Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016DC0794

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU referitor la eficacitatea Recomandării 2014/70/UE privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum

COM/2016/0794 final

Bruxelles, 15.12.2016

COM(2016) 794 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

referitor la eficacitatea Recomandării 2014/70/UE privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum


1.    Introducere

În ianuarie 2014, Comisia a adoptat o comunicare și o recomandare 1 privind explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum (HVHF). Ca o completare a legislației UE existente, recomandarea stabilește principiile minime pentru astfel de activități, cu scopul de a contribui la protejarea sănătății publice, a climei și a mediului, la utilizarea eficientă a resurselor și la informarea publicului. Statelor membre care au decis să desfășoare astfel de activități li s-a solicitat să pună în aplicare recomandarea până la 28 iulie 2014. Recomandarea a inclus propunerea ca eficacitatea sa să fie evaluată de Comisie după 18 luni de la publicare.

2.    Stadiul actual de dezvoltare a exploatării hidrocarburilor în UE prin utilizarea tehnicilor de stimulare a puțurilor și de recuperare intensificată

Conform unui studiu 2 , 11 state membre 3 au acordat sau intenționează să acorde autorizații pentru dezvoltarea exploatării hidrocarburilor, care poate necesita utilizarea HVHF. Celelalte state membre fie nu dispun de resurse cunoscute, fie au introdus moratorii sau interdicții. Cele mai multe dintre statele membre interesate de dezvoltarea exploatării gazelor de șist sunt în faza de planificare sau de eliberare a autorizațiilor pentru proiecte de explorare. Au fost forate în total aproximativ 80 de puțuri de explorare, din care cel puțin 16 au fost fracturate cu volume mari de fluide 4 .

Spre deosebire de gazele de șist, dezvoltarea exploatării metanului asociat cărbunelui a atins deja stadiul de extracție. Statele membre au emis autorizații pentru cel puțin 137 de puțuri pentru explorarea sau extracția de metan asociat cărbunelui 5 . Extracția de metan asociat cărbunelui nu impune neapărat fracturarea hidraulică, însă presupune pomparea unor volume mari de apă care generează un risc potențial mai ridicat de contaminare a apelor subterane.

Extracția de gaze din formațiunile compacte se efectuează pe baza unor procese comparabile cu cele utilizate pentru gazele de șist. În ultimele decenii, au fost forate și fracturate hidraulic pe teritoriul statelor membre și în largul mării peste 600 de puțuri pentru gaze din formațiuni compacte 6 . Exploatarea gazelor din formațiuni compacte necesită pentru fracturarea hidraulică volume mai mici decât cele utilizate în cazul gazelor de șist.

Puțurile de gaze sau de petrol convenționale nu impun fracturarea hidraulică pentru inducerea unui debit în faza primară de recuperare. Cu toate acestea, întrucât câmpurile se epuizează, în UE se aplică din ce în ce mai mult tehnici de recuperare intensificată pentru extinderea perioadei de extracție. Aceste tehnici sunt într-o permanentă evoluție, dar pot presupune injectarea de abur, gaze și alte substanțe chimice în puțuri 7 . Un număr total de 11 state membre 8 au confirmat că au acordat sau intenționează să acorde autorizații pentru extracția convențională de petrol și gaze cu ajutorul tehnicilor de stimulare a puțurilor sau de recuperare intensificată 9 .

3.    Eficacitatea recomandării

Prezenta examinare evaluează eficacitatea recomandării pentru:

prevenirea, gestionarea și reducerea efectelor asupra mediului și a riscurilor pentru mediu;

asigurarea securității juridice și a predictibilității pentru autoritățile competente și operatori;

oferirea unui răspuns la preocupările publicului; și

luarea în considerare a progresului tehnic și a utilizării altor tehnici decât HVHF.

Statelor membre li s-a solicitat să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le-au pus în aplicare în 2014 și 2015 ca răspuns la recomandare.

Prezenta examinare a fost susținută de următoarele studii 10 și procese de consultare:

un studiu privind aplicarea recomandării și a legislației UE relevante, inclusiv interviuri cu părțile interesate;

studii privind gestionarea efectelor asupra mediului și a riscurilor pentru mediu produse de extracția de petrol și gaze utilizând tehnici de recuperare intensificată, precum și de extracția de petrol și gaze din formațiuni compacte și de metan asociat cărbunelui;

un eveniment privind combustibilii fosili neconvenționali destinat părților interesate;

un sondaj Flash Eurobarometru 11 care a examinat atitudinea cetățenilor din regiunile europene în care proiectele de exploatare a gazelor de șist au primit autorizație sau ar putea fi avute în vedere; și

feedback oferit de statele membre cu ocazia reuniunilor Grupului tehnic de lucru pentru aspectele de mediu ale combustibililor fosili neconvenționali.

3.1.    Eficacitatea recomandării în ceea ce privește prevenirea, gestionarea și reducerea efectelor asupra mediului și a riscurilor pentru mediu

Recomandarea sugerează efectuarea unei evaluări strategice a mediului (ESM) înainte de acordarea autorizațiilor pentru hidrocarburi și a unei evaluări a impactului asupra mediului (EIM) în cazul proiectelor care ar putea conduce la utilizarea HVHF. După adoptarea recomandării, Regatul Unit 12 a efectuat o ESM înainte de a acorda noi licențe, ținând seama de riscurile asociate fracturării hidraulice, în timp ce Polonia a continuat să acorde licențe fără efectuarea unei ESM. Mai multe dintre statele membre în cauză impun prin lege efectuarea unei EIM înainte de desfășurarea activităților care implică fracturarea hidraulică, în timp ce altele solicită o EIM numai dacă proiectul îndeplinește anumite criterii.

Recomandarea invită statele membre să stabilească reguli privind eventualele restricții impuse activităților. Câteva state membre au reguli care se aplică în mod specific fracturării hidraulice, de exemplu în Lituania și Germania există reglementări pentru zonele de protecție a apelor, în timp ce altele dispun de reguli generale, aplicabile unei game largi de activități, sau stabilesc reguli de la caz la caz.

Aplicarea principiului privind selecția amplasamentului ar putea fi analizată în cazul amplasamentelor de explorare din Polonia, Anglia și, într-o anumită măsură, Spania. În Polonia și Anglia au fost efectuate evaluări ale riscurilor pentru amplasamentele respective. Documentele preliminare privind EIM examinate în Spania sugerează faptul că se vor efectua evaluări ale riscurilor.

În Danemarca și Anglia, testele de integritate a puțurilor trebuie analizate de o parte terță independentă. Nu s-au găsit dovezi ale unei astfel de analize la amplasamentele examinate în Polonia.

Recomandarea solicită efectuarea unui studiu de referință, care să acopere zece parametri, cum ar fi, de exemplu, calitatea apei și a aerului. Acest principiu nu specifică datele concrete care trebuie colectate. În general, majoritatea parametrilor au fost luați în considerare pe amplasamentele pentru care s-au eliberat autorizații după data adoptării recomandării.

Monitorizarea a fost efectuată sau este prevăzută să se efectueze pe baza parametrilor stabiliți în studiul de referință. Nu toate rezultatele monitorizării mediului sunt raportate în mod sistematic de operatori autorităților competente. În Lituania, cerințele specifice de monitorizare aplicabile explorării și extracției de petrol și gaze de șist sunt incluse în legislația națională.

Studiul care stă la baza prezentei examinări conține o imagine de ansamblu mai cuprinzătoare a aplicării principiilor recomandării în statele membre.

3.2.    Eficacitatea recomandării în ceea ce privește asigurarea securității juridice și a predictibilității pentru autoritățile competente și operatori

Recomandarea are rolul de a completa legislația Uniunii elaborată atunci când nu se utiliza HVHF în UE. Prezenta secțiune se concentrează pe trei acte legislative care pot fi relevante pentru faza inițială a proiectelor privind gazele de șist și pe care statele membre le aplică în mod diferit. O analiză mai detaliată a acestora și a altor acte legislative relevante se găsește în studiul care susține prezenta examinare.

Directiva-cadru privind apa 13 interzice deversarea directă a poluanților în apele subterane. Autoritățile competente interpretează în mod diferit aplicabilitatea acesteia în operațiunile legate de gazele de șist. Unele consideră că fracturarea hidraulică este o activitate care poate conduce la un aport de poluanți ce ar impune stabilirea unor condiții specifice de acordare a autorizației, în timp ce altele consideră că nu sunt necesare astfel de condiții, deoarece injectarea nu se face în apele subterane.

Deșeurile rezultate din activitățile de explorare sau extracție de gaze de șist includ deșeurile de extracție care trebuie gestionate în conformitate cu Directiva privind deșeurile din industriile extractive (DDIE) 14 . În timp ce majoritatea statelor membre în care s-a desfășurat studiul consideră că resturile rezultate în urma forajului și noroiul sunt deșeuri de extracție, interpretările sunt diferite în ceea ce privește fluidele care apar la suprafață după fracturarea hidraulică și reziduurile fluidelor de fracturare care rămân în subteran după închiderea puțului. Numai unele state membre clasifică aceste fluide drept deșeuri de extracție. Acest lucru are implicații asupra numărului de instalații de gestionare a deșeurilor permise conform DDIE.

Directiva privind emisiile industriale (DEI) 15  nu se referă în mod specific la industriile extractive, dar proiectele pot include activități (de exemplu, incinerarea și depozitarea deșeurilor, arderea combustibililor) acoperite de directivă. Pentru activitățile specifice acoperite de DEI este necesară o autorizație bazată pe cele mai bune tehnici disponibile (BAT) aplicabile tuturor activităților unei astfel de instalații. Interpretările statelor membre diferă în privința răspunsului la întrebarea dacă gazele care urmează să fie arse cu flacără trebuie considerate gaze reziduale care se incinerează.

3.3.    Eficacitatea recomandării în ceea ce privește oferirea unui răspuns la preocupările publicului

Recomandarea sugerează autorităților competente să publice informații relevante pe un site public de internet. România și Regatul Unit publică autorizațiile de mediu pe internet, însă în Germania și Lituania condițiile de autorizare nu sunt disponibile public, iar în Polonia acestea sunt disponibile, dar nu în mod sistematic. În Spania, există un instrument online care oferă acces numai la documentația relevantă a proiectelor care intră în competența guvernului central, nu și a regiunilor autonome. O analiză mai detaliată este disponibilă în studiul care susține prezenta examinare.

În ceea ce privește difuzarea de informații despre substanțele chimice destinate a fi utilizate pentru fracturarea fiecărui puț, documentele privind EIM și rapoartele de mediu examinate din Spania, Anglia și Polonia au inclus o compoziție ilustrativă. Operatorii din Germania, Anglia și Polonia au furnizat informații despre substanțele utilizate efectiv la fracturare, fără a comunica neapărat toate detaliile sugerate în recomandare. În Germania, publicarea informațiilor despre substanțele utilizate la fracturarea hidraulică 16 va deveni obligatorie.

Recomandarea invită statele membre să se asigure că dosarele substanțelor chimice utilizate la fracturarea hidraulică fac referire la „fracturarea hidraulică” atunci când sunt înregistrate conform Regulamentului REACH 17 . În urma unei căutări în baza de date cu înregistrările REACH ale substanțelor utilizate 18 în UE, în perioada 2008-2014, pentru fracturarea hidraulică, s-a constatat că puține înregistrări se referă în mod explicit la fracturarea hidraulică. Substanțele utilizate în perioada respectivă au fost înregistrate sub denumiri generice, cum ar fi „substanțe chimice pentru minerit”, sau este posibil să nu fi necesitat înregistrarea conform REACH din cauza tonajelor reduse 19 sau a excepțiilor. Pentru a facilita căutarea informațiilor despre substanțele înregistrate pentru utilizare în explorarea sau extracția de petrol și gaze, baza de date REACH a fost modificată în aprilie 2016 prin adăugarea unei noi categorii de „produse pentru explorarea sau extracția de petrol și gaze” 20 (a se vedea, de asemenea, punctul 5.1).

Sondajul Eurobarometru a evaluat gradul de cunoaștere de către respondenți a proiectelor privind gazele de șist din regiunea lor și eventualele provocări pe care le percep în acest domeniu. Printre cei care au auzit de proiecte privind gazele de șist, o minoritate, în 10 din cele 12 regiuni, afirmă că se simt suficient de informați cu privire la aceste proiecte. Numai în cele două regiuni din Polonia, majoritatea cetățenilor contactați se simt suficient de informați. Poluarea apei și a aerului a fost provocarea menționată cel mai des în majoritatea regiunilor, dar au fost invocate, de asemenea, impactul negativ asupra altor sectoare, cum ar fi agricultura sau turismul, și riscurile pentru sănătate.

În cadrul studiului Comisiei privind punerea în aplicare a recomandării, s-a efectuat și un sondaj în rândul părților interesate. Dintre cele 19 organizații care au răspuns, 12 din toate categoriile (șase din industria petrolului și gazelor, una din industria apei, patru ONG-uri și una din sectorul prospecțiunilor geologice) au răspuns că aceasta nu contribuie la reducerea gradului de preocupare a publicului, în timp ce șase (patru din industria petrolului și gazelor, una din sectorul prospecțiunilor geologice și o ONG) au răspuns că a contribuit parțial în acest sens.

3.4.    Eficacitatea recomandării în ceea ce privește luarea în considerare a progresului tehnic și a utilizării altor tehnici decât fracturarea hidraulică de mare volum

Un studiu efectuat pentru Comisie a evaluat progresele tehnologice înregistrate de la adoptarea recomandării și tehnologiile emergente care ar putea fi adoptate pe scară mai largă de industrie pe termen scurt și mediu. Studiul nu identifică progrese care ar putea modifica în mod semnificativ profilul general de risc al modului în care se dezvoltă exploatarea gazelor de șist. În cazul unora dintre tehnologiile emergente, inclusiv al nanotehnologiilor, nu este însă posibil să se evalueze pe deplin riscurile aferente. Deși în unele state membre au fost eliberate licențe privind formațiuni de șist marine, până în prezent, nu au fost raportate activități operaționale.

În ceea ce privește tehnologiile de fracturare, Rețeaua europeană de știință și tehnologie pentru extracția neconvențională a hidrocarburilor 21 se așteaptă ca fracturarea cu apă să rămână cea mai utilizată tehnică în sector în anii următori.

În ceea ce privește dezvoltarea producției de combustibili fosili neconvenționali, alții decât gazele de șist, acordarea de licențe pentru resursele de metan asociat cărbunelui, explorarea sau evaluarea acestor resurse a avut loc sau este în curs de desfășurare într-o serie de state membre 22 . Multe zăcăminte de cărbuni se află la o adâncime mai mică decât formațiunile de șist și sunt situate în sol sau în rezerve de apă potabilă. Dacă este necesară fracturarea hidraulică, riscurile asociate contaminării apelor subterane sunt potențial mai importante în cazul metanului asociat cărbunelui decât al gazelor de șist 23 . De asemenea, riscul de emisii fugitive este potențial mai mare. În stadiul de extracție, metanul asociat cărbunelui implică pomparea apei în volume care prezintă un risc crescut de epuizare a resurselor de apă. În cazurile în care există o legătură hidrogeologică cu formațiunile suprapuse sau laterale, ar putea fi induse debite de apă subterană care ar afecta calitatea apei potabile 24 .

Extracția de gaz din formațiuni compacte necesită fracturare hidraulică cu volume care, în majoritatea cazurilor, nu sunt suficient de mari pentru a intra în domeniul de aplicare al recomandării. Studiile efectuate pentru Comisie indică faptul că riscurile și efectele produse de dezvoltarea exploatării gazelor din formațiuni compacte sunt similare cu cele asociate gazelor de șist, cu excepția efectelor și riscurilor aferente procesului de fracturare hidraulică și etapelor de definitivare a puțurilor și de extracție, asociate cu epuizarea resurselor de apă, care ar putea fi mai puțin semnificative, deoarece procesul de fracturare necesită, de obicei, mai puțină apă.

În general, publicul nu face distincție între fracturarea hidraulică de mare volum și cea de volum redus. Mulți cetățeni sunt în prezent preocupați de o eventuală utilizare, la proiectele de extracție de petrol sau gaze, a tehnicilor de stimulare a puțurilor, chiar dacă unele dintre aceste tehnici se folosesc de mai mulți ani.

Tehnicile de recuperare intensificată se utilizează din ce în ce mai mult pentru maximizarea producției de combustibili fosili, care inițial nu necesita stimularea. Principalele riscuri decurg din construcția și forarea de puțuri suplimentare pentru asigurarea de puncte de injectare și din injectarea substanțelor și afectează utilizarea terenurilor, traficul și emisiile în aer, însă apar și riscuri de poluare a solului și apei 25 .

Având în vedere interesul mai multor state membre pentru dezvoltarea în continuare a exploatării metanului asociat cărbunelui și a gazelor din formațiuni compacte, precum și pentru utilizarea tehnicilor de stimulare a puțurilor și de recuperare intensificată, Comisia a comandat studii care compară riscurile și efectele produse de extracția unor astfel de resurse cu cele asociate gazelor de șist. În general, Comisia concluzionează că principalele practici identificate pentru gestionarea riscurilor în cazul gazelor de șist ar putea fi aplicate și în cazurile sus-menționate.

4.    Opiniile părților interesate

În decembrie 2015, Parlamentul European a adoptat în sesiune plenară o Rezoluție 26 prin care solicită statelor membre care intenționează să desfășoare activități de fracturare hidraulică să respecte Recomandarea 2014/70/UE, precum și „cele mai înalte standarde în materie de climă, mediu și sănătate publică”.

În avizul său din iunie 2014, Comitetul Economic și Social European 27 consideră că actualul cadru „dacă va fi pus în aplicare corect, este suficient pentru o utilizare la nivelul comunităților locale”, deși subliniază necesitatea de a reexamina situația „în cazul în care volumul unor astfel de activități ar crește în mod semnificativ”. Acesta evidențiază, de asemenea, necesitatea unui nivel ridicat de transparență atât al proiectelor de explorare, cât și al celor de exploatare, pentru a asigura acceptarea acestora de către public.

Potrivit răspunsurilor primite cu ocazia evenimentului din iunie 2015 care le-a fost dedicat, părțile interesate par să aibă opinii diferite. Industria petrolului și gazelor consideră că recomandarea este suficientă și că nu sunt necesare măsuri legislative suplimentare. Mai multe asociații din industria apei au solicitat garanții normative suplimentare, care să asigure protecția surselor de apă potabilă. ONG-urile din domeniul protecției mediului consideră că recomandarea nu a fost eficace și solicită reglementări suplimentare sau interzicerea proiectelor privind gazele de șist, petrolul de șist și metanul asociat cărbunelui.

Sondajul Eurobarometru a evidențiat, de asemenea, puncte de vedere divergente, care variază de la opinia conform căreia „nu este necesară implicarea UE”, până la sublinierea necesității unor măsuri de reglementare sau a interzicerii fracturării hidraulice. Abordarea actuală constând în formularea de recomandări fără a adopta o nouă legislație a fost opțiunea care a întrunit cele mai puține sufragii.

Consiliul nu a adoptat nicio poziție oficială după publicarea recomandării. La o reuniune a Grupului de lucru pe probleme de mediu, unii dintre delegați au salutat opțiunea Comisiei de a formula o recomandare, în timp ce alții au considerat că este de preferat să se adopte măsuri cu caracter juridic obligatoriu. Mai multe autorități competente au solicitat Comisiei să clarifice aplicabilitatea legislației de mediu relevante a UE în cadrul rețelei Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului (IMPEL).

5.    Concluzii și calea de urmat

Disponibilitatea gazelor de șist și interesul pentru dezvoltarea exploatării acestora diferă foarte mult de la un stat membru la altul. Dintre statele membre interesate, unele se află în faza de planificare timpurie, în timp ce altele au lansat proiecte de explorare. Analiza documentelor de planificare, a cererilor de autorizații și a autorizațiilor de operare selectate indică faptul că unele dintre principiile stabilite în recomandare erau deja aplicate în câteva state membre înainte de adoptarea acesteia. După adoptare, unele state membre și-au schimbat practicile de autorizare sau au elaborat o legislație națională care reflectă unele dintre principiile recomandării, în timp ce altele au redus nivelul obiectivelor ambițioase de mediu în efortul de a simplifica eliberarea autorizațiilor ori s-au orientat către acordarea de stimulente pentru investitori. Un stat membru a simplificat legislația de mediu atât de mult, încât Comisia a lansat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 28 , în acest caz, a obligațiilor prevăzute de Directiva EIM. Unele dintre principiile recomandării sunt aplicate în prezent în câteva state membre fără a fi însă consacrate în legislația națională și rămâne de văzut dacă această situație se va menține, având în vedere, în special, eforturile depuse de țările respective pentru a atrage investiții.

Prezentul raport evaluează primii doi ani și jumătate de aplicare a recomandării la un număr limitat de proiecte din câteva state membre. Până în prezent, recomandarea a fost aplicată neuniform în statele membre și nesatisfăcător în unele dintre acestea. Prin urmare, este imposibil să se confirme, pe baza constatărilor prezentei examinări, în acest stadiu, eficacitatea recomandării în ceea ce privește prevenirea, gestionarea și reducerea efectelor și a riscurilor asupra mediului. Modurile diferite în care statele membre au urmat recomandarea sunt, de asemenea, rezultatul caracterului său neobligatoriu din punct de vedere juridic. Prin urmare, Comisia încurajează statele membre să țină seama într-o mai mare măsură de principiile recomandării dacă intenționează să dezvolte exploatarea hidrocarburilor care necesită HVHF.

Statele membre interpretează diferit unele dispoziții din legislația de mediu relevantă a Uniunii. Operatorii care își desfășoară activitatea în mai multe state membre se pot confrunta cu aplicarea inconsecventă a acestor dispoziții. Prin urmare, deși legislația existentă stabilește un cadru juridic pentru activitățile legate de gazele de șist, obiectivul de asigurare a securității juridice și a predictibilității pentru autoritățile competente și operatori nu este pe deplin îndeplinit.

Dacă este aplicată corect, recomandarea poate fi un instrument util în gestionarea transparentă a riscurilor asociate utilizării HVHF pentru dezvoltarea exploatării hidrocarburilor. Sunt necesare mai multe progrese, atât în punerea în aplicare a recomandării în statele membre respective, cât și în aplicarea corectă și uniformă a acquis-ului UE din domeniul mediului.

În acest scop, Comisia intenționează să pună accent pe:

­îmbunătățirea transparenței și a monitorizării;

­promovarea aplicării corecte și uniforme a dispozițiilor relevante în statele membre;

­administrarea efectelor și riscurilor produse asupra mediului de explorarea și extracția hidrocarburilor; și

­completarea lacunelor înregistrate în cercetare în ceea ce privește efectele și riscurile produse asupra sănătății de extracția hidrocarburilor.

5.1.    Îmbunătățirea transparenței și a monitorizării

Comisia va continua să monitorizeze progresele tehnice și aplicarea recomandării și a legislației de mediu relevante din UE. Se va continua raportarea din partea statelor membre cu privire la aplicarea recomandării, iar rezultatele vor fi puse anual la dispoziția publicului. În acest context, constatările desprinse în urma verificărilor în curs cu privire la caracterul adecvat al monitorizării și raportării de mediu 29 vor fi luate în considerare în mod corespunzător.

La intervale regulate și cel târziu o dată la trei ani, Comisia intenționează să reexamineze eficacitatea abordării adoptate, în special în contextul dezvoltării globale a acestui sector în UE și al oricăror incidente și accidente din întreaga lume.

Deși recomandarea a declanșat schimbări la nivelul practicilor de autorizare în mai multe state membre, principiile care promovează transparența sunt insuficient aplicate. Opoziția manifestată în continuare față de proiectele privind gazele de șist în majoritatea statelor membre sugerează faptul că recomandarea nu a schimbat atitudinile publice. Controlul public s-a extins de la proiectele privind gazele de șist la toate activitățile terestre și de coastă privind dezvoltarea de petrol și gaze.

Pentru a spori nivelul general de transparență și a permite monitorizarea atentă a efectelor produse asupra mediului, Comisia va crea o platformă de internet cu scopul de a realiza un inventar la nivelul UE și o hartă a puțurilor de petrol și gaze neconvenționale existente și planificate. Aceasta va fi publică și va reflecta principiile „unei mai bune legiferări”, ținându-se cont, de asemenea, de Directiva INSPIRE 30 . Scopul acesteia va fi acela de a pune la dispoziție date în conformitate cu recomandarea, folosind, printre altele, informații publicate de către statele membre și operatori. Se va lansa public un prototip în prima jumătate a anului 2017, care va fi dezvoltat în continuare în următorii ani.

Pentru a facilita căutarea de informații privind substanțele chimice înregistrate în temeiul Regulamentului REACH, pentru a fi utilizate în fracturarea hidraulică, funcționalitățile de căutare de pe pagina de internet a Agenției Europene pentru Produse Chimice 31 vor fi supuse unui proces continuu de îmbunătățire care ar trebui să permită căutarea după cuvinte-cheie până în prima jumătate a anului 2017. Comisia va contacta statele membre pentru a reitera faptul că fișierele de înregistrare REACH pentru substanțele utilizate în fracturarea hidraulică ar trebui să includă o referință specifică la această activitate. De asemenea, Comisia încurajează asociațiile din industria petrolului și a gazelor să dezvolte hărți de utilizare 32 pentru a sprijini solicitanții înregistrării în evaluarea și raportarea lor. 

În plus, până la sfârșitul anului 2017, Comisia va elabora un raport tehnic care va explora abordările metodologice pentru monitorizarea calității apei în apropierea siturilor de explorare și extracție de petrol și gaze neconvenționale.

5.2.    Promovarea aplicării corecte și uniforme în statele membre a dispozițiilor relevante din legislația de mediu

În acest scop, Comisia intenționează:

să continue dialogul cu statele membre, recurgând, dacă este necesar, la platforme și mecanisme de asistență disponibile, cum ar fi evaluarea periodică a punerii în aplicare a politicilor de mediu 33 ; comitete care se ocupă de punerea în aplicare a legislației de mediu a UE și IMPEL; și grupului tehnic de lucru privind aspectele de mediu ale combustibililor fosili neconvenționali.

să elaboreze documente de sprijin sub forma unor întrebări frecvente, bazate pe întrebări adresate Comisiei în legătură cu legislația UE privind ariile protejate, planificarea, gestionarea deșeurilor, protecția resurselor de apă și emisiile industriale;

să cerceteze posibilele cazuri de neaplicare corectă a legislației UE și să ia măsurile corespunzătoare.

5.3. Administrarea efectelor și riscurilor produse asupra mediului de activitățile de explorare și extracție a hidrocarburilor

Recomandarea invită statele membre să se asigure că operatorii recurg la cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru a preveni sau a reduce la minimum efectele și riscurile asupra mediului. Două documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), care se află în curs de elaborare și sunt relevante pentru activitățile privind hidrocarburi care utilizează HVHF, se referă la gestionarea deșeurilor rezultate din industriile extractive 34 și la tratarea deșeurilor 35 . Aceste documente BREF sunt supuse unui proces de revizuire care ar trebui să fie finalizat în 2017 și, respectiv, 2018. În plus, în 2018 se va finaliza o sinteză fără caracter obligatoriu a celor mai bune tehnici disponibile în sectorul hidrocarburilor 36 .

La punctul 3.4 au fost identificate efectele și riscurile produse asupra mediului prin alte activități decât extracția gazelor de șist. Principiile recomandării sunt adecvate pentru gestionarea unor astfel de efecte și riscuri. Prin urmare, Comisia încurajează statele membre să aplice principiile relevante ale recomandării și la alte activități de explorare și extracție de hidrocarburi care implică fracturarea hidraulică, pomparea unor volume mari de apă sau recuperarea intensificată.

5.4.    Completarea lacunelor înregistrate în cercetare în ceea ce privește efectele și riscurile asupra sănătății

În cadrul programului Orizont 2020 pentru cercetare și inovare au fost finanțate cinci proiecte de cercetare privind efectele și riscurile produse asupra mediului de extracția gazelor de șist 37 și recent a fost publicată o temă de cercetare suplimentară 38 .

În plus, cercetătorii 39 au subliniat lipsa unor studii fiabile privind expunerea și aspectele epidemiologice, în special în vederea evaluării posibilelor efecte pe termen lung, și au făcut apel la continuarea cercetărilor privind efectele și riscurile asupra sănătății publice, asociate extracției de petrol și gaze prin fracturare hidraulică. În acest context, Comisia a organizat în 2016 un atelier tehnic, cu scopul de a identifica eventualele lacune la nivelul cunoștințelor. Comisia va avea în vedere remedierea lacunelor identificate, în cadrul programelor de lucru Orizont 2020 pentru anii 2018 și 2019.

Comisia va lua în considerare, de asemenea, posibilitatea de a solicita Comitetului științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului (CSRSM) să emită un aviz privind efectele și riscurile produse asupra sănătății umane de explorarea și extracția hidrocarburilor.

(1) COM(2014) 023 final/2 și Recomandarea 2014/70/UE.
(2) Prezentarea generală din 2015 a răspunsurilor date de statele membre cu privire la aplicarea recomandării:
http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/unconventional_en.htm  
(3) AT, DE, DK, ES, HU, LT, NL, PL, PT, UK, RO.
În 2016, Germania a decis să interzică fracturarea hidraulică în șist, argilă, marnă și rocile care conțin staturi de cărbune, permițând maximum patru teste în scopuri științifice.
(4) Studii ale Institutului Geologic Polonez (aprilie 2016) și ale Comisiei.
(5) https://ec.europa.eu/jrc/en/uh-network  
(6) Extracție în DE, NL, DK, UK; explorare în HU; evaluarea potențialului în PL; http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/pdf/fracking%20study.pdf  
(7) http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/pdf/Study_on_the_management_of_environmental_impacts_and_risks_of_conventional_oil_and_gas%20.pdf 
(8)  AT, DE, DK, FR, HR, HU, IT, LT, NL, PL, UK.
(9) A se vedea nota de subsol 2.
(10) http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/uff_studies_en.htm
(11) http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/FLASH/surveyKy/2066
(12) Au fost examinate doar autorizațiile acordate pentru amplasamente situate în Anglia. Această analiză se referă la Regatul Unit atunci când este vorba despre aplicarea dispozițiilor la nivel național și la Anglia atunci când anumite dispoziții sunt aplicate în această țară.
(13) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.
(14)

   Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE.

(15) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, care prevede dispoziții referitoare la emisiile industriale, se aplică instalațiilor în care se desfășoară activitățile incluse în anexa I la directiva respectivă.
(16) Noua legislație va intra în vigoare în februarie 2017.
(17) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH).
(18) Substanțele comunicate de industrie cu un număr CAS.
(19) Substanțe produse sau importate în UE, în volum mai mare de 1 t, dar mai mic sau egal cu 100 t pe an, trebuie înregistrate conform REACH până la 31 mai 2018.
(20)

    https://echa.europa.eu/documents/10162/13632/information_requirements_r12_en.pdf

(21) https://ec.europa.eu/jrc/en/uh-network  
(22) de exemplu, BE; BG; CZ; FR; DE; HU; IT; PL; RO; UK; Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD/2014/021 final.
(23) http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/pdf/risk_mgmt_fwk.pdf  
(24) http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/pdf/study_management_ei.pdf
(25) Idem
(26)

    http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2015-0444+0+DOC+XML+V0//RO

(27) http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.nat-opinions.32331
(28) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-16-1454_en.htm  
(29) http://ec.europa.eu/environment/legal/reporting/fc_overview_en.htm
(30) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).
(31) https://echa.europa.eu/information-on-chemicals/registered-substances  
(32) https://echa.europa.eu/csr-es-roadmap/use-maps
(33)

    http://ec.europa.eu/environment/eir/index_en.htm

(34) http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/waste/index.html  
(35) http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/
(36) http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/hc_bref_en.htm
(37) http://www.m4shalegas.eu/project.html ;
http://www.sheerproject.eu/objective.html ;
https://shalexenvironment.wordpress.com/ ;
http://www.fracrisk.eu/ ;
https://ec.europa.eu/easme/sites/easme-site/files/FTI-projects-2015_participants%20websites_corrected.pdf
(38) http://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/h2020/topics/lce-27-2017.html  
(39) http://dx.doi.org/10.1371/journal.pone.0154164 ; http://dx.doi.org/10.1016/j.scitotenv.2014.10.084 ; http://jech.bmj.com/content/70/3/221 ; http://pubs.acs.org/doi/abs/10.1021/es404621d  
Top