10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/14

Raportor:

Vladimíra DRBALOVÁ

1.1.

Comitetul consideră că este esențial ca activitățile întreprinderilor să fie transparente și sprijină orice inițiativă menită să promoveze afacerile sustenabile și previzibile pe termen lung. Transparența este importantă pentru toate părțile, pentru întreprinderi și pentru îmbunătățirea imaginii acestora, precum și pentru consolidarea încrederii lucrătorilor, consumatorilor și investitorilor.

1.2.

Comitetul recunoaște că majoritatea întreprinderilor care funcționează în UE sunt cu adevărat transparente. Cu toate acestea, o serie de scandaluri recente au arătat că transparența trebuie să fie îmbunătățită pentru a fi integrată, în general, în strategiile sustenabile ale întreprinderilor. Investitorii și acționarii acordă din ce în ce mai multă atenție nu numai indicatorilor de rentabilitate a întreprinderilor, ci și indicatorilor calitativi de RSI (1), care contribuie la reducerea riscurilor sociale și la asigurarea unei dezvoltări durabile a întreprinderilor. Pentru a satisface nevoile întreprinderilor și ale altor părți interesate, informațiile ar trebui să fie concrete și să poată fi colectate rentabil din punctul de vedere al costurilor.

1.3.

Comitetul observă că guvernele statelor membre ar trebui să stimuleze și să încurajeze întreprinderile să înțeleagă transparența ca pe un avantaj, pentru că reprezintă și o bună oportunitate de afaceri, și să le sprijine pentru îndeplinirea acestor cerințe.

1.4.

Comitetul consideră că este important să se concentreze simultan atât pe eficacitatea, cât și pe domeniul de aplicare a informațiilor înregistrate, precum și pe calitatea și veridicitatea lor. Îmbunătățirea transparenței ar trebui să se concentreze atât pe rezultatele obținute, cât și pe procedura de raportare și de transmitere de informații. Pe lângă furnizarea de informații legate de activitățile trecute, raportarea ar trebui să aibă și o dimensiune prospectivă.

1.5.

CESE recomandă Comisiei să stabilească noi măsuri care să le permită întreprinderilor să își îndeplinească obligațiile în materie de transparență și pentru a rămâne competitive la nivel mondial.

1.6.

CESE este conștient de faptul că, în general, întreprinderile mici și mijlocii funcționează în condiții diferite. Din acest motiv, normele destinate acestora ar trebui simplificate, pentru a le permite să raporteze într-un mod mai adecvat, în vederea asigurării unei transparențe depline. CESE salută proiectul de consolidare a capacităților, cu scopul de a ajuta IMM-urile să facă față acestor provocări.

1.7.

Comitetul consideră că orice nouă inițiativă de dezvăluire a informațiilor ar trebui să se concentreze pe informațiile de care părțile interesate au cu adevărat nevoie, care ar trebui să includă un set comun de indicatori și, în același timp, ar trebui să țină seama de natura întreprinderii și de sectorul în care își desfășoară activitatea.

1.8.

Comitetul subliniază că responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) și politica de transparență în cadrul unei întreprinderi sunt ineficiente fără implicarea angajaților și ar trebui implicate, prin urmare, consultările dintre partenerii sociali.

1.9.

În condițiile în care cercul destinatarilor raportării este din ce în ce mai larg, numărul grupurilor de părți interesate care doresc să afle mai multe aspecte legate de afacerile acestora crește și el. Comitetul consideră că este important, prin urmare, ca actualul model de raportare să fie analizat și adaptat la scopul său.

2.1.

În 2010, Comisia a publicat o comunicare care formula 50 de propuneri de îmbunătățire a pieței interne. Aceasta arăta că și întreprinderile trebuie să joace un rol în eforturile concertate, dând dovadă de responsabilitate și transparență, atât față de angajații și acționarii lor, cât și față de societate în general. Comisia a subliniat că este loc de mai bine în gestionarea întreprinderilor, în special în ceea ce privește componența și diversitatea consiliilor de administrație, inclusiv reprezentarea femeilor, în vederea îmbunătățirii ocupării forței de muncă, a afacerilor și a comerțului (2). Etica și valorile în domeniul afacerilor au fost recunoscute ca o contribuție la redresarea economică.

2.2.

În 2011, Comisia a publicat o nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) (3), în care a prezentat o nouă definiție a RSI: „responsabilitatea întreprinderilor pentru impactul pe care îl au asupra societății”. Una dintre pietrele de temelie ale strategiei a fost un plan de acțiune care urmărește integrarea raportării financiare și sociale.

2.3.

În 2012, Comitetul a adoptat un aviz cu privire la noua strategie a UE pentru RSI (4), subliniind că, într-un climat economic și politic dificil, inițiativa politică privind RSI reprezintă o ocazie de a iniția un dialog pozitiv cu mediul de afaceri. Este important ca diferitele motivații care stau la baza activității RSI să fie recunoscute ca atare. În comunicare sunt menționate diferite avantaje, iar acestea ar trebui promovate mai bine și însoțite de exemple de bune practici, pentru a informa și a încuraja întreprinderile să-și asume mai ferm RSI.

2.4.

În ultimii ani, Comitetul a emis numeroase alte avize, care sunt menționate în prezentul document. Aceste avize subliniază importanța responsabilității sociale a întreprinderilor, a transparenței acestora, a publicării informațiilor nefinanciare și a implicării în proces a părților interesate în cauză – investitori, consumatori, angajați și sindicate ale acestora, ONG-uri. În prezentul aviz, Comitetul dorește să se concentreze pe un cadru adecvat pentru întregul proces.

3.1.

Criza economică și consecințele sale sociale au subminat într-o oarecare măsură încrederea cetățenilor în întreprinderi, iar atenția cetățenilor și a investitorilor s-a concentrat asupra conduitei etice și sociale a acestora. Mai multe grupuri de părți interesate doresc informații cu privire la o serie de aspecte ale activității întreprinderilor.

3.2.

Investitorii doresc transparență și posibilitatea de a-și controla investițiile și doresc să afle cum influențează banii lor mediul și societatea în mod pozitiv sau negativ. Pentru investitori, cele mai importante surse de informații nefinanciare sunt rapoartele privind sustenabilitatea și RSI, precum și rapoartele anuale. Declarațiile de politică calitativă sunt importante pentru evaluarea financiară, dar indicatorii-cheie de performanță cantitativă (ICP) sunt considerați esențiali.

3.3.

Lucrătorii sunt primele victime ale întreprinderilor, care acordă prea puțină atenție normelor de drept și suferă de lipsă de transparență. Și totuși, angajații joacă un rol esențial în dezvoltarea întreprinderii lor; de ea depind siguranța locului lor de muncă, salariul, sănătatea și condițiile de muncă. Ei au dreptul să ceară transparență și să fie informați și implicați în deciziile privind situația financiară și politicile sociale, de mediu și economice din cadrul propriilor lor companii.

3.4.

Consumatorii doresc transparență și se așteaptă să o găsească în anumite zone importante pentru ei. Este în interesul întreprinderilor, din perspectiva relațiilor lor cu alte părți interesate (lucrători, cetățeni și consumatori), să aplice o politică de transparență. Deseori, acest lucru înseamnă pur și simplu a le oferi clienților elementele care îi ajută să ia decizii în materie de achiziții în cunoștință de cauză. În cele din urmă, acestea sunt întreprinderile care vor beneficia de fidelitatea unor clienți mai bine informați  (5). Industria alimentară este un domeniu deosebit de sensibil în acest sens. Cele mai recente cercetări ale Centrului pentru integritatea produselor alimentare (6) dovedesc că o mai mare transparență se traduce prin creșterea încrederii consumatorilor în produsele alimentare și trasează o cale clară pentru obținerea acesteia.

3.5.

În contextul globalizării, un mare număr de parteneri de afaceri și părți interesate doresc mai multe informații privind o gamă largă de activități ale întreprinderilor dintr-un mare număr de țări.

3.6.

Transparența consolidează încrederea și întreprinderile au nevoie de încrederea societății. Deseori, există un decalaj între ceea ce așteaptă cetățenii și modul în care întreprinderile înțeleg să se comporte. Acest decalaj este cauzat în parte de cazuri de comportament iresponsabil al unor întreprinderi și de modul în care unele întreprinderi își exagerează meritele în domeniul social sau al mediului. Sensibilizarea insuficientă cu privire la realizările întreprinderilor și la dificultățile cu care se confruntă în activitatea lor contribuie, de asemenea, la această discrepanță.

3.7.

Acesta a fost motivul pentru care, în 2009, Comisia Europeană a inițiat o serie de ateliere privind transparența întreprinderilor. Întreprinderile europene au salutat această inițiativă lansată, în opinia lor, tocmai la momentul potrivit, în contextul crizei, când transparența și responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) în general puteau contribui la restabilirea încrederii cetățenilor în întreprinderi, aceasta fiind și ea afectată, într-o anumită măsură, de criza actuală. Inițiativa a vizat diferite grupuri de părți interesate (angajatori, sindicate, ONG-uri și mass-media), iar sondajul era menit să orienteze următorii pași ai Comisiei în acest sens.

3.7.1.

Învățămintele desprinse din inițiativă:

4.1.

În strategia UE privind RSI, Comisia arată că dezvăluirea informațiilor sociale și de mediu, inclusiv a celor legate de climă, poate facilita colaborarea cu părțile interesate și identificarea riscurilor reale în materie de sustenabilitate. Este un element important al responsabilizării, ce poate contribui la creșterea încrederii cetățenilor în întreprinderi. Pentru a satisface nevoile întreprinderilor și a altor părți interesate, informațiile ar trebui să fie pertinente.

4.1.1.

Comisia recunoaște că tot mai multe întreprinderi publică informații sociale și referitoare la mediu. IMM-urile comunică aceste informații deseori în mod informal și voluntar. Potrivit unei surse, aproximativ 2 500 de întreprinderi europene publică rapoarte privind RSI sau rapoarte de sustenabilitate, ceea ce face din UE un lider mondial în domeniu (7).

4.2.

În 2013, Comisia, acționând pe o inițiativă a Parlamentului European, a elaborat o propunere legislativă cu privire la transparența informațiilor sociale și de mediu furnizate de întreprinderile din toate sectoarele  (8). Această modificare la „directiva contabilă” viza instituirea obligației, pentru anumite întreprinderi mari (în prezent, aproximativ 6 000 de întreprinderi și entități din UE), de a dezvălui în rapoartele lor anuale informațiile relevante nefinanciare și legate de diversitate.

4.2.1.

În unele țări, directiva este transpusă în dreptul național în urma consultării întreprinderilor, astfel încât punerea în aplicare să beneficieze de flexibilitatea oferită de directivă, să nu depășească domeniul de aplicare al acesteia, să ofere securitate juridică pentru întreprinderi și să le satisfacă nevoile reale. În acest sens, CESE a elaborat un aviz (9) prin care subliniază dreptul de a beneficia de acest mecanism flexibil și adecvat de îmbunătățire a comunicării cu acționarii, investitorii, lucrătorii și celelalte părți interesate și salută faptul că prezenta propunere nu vizează decât întreprinderile mari.

4.2.2.

Comisia pregătește orientări fără caracter obligatoriu privind raportarea nefinanciară, pe baza rezultatelor consultării publice. Pentru a facilita consultarea de monitorizare cu părțile interesate (10), CE a introdus un document de bază ilustrativ care inventariază principiile-cheie privind dezvăluirea informațiilor nefinanciare. Informațiile nefinanciare raportate ar trebui să fie pertinente, demne de încredere, echilibrate și ușor de înțeles, complete și concise, strategice și prospective, axate pe părțile interesate, să fie specifice întreprinderii/sectorului, cantitative și calitative și coerente.

4.3.

În conformitate cu Strategia Europa 2020, care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri în Europa, Comisia a publicat în 2014 o propunere de directivă, al cărei obiectiv este de a sprijini crearea unui cadru modern și eficient de guvernanță corporativă pentru întreprinderile, investitorii și angajații europeni  (11), care să răspundă nevoilor societății de astăzi și mediului economic aflat în schimbare.

4.3.1.

Propunerea ar trebui să contribuie la sustenabilitatea pe termen lung a întreprinderilor din UE și la o perspectivă pe termen mai lung a acționarilor, care să asigure condiții mai bune de funcționare pentru întreprinderile ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piețele reglementate din UE. În avizul său (12), Comitetul subliniază că propunerea va duce la o guvernanță corporativă și la un mediu de investiții în Europa mai stabile, mai sustenabile și observă, de asemenea, că, în evaluarea impactului, Comisia susține că propunerile sale nu vor duce decât la o creștere minimă a sarcinii administrative a societăților cotate la bursă. În cadrul evaluării directivei va fi important ca acest echilibru să fie analizat.

4.4.

În octombrie 2015, Comisia a publicat o nouă strategie, intitulată „Comerț pentru toți – Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”, care oferă o viziune a politicii UE menită să reflecte necesitatea unei politici comerciale mai responsabile și mai transparente.

4.4.1.

În capitolul intitulat „O politică comercială și de investiții bazată pe valori”, Comisia anunță o consolidare a drepturilor consumatorilor prin consolidarea inițiativelor de responsabilitate socială a întreprinderilor și a diligenței necesare de-a lungul întregului lanț de producție, cu accent pe respectarea drepturilor omului și a drepturilor sociale, inclusiv a dreptului muncii, și pe aspectele de mediu ale lanțurilor valorice. Comisia dorește să procedeze prin îmbunătățirea aspectelor legate de dezvoltarea durabilă ale acordurilor de liber schimb.

4.4.2.

În avizul său (13) privind munca decentă în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale, CESE afirmă că are multă experiență în domeniul durabilității, participând la punerea în aplicare și la monitorizarea unor capitole specifice în acordurile de liber schimb (ALS), implicându-se într-o gamă largă de comitete ale societății civile care îi permit să propună un echilibru corect între cerințele legale necesare în domeniul drepturilor omului și al dreptului muncii, transparența, lupta împotriva corupției și flexibilitatea necesară a întreprinderilor multinaționale pentru a organiza și a-și dezvolta lanțurile de aprovizionare globale într-o manieră eficientă, adaptată diverselor situații locale.

4.4.3.

Instituirea de standarde mai ridicate pentru publicarea rapoartelor privind aspectele nefinanciare ar putea fi o chestiune importantă în domeniul politicii comerciale. O reglementare la nivel mondial, care să includă acordurile comerciale, ar trebui să consolideze transparența privind publicarea informațiilor nefinanciare în țări precum Statele Unite și China, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene.

4.4.4.

Comisia Europeană intenționează să consolideze stimulentele, în special pentru firmele multinaționale, să furnizeze informații privind diligența necesară, o abordare mai ambițioasă a extracției minereurilor din zonele de conflict  (14), o căutare de noi domenii pentru un parteneriat consolidat pentru lanțuri valorice responsabile, precum și publicarea unei viziuni de ansamblu asupra rapoartelor întreprinderilor privind lanțul valoric responsabil.

4.4.5.

Referitor la cerințele Comisiei în ceea ce privește comerțul etic și promovarea și protecția drepturilor omului, sunt de așteptat noi cerințe privind întreprinderile, ca urmare a punerii în aplicare a planului său de acțiune privind drepturile omului pentru perioada 2015-2018 (15). În concluziile sale, Consiliul Afaceri Externe (iunie 2016) subliniază rolul esențial al transparenței întreprinderilor în ceea ce privește capacitarea piețelor de a recunoaște, stimula și recompensa respectarea drepturilor omului.

4.5.

În ianuarie 2016, Comisia și-a prezentat Pachetul privind combaterea evaziunii fiscale, cu scopul de a asigura impozitarea eficientă și o mai mare transparență fiscală.

4.5.1.

Unul dintre domeniile examinate cu atenție, care va afecta întreprinderile și grupurile multinaționale, este raportarea pentru fiecare țară în parte (obligația de a întocmi o declarație care conține tranzacțiile din cadrul grupului, date privind veniturile, profitul, impozitul pe venit plătit și așa mai departe și de a-l prezenta autorităților fiscale). În această etapă, pachetul se referă la schimbul de informații între administrațiile fiscale ale statelor membre.

4.6.

La începutul lunii aprilie 2016 (16), Comisia a propus ca întreprinderile multinaționale să publice o declarație separată privind impozitul pe venit pe care îl plătesc, împreună cu alte informații fiscale. Companiile multinaționale având o cifră de afaceri consolidată netă mai mare de 750 de milioane EUR vor trebui să îndeplinească aceste cerințe suplimentare în materie de transparență, indiferent dacă sunt sau nu domiciliate în UE. Această obligație se aplică, de asemenea, sucursalelor și filialelor lor. În acest context, Comitetul a adoptat recent un aviz privind combaterea evaziunii fiscale (17), în care încurajează Comisia să dea dovadă de mai multă ambiție în a impune transparență fiscală întreprinderilor, prin reducerea plafonului pentru cifra de afaceri de 750 de milioane EUR sau prin elaborarea unui calendar care să prevadă diminuarea treptată a pragului.

4.6.1.

Comisia ar trebui însă să ia în considerare principiile pieței interne a UE și competitivitatea Uniunii. Existența unor exigențe unilaterale în cadrul UE ar putea avea consecințe nedorite în cazul în care întreprinderile din afara UE au fost scutite de această obligație. De aceea, această obligație ar trebui să se aplice și întreprinderilor din afara UE, prin negocierea de acorduri comerciale internaționale.

4.7.

Comisia Europeană colaborează cu alte organizații internaționale, cum ar fi Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Banca Mondială și consolidează sinergiile cu instrumentele lor de bună guvernanță corporativă, de transparență și de responsabilitate a întreprinderilor (18). Aceste instrumente sunt revizuite în mod regulat și stabilesc cerințe privind responsabilitatea și transparența întreprinderilor în cadrul politicilor lor sociale, de mediu și în materie de drepturile omului. Ele încurajează, de asemenea, prevenirea și analiza riscurilor și prevăd măsuri de precauție. Instrumentele sunt în primul rând destinate întreprinderilor multinaționale, dar totodată sunt menite să servească drept orientări pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea la nivel național. Orice revizuire a acestor instrumente ar trebui să asigure o mai bună punere în aplicare a acestora.

4.8.

Dorința de transparență în ceea ce privește întreprinderile, în creștere la nivel mondial și european, este îndreptată spre întreprinderile care își desfășoară activitatea în statele membre. Rolul Comisiei ar trebui să fie orientarea și coordonarea politicilor statelor membre ale UE, reducând astfel riscul unor abordări divergente (19).

4.8.1.

Strategia Comisiei pentru întreprinderile responsabile și recomandările pentru statele membre generează adesea, la nivel național, ideea că antreprenoriatul responsabil și transparența ar trebui administrate și controlate numai de stat.

4.8.2.

Întreprinderile se consideră ca un stimulent pentru un comportament responsabil și transparent. Acest lucru a fost afirmat și în Comunicarea Comisiei „Punerea în aplicare a parteneriatului pentru creștere și ocuparea forței de muncă: a face din Europa un pol al excelenței în domeniul răspunderii sociale a întreprinderilor” (20).

4.8.3.

Principala responsabilitate a întreprinderilor este de a crea valoare nu numai pentru acționari, ci și pentru angajați, pentru mediul și comunitatea lor și de a genera și menține locurile de muncă. Statele membre ar trebui să le creeze condiții și să le încurajeze în eforturile lor de a fi responsabile și transparente.

5.1.

Comitetul recunoaște că raportarea nefinanciară este foarte importantă pentru raportarea întreprinderilor, deoarece contribuie la crearea unei imagini complete a activității întreprinderilor.

5.2.

Pentru întreprinderi, mediul de reglementare pentru desfășurarea activității lor este din ce în ce mai complex. Pentru a răspunde mai bine nevoilor părților interesate, ar trebui stabilit un cadru adecvat de raportare corporativă și, în același timp, ar trebui evitate sarcinile administrative și financiare inutile. RSI și transparența ar trebui, de asemenea, să fie promovate și utilizate ca o oportunitate pentru întreprinderi de a evita riscul social și de a-și asigura dezvoltarea durabilă.

5.3.

În cursul ultimului deceniu, se pune din ce în ce mai mult accentul pe diferitele aspecte ale informațiilor nefinanciare. Există o serie de cadre internaționale pentru comunicarea informațiilor sociale și de mediu, inclusiv Inițiativa de Raportare Globală.

5.4.

Întrebarea care se pune este dacă același raport poate satisface nevoile tuturor acestor părți interesate sau e nevoie de un set de rapoarte. Trebuie să existe un mozaic de rapoarte sau este preferabilă ideea unui singur raport cuprinzător, de exemplu, de tipul „Core&More” (21), propus de Federația Europeană a Contabililor (FEE) în 2015?

5.5.

Discutarea viitorului raportării întreprinderilor trebuie să țină seama de variațiile nevoilor de informare ale diferitelor grupuri de părți interesate, în funcție de dimensiunea și natura entității raportoare.

5.6.

În avizul său „Dezvăluirea informațiilor nefinanciare”, Comitetul Economic și Social European invită Comisia să inițieze sau să faciliteze un proces la care să participe „toate părțile interesate (22), pentru a se putea defini mai bine principiile directoare și standardele de referință care vor facilita comparabilitatea și, pe termen mai lung, armonizarea”.

5.6.1.

În acest sens, Comitetul a subliniat deja necesitatea unei acțiuni corective împotriva distorsionării valorilor întreprinderii, pe termen scurt. În avizul său privind implicarea lucrătorilor (23), Comitetul insistă că este necesar să se indice căile prin care politica europeană poate duce la depășirea abordării actuale de a asigura în mod unilateral transparența întreprinderilor doar pentru acționari, printr-o înțelegere mai largă a companiei ca „întreprindere durabilă” în vederea dezvoltării sale pe termen lung.

5.7.

Chiar dacă viitorul întreprinderilor sustenabile va fi strâns legat de mediul social și de respectarea consumatorilor, orice nouă inițiativă privind dezvăluirea informațiilor ar trebui să se concentreze pe nevoile reale ale părților interesate.