 stabilește norme referitoare la ancheta Comisiei și la termene care trebuie respectate. Propunerea modificată a redus prima parte a perioadei de anchetă și, în schimb, a prelungit posibila perioadă suplimentară, pentru ca regula principală privind termenele să fie mai strictă. Articolul clarifică faptul că constatările Comisiei sunt puse la dispoziția publicului. Articolul 7 din propunerea inițială a prevăzut o obligație a autorităților contractante de a informa ofertanții și Comisia în cazurile în care vor accepta o ofertă anormal de mică. Prin eliminarea pilonului descentralizat, această dispoziție și-a pierdut relevanța în regulament și, prin urmare, se elimină. Noul articol 7 prevede norme cu privire la consultările cu țări terțe și eventuale măsuri de luat de către Comisie, după ce s-a concluzionat, pe baza unei anchete privind achizițiile, că țara terță în cauză a adoptat sau menține măsuri sau practici discriminatorii și restrictive în materie de achiziții publice.

Articolul 8 din propunerea inițială a prevăzut normele care reglementează pilonul centralizat, care, în propunerea modificată, au fost mutate la articolul 9. Noul articol 8 introduce măsuri de ajustare a prețurilor și prevede care sunt țările terțe cărora li se poate aplica o astfel de măsură.

Articolul 9 din propunerea inițială a reglementat mecanismul de consultare cu țările terțe în situațiile în care s-au constatat practici restrictive dovedite privind achizițiile publice, o dispoziție care în prezent se află la articolul 7 din propunerea modificată. Noul articol 9 prevede că statele membre sugerează autoritățile contractante care trebuie să pună în aplicare măsura de ajustare a prețurilor. Pentru a se asigura luarea unor măsuri de un nivel corespunzător și faptul că punerea în aplicare se face într-un mod echilibrat între statele membre, Comisia stabilește entitățile vizate. În cazul în care nu este transmisă o listă cu entități sau în care lista transmisă nu corespunde prețului stabilit prin măsura adoptată, Comisia poate, din proprie inițiativă, să întocmească o astfel de listă.

Noul articol 10 reglementează retragerea și suspendarea măsurilor. Articolul prevede, de asemenea, că Comisia pune la dispoziția publicului concluziile sale cu privire la măsurile de remediere sau corective luate de țara terță în cauză.

Articolul 11 din propunerea inițială prevede norme privind retragerea sau suspendarea măsurilor restrictive adoptate. Noul articol 11 descrie normele privind aplicarea de măsuri de ajustare a prețurilor. Prețul de penalizare se aplică numai procedurii de evaluare și nu prețului final.

Articolul 12 din propunerea inițială stabilește norme referitoare la transmiterea de informații către ofertanți cu privire la aplicarea unor măsuri restrictive adoptate de Comisie în contextul procedurilor de achiziții publice individuale. Noul articol 12 prevede posibilele excepții de la aplicarea măsurilor de ajustare a prețurilor, care, în propunerea inițială, au fost menționate la articolul 13. Respectivele excepții rămân neschimbate.

Articolul 13 din propunerea inițială descrie condițiile în care autoritățile/entitățile contractante sunt autorizate să ignore măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament. Noile articole 13 și 14 stabilesc normele cu privire la căile de atac în caz de încălcare a dispozițiilor regulamentului și procedura comitetului în procesul de luare a deciziilor, care, în propunerea inițială, au fost stabilite la articolele 16 și 17.

Articolele 14 și 15 din propunerea inițială prevăd delegarea de competențe Comisiei pentru a adopta acte delegate pentru a actualiza o anexă la regulament care era menită să reflecte încheierea unor noi acorduri internaționale de către Uniune în domeniul achizițiilor publice. Având în vedere că pilonul descentralizat se elimină, nu mai există nevoia unei anexe prin care să se identifice acordurile comerciale relevante în vigoare. Deciziile adoptate de Comisie care prin care se aplică măsuri de ajustare a prețurilor vor conține informațiile necesare cu privire la domeniul de aplicare al angajamentelor UE față de țările terțe.

Articolele 18 și 19 din propunerea inițială se refereau confidențialitate și la o obligație a Comisiei de a raporta Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea regulamentului. Aceste dispoziții sunt în prezent în articolele 15 și 16 din propunerea modificată.

Fostul articol 20 a devenit în prezent articolul 17 din propunerea modificată. El prevede abrogarea articolelor 85 (fostul articol 58) și 86 (fostul articol 59) din Directiva 2014/25/UE privind utilitățile publice (2004/17/CE). Fostul articol 21 și noul articol 18 stabilesc data intrării în vigoare a regulamentului.

2012/0060 (COD)

Propunere modificată de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice a Uniunii și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele achizițiilor publice din țări terțe

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 14 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 15 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prevede că Uniunea trebuie definește și urmărește politici și acțiuni comune și acționează pentru asigurarea unui nivel înalt de îmbunătățește cooperarea în toate domeniile relațiilor internaționale, în scopul, printre altele, de a încuraja integrarea tuturor țărilor în economia mondială, inclusiv prin eliminarea treptată a barierelor în calea comerțului internațional.

(2)În temeiul articolului 206 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Uniunea, prin stabilirea unei uniuni vamale, trebuie să contribuie, în interesul comun, la dezvoltarea armonioasă a comerțului mondial, la eliminarea treptată a restricțiilor în calea schimburilor comerciale internaționale și a investițiilor străine directe, precum și la reducerea barierelor vamale și de altă natură.

(3)În conformitate cu articolul 26 din Tratatul privind funcționarea Uniunii EuropeneTFEU, Uniunea trebuie să adopte măsuri pentru instituirea sau asigurarea funcționării pieței interne, care cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în care libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor este asigurată în conformitate cu dispozițiile tratatelor.

(4)Articolul III: 8 din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 și articolul XIII din Acordul General privind Comerțul cu Servicii exclud achizițiile publice din principalele discipline multilaterale ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

(5)Acordul multilateral al OMC revizuit privind achizițiile publice prevede doar un acces limitat al întreprinderilor din Uniune la piețele de achiziții publice din țări terțe și se aplică doar unui număr limitat de membri ai OMC, care sunt părți la acordul respectiv. Acordul revizuit privind achizițiile publice a fost încheiat de Uniune în decembrie 2013.

(56)În cadrul Organizației Mondiale a Comerțului OMC și prin relațiile sale bilaterale, Uniunea susține o deschidere ambițioasă a piețelor internaționale ale achizițiilor publice ale Uniunii și ale partenerilor săi comerciali, într-un spirit de reciprocitate și de avantaje pentru toate părțile.

(7)În cazul în care țara în cauză este parte la Acordul OMC privind achizițiile publice sau a încheiat un acord comercial cu UE care include dispoziții referitoare la achizițiile publice, Comisia ar trebui să urmeze procedurile privind mecanismele de consultare și/sau procedurile de soluționare a litigiilor stabilite în acordul respectiv dacă practicile restrictive se referă la achizițiile care fac obiectul unor angajamente privind accesul pe piață asumate de țara în cauză față de Uniune.

(68)Multe țări terțe sunt reticente față de deschiderea propriilor piețe de achiziții publice și de concesiuni pentru concurența internațională sau față de a-și deschide piețele respective mai mult decât au făcut-o până în prezent. În consecință, operatorii economici din Uniune se confruntă cu practici restrictive de achiziții publice din partea multor parteneri comerciali ai Uniunii. Respectivele practici restrictive privind achizițiile publice duc la pierderea unor oportunități comerciale importante.

(79)Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului 16  din 26 februarie 2014 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii conține doar câteva dispoziții referitoare la dimensiunea externă a politicii de achiziții publice a Uniunii, în special articolele 58 85și 5986 din Directiva 2004/17/CE. Aceste dispoziții au însă doar o sferă de aplicare limitată și , din cauza lipsei orientărilor, nu sunt aplicate prea mult de entitățile contractantear trebui înlocuite.

(8)În conformitate cu articolul 207 din TFUE, politica comercială comună în domeniul achizițiilor publice trebuie să se bazeze pe principii uniforme.

(110)Regulamentul (UE) nr. 654/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 17 stabilește norme și proceduri pentru a se asigura exercitarea drepturilor conferite Uniunii în cadrul acordurilor comerciale internaționale încheiate de Uniune. Nu există norme și proceduri pentru stabilirea modului de tratare a bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul acestor acorduri internaționale.

(911)În interesul securității juridice a operatorilor economici din Uniune și din țările terțe, și a autoritățile contractante și /entitățile contractante, angajamentele internaționale referitoare la accesul pe piață pe care și le-a asumat Uniunea Europeană față de față de țările terțe în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor trebuie să se reflecte în ordinea juridică a UE, asigurând astfel aplicarea eficientă a acestora. Comisia trebuie să elaboreze niște orientări referitoare la aplicarea angajamentelor internaționale existente ale Uniunii Europene privind accesul pe piață. Aceste orientări trebuie actualizate periodic și trebuie să ofere informații ușor de folosit.

(102)Obiectivele de a îmbunătăți accesul operatorilor economici din UniuneEU pe piețele achizițiilor publice și ale concesiunilor din anumite țări terțe protejate prin măsuri sau practici restrictive și discriminatorii referitoare la achiziții publice și de a menține condiții egale de concurență în cadrul pieței unice europeneinterne impun referirea la regulile de origine nepreferențială stabilite în legislația vamală a UE, astfel încât autoritățile contractante și entitățile contractante să știe dacăca tratarea bunurile și serviciile din țări terțe care nu fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii. să fie armonizată în întreaga Uniune Europeană.

(113)În acest scop, regulile de origine trebuie stabilite astfel încât autoritățile/entitățile contractante să știe dacă bunurile și serviciile fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii Europene. Originea unui bun trebuie stabilită în conformitate cu articolele 22-26 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 18 , al Parlamentului European și al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar. În conformitate cu acest regulament, bunurile trebuie considerate ca fiind bunuri din Uniune atunci când sunt obținute sau produse în întregime în Uniune. Bunurile în producerea cărora au intervenit una sau mai multe țări terțe sunt considerate originare din țara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanțiale, justificate economic, efectuată într-o întreprindere echipată în acest scop și din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricație important. 

(14)Originea unui serviciu trebuie stabilită pe baza originii persoanei fizice sau juridice care îl prestează. Orientările menționate în considerentul 9 trebuie să vizeze aplicarea în practică a regulilor de origine.

(15)Ținând cont de obiectivul global de politică a Uniunii de a sprijini creșterea economică a țărilor în curs de dezvoltare și integrarea acestora în lanțul valoric global, care stă la baza instituirii de către Uniune a unui sistem generalizat de preferințe, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 19 , prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ofertelor în cazul cărora peste 50 % din valoarea totală a ofertei este constituită din bunuri și servicii originare, în conformitate cu normele de origine nepreferențiale aplicabile în Uniune, din țări cel mai puțin dezvoltate care beneficiază de regimul „Totul în afară de arme” sau din țări în curs de dezvoltare care sunt considerate a fi vulnerabile din cauza lipsei de diversificare și a integrării insuficiente în sistemul comercial internațional conform definițiilor respective din anexele IV și VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012.

(167)Având în vedere obiectivul general al politicii Uniunii de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ofertelor transmise de IMM-urile stabilite în Uniune și angajate în operațiuni comerciale substanțiale, care implică o legătură directă și efectivă cu economia a cel puțin unui stat membru. 

(12)Comisia trebuie să evalueze dacă ar trebui să aprobe excluderea, de către autoritățile/entitățile contractante în sensul Directivelor [2004/17/CE, 2004/18/CE și al Directivei [….] a Parlamentului European și a Consiliului din [….]…. privind atribuirea contractelor de concesiune, din procedurile de atribuire a contractelor, în ceea ce privește contractele cu o valoare estimată egală cu sau mai mare de 5 000 000 EUR, a bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul angajamentelor internaționale asumate de Uniunea Europeană.

(13)Din considerente de transparență, autoritățile/entitățile contractante care intenționează să își utilizeze competențele, în conformitate cu prezentul regulament, pentru a exclude ofertele ce conțin bunuri și/sau servicii originare din afara Uniunii Europene, în cadrul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a bunurilor sau serviciilor respective din procedurile de atribuire a contractelor trebuie să informeze operatorii economici în legătură cu acest lucru prin anunțul de participare publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(14)Pentru a permite Comisiei să ia o decizie cu privire la excluderile de bunuri și servicii provenite din țări terțe care nu fac obiectul angajamentelor internaționale ale Uniunii, autoritățile/entitățile contractante trebuie să notifice Comisia, printr-un formular standard care să conțină suficiente informații pentru a permite luarea unei decizii de către aceasta, cu privire la intenția lor de a exclude aceste bunuri și servicii.

(15)Pentru contractele a căror valoare estimată este egală cu sau mai mare de 5 000 000 EUR, Comisia trebuie să aprobe excluderea planificată dacă acordul internațional privind accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice existent între Uniune și țara de unde sunt originare bunurile și/sau serviciile conține, pentru bunurile și/sau serviciile pentru care este propusă excluderea respectivă, rezerve explicite privind accesul pe piață formulate de Uniune. Dacă nu există un astfel de acord, Comisia trebuie să aprobe excluderea dacă țara terță menține măsuri restrictive referitoare la achiziții publice care duc la o lipsă a reciprocității substanțiale în privința deschiderii pieței între Uniune și respectiva țară terță. Trebuie să se considere că lipsește o reciprocitate substanțială atunci când măsurile restrictive referitoare la achiziții duc la discriminări grave și repetate ale operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din UE.

(1617)Atunci când evaluează existența unor măsuri sau practici restrictive și/sau discriminatorii în domeniul achizițiilor publice unei lipse a reciprocității substanțiale într-o țară terță, Comisia trebuie să examineze în ce măsură legislația referitoare la achizițiile publice achizițiile publice și concesiunile din țara în cauză asigură transparența în conformitate cu standardele internaționale în domeniul achizițiilor publice și împiedică orice fel de discriminare a bunurilor, serviciilor și operatorilor economici din Uniune. În plus, Comisia trebuie să examineze în ce măsură autoritățile publice și/contractante sau entitățile contractante individuale mențin sau adoptă practici discriminatorii față de bunurile, serviciile și operatorii economici din Uniune.

(15)18)Dat fiind că accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața achizițiilor publice din Uniune se încadrează în domeniul de aplicare al politicii comerciale comune, statele membre și sauautoritățile/entitățile contractante ale acestora nu trebuie să poată restricționa accesul bunurilor sau al serviciilor din țări terțe la propriile proceduri de achiziții prin niciun fel de alte măsuri decât cele prevăzute în prezentul regulament.

(19)Având în vedere dificultatea mai mare a autorităților/entităților contractante de a evalua explicațiile ofertanților, în contextul ofertelor care conțin bunuri și/sau servicii provenind din afara Uniunii Europene în cazul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a acestor bunuri sau servicii, este necesar să se asigure o mai mare transparență în tratarea ofertelor anormal de scăzute. Pe lângă normele prevăzute la articolul 69 din Directiva privind achizițiile publice și la articolul 79 din Directiva privind achizițiile realizate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, autoritatea/entitatea contractantă care intenționează să accepte o astfel de ofertă anormal de scăzută trebuie să-i informeze pe ceilalți ofertanți în scris în legătură cu acest lucru, inclusiv cu privire la motivele caracterului anormal de scăzut al prețului sau al costurilor percepute. Acest fapt permite ofertanților respectivi să contribuie la o evaluare mai exactă a capacității ofertantului câștigător de a executa pe deplin contractul în condițiile prevăzute în documentația aferentă procedurii de achiziții. Prin urmare, aceste informații suplimentare ar duce la crearea unor condiții de concurență mai echitabile pe piața UE a achizițiilor publice.

(20)19)Comisia trebuie să poată iniția în orice moment, din proprie inițiativă sau în urma unei cereri a părților interesate ori a unui stat membru, o anchetă externă în materie de achiziții cu privire la măsurile sau practicile restrictive de achiziții pe care se presupune că le-ar adopta sau menține o țară terță. În special, aceasta trebuie să țină seama de faptul că Comisia a aprobat o serie de excluderi planificate referitoare la o țară terță în temeiul articolului 6 alineatul (2) din prezentul regulament. Aceste proceduri de anchetă nu trebuie să aducă atingere Regulamentului (CUE) nr. 3286/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 654/2014 al Parlamentului European și al Consiliuluiprivind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

(21)20)În cazul în care Comisia, pe baza informațiilor aflate la dispoziția sa, are motive să creadă că o țară terță a adoptat sau menține o practică restrictivă de achiziții publice, aceasta trebuie să poată iniția o anchetă. Dacă se confirmă existența unei măsuri sau practici restrictive și/sau discriminatorii privind achizițiile publice într-o țară terță, Comisia trebuie să invite țara în cauză să participe la consultări cu scopul de a ameliora oportunitățile de achiziții pentru operatorii economici, bunuri și servicii din Uniune în ceea ce privește cadrul achizițiilor publice din țara respectivă.

(18)21)Este de cea mai mare importanță ca ancheta să se desfășoare în mod transparent. Prin urmare, ar trebui să se pună la dispoziția publicului un raport privind principalele constatări ale anchetei.

(19)Dacă se confirmă existența unei practici restrictive privind achizițiile publice într-o țară terță, Comisia trebuie să invite țara în cauză să participe la consultări cu scopul de a ameliora oportunitățile de achiziții pentru operatorii economici, bunuri și servicii în cadrul achizițiilor publice din țara respectivă.

(2222)Dacă consultările cu țara în cauză nu duc la o ameliorare suficientă a oportunităților de achiziții pentru operatorii economici, bunurile și serviciile din UE Uniune într-un termen rezonabil, Comisia ar trebui să poată adopta, dacă este cazultrebuie să iamăsuri, ajustări ale prețurilor restrictiveadecvate care să se aplice ofertelor transmise de operatori economici originari din țara respectivă și/sau bunurilor și serviciilor originare din țara respectivă.

(23)Aceste măsuri ar trebui să se aplice doar în scopul pot implica excluderea obligatorie a anumitor bunuri și servicii din țări terțe din procedurile de achiziții publice din Uniunea Europeană sau pot aplica evaluării ofertelor vizând bunuri sau servicii originare din țara o penalizare obligatorie privind prețulrespectivă. penalty. Pentru a evita eludarea acestor măsuri, este posibil să fie necesară și vizarea excluderea anumitor persoane juridice aflate sub control străin sau în proprietate străină care, deși sunt stabilite în Uniunea Europeană, care nu sunt implicate în activități comerciale semnificative astfel încât să aibă o legătură directă și efectivă cu economia cel puțin a unui stat membru în cauză. Măsurile adecvate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu practicile restrictive de achiziții pentru care sunt aplicate.

(24)Comisia trebuie să poată împiedica o excludere planificată să producă un posibilMăsurile de ajustare a prețurilor nu trebuie să aibă un efect negativ asupra negocierilor comerciale aflate în desfășurare cu țara în cauză. Prin urmare, Comisia trebuie să poată adopta, în cazul în care o țară se angajează în negocieri importante cu Uniunea în ceea ce privește accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice, Comisia poate suspenda șimăsurile în cursul negocierilor.Comisia consideră că există perspective rezonabile de a elimina practicile restrictive de achiziții publice în viitorul apropiat, un act de punere în aplicare care să prevadă că bunurile și serviciile din țara respectivă nu trebuie excluse din procedurile de atribuire a contractelor pentru o perioadă de un an.

(26)În contextul politicii globale a Uniunii referitoare la țările cel mai puțin dezvoltate prevăzută, printre altele, în Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului din 22 iulie 2008 de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2011, este necesar ca bunurile și serviciile din aceste țări să fie asimilate bunurilor și serviciilor din Uniune.

(25)Pentru a simplifica aplicarea unei măsuri de ajustare a prețurilor de către autoritățile contractante sau entitățile contractante, ar trebui să existe prezumția că toți operatorii economici originari dintr-o țară terță cu care nu există un acord privind achizițiile publice vor face obiectul măsurii, cu excepția cazului în care pot dovedi că mai puțin de 50 % din valoarea totală a ofertei lor este constituită din bunuri sau servicii originare din țara terță în cauză.

(26)Statele membre sunt cele mai în măsură să identifice autoritățile contractante sau entitățile contractante sau categoriile de autorități contractante sau entități contractante care ar trebui să aplice măsura de ajustare a prețurilor. Pentru a se asigura că acțiunea se întreprinde la un nivel adecvat și că se efectuează o repartizare echitabilă a sarcinii între statele membre, Comisia ar trebui să ia decizia finală pe baza unei liste transmise de fiecare stat membru. Dacă este necesar, Comisia poate stabili o listă din proprie inițiativă.

(27)Este imperativ ca autoritățile/entitățile contractante să aibă acces la o gamă de produse de înaltă calitate care să le îndeplinească cerințele în privința achizițiilor la un preț competitiv. De aceea, autoritățile/entitățile contractante trebuie să poată să nu aplice anula măsurile de ajustare a prețurilor de limitare a accesului unor bunuri și servicii care nu fac obiectul unor acorduri dacă nu sunt disponibile bunuri sau servicii din Uniune și/sau care fac obiectul unor acorduri și care îndeplinesc cerințele autorității/entității contractante de a proteja interesele publice esențiale, de exemplu în domeniile siguranței și sănătății publice, sau dacă aplicarea măsurii ar duce la o creștere disproporționată a prețului sau a costurilor contractului.

(28)Dacă autoritățile/entitățile contractante aplică în mod necorespunzător excepțiile de la măsurile de ajustare a prețurilor de limitare a accesului bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri, Comisia trebuie să poată aplica mecanismul de remediere prevăzut la articolul 3 din Directiva 89/665/CEE a Consiliului 20  privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări sau la articolul 8 din Directiva 92/13/CEE a Consiliului 21 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor. În același scop,În plus, contractele încheiate cu un operator economic cu încălcarea deciziilor Comisiei privind excluderile planificate notificate de autoritățile/entitățile contractante sau cu încălcarea măsurilor de ajustare a prețurilor de limitare a accesului bunurilor și al serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri trebuie declarate să fie lipsite de efecte. în sensul Directivei 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(2731)Pentru a reflecta în ordinea juridică a Uniunii Europene angajamentele internaționale privind accesul pe piață asumate în domeniul achizițiilor publice după adoptarea prezentului regulament, trebuie să se confere Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la modificări ale listei acordurilor internaționale anexate la prezentul regulament. De o importanță deosebită este faptul că, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia trebuie să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să garanteze transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(3029)Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să-i fie conferite competențe de executare. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 22 din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

(30)Procedura de examinare trebuie utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare în ceea ce privește adoptarea, retragerea sau suspendarea sau reinstituirea unei măsuri de ajustare a prețurilor. 

(2931)Procedura de consultare trebuie utilizată pentru adoptarea unor acte de punere în aplicare de adaptare a, pentru întocmirea formularelor standard pentru publicarea anunțurilor privind contractele sau concesiunile. transmiterea de notificări către Comisie și originea bunurilor sau a serviciilor. Aceste decizii nu au niciun impact din punct de vedere financiar și nici din punctul de vedere al naturii și sferei obligațiilor care decurg din prezentul regulament. Dimpotrivă, aceste acte sunt caracterizate de un scop pur administrativ și servesc la facilitarea aplicării normelor stabilite prin prezentul regulament.

(302)Raportarea regulată pe care o realizează Comisia trebuie să monitorizezetransmită, cel puțin o dată la trei ani, un raport privind aplicarea și eficiența procedurilor stabilite în baza prezentului regulament.

(313)În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și adecvat, în vederea realizării obiectivului fundamental de a institui o politică externă comună în domeniul achizițiilor publice, să se stabilească norme comune cu privire la tratamentul aplicat ofertelor care includ bunuri și servicii care nu fac obiectul angajamentelor internaționale ale UniuniiEuropene. Prezentul regulament privind accesul operatorilor economici, al bunurilor și serviciilor din țări terțe nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 al treilea al patrulea alineat din Tratatul privind Uniunea Europeană,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I
Dispoziții generale


Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament stabilește norme referitoare la stabilește măsuri menite să îmbunătățească accesul operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din Uniune la piețele achizițiilor și concesiunilor publice ale țărilor terțe. El stabilește proceduri în baza cărora Comisia realizează anchete privind măsuri sau practici presupus restrictive și discriminatorii adoptate sau menținute de țări terțebunurilor și al serviciilor din țări terțe la procedura de atribuire de împotriva operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din Uniune și inițiază consultări cu țările terțe în cauză.

Regulamentul prevede posibilitatea aplicării unor măsuri de ajustare a prețurilor în cazul anumitor oferte pentru contracte pentru executarea unor lucrări sau a unei lucrări, pentru furnizarea de bunuri și /sau prestarea de servicii și pentru concesiuni, de către autorități/entități contractante din Uniune și stabilește proceduri de sprijinire a negocierilor pe tema accesului pe baza originii operatorilor economici, a bunurilor și sau a serviciilor din Uniune în cauză.la piețele de achiziții publice din țări terțe.

2.Prezentul regulament se aplică contractelor reglementate prin următoarele acte:

(a)Directiva 2014/23/UE 23  [2004/17/CE];

(b)Directiva 2014/24/UE [2004/18/CE];  24

(c)Directiva 2014/25/UE [201./… (privind atribuirea contractelor de concesiune].

3.Prezentul regulament se aplică atribuirii contractelor de furnizare de bunuri și/sau servicii și atribuirii concesiunilor de lucrări și servicii. El se aplică numai în cazul în care bunurile sau serviciile sunt achiziționate pentru uz public. Regulamentul nu se aplică în cazul în care bunurile sunt achiziționate și nu în scopul revânzării ori în vederea utilizării în producția de bunuri sau în prestarea de servicii în scopul vânzării. Regulamentul nu se aplică în cazul în care serviciile sunt achiziționate în scopul revânzării ori în vederea utilizării în furnizarea de servicii în scopul vânzării.

4.Prezentul regulament se aplică numai în ceea ce privește măsurile sau practicile restrictive și/sau discriminatorii în materie de achiziții implementate de către o țară terță vizând achizițiile de bunuri și servicii care nu fac obiectul unor acorduri. Aplicarea prezentului regulament nu aduce atingere obligațiilor internaționale ale Uniunii.

5.Statele membre, autoritățile lor contractante și entitățile lor contractante nu aplică alte măsuri restrictive vizând operatori economici, bunuri și servicii din țări terțe decât cele prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 2

Definiții

1.În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„operator economic” „furnizor” înseamnă persoanele fizice sau juridice sau entitățile publice sau un grup de astfel de persoane și/sau entități, inclusiv orice asociere temporară de întreprinderi, care transmite o ofertă de executare a unor lucrări și/sau a unei lucrări, de furnizare a unor bunuri sau de prestare a unor servicii pe piață;care oferă pe piață bunuri;

(b)„prestator de servicii” înseamnă persoanele fizice sau juridice care prezintă pe piață oferte pentru executarea unor lucrări sau a unei opere ori servicii;

(bc)„autoritate/entitate contractantă” înseamnă „autoritate contractantă” astfel cum este definită la [articolul 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE, articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE;

(c)și„entitate contractantă” înseamnă entitate „contractantă” astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE și la articolul 7 din Directiva 2014/23/UE articolul 2 din Directiva 2004/17/CE și la articolele 3 și 4 din Directiva 20.. privind atribuirea contractelor de concesiune];

(d)„bunuri sau servicii care fac obiectul unor acorduri” înseamnă un bunuri sau servicii originare din țări cu care Uniunea a încheiat un acord internațional în domeniul achizițiilor publice și/sau al concesiunilor inclusiv angajamente privind accesul pe piață, și în cazul cărora se aplică acordul relevant;Anexa I la prezentul regulament conține o listă a acordurilor relevante;

(e)„bunuri sau servicii care nu fac obiectul unor acorduri” înseamnă un bunuri sau servicii originare din țări cu care Uniunea nu a încheiat un acord internațional în domeniul achizițiilor publice sau al concesiunilor inclusiv angajamente privind la accesul pe piață, precum și bunuri ori servicii originare dintr-o țară cu care Uniunea a încheiat un astfel de acord, dar în cazul cărora nu se aplică acordul relevant.

(f)„măsură” înseamnă orice lege, reglementare sau practică ori o combinație a acestora;

(g)„părți interesate” înseamnă o societate sau o firmă constituită în conformitate cu legislația unui stat membru și care își are sediul social, administrația centrală sau locul principal de desfășurare a activității în Uniune, direct interesată de producția de bunuri sau de furnizarea de servicii care fac obiectul unor măsuri restrictive privind achizițiile publice luate de țări terțe.

2.În sensul prezentului regulament

(f)„măsuri sau practici restrictive și/sau discriminatorii în materie de achiziții publice” înseamnă orice măsură, procedură sau practică legislativă, de reglementare sau administrativă, sau o combinație a acestora, adoptată sau menținută de către autoritățile publice sau de către autoritățile contractante sau entitățile contractante individuale dintr-o țară terță, care conduce la obstrucționarea gravă și recurentă a accesului bunurilor, serviciilor și/sau operatorilor economici din Uniune pe piața de achiziții publice sau concesiuni din țara respectivă.

(ga)termenul „țară” înseamnă poate face referire la orice stat sau teritoriu vamal distinct, fără ca o astfel de calificare desemnare să aibă implicații pentru suveranitate;

(b)termenul „operator economic” include deopotrivă conceptul de furnizor și pe cel de prestator de servicii;

(c)operatorul economic care a depus o ofertă se numește „ofertant”;

(d)executarea unor lucrări și/sau a unei opere în sensul Directivei [2004/17/CE, 2004/18/CE și al Directivei 201./.. privind atribuirea contractelor de concesiune] este considerată, în sensul prezentului regulament, prestare de servicii;

(e)o „penalizare obligatorie privind prețul” se referă la o obligație a entităților contractante de a crește, sub rezerva anumitor excepții, prețul pentru serviciile și/sau bunurile originare din anumite țări terțe care au fost oferite în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor.

(h)IMM-uri înseamnă IMM-uri astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei 25 .

2.În sensul prezentului regulament, executarea unor lucrări și/sau a unei lucrări în sensul Directivei [2004/17/CE, 2004/18/CE și al Directivei 201./.. 2014/25/UE, al Directivei 2014/24/UE și al Directivei 2014/23/UEprivind atribuirea contractelor de concesiune] este , în sensul prezentului regulament,considerată prestare de servicii.

Articolul 3

Regulile de origine

1.Originea unui bun se stabilește în conformitate cu articolele 22-26 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/1992 al Parlamentului European și al Consiliului 26 . din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar.

2.Originea unui serviciu se stabilește pe baza originii persoanei fizice sau juridice operatorului economic care îl prestează.

3.Originea prestatorului de serviciioperatorului economic se consideră a fi:

(a)în cazul unei persoane fizice, țara al cărei resortisant este persoana respectivă sau în care aceasta are drept de ședere permanentă;

(b)în cazul unei persoane juridice, una dintre următoarele:

(i)dacă serviciul nu este prestatîn alt mod decât prin intermediul unei prezențe comerciale în Uniune, țara în care în care este constituită sau este organizată în alt fel persoana juridică în temeiul legislației din țara respectivă și pe teritoriul căreia persoana juridică este implicată în operațiuni comerciale importante;

(2ii)în cazul în care serviciul este prestat prin intermediul unei prezențe comerciale în Uniune, statul membru în care este stabilită persoana juridică și pe teritoriul căruia aceasta este implicată în operațiuni comerciale importante astfel încât să aibă o legătură directă și care implică o legătură directă și efectivă cu economia statului membru în cauză.

În sensul literei (b) punctul (ii) al primului paragraf punctului (2) dacă persoana juridică nu este implicată în operațiuni comerciale importante astfel încât să aibă care implică o legătură directă și efectivă cu economia unui stat membru în cauză, originea persoanelor fizice saujuridice este cea a persoanei sau care dețin, persoanelor care dețin sau controlează juridicăpersoana juridică fizică prestatoare a serviciului.

O persoanăPersoana juridică este considerată căprestatoare a serviciului se consideră a fi: „este deținută” de persoane ale unei anumite țări, în cazul în care dacă mai mult de 50 % din capitalul său social aparține în deplină proprietate persoanelor acestui membru.

O persoană juridică este considerată că esteși a fi „controlată” de persoane dintr-o anumită țară în cazul în caredacă aceste persoane au capacitatea de a-i desemna majoritatea administratorilor sau sunt altfel abilitate să dirijeze legal acțiunile sale.

3.În sensul prezentului regulament, bunurile sau serviciile originare din celelalte țări din Spațiul Economic European decât statele membre trebuie să fie tratate ca și cele originare din statele membre.

Capitolul II
Tratamentul acordat bunurilor și serviciilor care fac obiectul unor acorduri și celor care nu fac obiectul unor acorduri, Oferte anormal de scăzute
Scutiri    

Articolul 4

Tratamentul acordat bunurilor și serviciilor care fac obiectul unor acorduri Exceptări ale bunurilor și serviciilor originare din țările cel mai puțin dezvoltate și din anumite țări în curs de dezvoltare

La atribuirea contractelor pentru executarea unor lucrări și/sau a unei opere, pentru furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, autoritățile/entitățile contractante trebuie să acorde bunurilor și serviciilor care fac obiectul unor acorduri același tratament ca și cel acordat bunurilor și serviciilor originare din Uniunea Europeană.

Ofertele sunt exceptate de la aplicarea prezentului regulament în cazul în care peste 50 % din valoarea totală a unei oferte este constituită din bBunurile sau și/sau serviciile originare din țările cel mai puțin dezvoltate enumerate în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 27 și din țări în curs de dezvoltare considerate vulnerabile din cauza unui deficit de diversificare și a unei insuficiente integrări în sistemul comercial internațional astfel cum se definește în anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012. (CE) nr. 732/2008 sunt tratate ca bunuri și servicii care fac obiectul unor acorduri.

Articolul 5

Reguli de acces pentru bunurile și serviciile care nu fac obiectul unor acorduri Excepții acordate ofertelor transmise de IMM-uri

Bunurile și serviciile care nu fac obiectul unor acorduri pot fi supuse unor măsuri restrictive luate de Comisie:

(a)la cererea unor entități contractante individuale în conformitate cu normele stabilite la articolul 6;

(b)în conformitate cu normele stabilite la articolele 10 și 11.

Ofertele transmise de IMM-uri 28 stabilite în Uniune și angajate în operațiuni comerciale importante care implică o legătură directă și efectivă cu economia a cel puțin unui stat membru sunt exceptate de la aplicarea prezentului regulament.

Articolul 6


Acordarea de competențe autorităților/entităților contractante pentru a exclude ofertele cuprinzând bunuri și servicii care nu fac obiectul unor acorduri

1.La cererea autorităților/entităților contractante, Comisia evaluează dacă este cazul să aprobe, pentru contractele cu o valoare estimată egală cu sau mai mare de 5 000 000 EUR, exclusiv TVA, excluderea din procedurile de atribuire a contractelor a ofertelor care cuprind bunuri sau servicii originare din afara Uniunii, dacă valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a bunurilor sau a serviciilor care constituie oferta, în condițiile prezentate în continuare.

2.Dacă autoritățile/entitățile contractante intenționează să solicite excluderea din procedurile de atribuire a contractelor pe baza alineatului (1), ele indică acest lucru în anunțul de participare pe care îl publică în temeiul articolului 35 din Directiva 2004/18/CE sau al articolului 42 din Directiva 2004/17/CE sau al articolului 26 din Directiva privind atribuirea contractelor de concesiune.

Autoritățile/entitățile contractante solicită ofertanților să furnizeze informații referitoare la originea bunurilor și/sau a serviciilor conținute în ofertă și la valoarea acestora. Acestea acceptă declarațiile de propria răspundere ca dovadă preliminară că ofertele nu pot fi excluse în temeiul alineatului (1). O autoritate contractantă poate cere unui ofertant, în orice moment în timpul procedurii, să depună toate documentele necesare sau o parte a acestora dacă acest lucru se dovedește necesar pentru a se asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să se stabilească formulare standard pentru declarațiile privind originea bunurilor și a serviciilor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (3).

În cazul în care autoritățile/entitățile contractante primesc oferte care îndeplinesc condițiile de la alineatul (1) pentru care intenționează să solicite excluderea din motivul respectiv, ele notifică Comisia. În timpul procedurii de notificare, autoritatea/entitatea contractantă își poate continua analiza ofertelor.

Notificarea trebuie transmisă pe cale electronică utilizându-se un formular standard. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formularele standard. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (3). Formularul standard trebuie să conțină următoarele informații:

(a)numele și datele de contact ale autorității/entității contractante;

(b)descrierea obiectului contractului;

(c)numele și datele de contact ale operatorului economic a cărui ofertă urmează să fie exclusă;

(d)informații privind originea operatorului economic, a bunurilor și/sau a serviciilor și valoarea acestora.

Comisia poate solicita informații suplimentare autorității/entității contractante.

Informațiile respective se transmit în termen de opt zile lucrătoare, începând cu prima zi lucrătoare care urmează datei la care autoritatea/entitatea contractantă respectivă primește cererea de informații suplimentare. Dacă Comisia nu primește niciun fel de informații în acest termen, perioada stabilită la alineatul (3) se suspendă până ce Comisia primește informațiile solicitate.

3.Pentru contractele menționate la alineatul (1), Comisia adoptă un act de punere în aplicare privind aprobarea excluderii planificate în termen de două luni începând cu prima zi lucrătoare care urmează datei la care Comisia primește notificarea. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2). Această perioadă poate fi prelungită o dată cu maximum două luni în cazuri justificate corespunzător, în special dacă informațiile conținute în notificare sau în documentele anexate la aceasta sunt incomplete sau inexacte ori dacă faptele raportate suferă modificări substanțiale. Dacă, la sfârșitul acestei perioade de două luni sau a perioadei prelungite, Comisia nu a adoptat nicio decizie, nici de aprobare, nici de respingere a excluderii, se consideră că excluderea a fost respinsă de Comisie.

4.Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în temeiul alineatului (3), Comisia aprobă excluderea planificată în următoarele cazuri:

(a)dacă acordul internațional privind accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice existent între Uniune și țara din care sunt originare bunurile și/sau serviciile conține, pentru bunurile și/sau serviciile pentru care este propusă excluderea respectivă, rezerve explicite privind accesul pe piață formulate de Uniune;

(b)dacă nu există un acord precum cel menționat la litera (a), iar țara terță menține măsuri restrictive referitoare la achiziții care duc la o lipsă de reciprocitate substanțială în privința deschiderii pieței între Uniune și țara terță în cauză.

În sensul literei (b), se consideră că lipsește o reciprocitate substanțială atunci când măsurile restrictive referitoare la achiziții duc la discriminări grave și repetate ale operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din Uniune.

La adoptarea unor acte de punere în aplicare în temeiul alineatului (3), Comisia nu aprobă o excludere planificată dacă aceasta ar încălca angajamentele privind accesul pe piață asumate de Uniune prin acordurile internaționale încheiate.

5.Atunci când evaluează dacă există o lipsă de reciprocitate substanțială, Comisia analizează următoarele elemente:

(a)măsura în care legislația în materie de achiziții publice din țara în cauză asigură transparența în conformitate cu standardele internaționale în domeniul achizițiilor publice și împiedică discriminarea bunurilor, a serviciilor și a operatorilor economici din Uniune;

(b)măsura în care autoritățile publice și/sau entitățile contractante individuale mențin sau adoptă practici discriminatorii față de bunurile, serviciile și operatorii economici din Uniune.

6.Înainte de a lua o decizie în temeiul alineatului (3), Comisia trebuie să audieze ofertantul sau ofertanții respectivi.

7.Autoritățile/entitățile contractante care au exclus oferte în temeiul alineatului (1) trebuie să indice acest lucru în anunțul privind atribuirea contractelor, pe care îl publică în temeiul articolului 35 din Directiva 2004/18/CE, în temeiul articolului 42 din Directiva 2004/17/CE sau al articolului 27 din Directiva privind atribuirea contractelor de concesiune. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formularele standard pentru anunțurile privind atribuirea contractelor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (3).

8.Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care Comisia a adoptat actul de punere în aplicare privind accesul temporar al bunurilor și serviciilor dintr-o țară implicată în negocieri importante cu Uniunea conform dispozițiilor de la articolul 9 alineatul (4).

Capitolul III
Norme privind ofertele anormal de scăzute

Anchete, consultări și măsuri de ajustare a prețurilor

Articolul 7
Oferte anormal de scăzute

Dacă autoritatea/entitatea contractantă intenționează, în temeiul articolului 69 din Directiva privind achizițiile publice sau al articolului 79 din Directiva privind achizițiile publice efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, după verificarea explicațiilor ofertantului, să accepte o ofertă anormal de scăzută care conține bunuri și/sau servicii originare din afara Uniunii în cazul cărora valoarea bunurilor sau a serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri depășește 50 % din valoarea totală a bunurilor sau a serviciilor care constituie oferta, aceasta îi informează în scris pe ceilalți ofertanți cu privire la acest lucru, incluzând motivele caracterului neobișnuit de scăzut al prețului sau al costurilor percepute.

O autoritate/entitate contractantă poate să nu dezvăluie informații a căror comunicare ar împiedica punerea în aplicare a legislației, ar fi contrară în alt mod interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici, publici ori privați, sau ar putea afecta concurența loială dintre aceștia.

Capitolul IV
Efectuarea unor anchete și a unor consultări de către Comisie și luarea de către aceasta a unor măsuri de limitare temporară a accesului bunurilor și al serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri pe piața UE a achizițiilor publice 

Articolul 8 6

Anchete cu privire la accesul operatorilor economici, al bunurilor și serviciilor din UE pe piețele achizițiilor publice din țările terțe

1.Dacă consideră că este în interesul Uniunii, Comisia poate inițiază în orice moment, din proprie inițiativă sau în urma unei cereri depuse de părțile interesate ori de un stat membru, o anchetă externă în materie de achiziții cu privire la presupusele măsuri și/sau practici restrictive sau discriminatorii referitoare la achiziții.

În special, Comisia ia în considerare dacă au fost aprobate, în temeiul articolului 6 alineatul (3) din prezentul regulament, o serie de excluderi planificate.

Dacă se inițiază o anchetă, Comisia publică un anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prin care invită părțile interesate și statele membre să transmită Comisiei toate informațiile pertinente într-o perioadă de timp specificată.

2.Ancheta menționată la alineatul (1) se desfășoară pe baza criteriilor stabilite la articolul 6.

3.2.Comisia analizează dacă măsurile sau practicile presupus restrictive și/sau discriminatorii referitoare la achizițiile publice au fost adoptate sau sunt menținute de țara terță în cauză pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și de statele membre, și/sau a faptelor constatate de Comisie în timpul anchetei desfășurate sau a ambelor. Evaluarea iar situației trebuie să se încheie în termen de nouă opt luni de la inițierea anchetei. În cazuri justificate corespunzător, acest termen poate fi prelungit cu trei patru luni.

4.3.În situația în careÎn cazul în care în urma anchetei externe în materie de achiziții concluzionează că pretinsele măsuri sau practici restrictive și/sau discriminatorii referitoare la achizițiile publice nu sunt menținute sau că ele nu determină restricții ale accesului operatorilor economici din Uniune sau al bunurilor și serviciilor Uniunii la piețele de achiziții publice sau de concesiuni din țara terță în cauză, Comisia pune capăt adoptă o decizie prin care pune capătanchetei. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17.

4.În cazul în care Comisia a încheiat ancheta sa, ea pune la dispoziția publicului un raport care cuprinde constatările sale principale.

Articolul 97

Consultări cu țări terțe și măsurile luate de Comisie

1.În situația în careAtunci când se constată, în urma unei anchete, că o țară terță menține măsuri sau practici restrictive și/sau discriminatorii, sau adoptă astfel de măsuri sau practici referitoare la achiziții, iar Comisia consideră că interesul UE justifică acest lucru Uniunii este urmărit, aceasta invită țara terțățara în cauză să participe la consultări. Respectivele consultări sunt menite pentru a asigura posibilitatea operatorilor economici, a bunurilor și a serviciilor din Uniune de a participa la procedurile de achiziții pentru atribuirea de contracte de achiziții publice sau de concesiuni în țara respectivă în condiții nu mai puțin favorabile decât cele acordate bunurilor, serviciilor și operatorilor economici naționali din țara respectivă, precum și cu scopul de a asigura aplicarea principiilor transparenței și al tratamentului egal. 

În cazul în careDacă țara terță în cauză refuză invitația de a participa la consultări,Comisia ia măsuri adecvate pe baza datelor disponibile, atunci când adoptă acte de punere în aplicare în temeiul articolului 10 pentru limitarea accesului bunurilor și al serviciilor originare din țara terță respectivă, Comisia ia o decizie pe baza datelor disponibile.

2.În cazul în care țara în cauză este parte la Acordul OMC privind achizițiile publice sau a încheiat un acord comercial cu UE care include dispoziții referitoare la achizițiile publice, Comisia ar trebui să urmeze procedurile privind mecanismele de consultare și/sau procedurile de soluționare a litigiilor stabilite în acordul respectiv dacă practicile restrictive se referă la achizițiile care fac obiectul unor angajamente privind accesul pe piață asumate de țara în cauză față de Uniune.

2.Dacă, după inițierea unei unor consultări, țara în cauză ia măsuri de remediere/ sau corective satisfăcătoare, însă fără a-și asuma noi angajamente privind accesul pe piață, Comisia poate suspenda sau încheia consultările.

Comisia monitorizează aplicarea măsurilor de remediere sau /corective respective, atunci când este cazul, pe baza informațiilor furnizate periodic pe care aceasta le poate solicita țării terțe în cauză.

3.Dacă măsurile de remediere sau /corective luate de țara terță în cauză sunt anulate, suspendate sau puse în aplicare în mod inadecvat, Comisia poate lua următoarele măsuri:

(i) relua sau reîncepe consultările cu țara terță în cauză și/sau

(ii) acționa în temeiul articolului 10 pentru a adoptadecide, printr-un acte de punere în aplicare prin care să limiteze accesul bunurilor și al serviciilor originare dintr-o țară terțăact de punere în aplicare, să impună o măsură de ajustare a prețurilor în temeiul articolului 8.

Actulele de punere în aplicare menționat la punctul (ii) al primului paragrafla primul paragrafse adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 174 alineatul (2).

4.Dacă, după inițierea unei unor consultări, reiese că cel mai adecvat mod de a pune capăt unei practici sau măsuri restrictive și/sau discriminatorii privind achizițiile este încheierea unui acord internațional, se poartă negocieri în conformitate cu dispozițiile articolele 207 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cazul în care o țară s-a angajat în negocieri importante cu Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare care să prevadă că bunurile și serviciile din respectiva țară nu pot fi excluse din procedurile de atribuire a contractelor în temeiul articolului 6.. În timpul desfășurării unor astfel de negocieri, ancheta poate fi suspendată.

5.Comisia poate pune capăt consultării consultărilor dacă țara în cauză își asumă angajamente internaționale convenite cu Uniunea în oricare dintre cadrele următoare:

(a)Aderarea la Acordul OMC privind achizițiile publice;

(b)Încheierea unui acord bilateral cu Uniunea care să includă angajamente privind accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice și/sau al concesiunilor; sau

(c)Extinderea propriilor angajamente privind accesul pe piață asumate în cadrul Acordului OMC privind achizițiile publice sau al unui acord bilateral încheiat cu Uniunea în cadrul respectiv. în cadrul,

Consultările pot de asemenea să se încheie dacă sunt încă menținute măsuri sau practici restrictive și/sau discriminatorii referitoare la achiziții în momentul în care sunt asumate aceste angajamente, atât timp cât acestea includ dispoziții detaliate referitoare la eliminarea treptată a practicilor sau a măsurilorrespective într-un termen rezonabil.

6.Dacă o consultările cu o țară terță nu duce la rezultate satisfăcătoare în termen de 15 luni de la data la care au început consultarea consultărilecu țara terță, Comisia pune capăt consultărilor și are în vedere posibilitatea de a acționa în temeiul articolului 10 în vederea adoptării unui act de punere în aplicare prin care să se limiteze accesul bunurilor și al serviciilor originare dintr-o țară terță ia măsuri adecvate. În particular, Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare, să impună o măsură de ajustare a prețurilor, în conformitate cu articolul 8. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 14 alineatul (2).

Articolul 108
Măsuri de ajustare a prețurilorlimitare a accesului bunurilor și al serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri pe piața UE a achizițiilor publice

1.Dacă se constată, în cadrul unei anchete efectuate în temeiul articolului 8 și după urmarea procedurii prevăzute la articolul 9, că măsurile restrictive referitoare la achiziții adoptate sau menținute de țara terță respectivă duc la o lipsă de reciprocitate substanțială în privința deschiderii pieței între Uniune și țara terță, astfel cum se menționează la articolul 6, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a limita temporar accesul bunurilor și al serviciilor care nu fac obiectul unor acorduri, originare dintr-o țară terță. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 17 alineatul (2).Ofertele constituite în proporție de peste 50 % din valoare lor totală din bunuri și/sau servicii originare dintr-o țară terță pot face obiectul unei măsuri de ajustare a prețurilor în cazul în care țara terță în cauză adoptă sau menține măsuri sau practici restrictive și/sau discriminatorii în materie de achiziții publice.

Măsurile de ajustare a prețurilor se aplică numai contractelor cu o valoare estimată egală sau mai mare de 5 000 000 EUR fără taxa pe valoarea adăugată.

2.Măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) pot avea oricare dintre formele următoarele: Măsura de ajustare a prețurilor precizează penalități de până la 20 %, calculate raportat la prețul din ofertele în cauză. Ea precizează, de asemenea, orice restricție a domeniului de aplicare a măsurii, cum ar fi cele legate de:

(a)excluderea ofertelor a căror valoare totală este formată în proporție de peste 50 % din bunuri sau servicii care nu fac obiectul unor acorduri, originare din țara care adoptă sau menține o practică restrictivă în materie de achiziții publice; și/sau

(a)achizițiile publice ale realizate de anumite categoriiunor categorii specifice definite de autorități sau entități contractante;

(b)achizițiile publice ale unor categorii specificeanumitor categorii definite de bunuri sau servicii sau de oferte transmise de categorii specifice de operatori economici;

(c)achizițiile publice care depășesc anumite praguri definite sau care le respectă;.

(d)ofertele transmise pentru categorii specifice de concesii;

(e)teritoriile anumitor niveluri ale administrației publice subcentrale.

(b)o penalizare obligatorie privind prețul pentru acea parte din ofertă care constă în bunuri sau servicii care nu fac obiectul unor acorduri, originare din țara care adoptă sau menține o practică restrictivă privind achizițiile publice

3.Măsurile adoptate în temeiul alineatului (1) pot fi limitate în special la: Autoritățile contractante și entitățile contractante care figurează pe lista adoptată în conformitate cu articolul 9 aplică măsurile de ajustare a prețurilor:

(a)ofertelor transmise de operatorii economici originari din țara terță în cauză, cu excepția cazului în care acești operatori economici pot demonstra că mai puțin de 50 % din valoarea totală a ofertei lor este constituită din bunuri sau servicii originare din țara terță în cauză,; și

(b)oricăror oferte de bunuri și servicii originare din țara în cauză, în cazul în care valoarea respectivelor bunuri și servicii reprezintă mai mult de 50 % din valoarea totală a ofertei.

Articolul 9

Autoritățile sau entitățile vizate

1.

Comisia stabilește autoritățile sau entitățile contractante sau categoriile de autorități sau entități contractante, enumerate pentru fiecare stat membru, ale căror proceduri de achiziții publice sunt vizate de măsură. Pentru a asigura baza acestei nominalizări, fiecare stat membru prezintă o listă cu autoritățile sau entitățile contractante adecvate sau cu categoriile de autorități sau entități contractante adecvate. Comisia se asigură că acțiunea se întreprinde la un nivel adecvat și că se efectuează o repartizare echitabilă a sarcinii între statele membre.

Articolul 1110Retragerea sau suspendarea măsurilor de ajustare a prețurilor

1.Dacă Comisia consideră că motivele care justifică măsurile adoptate în temeiul articolului 9 alineatul (4) și al articolului 10 nu se mai aplică, Comisia poate decide, printr-un adopta un act de punere în aplicare în scopul de:

(a)a abroga măsurile; sau

(b)a suspenda aplicarea măsurilor pentru o perioadă de maximum un an.

În sensul literei (b), aplicarea măsurilor poate fi în orice moment reinstituită de Comisie , să retragă măsura de ajustare a prețurilor sau să suspende aplicarea acesteia pentru o perioadă de timp dacă țara în cauză întreprinde acțiuni de remediere sau corective satisfăcătoare.

În cazul în care acțiunile de remediere sau corective întreprinse de țara terță în cauză sunt anulate, suspendate sau puse în aplicare în mod inadecvat, Comisia poate reinstitui aplicarea măsurii de ajustare a prețurilor, în orice moment, prin intermediul unui act de punere în aplicare.

2.Comisia pune la dispoziția publicului constatările sale cu privire la acțiunile de remediere/corective luate de țara terță în cauză.

23.Actele de punere în aplicare menționate la prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 174 alineatul (2).

Articolul 11

Aplicarea măsurilor de ajustare a prețurilorInformarea ofertanților

1.Autoritățile contractante și entitățile contractante care figurează pe lista adoptată în conformitate cu articolul 9 aplică măsuri de ajustare a prețurilor:

(a)ofertelor depuse de operatorii economici originari din țara terță în cauză sau

(b)ofertelor care propun bunuri și servicii originare din țara terță în cauză, în cazul în care valoarea respectivelor bunuri și servicii reprezintă mai mult de 50 % din valoarea totală a ofertei.

Autoritățile contractante și entitățile contractante nu aplică măsuri de ajustare a prețurilor ofertelor menționate la litera (a) în cazul în care ofertanții pot demonstra că mai puțin de 50 % din valoarea totală a ofertei lor este alcătuită din bunuri și servicii originare din țara terță în cauză.

Măsura de ajustare a prețurilor se aplică numai pentru evaluarea și clasificarea ofertelor în raport cu componenta de preț a acestora. Măsura de ajustare nu afectează prețul care trebuie plătit în temeiul contractului care urmează a fi încheiat cu ofertantul câștigător.

2.În cazul în care autoritățile și entitățile contractante se angajează într-o procedură de achiziții publice sau de concesiune care este supusă unei măsuri restrictivemăsuri de ajustare a prețurilor adoptată în conformitate cu Articolul 10 sau reinițiată în conformitate cu Articolul 11, acestea menționează informația respectivăindică această în invitația de participare pe care o publică în conformitate cu articolul 3549 din Directiva 2004/18/CEDirectiva 2014/24/UE sau cu Articolul 42 din Directiva 2004/17/CEarticolul 69 din Directiva 2014/25/UE sau în anunțul de concesionare pe care îl publică în conformitate cu articolul 31 din Directiva 2014/23/UE. Comisia adoptăpoate adopta acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 14 alineatul (3) prin care se adaptează stabilesc formularele standard pentru anunțurile de participare sau de concesionare adoptate în temeiul Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE. în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 174 alineatul (3).

3.2Dacă excluderea unui ofertant se bazează pe aplicarea unor măsuri adoptate în temeiul articolului 10 sau reinstituite în temeiul articolului 11, aAutoritățile contractante și entitățile contractante informează pe ofertanții eliminați. cu privire la atribuirea contractului sau a concesiunii pe baza unei măsuri de ajustare a prețurilor adoptată sau reinstituită în temeiul prezentului regulament.

4.În cazul în care o măsură de ajustare a prețurilor este aplicată, autoritățile contractante și entitățile contractante solicită ofertanților să furnizeze informații referitoare la originea bunurilor și/sau a serviciilor propuse în ofertă, precum și la valoarea bunurilor și serviciilor originare din țara terță în cauză ca procent din valoarea totală a ofertei. Acestea acceptă declarațiile pe proprie răspundere ale ofertanților.

O autoritate contractantă poate cere unui ofertant, în orice moment în timpul procedurii, să depună documente suplimentare, dacă acest lucru este necesar pentru a se asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii. Ofertantul câștigător va fi întotdeauna invitat să prezinte informații mai detaliate cu privire la originea bunurilor și a serviciilor care urmează să fie oferite.

Articolul 12

Excepții

1.Autoritățile contractante și entitățile contractante pot decide să nu aplice măsurile de ajustarea prețurilorîn conformitate cu articolul 10 în cadrul unei proceduri de achiziții sau de concesionare dacă:

(a)nu sunt disponibile bunuri sau servicii din Uniune și/sau care fac obiectul unor acorduri, care să îndeplinească cerințele impuse de entitatea sau autoritatea contractantă; sau

(b)aplicarea măsurii ar duce la o creștere disproporționată a prețului sau a costurilor contractului.

2.Dacă o autoritate sau entitate contractantă are intenția să nu aplice o măsură de ajustare a prețurilor adoptată în temeiul articolului 10 din prezentul regulament sau reinstituită în temeiul articolului 11, aceasta își face cunoscută intenția în anunțul de participare pe care îl vapublică în temeiul articolului 3549 din Directiva 2004/18/CE sau al articolului 42 din Directiva 2004/17/CE. 2014/24/UE sau al articolului 69 din Directiva 2014/25/UE sau în anunțul de concesionare în temeiul articolului 31 din Directiva 2014/23/UE. Aceasta notifică Comisia într-un termen de cel mult zece zile calendaristice de la data publicării anunțului de participare. 

Notificarea respectivă se transmite pe cale electronică, utilizându-se un formular standard. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc formularele standard pentru anunțuri de participare și notificări în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (3).

3.Notificarea conține următoarele informații:

(a)numele și datele de contact ale autorității sau entității contractante;

(b)descrierea obiectului contractului;

(c)informații privind originea operatorilor economici, a bunurilor și/sau a serviciilor care urmează să fie acceptate;

(d)motivul care stă la baza deciziei de a nu aplica măsurile restrictive măsura de ajustare a prețurilor și o justificare detaliată pentru utilizarea excepției;

(e)dacă este cazul, orice altă informație considerată utilă de autoritatea și/sau entitatea contractantă.

Comisia poate solicita informații suplimentare autorității sau entității contractante în cauză.

43.În cazul în care autoritatea sau entitatea contractantă recurge la o procedură negociată fără publicare prealabilă,în temeiul articolului 312 din Directiva 2004/18/CE sau în temeiul articolului 40 alineatul (3) punctul 2 din Directiva 2004/17/CEDirectiva 2014/24/UE sau în temeiul articolului 50 din Directiva 2014/25/UE și decide să nu aplice o măsură de ajustare a prețurilor adoptată în temeiul articolului 10 din prezentul regulament sau reinițiată în temeiul articolului 11, aceasta menționează acest fapt utilizare în anunțul de atribuire a contractului pe care îl publică în temeiul articolului 3550 din Directiva 2014/18/CE2014/24/UE sau al articolului 4370 din Directiva 2004/17/CE2014/25/UE sau în anunțul de atribuire a concesiunii pe care-l publică în temeiul articolului 32 din Directiva 2014/23/UE și notifică Comisia într-un termen de cel mult zece zile calendaristice de la data publicării anunțului de atribuire a contractului.

Notificarea respectivă se transmite pe cale electronică, utilizându-se un formular standard. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc formularele standard pentru anunțuri de participare și notificări în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 17 alineatul (2). Notificarea conține următoarele informații:

(a)numele și datele de contact ale autorității sau entității contractante;

(b)descrierea obiectului contractului sau a concesiunii;

(c)informații privind originea operatorilor economici, a bunurilor și/sau a serviciilor acceptate;

(d)motivul care stă la baza deciziei de a nu aplica măsurile restrictive și o justificarea utilizării excepției;

(e)dacă este cazul, orice altă informație considerată utilă de autoritatea sau entitatea contractantă.

Articolul 163

Punerea în aplicare

1.În cazul unei aplicări necorespunzătoare de către autoritățile sau entitățile contractante a excepțiilor stabilite la articolul 132, Comisia poate aplica mecanismul corectiv prevăzut la articolul 3 din Directiva 89/665/CEE 29 sau la articolul 8 din Directiva 92/13/CEE 30 .

2.Contractele încheiate cu un operator economic cu violarea măsurilor de ajustare a prețurilor actelor de punere în aplicare ale Comisiei adoptate sau reinițiate de Comisie în temeiul Articolului 6 prezentului regulament ca urmare a notificării de către autoritățile/entitățile contractante a unei intenții de excludere sau a unor măsuri adoptate în temeiul articolului 10 sau reinițiate în temeiul articolului 11 sunt declarate lipsite de efect. în sensul Directivei 2007/66/CE.

Capitolul IV
delegate și Competențe de executare, raportare și dispoziții finale


Articolul 143

Modificări aduse anexei

Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 14 cu privire la modificarea anexei pentru a ține seama de încheierea unor noi acorduri internaționale de către Uniune în domeniul achizițiilor publice.

Articolul 15

Exercitarea competențelor delegate

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Delegarea de competențe menționată la articolul 14 este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 14 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară, menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.Un act delegat adoptat în conformitate cu prezentul articol intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au exprimat obiecții în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 174

Procedura comitetelor

1.Comisia este asistată de Comitetul consultativ pentru achizițiile publice instituit prin Decizia 71/306/CEE a Consiliului 31 și de comitetul instituit prin articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 2015/1843 al Consiliului (Regulamentul privind barierele comerciale) 32 . Acestea sunt comitete în sensul articolului 3 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, iar comitetul competent este cel instituit prin Regulamentul privind barierele comerciale.

3.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, iar comitetul competent este cel instituit prin Decizia 71/306/CEE a Consiliului.

Articolul185

Confidențialitate

1.Informațiile primite în temeiul prezentului regulament pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost cerute.

2.Comisia, Consiliul, Parlamentul European, statele membre și funcționarii acestora nu dezvăluie informații de natură confidențială primite în temeiul prezentului regulament fără permisiunea expresă a furnizorului informațiilor respective.

3.Furnizorul de informații poate solicita ca informațiile furnizate să fie tratate drept confidențiale. Cererea de confidențialitate șieste însoțită de un rezumat neconfidențial al informațiilor sau de o declarație cuprinzând motivele pentru care informațiile nu pot fi rezumate.

4.Dacă se consideră că o cerere de tratament confidențial nu se justifică și dacă furnizorul informațiilor nu dorește nici să le facă publice, nici să autorizeze divulgarea acestora în termeni generali sau sub formă de rezumat, informațiile în cauză pot să nu fie luate în considerare.

5.Alineatele (1)-(4)(5) nu împiedică divulgarea de informații generale de către autoritățile Uniunii. O astfel de divulgare trebuie să ia în calcul interesul legitim al părților implicate ca secretele lor de afaceri să nu fie divulgate.

Articolul196

Raportare

Până la data de 31 decembrie1 ianuarie 20178 și cel puțin o dată la trei ani după această dată intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentului regulament, precum și la progresul înregistrat în negocierile internaționale desfășurate în temeiul prezentului regulament referitoare la accesul operatorilor economici din UEUniune la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de concesionare în țări terțe. În acest scop, statele membre furnizează Comisiei, la cerere, informațiile necesare.

Articolul 2017
Modificare a Directivei 2014/25/UEAbrogări

Articolele 58 și 59 din Directiva 2004/17/CE85 și 86 din Directiva 2014/25/UE se abrogă elimină de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 2118
Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaizecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

ANEXĂ

Lista acordurilor internaționale încheiate de Uniune în domeniul achizițiilor publice, inclusiv angajamentele privind accesul pe piață

Acord plurilateral:

- Acordul privind achizițiile publice (JO L, 336, 23.12.1994)

Acorduri bilaterale:

- Acordul de liber schimb dintre Comunitatea Europeană și Mexic (JO L 276, 28.10.2000, L 157/30.6.2000)

- Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind anumite aspecte ale achizițiilor publice (JO L 114, 30.4.2002)

- Acordul de liber schimb dintre Comunitatea Europeană și Chile (JO L352, 30.12.2002)

- Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (JO L 87, 20.3.2004)

- Acordul de stabilizare și de asociere încheiat între Comunitatea Europeană și Croația (JO L 26, 28.1.2005)

- Acordul de stabilizare și de asociere încheiat între Comunitatea Europeană și statele sale membre și Muntenegru (JO L 345, 28.12.2007)

- Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Albania, pe de altă parte (JO L 107, 28.4.2009)

- Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte - (JO L 127/14.5.2011)

(1) Regulamentul (UE) nr. 654/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea normelor comerțului internațional, JO L 189, 27.6.2014, p. 50 – 58.

(2) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1), Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice (JO L 94, 28.3.2014, p. 65) și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(3) Raport privind evaluarea impactului, anexa 2 (Sinteză a contribuțiilor la consultarea publică), secțiunea 3.3, p. 9.

(4) Raport privind evaluarea impactului, anexa 2 (Sinteză a contribuțiilor la consultarea publică), secțiunea 3.3, p. 8

(5) Raport privind evaluarea impactului, anexa 2 (Sinteză a contribuțiilor la consultarea publică), secțiunea 4.4, p. 13.

(6) Raportul de evaluare a impactului, secțiunea 6.6.2(4), p. 33.

(7) Raportul de evaluare a impactului, secțiunea 6.6.2(6), p. 34.

(8) Raportul de evaluare a impactului, secțiunea 6.9, p. 36.

(9) Raportul de evaluare a impactului, secțiunea 6.6.2, p. 34.

(10) Raportul de evaluare a impactului, secțiunea 7.1.1.3, p. 40.

(11) Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).

(12) Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare (JO L 303, 31.10.2012. p. 1)

(13) Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 de definire a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36)

(14) JO C

(15) JO C

(16) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(17) Regulamentul (UE) nr. 654/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea normelor comerțului internațional și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3286/94 al Consiliului privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (JO L 189, 27.6.2014, p. 50.)

(18) Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 9.10.1992, p. 1)

(19) Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1).

(20) Directiva 89/665/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, 30.12.1989, p. 33).

(21) Directiva 92/13/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 76, 23.3.1992, p. 14).

(22) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(23) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014. p. 1).

(24) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(25) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(26) Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).

(27) Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1).

(28) Astfel cum au fost definite în Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(29) Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, 30.12.1989, p. 33).

(30) Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 76, 23.3.1992, p. 14).

(31) Decizia 71/306/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 de instituire a Comitetului consultativ pentru achizițiile publice de lucrări (JO L 185, 16.8.1971, p. 15).

(32) Regulamentul (UE) nr. 2015/1843 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2015 privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (Regulamentul privind barierele comerciale), (JO L 349, 31.12.1994, 272, 16.10.2015, p. 1).