52016DC0486

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 18.7.2016

COM(2016) 486 final

COMUNICARE A COMISIEI

PROTECȚIA BUGETULUI UE PÂNĂ LA SFÂRȘITUL EXERCIȚIULUI 2015

Cuprins

1.REZUMAT ȘI CONCLUZII

2.PROCESE

2.1.Mecanisme preventive

2.2.Mecanisme corective

2.3.Raportul cost-eficacitate al sistemelor de gestionare și control

2.4.Sistemul de control public intern și gestionarea fondurilor UE

3.CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI LA SFÂRȘITUL ANULUI 2015

3.1.Corecții financiare și recuperări în 2015

3.2.Corecțiile financiare și recuperările cumulate până la sfârșitul exercițiului 2015

3.3.Impactul corecțiilor financiare

4.AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

4.1.Măsuri preventive

4.2.Măsuri corective

4.3.Deficiențe identificate privind gestionarea și controlul statelor membre și măsurile adoptate

4.4.Valori cumulate

4.5.Corecții ale statelor membre

5.POLITICA DE COEZIUNE

5.1.Măsuri preventive

5.2.Măsuri corective

5.3.Deficiențe identificate privind gestionarea și controlul statelor membre și măsurile adoptate

5.4.Valori cumulate

5.5.Corecții ale statelor membre

6.GESTIUNEA DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ

ANEXE: CIFRE DETALIATE

1.Corecții financiare în 2015 în raport cu plățile primite din partea UE; defalcare pe state membre

2.Defalcarea corecțiilor forfetare în 2015

3.Defalcarea corecțiilor financiare la sursă în 2015

4.Defalcarea corecțiilor financiare nete în 2015

5.Sume din agricultură recuperate de la beneficiarii finali de către statele membre în 2015

6.Propriile corecții ale statelor membre aplicate înainte de executarea plăților către beneficiari în 2015 (în plus față de rapoartele întocmite de Comisie)

7.Corecțiile cumulate la sfârșitul exercițiului 2015 raportate de statele membre pentru perioada 2007-2013 în cadrul politicii de coeziune

1.REZUMAT ȘI CONCLUZII

Prezenta comunicare descrie modul de funcționare al mecanismelor preventive și corective prevăzute în legislația Uniunii Europene (UE) și măsurile luate de către serviciile Comisiei pentru protejarea bugetului UE de cheltuieli ilegale sau neconforme. De asemenea, oferă o mai bună estimare a cifrelor care rezultă din utilizarea acestora și indică modul în care statele membre sunt implicate și afectate. Aceasta vine în completarea informațiilor cuprinse în Situația financiară: discuție și analiză (SFDA) pentru 2015, Raportul anual privind gestiunea și rezultatele bugetului UE (RAGP) pentru 2015 și părțile relevante din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate.

Aproximativ 80 % din bugetul UE este executat de statele membre, care trebuie să respecte regulamentele stabilite de comun acord cu privire la execuția bugetară. Statele membre sunt partenere ale Comisiei în ceea ce privește asigurarea conformității cu legislația UE și protecția bugetului UE.

Comisia protejează bugetul UE, și anume cheltuielile UE, de cheltuieli necuvenite sau neconforme prin două mecanisme principale:

(1)Mecanisme preventive (de exemplu, controale ex ante, întreruperi și suspendări de plăți); și

(2)Mecanisme corective (în special corecții financiare impuse statelor membre, dar și recuperări de la beneficiarii plăților efectuate de UE): în cazul în care mecanismele preventive nu sunt eficiente, Comisia, în contextul rolului său de supraveghere, are obligația de a aplica, în ultimă instanță, mecanisme corective.

Obiectivul principal al corecțiilor financiare și al recuperărilor este acela de a garanta că numai cheltuielile efectuate în conformitate cu cadrul juridic sunt finanțate de la bugetul UE. În cadrul gestiunii partajate, statele membre sunt primele responsabile pentru identificarea și recuperarea de la beneficiari a sumelor plătite în mod necuvenit. Pentru a asigura un raport optim cost-eficacitate al sistemelor de control, una dintre principalele direcții de lucru pe care se vor concentra în continuare serviciile Comisiei în cursul mandatului curent al Colegiului este raționalizarea și simplificarea controalelor și alocarea resurselor pentru controalele considerate ca fiind cele mai adecvate pentru gestionarea riscurilor legate de legalitatea și regularitatea cadrului de reglementare. În ceea ce privește gestiunea partajată, principalul obiectiv este acela de a îmbunătăți eficacitatea sistemelor de control ale statelor membre.

Pentru Agricultură și dezvoltare rurală, corecțiile financiare au întotdeauna un impact net asupra bugetului UE, prin recuperarea sumelor cheltuite în mod necuvenit, determinând rambursarea acestora la bugetul UE. În cadrul politicii de coeziune, statele membre au opțiunea de a înlocui cheltuielile neeligibile cu cheltuieli noi eligibile, fără a pierde astfel finanțarea UE. În cadrul altor tipuri de gestiune, corecțiile financiare sunt utilizate pentru a efectua corecții înainte de efectuarea unei rambursări a cheltuielilor de către UE.

Prezenta comunicare se axează în primul rând pe rezultatele rolului de supraveghere al Comisiei, dar oferă, de asemenea, informații cu privire la rezultatele controalelor efectuate de statele membre.

Corecții financiare și recuperări: rezultatele pentru anul 2015

În ceea ce privește impactul măsurilor corective luate de Comisie, cifrele-cheie pentru exercițiul financiar 2015 sunt următoarele:

	Milioane EUR
Domenii de politică	Total corecții financiare și recuperări confirmate în 2015	Total corecții financiare și recuperări executate în 2015
Agricultură și dezvoltare rurală	1 292	1 587
Politica de coeziune	1 744	1 808
Politici interne	326	317
Politici externe	132	136
Administrație	5	5
TOTAL	3 499	3 853

% din plățile bugetare	2,4 %	2,7 %

Graficul de mai jos oferă o imagine de ansamblu pe domenii de politică a diferitelor tipuri de corecții executate în 2015 (în milioane EUR):

Pentru definițiile celor trei tipuri de corecții, consultați secțiunea 2.2.2.

Corecții financiare și recuperări: rezultate cumulate

Cifrele cumulate furnizează mai multe informații utile cu privire la importanța mecanismelor corective utilizate de către Comisie, deoarece iau în considerare caracterul multianual al majorității cheltuielilor UE și neutralizează impactul evenimentelor punctuale.

Corecții financiare și recuperări confirmate în perioada 2009-2015 (milioane EUR):

În perioada 2009-2015, suma medie confirmată a fost de 3,3 miliarde EUR sau 2,4 % din valoarea medie a plăților efectuate din bugetul UE, în timp ce valoarea medie executată în această perioadă a fost de 3 miliarde EUR sau 2,2 % din plăți – a se vedea graficul 3.2.1.

În cazul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), rata de corecție medie pentru corecțiile financiare ale Comisiei pentru perioada cuprinsă între 1999 și sfârșitul anului 2015 a fost de 1,7 % din cheltuieli (toate acestea sunt corecții financiare nete) – a se vedea secțiunea 4.4;

În cazul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului social european (FSE) din perioada 2000-2006 (care sunt aproape în totalitate închise), la sfârșitul anului 2015, rata combinată a corecțiilor financiare, numai pe baza activității de supraveghere a Comisiei, a reprezentat 4,2 % din sumele alocate – a se vedea secțiunea 5.4.1;

Suma medie confirmată în cadrul gestiunii directe și indirecte pentru perioada 2009-2015 a fost de 380 milioane EUR sau 1,2 % din valoarea medie a plăților;

Comisia analizează originea erorilor detectate în perioadele anterioare – a se vedea Raportul privind domeniile cu un nivel de eroare constant ridicat și cauzele profunde ale erorilor.

Protecția bugetului UE: concluzii principale

Un obiectiv important al „strategiei bugetului axat pe rezultate” a Comisiei este de a asigura un raport cost-eficacitate optim în momentul conceperii și punerii în aplicare a unor sisteme de gestionare și control care să prevină sau să identifice și să corecteze erorile. Strategiile de control ar trebui, așadar, să prevadă un nivel mai ridicat de control și o frecvență mai mare în domeniile cu grad mai mare de risc și să garanteze un raport cost-eficacitate optim.

Comisia se concentrează din ce în ce mai mult pe măsuri care să împiedice cheltuielile neconforme și să contribuie la evitarea reapariției acestor nereguli în viitor.

Cifrele de mai sus confirmă rezultatele pozitive ale activităților preventive și corective multianuale întreprinse de Comisie și de statele membre, demonstrând că aceste activități protejează bugetul UE de cheltuielile realizate prin încălcarea legii.

Corecțiile financiare și recuperările constituie, de asemenea, un stimulent pentru statele membre de a-și îmbunătăți sistemele și procesele, astfel încât să prevină apariția de erori viitoare.

Corecțiile decise pe parcursul anului sunt rezultatul erorilor și neregulilor detectate în anii anteriori. 90 % din corecțiile financiare decise au fost executate până la sfârșitul anului 2015.

Corecțiile nete care determină o rambursare către bugetul UE sunt specifice pentru Agricultură și dezvoltare rurală și gestiunea directă și indirectă. În ceea ce privește politica de coeziune, corecțiile nete reprezintă până acum o excepție, datorită cadrului juridic și tipului de gestiune a bugetului diferit (mecanism preventiv consolidat).

Corecțiile forfetare sunt impuse acolo unde impactul financiar al erorilor nu poate fi cuantificat cu o mai mare precizie, în condițiile depunerii unor eforturi proporționale.

În cazul gestiunii directe și indirecte, sunt instituite cadre de control specifice pentru cheltuieli, care acoperă în principal procesul de gestionare a granturilor, deoarece acesta abordează riscurile existente.

Comisia facilitează și participă la rețeaua de control public intern (CPI), permițând statelor membre să conlucreze pentru a îmbunătăți sistemul de control intern, inclusiv gestionarea fondurilor UE, în vederea identificării bunelor practici, în special acolo unde punerea în aplicare eficientă se dovedește dificilă (a se vedea Raportul privind domeniile cu un nivel de eroare constant ridicat și cauzele profunde ale erorilor).

Îmbunătățiri prevăzute pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020

Agricultură și dezvoltare rurală

Comisia a început aplicarea unei serii de instrumente preventive noi, cum sunt întreruperea, suspendarea și reducerea finanțării UE, în vederea îmbunătățirii protecției bugetului UE și stimulării ulterioare a statelor membre în sensul reducerii plăților neconforme. În acest context, implementarea de planuri de acțiune de către statele membre a devenit o componentă importantă a setului de instrumente utilizat de Comisie pentru gestionarea bugetului. În același timp, cu scopul de a dezvolta ulterior abordarea auditului unic inclusiv în gestiunea PAC, Comisia promovează și supraveghează activ noul rol al organismelor de certificare, în ceea ce privește asigurarea legalității și regularității plăților.

În ceea ce privește FEGA, Comisia solicită în mod constant statelor membre să își mențină sistemele de identificare a parcelelor agricole (SIPA), în special prin actualizarea regulată a acestora. Statele membre în care sistemul nu îndeplinește nivelul calitativ necesar au obligația de a institui planuri de acțiune adecvate, riscând suspendări ale finanțării în cazul în care planul de acțiune nu este pus în aplicare în mod corect.

Pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), faza de programare a inclus verificări specifice în ceea ce privește caracterul controlabil și verificabil al măsurilor programate. În plus, Comisia întrerupe plățile în caz de probleme și poate recurge la suspendări. Pe plan general, Comisia a lansat un proces ambițios de simplificare, având ca scop reducerea complexității și poverii administrative, care va contribui, de asemenea, la scăderea ulterioară a riscului de eroare.

Coeziune

Noul cadru juridic prevede creșterea răspunderii autorităților de management al programelor, care au obligația să efectueze verificări temeinice, în timp util pentru prezentarea conturilor programelor în fiecare an. Conturile anuale includ corecțiile financiare aplicate de statul membru cu referire la anul contabil. Conturile și corecțiile financiare sunt supuse unei opinii de audit emise de autoritatea de audit a programului, care furnizează, de asemenea, o opinie de audit cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor aferente contului, pe baza nivelului de risc rezidual identificat după aplicarea tuturor corecțiilor.

Pe parcursul anului contabil, Comisia reține 10 % din fiecare plată intermediară până la finalizarea tuturor procedurilor de control, inclusiv a procedurilor de audit de la momentul prezentării conturilor, aplică proceduri de acceptare a conturilor, iar ulterior plătește sau recuperează soldul anual și conduce proceduri de audit specifice, bazate pe riscuri, pentru a se asigura că nicio deficiență gravă care poate conduce la un nivel material de risc în ceea ce privește cheltuielile rambursate nu rămâne nedetectată sau necorectată de statul membru. În caz contrar, Comisia trebuie să aplice corecții financiare nete.

De asemenea, Comisia va continua să aplice cu strictețe mecanismele de întrerupere/suspendare, care, în caz de necesitate, pot conduce la corecții financiare, acolo unde există dovezi ale unor deficiențe grave în cadrul sistemelor de gestionare și control. Totodată, în colaborare cu autoritățile programului, va continua să asigure măsuri de consolidare a capacității de prevenire, cu scopul îmbunătățirii calității cheltuielilor, precum și întreținerea unei strânse colaborări cu autoritățile de audit, conform principiului auditului unic, pentru abordarea riscurilor în mod eficient și în timp util.

Gestiunea directă și indirectă

Comisia a stabilit un cadru de control pentru gestiunea directă și indirectă, care se bazează pe controale ex ante ale plăților, controale ex post aprofundate efectuate la sediul beneficiarilor după ce costurile au fost suportate și declarate, precum și pe misiuni de verificare în cadrul organizațiilor internaționale.

2.PROCESE

2.1.Mecanisme preventive

Comisia recurge la o serie de mecanisme preventive pentru a proteja bugetul UE. Comisia se concentrează din ce în ce mai mult pe măsuri care împiedică cheltuielile neconforme și contribuie la evitarea reapariției acestor nereguli în viitor.

În cadrul gestiunii partajate (respectiv cheltuielile aferente politicii agricole și de coeziune), statele membre sunt primele responsabile, pe parcursul întregului ciclu de viață al cheltuielilor, de asigurarea legalității și a regularității cheltuielilor efectuate din bugetul UE. Comisia oferă o supraveghere atentă și în timp util, bazată pe rezultatele verificărilor de audit efectuate de UE, pe rezultatele verificărilor de audit naționale primite de-a lungul anilor, pe rezultatele investigațiilor OLAF, precum și pe orice alte informații care sunt aduse la cunoștința serviciilor sale care indică o deficiență a sistemului sau nereguli necorectate grave. Principalele elemente care indică funcționarea eficace a sistemului de monitorizare și control sunt reevaluate în mod continuu, pentru a împiedica plățile neconforme.

În cadrul gestiunii directe și indirecte, măsurile preventive includ controale privind eligibilitatea cheltuielilor declarate de beneficiari, care sunt efectuate de serviciile responsabile. Aceste controale ex ante sunt încorporate în procedurile de gestionare a programelor și sunt menite să ofere o asigurare rezonabilă privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate. De asemenea, serviciile Comisiei pot oferi orientări, în special cu privire la chestiuni contractuale, cu scopul de a asigura o gestionare solidă și eficientă a fondurilor și, astfel, un risc mai scăzut de producere a neregulilor. Sistemul de detectare timpurie și de excludere (SDTE) a operatorilor economici, instituit și coordonat de Comisie, asigură, de asemenea, protecția intereselor financiare ale Uniunii.

2.2.Mecanisme corective

2.2.1 Prezentare generală

O parte semnificativă a cheltuielilor UE, ca de exemplu cele pentru politicile de coeziune, cercetare și dezvoltare rurală, este de natură multianuală. În conformitate cu articolul 32 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul financiar (RF) 1 , acest lucru este luat în considerare la elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor corective, precum și la evaluarea rezultatelor acestor măsuri. Măsurile corective se împart în (a) corecții financiare și (b) recuperări, iar ambele se efectuează în toate etapele ciclului de viață al programului, de îndată ce au fost suportate anumite cheltuieli și/sau s-a efectuat o plată. Comisia are obligația de a aplica mecanismele corective în ultimă instanță, în cazul în care mecanismele preventive nu sunt produc efecte.

Fluxul de lucru al măsurilor corective este următorul:

2.2.2. Corecții financiare

Corecțiile financiare în curs reprezintă etapa preliminară în care procesul pentru efectuarea unei corecții financiare a fost inițiat, dar procedura contradictorie cu statul membru în cauză este încă în curs. Sumele indicate sunt doar estimări inițiale realizate de către serviciile Comisiei, susceptibile de a fi modificate. Așadar, acestea sunt propuse, dar nu sunt încă acceptate de statele membre și nici nu fac obiectul unei decizii a Comisiei.

O corecție financiară este confirmată de îndată ce este acceptată de statul membru sau adoptată printr-o decizie a Comisiei.

O corecție financiară este considerată ca fiind executată atunci când corecția a fost aplicată și înscrisă în conturile Comisiei, ceea ce înseamnă că tranzacția financiară a fost validată de ordonatorul de credite responsabil în următoarele cazuri: deducere din cererea de plată intermediară sau finală, ordin de recuperare și/sau tranzacție de dezangajare.

Comisia aplică următoarele tipuri de corecții financiare pentru cheltuielile declarate de statele membre (corecții „ex post”):

- corecții financiare pentru cazuri individuale, bazate pe identificarea precisă a sumelor cheltuite în mod necuvenit și pe implicațiile financiare pentru buget;

- corecții financiare extrapolate, în cazul în care suma aferentă poate fi cuantificată pe baza unui eșantion statistic reprezentativ cu un nivel suficient de încredere;

- corecții forfetare, în cazul în care suma aferentă nu poate fi cuantificată pe baza unui eșantion statistic reprezentativ sau atunci când impactul asupra cheltuielilor din erori individuale nu poate fi cuantificat cu precizie (de exemplu, corecții financiare privind contracte de achiziții publice individuale bazate pe rate forfetare convenite).

Toate corecțiile financiare, indiferent de natura lor, au un impact negativ asupra bugetelor naționale – chiar dacă nu se face nicio rambursare la bugetul UE, deoarece trebuie utilizate fonduri pentru înlocuirea cheltuielilor neeligibile.

Corecțiile financiare efectuate „la sursă” sunt utilizate pentru a realiza corecții financiare înainte de rambursarea cheltuielilor de către UE. Acestea au loc atunci când corecția se aplică de către statul membru în momentul certificării unor noi cheltuieli către Comisie în urma și ca urmare a planului de măsuri de remediere convenit cu Comisia. Trebuie subliniat faptul că diferența dintre corecțiile financiare „ex post” și cele efectuate „la sursă” constă doar în momentul execuției.

Prezentare generală a corecțiilor financiare în funcție de timp:

Înlocuirea cheltuielilor se referă la posibilitatea acordată statelor membre, potrivit legislației de coeziune, de a înlocui cheltuielile neeligibile cu cheltuieli noi eligibile, evitându-se astfel pierderea finanțării din partea UE (în acest caz, nu se poate vorbi despre o corecție netă, deoarece nu are loc nicio rambursare de fonduri la bugetul UE).

O corecție financiară netă reprezintă o corecție care are un impact net asupra bugetului UE (mai precis, sumele corectate și recuperate sunt rambursate la bugetul UE).

Corecțiile referitoare la Agricultură și dezvoltare rurală (FEGA, FEADR, FEOGA) conduc întotdeauna la o rambursare la bugetul UE, în timp ce, datorită cadrului juridic, pentru politica de coeziune restituirea la bugetul UE a sumelor plătite anterior era, în general, excepția pe parcursul punerii în aplicare a programelor.

În temeiul cadrului juridic aplicabil pentru politica de coeziune până în perioada de programare 2007-2013, un veritabil flux de lichidități restituit către bugetul UE are loc doar:

-dacă statele membre nu sunt în măsură să prezinte cheltuieli eligibile suficiente;

-după închiderea programelor, în cazul în care înlocuirea cheltuielilor neeligibile cu cheltuieli eligibile nu mai este posibilă;

-în cazul unui dezacord cu Comisia.

Totuși, pentru perioada 2014-2020, a fost introdusă o schimbare semnificativă: Comisia are obligația de a aplica o corecție financiară netă atunci când, în urma verificărilor de audit efectuate de UE după prezentarea pachetelor de asigurare, se constată deficiențe grave în ceea ce privește funcționarea efectivă a sistemului de gestiune și control care nu au fost detectate, raportate sau corectate anterior la nivel de stat membru. În astfel de cazuri, posibilitatea pe care o avea statul membru în perioadele de programare anterioare de a accepta corecția și de a reutiliza fondurile UE în cauză este eliminată.

În cadrul gestiunii partajate, statele membre depun eforturi importante și mobilizează resurse pentru a efectua corecții financiare și a recupera sumele necuvenite de la beneficiari. De asemenea, statele membre efectuează verificări de gestiune, controale și proceduri de audit în primă instanță, acestea adăugându-se celor realizate de Comisie și prezentate în detaliu mai sus.

2.2.3. Recuperări

AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 2 privind finanțarea politicii agricole comune prevede obligativitatea statelor membre de a recupera sumele pierdute ca urmare a plăților neconforme detectate. Cu toate acestea, statelor membre în cauză le revine în totalitate responsabilitatea pentru procedurile de recuperare, în conformitate cu principiul subsidiarității, și, în consecință, acestea fac obiectul procedurilor administrative și judiciare individuale. Prin urmare, în vreme ce unele proceduri determină rezultate rapide, altele necesită mai mult timp.

Pentru a soluționa întârzierile înregistrate de unele state membre în recuperarea plăților necuvenite, legislatorul a introdus un mecanism de compensare automată care prevede că se percepe din bugetele lor naționale un procent de 50 % din orice plată necuvenită pe care statele membre nu au recuperat-o de la beneficiari în termen de 4 ani sau, în cazul procedurilor juridice, în termen de 8 ani (așa-numita „regulă 50/50“). Chiar și după aplicarea acestui mecanism, statele membre sunt, în orice caz, obligate să continue procedurile proprii de recuperare și, dacă nu respectă această prevedere cu diligența necesară, Comisia poate decide perceperea în totalitate a sumelor restante din bugetele statelor membre în cauză. În plus, potrivit articolului 28 din Regulamentul 908/2014 3 , statelor membre li se solicită să compenseze orice datorii restante cu plăți viitoare către debitor (compensare obligatorie).

Cu intrarea în vigoare a noului cadru juridic, regula 50/50 trebuie să fie aplicată acum în cazul FEADR în același exercițiu financiar în care are loc și nu la încheierea programului. În consecință, începând cu exercițiul financiar 2014, statele membre au obligația să indice sumele care trebuie percepute conform regulii 50/50, atât pentru programul FEADR 2007-2013, cât și pentru FEADR 2014-2020 4 .

Plățile necuvenite care sunt rezultatul unor erori administrative comise de autoritățile naționale trebuie deduse, de asemenea, din conturile anuale ale agențiilor de plată în cauză și, prin urmare, excluse din finanțarea UE.

Pentru FEGA, după deducerea unui cost forfetar de recuperare de 20 %, sumele recuperate de la beneficiari sunt creditate bugetului UE ca venituri alocate 5 . În ceea ce privește FEADR, recuperările se iau în considerare în cadrul unei cereri viitoare de rambursare primite de către Comisie și, prin urmare, pot fi reutilizate pentru program în perioada de programare. După încheierea perioadei de eligibilitate, acestea sunt creditate bugetului UE ca venituri alocate.

POLITICA DE COEZIUNE

Recuperările sunt, în principal, aplicate la încheierea programelor sau după acest moment și constituie venituri pentru bugetul UE. Pentru perioada de programare curentă (2014-2020) și pentru prima dată în 2017, recuperările vor avea loc inclusiv în contextul acceptării anuale a conturilor. Comisia va calcula soldul dintre suma acceptată în cadrul conturilor și sumele deja plătite statelor membre pe parcursul exercițiului contabil (prefinanțare anuală și 90 % din cererile de plată). Acolo unde există o sumă recuperabilă de la statul membru, se va emite un ordin de recuperare. Acest ordin de recuperare, care poate fi executat, acolo unde este posibil, prin compensarea cu cererile de plată ulterioare, nu constituie o corecție financiară și nu determină reducerea fondurilor totale alocate în cadrul programului. În consecință, această sumă va fi reutilizată în cadrul programului.

GESTIUNEA DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ

În cadrul gestiunii directe și indirecte și în conformitate cu RF, ordonatorul de credite este cel care ar trebui să stabilească ordinele de recuperare pentru sumele plătite necuvenit. Recuperările sunt apoi executate prin transfer bancar direct din partea debitorului (și constituie venituri alocate pentru bugetul UE care pot fi reutilizate pentru același program) sau prin compensare cu alte sume pe care Comisia le datorează debitorului. De asemenea, serviciile Comisiei recuperează sumele „la sursă”, deducând cheltuielile neeligibile (identificate în cererile de decont curente) din plățile efectuate.

2.3.Raportul cost-eficacitate al sistemelor de gestionare și control

În conformitate cu cerința din Regulamentul financiar, un obiectiv important al „strategiei bugetului axat pe rezultate” a Comisiei este de a asigura un raport cost-eficacitate optim în momentul conceperii și punerii în aplicare a unor sisteme de gestionare și control care să prevină sau să identifice și să corecteze erorile. Strategiile de control ar trebui, așadar, să prevadă un nivel mai ridicat de control și o frecvență mai mare în domeniile cu grad mai mare de risc și să garanteze un raport cost-eficacitate optim. Acest lucru este important, deoarece controalele impun o sarcină administrativă considerabilă asupra beneficiarilor și ar putea chiar să descurajeze participarea la programe. În plus, controalele ineficiente și ineficace absorb resurse care altfel ar putea contribui la obținerea de rezultate. Pentru mai multe detalii, consultați Raportul anual privind gestiunea și rezultatele bugetului UE (2015), emis de Comisie 6 .

2.4.Sistemul de control public intern și gestionarea fondurilor UE

Protecția bugetului UE este o responsabilitate comună a Comisiei și a statelor membre. Comisia facilitează și participă la rețeaua de control public intern (CPI), care reunește reprezentanții în materie de control intern ai tuturor statelor membre UE. Rețeaua CPI examinează problemele de control intern, referitoare fie la bugetul național, fie la gestionarea fondurilor UE, în vederea identificării bunelor practici, în special acolo unde punerea în aplicare eficientă se dovedește dificilă. Rețeaua CPI se reunește la intervale regulate, pentru a permite statelor membre să conlucreze în vederea îmbunătățirii procedurilor de control intern, pentru o mai bună gestiune financiară și rezultate îmbunătățite.

3.CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI LA SFÂRȘITUL ANULUI 2015

3.1.Corecții financiare și recuperări în 2015

Tabelul 3.1: Imagine de ansamblu privind corecțiile financiare și recuperările efectuate în 2015 7

Milioane EUR
Rubrica CFM	Total plăți de la bugetul UE în 2015	Total corecții financiare confirmate în 2015	Total recuperări confirmate în 2015	Total corecții financiare și recuperări confirmate în 2015	% plăți de la bugetul UE	Total corecții financiare executate în 2015	Total recuperări executate în 2015	Total corecții financiare și recuperări executate în 2015	% plăți de la bugetul UE
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii	68 009	1 637	254	1 892	2,8 %	1 766	246	2 013	3,0 %
FEDR	28 363	826	-	826	2,9 %	774	-	774	2,7 %
Fondul de coeziune	12 098	462	-	462	3,8 %	585	-	585	4,8 %
FSE	10 277	348	1	349	3,4 %	407	-	407	4,0 %
Politici interne	17 271	-	254	254	1,5 %	-	246	246	1,4 %
Creștere durabilă: resurse naturale	58 066	1 072	348	1 420	2,4 %	1 314	337	1 652	2,8 %
FEGA	44 940	922	117	1 040	2,3 %	1 017	155	1 173	2,6 %
Dezvoltare rurală	11 793	46	206	253	2,1 %	263	152	414	3,5 %
IFOP/FEP	791	6	2	8	1,0 %	10	6	16	2,0 %
FEOGA – Orientare	64	97	2	99	154,0 %	24	2	26	40,6 %
Politici interne	478	-	21	21	4,4 %	-	23	23	4,8 %
Securitate și cetățenie	2 019	23	28	51	2,5 %	23	24	48	2,4 %
Migrație și afaceri interne	779	23	-	23	3,0 %	23	-	23	3,0 %
Politici interne	1 239	-	28	28	2,2 %	-	24	24	2,0 %
Europa în lume	7 884	-	132	132	1,7 %	-	136	136	1,7 %
Politici externe	7 884	-	132	132	1,7 %	-	136	136	1,7 %
Administrație	8 978	-	5	5	0,1 %	-	5	5	0,1 %
Administrație	8 978	-	5	5	0,1 %	-	5	5	0,1 %
TOTAL	144 955*	2 732	767	3 499	2,4 %	3 104	749	3 853	2,7 %

* Nu include suma de 288 milioane EUR plătită în cadrul rubricii Instrumente speciale.

Trebuie remarcat faptul că cifrele de mai sus diferă ușor de cele prezentate în Raportul anual privind protejarea intereselor financiare ale UE și combaterea fraudei, precum și în documentele de lucru aferente acestuia, deoarece acel raport a fost publicat mai devreme, într-o etapă în care erau disponibile numai cifrele provizorii.

3.1.1 Agricultură și dezvoltare rurală

Corecții financiare:

Nivelul ridicat al corecțiilor financiare confirmate de Comisie în 2015 reflectă eforturile semnificative depuse de Direcţia Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) față de anul 2013 pentru accelerarea procedurilor de verificare a conformității, inclusiv în ceea ce privește procesarea unor proceduri rămase de mult timp nesoluționate. Drept rezultat, un număr mare de corecții care acoperă mai multe exerciții financiare au fost confirmate în 2015. Pe viitor, odată ce se va atinge viteza de croazieră, se preconizează că valoarea anuală a corecțiilor financiare se va stabiliza în jurul valorii medii pe ultimii 3 ani.

În plus, numărul tot mai mare de eșalonări și amânări acordate statelor membre explică de ce în ultimii trei ani (2012-2014) sumele executate pentru agricultură și dezvoltare rurală au fost mai mici decât sumele decise de Comisie. Diferența ar trebui să dispară odată cu atingerea vitezei de croazieră. 8

Sume recuperate:

În 2015, statele membre au recuperat de la beneficiari 155 milioane EUR pentru FEGA și 153 milioane EUR pentru FEADR.

În ceea ce privește corectarea neregulilor comise de beneficiar, statele membre trebuie să înregistreze și să raporteze recuperarea cheltuielilor neconforme în cadrul exercitării verificării financiare anuale.

Recuperarea plăților neconforme direct de la beneficiarii finali este responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Anexa 5 prezintă sumele recuperate de la beneficiari de către statele membre în anul 2015 (așa cum au fost acestea raportate de către statele membre în propriul registru al debitorilor) și rambursate către Comisie. Aceste sume sunt tratate ca venituri alocate în cazul FEGA, în vreme ce sumele recuperate pentru FEADR pot fi realocate programului în cauză.

3.1.2 Perioada de programare 2000-2006 pentru politica de coeziune

Stadiul avansat al procesului de închidere a programelor FEDR și a proiectelor finanțate din Fondul de coeziune a condus la următoarele corecții financiare impuse și acceptate de statele membre în 2015:

- 155 de milioane EUR de corecții financiare pentru închiderea programelor FEDR în 7 state membre, cele mai semnificative fiind pentru Italia (108 milioane EUR) și Grecia (34 milioane EUR);

- 53 de milioane EUR acceptate de 13 state membre pentru proiectele finanțate din Fondul de coeziune, cea mai importantă fiind pentru Republica Cehă (16 milioane EUR).

Corecții financiare confirmate:

FEDR/FC – 208 milioane EUR

FSE – 179 milioane EUR

În ceea ce privește FSE, în contextul procesului de închidere, toate cele 239 de programe au fost închise (209 integral și 30 parțial). Statele membre cu cel mai mare nivel de corecții financiare confirmate și executate în 2015 au fost Franța (149 milioane EUR), respectiv Spania (30 milioane EUR). În plus, procesul de închidere a fost finalizat și pentru Suedia.

În 2015 au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește închiderea Instrumentului financiar pentru orientarea pescuitului (IFOP). La sfârșitul anului 2015, 57 de programe din 60 erau închise. Majoritatea corecțiilor financiare în cauză au fost executate prin intermediul ordinelor de recuperare.

3.1.3 Perioada de programare 2007-2013 pentru politica de coeziune

Corecțiile financiare pentru FEDR/FC în 2015 au crescut semnificativ față de anii anteriori, confirmând astfel eficacitatea acestor controale multianuale ale politicii. Acest lucru este, de asemenea, rezultatul politicii stricte a procedurilor de întrerupere/suspendare aplicate de Comisie de la începutul perioadei de programare, precum și al faptului că, în 2015, anumite cazuri rămase de mult timp nesoluționate, pentru care cererile de plată au fost blocate luni sau chiar ani de zile, au fost finalizate după punerea în aplicare a corecțiilor financiare. Pentru aceste cazuri, corecțiile aplicate de statele membre au putut fi raportate în 2015 numai după ridicarea procedurilor de întrerupere/suspendare. Creșterea corecțiilor financiare în anul 2015 este, de asemenea, susținută de creșterea ratelor de eroare raportate de autoritățile naționale de audit în cadrul Rapoartelor anuale de control (RAC) pentru anul 2015, comparativ cu ratele de eroare raportate în trecut. Statele membre cu cele mai mari corecții (excluzând corecțiile la sursă) în anul 2015 au fost Slovacia (236 milioane EUR), Italia (161 milioane EUR), Germania (143 milioane EUR), Grecia (120 milioane EUR) și Spania (117 milioane EUR).

Corecții financiare confirmate:

FEDR/FC – 1 532 milioane EUR

FSE – 169 milioane EUR

Ca urmare, la sfârșitul exercițiului 2015, valoarea cumulată a corecțiilor financiare confirmate de statele membre pentru perioada 2007-2013, drept consecință a rolului de supraveghere al Comisiei, depășește 2,3 miliarde EUR.

În cadrul FSE, au fost confirmate corecții financiare de 169 milioane EUR și au fost executate corecții financiare de 227 milioane EUR, din care 142 de milioane EUR au fost confirmate în 2015 și 85 de milioane EUR în anii anteriori. 95 % din corecțiile financiare confirmate în cursul anului 2015 și al anilor anteriori au fost executate; mai rămâne suma de 60 de milioane EUR (cumulată) care nu a fost încă executată la sfârșitul anului. Statele membre cu cel mai mare nivel de corecții executate în 2015 sunt România (133 milioane EUR) și Spania (29 milioane EUR), corespunzătoare ridicării suspendării plăților.

Corecțiile financiare confirmate pentru Fondul european pentru pescuit (FEP) au scăzut cu aproximativ 70 % față de anul 2014. Retragerea cheltuielilor neeligibile din cererea de plată subsecventă ca urmare a auditărilor și examinărilor documentare ale Comisiei permite executarea rapidă a unor astfel de corecții financiare.

3.1.4 Perioada de programare 2014-2020 pentru politica de coeziune

Al doilea exercițiu contabil era în desfășurare în cursul anului 2015 și desemnarea autorităților nu a avut încă loc pentru aproape toate programele operaționale, prin urmare nu a fost încă procesată nicio activitate de audit cu privire la declarația de cheltuieli. În consecință, nu pot fi raportate corecții financiare.

3.1.5. Corecții financiare și recuperări în 2015: detalii suplimentare

Anexele oferă diferite imagini de ansamblu privind sumele aferente corecțiilor financiare pentru anul 2015. Se atrage atenția asupra faptului că datele prezentate mai jos se referă doar la un singur an – 2015. Este posibil ca atât nivelul corecțiilor globale, cât și cel al defalcării pe state membre să se schimbe în mod semnificativ de la un exercițiu la altul. Prin urmare, o evaluare semnificativă a eficacității sistemelor de supraveghere și de control trebuie să se bazeze, în conformitate cu natura acestei cheltuieli, pe o perspectivă multianuală (a se vedea secțiunea 3.2).

Informațiile prezentate în Anexe pot fi rezumate după cum urmează:

1. Defalcare pe state membre

Statele membre cu cele mai importante corecții financiare confirmate în raport cu plățile UE primite sunt Grecia (9,9 %), România (8 %) și Slovacia (7,3 %).

2. Defalcarea corecțiilor forfetare

Corecțiile forfetare sunt un instrument valoros care este utilizat atunci când suma aferentă nu poate fi cuantificată pe baza unui eșantion statistic reprezentativ sau atunci când impactul asupra cheltuielilor din erorile individuale nu poate fi cuantificat cu precizie. Totuși, acest lucru înseamnă că statul membru care face obiectul unei corecții forfetare suportă consecințele financiare, deoarece corecțiile nu sunt legate direct de nereguli individuale la nivel de proiect, mai precis nu există niciun beneficiar final individual de la care să se poată recupera sumele.

Pentru FEDR/FC, corecțiile forfetare trebuie să fie considerate drept estimări ale corecțiilor financiare (forfetare și/sau extrapolate), care nu sunt direct legate de operațiuni/proiecte individuale. 9

Corecții forfetare în 2015:

2,2 miliarde EUR confirmate

1,3 miliarde EUR executate

3. Defalcarea corecțiilor financiare efectuate la sursă

Corecțiile financiare la sursă sunt aplicate de autoritățile statului membru la momentul declarării către Comisie a unei cheltuieli rezultate din corecții forfetare aplicate în urma procedurilor de audit efectuate de Comisie.

Principalele corecții financiare la sursă pentru FEDR/FC vizează România (345 milioane EUR). 10

Corecții la sursă în 2015:

0,5 miliarde EUR confirmate

0,8 miliarde EUR executate

Pentru FSE, valoarea corecțiilor financiare la sursă confirmate în 2015 pentru perioada de programare 2007-2013 se situează la 81 milioane EUR. Principalele state membre interesate de corecții financiare la sursă sunt: Republica Cehă, Franța, Polonia, Slovacia și România.

Dintre corecțiile financiare executate pentru perioada de programare 2007-2013, 115 milioane EUR reprezintă corecții financiare la sursă, din care 66 milioane EUR sunt confirmate în 2015 și 49 milioane EUR sunt confirmate în anul precedent.

4. Corecții financiare nete în 2015

Tipul execuției bugetare, gestionarea sectorială și normele financiare ale domeniului de politică influențează modul în care bugetul UE este afectat de diferitele mecanisme de corecție. În orice caz, mecanismele de corecție au drept rezultat faptul că bugetul UE este protejat de cheltuielile realizate cu încălcarea legii.

Corecții financiare nete în 2015:

0,8 miliarde EUR confirmate

1,2 miliarde EUR executate

3.2.Corecțiile financiare și recuperările cumulate până la sfârșitul exercițiului 2015

Cifrele cumulate furnizează informații utile cu privire la importanța mecanismelor corective utilizate de către Comisie, în special deoarece țin seama de caracterul multianual al programelor și proiectelor și neutralizează impactul evenimentelor punctuale.

3.2.1. Perioada 2009-2015

Graficele de mai jos prezintă evoluția corecțiilor financiare și a recuperărilor confirmate și executate în ultimii 7 ani.

Graficele 3.2.1: Corecții financiare și recuperări în perioada 2009-2015

Corecții financiare și recuperări confirmate în perioada 2009-2015 (miliarde EUR)

Corecții financiare confirmate medii pentru perioada 2009-2015:

3,3 miliarde EUR

2,4 % din valoarea medie a plăților de la buget

Tendința de creștere ușoară pentru sumele confirmate demonstrează că, în timp, bugetul UE este protejat cu succes de cadrul de control multianual.

Corecții financiare și recuperări executate în perioada 2009-2015 (miliarde EUR)

Valoarea medie a corecțiilor financiare și a recuperărilor executate pentru perioada 2009-2015 a fost de 3 miliarde EUR, care reprezintă 2,2 % din valoarea medie a plăților de la bugetul UE în perioada respectivă.

3.2.2 Decizii ale Curții de Justiție privind corecțiile financiare din cadrul politicii regionale

În cursul anului 2015, Curtea de Justiție a pronunțat hotărâri de anulare a câtorva decizii privind corecțiile financiare din cadrul politicii regionale adoptate între 2008 și 2010 (pentru corecții în valoare totală de 457 milioane EUR, referitoare la perioada de programare 1994-1999 ). Anularea s-a bazat pe o nouă interpretare juridică a normelor stabilite prin Regulamentul 1083/2006 și reprezintă o schimbare față de hotărârile anterioare ale Curții de Justiție. Aceste corecții anulate au fost deduse atât din valoarea corecțiilor confirmate, cât și din valoarea corecțiilor executate aferente anului 2015, precum și din valorile cumulate prezentate în tabelul de mai jos.

3.2.3. Procentul de execuție al corecțiilor financiare la sfârșitul exercițiului 2015

Tabelul 3.2.3: Corecții financiare cumulate confirmate și procentul de execuție până la sfârșitul exercițiului 2015

Milioane EUR
	Perioada de programare			Deciziile FEGA cumulate	Total corecții financiare confirmate la sfârșitul anului 2015	Procent de execuție la sfârșitul anului 2015	Corecții financiare confirmate la sfârșitul anului 2014	Procent de execuție la sfârșitul anului 2014

	Perioada 1994-1999	Perioada 2000-2006	Perioada 2007-2013
Agricultură	-	139	787	11 766	12 692	85,4 %	11 514	82,8 %
FEGA	-	-	-	11 766	11 766	85,7 %	10 808	83,7 %
Dezvoltare rurală	-	139	787	N/A	926	81,3 %	706	69,3 %
Politica de coeziune	2 273	8 922	4 748	N/A	15 943	93,4 %	14 203	92,2 %
FEDR	1 799	5 794	2 664	N/A	10 257	92,4 %	8 973	91,9 %
Hotărâri ale Curții de Justiție	(457)	0	0	N/A	(457)	-	-	-
Total FEDR	1 342	5 794	2 664	N/A	9 800	92,1 %	8 973	91,9 %
Fondul de coeziune	268	842	857	N/A	1 968	99,9 %	1 496	88,7 %
Hotărâri ale Curții de Justiție	0	(9)	0	N/A	(9)	-	-	-
Total Fondul de coeziune	268	833	857	N/A	1 958	97,6 %	1 496	88,7 %
FSE	560	1 990	1 198	N/A	3 748	98,4 %	3 399	96,5 %
IFOP/FEP	100	127	29	N/A	256	63,0 %	250	60,4 %
FEOGA – Orientare	3	178	-	N/A	181	60,1 %	85	100,0 %
Altele	-	-	-	N/A	32	100,0 %	9	100,0 %
Total	2 273	9 060	5 535	11 766	28 666	89,9 %	25 726	88,0 %

Diferitele perioade de programare din cadrul politicii de coeziune arată în mod clar caracterul multianual al ciclului bugetar al UE. Întrucât perioada 2000-2006 se apropie de sfârșitul procesului de închidere, valoarea corecțiilor financiare este considerabil mai ridicată, în special în comparație cu perioada 2007-2013.

3.2.4. Recuperări cumulate pentru perioada 2009-2015

Tabelele de mai jos prezintă valorile recuperărilor confirmate și executate pentru perioada 20092015. A se vedea, de asemenea, secțiunea 3.3.1 de mai jos privind impactul asupra bugetului UE.

Tabelul 3.2.4: Recuperări confirmate în perioada 2009-2015

Milioane EUR
	Ani							Total
Recuperări
	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
Agricultură:
FEGA	163	178	174	162	227	213	117	1 234
Dezvoltare rurală	25	114	161	145	139	165	206	956
Coeziune	102	24	50	22	83	35	5	320
Domenii de politică internă	100	188	270	252	393	293	302	1 798
Domenii de politică externă	81	137	107	107	93	127	132	784
Administrație	9	5	8	7	6	5	5	45
Total	480	646	770	695	941	838	767	5 137

Tabelul 3.2.5: Recuperări executate în perioada 2009-2015

Milioane EUR
	Ani							Total
Recuperări
	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
Agricultură:
FEGA	148	172	178	161	155	150	155	1 119
Dezvoltare rurală	25	114	161	166	129	167	152	914
Coeziune	102	25	48	14	81	32	7	309
Domenii de politică internă	100	162	268	229	398	274	293	1 724
Domenii de politică externă	81	136	77	99	93	108	136	730
Administrație	9	5	2	9	6	5	5	41
Total	464	614	734	678	862	736	749	4 837

3.3.Impactul corecțiilor financiare

3.3.1. Impactul asupra bugetului UE în 2015

Graficul 3.3.1: Impactul asupra bugetului UE

* Principalele capitole de cheltuieli în cauză sunt 0502, 0503, 0504, 1303, 1304, 0402, 1106 și 1803.

** Nu sunt incluse recuperările „la sursă“. Principalele capitole de cheltuieli în cauză sunt 0502, 0503, 1303, 1304, 0402 și 1106. Pentru mai multe informații privind recuperările, a se vedea secțiunea 3.2.4.

Așa cum s-a explicat mai sus, veniturile provenite din recuperări și corecții financiare nete sunt tratate ca venituri alocate 11 , ținând cont de faptul că Comisia execută recuperări și „la sursă”, prin deducerea cheltuielilor neeligibile (care au fost identificate în cererile de decont anterioare sau curente) din plățile efectuate. În general, veniturile alocate se reîntorc la linia bugetară sau la fondul de la care cheltuielile au fost plătite inițial și pot fi cheltuite din nou, dar acestea nu sunt alocate unor state membre anume.

3.3.2. Impactul asupra bugetelor naționale

În cadrul gestiunii partajate, toate corecțiile financiare și recuperările au un impact asupra bugetelor naționale, indiferent de modul lor de execuție. Trebuie subliniat faptul că, la nivelul statului membru, impactul corecțiilor financiare este întotdeauna negativ, chiar și în cazul în care nu se efectuează nicio rambursare la bugetul UE. Aceasta deoarece, pentru a nu pierde finanțarea UE, statul membru trebuie să înlocuiască cheltuielile neeligibile cu operațiuni eligibile. Aceasta înseamnă că statul membru suportă din resurse proprii (din bugetul național) consecințele financiare generate de pierderile de cofinanțare din partea UE aferente cheltuielilor considerate neeligibile în temeiul normelor programului UE (sub forma costului de oportunitate), cu excepția cazului în care recuperează sumele respective de la beneficiari individuali. Acest lucru nu este întotdeauna posibil, de exemplu în cazul corecțiilor forfetare la nivel de program (din cauza unor deficiențe în cadrul administrației naționale de gestionare a programului), care nu sunt legate direct de nereguli individuale la nivel de proiect.

4.AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

4.1.Măsuri preventive

Măsuri preventive luate de statele membre

La nivelul statelor membre au fost instituite structuri administrative obligatorii. Gestiunea, controlul și plata cheltuielilor sunt încredințate unor agenții de plăți (AP) acreditate. Conformitatea cu criteriile stricte de acreditare [stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei și Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei 12 ] este supusă unei examinări detaliate din partea unui organism independent de audit extern desemnat la nivel național (organismul de certificare), precum și supravegherii constante din partea autorității naționale competente (la nivel ministerial). AP au obligația de a furniza o declarație de gestiune anuală, prin care să declare că sistemul existent oferă o asigurare rezonabilă privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Aceste declarații de gestiune sunt verificate de către organismele de certificare menționate mai sus, care au obligația să furnizeze un aviz anual.

Pentru fiecare schemă de sprijin finanțată prin FEGA sau FEADR, AP aplică un sistem de controale ex ante administrative exhaustive (toate cererile de ajutoare trebuie să fie verificate) și controale la fața locului (cel puțin 5 % în cazul majorității schemelor) înainte de efectuarea oricărei plăți. Aceste controale sunt efectuate pe baza unor norme precise stabilite în legislația sectorială specifică (de exemplu, Sistemul integrat de administrare și control – IACS, care include un Sistem de identificare a parcelelor agricole – LPIS). Pentru majoritatea acestor scheme de ajutoare, statele membre au obligația de a trimite anual Comisiei date statistice cu privire la controalele efectuate și rezultatele acestora (statistici de control).

Măsuri preventive aplicate de Comisie

În temeiul noului regulament orizontal privind politica agricolă comună (PAC) 13 , a intrat în vigoare în 2014 un nou cadru juridic pentru reducerea, întreruperea și suspendarea fondurilor PAC, care va consolida competențele Comisiei de a reduce/suspenda finanțarea din partea UE în cazurile în care au fost identificate riscuri de efectuare a unor plăți neconforme.

FEGA: reduceri de 27,2 milioane EUR pentru 14 state membre.

FEADR: 24 de întreruperi și 7 suspendări/reduceri.

În consecință, Comisia poate reduce sau suspenda plățile lunare (FEGA) sau intermediare (FEADR) în cazul în care „unul sau mai multe dintre elementele esențiale ale sistemului național de control în cauză nu există sau nu prezintă eficiență din cauza gravității sau persistenței deficiențelor constatate” 14 (sau există deficiențe grave similare în sistemul de recuperare a plăților neconforme) și:

-fie deficiențele au caracter continuu și au constituit deja motivul a cel puțin două decizii de corecție financiară,

fie

-Comisia concluzionează că statul membru în cauză nu este în măsură să pună în aplicare în viitorul apropiat măsurile de remediere necesare, în conformitate cu un plan de acțiune care conține indicatori de progres clari care trebuie stabiliți în consultare cu Comisia.

În cazul FEADR, noul Regulament privind dispozițiile comune (RDC) 15 prevede, de asemenea, întreruperea plăților intermediare de către ordonatorul de credite delegat (de exemplu, directorul general), ca instrument suplimentar rapid și reactiv în cazul în care există temeri cu privire la legalitatea și regularitatea plăților.

Pentru FEGA, ritmul plăților lunare nu ar permite utilizarea unei astfel de proceduri de întrerupere. Pentru FEGA, nu au existat suspendări de plăți în anul 2015. În acest an au fost aplicate pentru prima dată reduceri ale plăților lunare din cauza deficiențelor din cadrul sistemului de control, cu o valoare totală de 16 milioane EUR (Grecia). Celelalte reduceri se referă la depășiri ale plafoanelor sau ale termenelor-limită și la alte probleme de eligibilitate. În total, au existat 87 de operațiuni vizate de reduceri.

Întreruperile și reducerile/suspendările sunt provizorii. Ele pot fi însoțite de un audit, acolo unde acesta poate fi relevant. Dacă deficiența este confirmată, cheltuiala în cauză este exclusă definitiv de la finanțarea UE, prin aplicarea unei corecții financiare, potrivit procedurii de verificare a conformității.

4.2.Măsuri corective

Conform cadrului juridic al PAC, corecțiile financiare impuse de Comisie statelor membre au fost întotdeauna corecții nete 16 . Sumele sunt efectiv rambursate de statele membre și sunt tratate ca venituri alocate în bugetul UE. Acestea sunt utilizate pentru a finanța cheltuielile PAC în ansamblu, fără a fi alocate unui stat membru anume. Executarea efectivă a rambursării către bugetul UE poate fi întârziată prin decizii de eșalonare (executare în trei tranșe anuale) sau de amânare.

În contextul gestiunii partajate, detectarea și corectarea erorilor este responsabilitatea directă a statelor membre. Ori de câte ori sunt identificate deficiențe în cadrul sistemului de gestiune și control, se inițiază proceduri de conformitate și, în același timp, statele membre au obligația de a aplica măsuri de remediere. Acestea din urmă sunt monitorizate îndeaproape, iar neaplicarea lor poate conduce la întreruperea, reducerea sau suspendarea plăților UE pentru măsura în cauză. Statelor membre li s-a cerut să prezinte planuri de măsuri pentru remedierea deficiențelor care stau la baza rezervelor formulate. Aceste planuri de măsuri au fost apoi evaluate pentru a verifica dacă, odată puse în aplicare în mod corect, ar fi remediat deficiențele identificate în timp util. Comisia a evaluat anual eficacitatea măsurilor de remediere puse deja în aplicare de fiecare stat membru. Se poate concluziona că riscul pentru bugetul UE este acoperit în mod sistematic prin procedura de verificare a conformității și corecții financiare nete.

În ceea ce privește FEGA, corecțiile financiare se efectuează prin deducerea sumelor respective din plățile lunare efectuate de Comisie în a doua lună care urmează după decizia sa de a impune o corecție financiară statului membru în cauză.

Până la sfârșitul exercițiului 2015, au fost adoptate decizii de eșalonare pentru corecții în valoare de 2,3 miliarde EUR.

Pentru FEADR, corecțiile financiare se efectuează printr-un ordin de recuperare prin care se solicită statului membru interesat să ramburseze sumele în cauză la bugetul UE, iar execuția are loc, cel mai adesea, prin compensarea rambursării din următorul trimestru. Prin urmare, se întâmplă ca deciziile adoptate la încheierea exercițiului N să fie executate abia la începutul exercițiului N+1. De asemenea, execuția deciziei poate fi amânată prin decizii de eșalonare și amânare.

Acest lucru este valabil în special din anul 2010 când, din cauza crizei financiare și economice, statele membre au solicitat mai des să beneficieze de o prevedere legislativă existentă, prin care se permite rambursarea corecțiilor financiare în tranșe anuale (în locul unei plăți unice): dacă suma de rambursat de către statul membru depășește 0,01 % din PIB-ul său, acesta poate solicita ca deducerile să se facă în tranșe anuale (maximum 3) și nu printr-o plată unică.

Amânarea rambursării corecțiilor financiare:

Grecia

Portugalia

În 2012, Comisia a introdus o nouă dispoziție 17 care permite amânarea rambursării corecțiilor financiare pentru statele membre care beneficiază de asistență financiară din partea UE, cu condiția ca deficiențele aflate la originea corecției financiare să fie remediate.

Statele membre supuse la mecanismele de asistență financiară au putut solicita amânarea corecțiilor financiare care le vizează pentru o unică perioadă de 18 luni. Toate sumele care ar fi trebuit executate în acea perioadă au fost amânate până la sfârșitul perioadei, urmând ca suma totală să fie rambursată în 3 tranșe anuale. În cazul Greciei, au fost adoptate decizii de amânare pentru 529 milioane EUR, iar în cazul Portugaliei, pentru 109 milioane EUR. Primele două tranșe anuale de rambursare a sumele amânate au fost plătite în 2014 și 2015, urmând ca cea de-a treia și ultima tranșă să fie rambursată în 2016.

În 2015, a fost adoptată o nouă decizie de amânare pentru Grecia. După expirarea perioadei de amânare, corecțiile vor trebui să fie executate în cinci tranșe anuale. Amânarea acordată Greciei va expira pe 22 iunie 2017. Până acum, fac obiectul amânării 335 milioane EUR.

4.3.Deficiențe identificate privind gestionarea și controlul statelor membre și măsurile adoptate

În 2013, Comisia a întocmit raporturi cu privire la cauzele profunde ale erorilor, prin raportare la fiecare dintre cele trei activități aferente întocmirii bugetului pe activități (ABB) și a identificat principalele puncte slabe în sistemele de gestionare și control ale statelor membre. Ca urmare, statele membre vizate instituie măsuri de remediere, iar Comisia monitorizează activ punerea în aplicare corectă a acestora. Comisia abordează în continuare principalele riscuri create de cauzele profunde existente în ceea ce privește Fondurile, prin anchete de audit și planuri de măsuri care se află deja în curs în anumite state membre. Pe lângă acestea, se preconizează aplicarea în amonte a unei serii de măsuri care vizează îmbunătățirea monitorizării, comunicării și acțiunilor de remediere, pentru a atenua ulterior situația și a preveni apariția altor probleme pe viitor. De asemenea, Reforma PAC din 2013 a introdus un grad semnificativ de simplificare în anumite domenii (de exemplu, introducerea opțiunii simplificate în materie de costuri în dezvoltarea rurală) agreate de Parlamentul European și Consiliul de Miniștri, pe lângă sisteme de control îmbunătățite. Simplificarea ulterioară se va concentra pe crearea unei situații mai echitabile pentru agricultori, menținând, totodată, eficiența sistemului și luând în considerare complexitatea anumitor scheme, de exemplu în ceea ce privește sancțiunile administrative.

Principalele cauze profunde de eroare în ceea ce privește plățile directe au fost legate de: Erori/neconformități ale administrațiilor naționale, survenite atunci când administrațiile naționale nu își adaptează sistemul în vederea asigurării conformității cu regulamentele și nu își respectă propriile instrucțiuni; calitatea și actualizarea insuficiente ale sistemului de identificare a parcelelor agricole (LPIS); calitatea scăzută a controalelor la fața locului; greșeli în cererile de ajutoare. Trebuie remarcat faptul că IACS, care include LPIS, reprezintă principalul sistem de gestionare și control pentru asigurarea regularității plăților directe din cadrul schemelor de ajutoare. Acesta acoperă peste 90 % din cheltuiala FEGA și aduce o contribuție semnificativă la prevenirea și reducerea nivelului de eroare în cadrul schemelor de ajutoare la care se aplică. Atunci când se detectează deficiențe în funcționarea acestuia, se solicită măsuri de remediere, iar punerea lor în aplicare este monitorizată îndeaproape de Comisie.

Pentru măsurile de piață, cauzele profunde de eroare se referă la: Neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate din cauza complexității condițiilor, dificultăți în ceea ce privește caracterul verificabil și controlabil al măsurilor; normele în materie de achiziții; interpretarea diferită la nivel de state membre a admisibilității cheltuielilor; informații insuficiente asupra sistemelor de gestionare și control ale statelor membre; deficiențe în punerea în aplicare a sistemelor de gestionare și control de către statele membre.

În domeniul dezvoltării rurale, se impune în continuare un control strict. În vederea soluționării cauzelor de eroare, în 2015, DG AGRI a consolidat și mai mult planurile de măsuri existente pentru abordarea rezervelor cuprinse în Raportul anual de activitate (RAA) pentru 2014, pe baza unei cooperări și a unei analize îmbunătățite în cadrul serviciilor Comisiei și a unui dialog intens cu statele membre. Ca urmare a acestei abordări, a fost instituit un sistem îmbunătățit de raportare de către toate statele membre în ceea ce privește planurile de măsuri naționale sau regionale proprii, în vederea reducerii ratelor de eroare. Acest sistem pune un accent sporit pe monitorizarea regulată a constatărilor auditului și include indicatori îmbunătățiți și etape în scopul monitorizării. În 2014, Comisia a dezvoltat un instrument informatic specific, devenit complet operațional în 2015, pentru colectarea și gestionarea informațiilor extrase din planurile de măsuri naționale sau regionale, într-o manieră eficientă și consecventă, oferind o vedere de ansamblu și facilitând monitorizarea adecvată.

4.4.Valori cumulate

În ceea ce privește FEGA, totalul sumei corecțiilor financiare decise de Comisie începând din 1999 este de 11 766 milioane EUR. Rata de corecție medie pentru fiecare exercițiu financiar pentru perioada 1999-2015 a fost de 1,7 % din cheltuieli. Odată stabilite de Comisie, corecțiile sunt executate în mod automat, cu excepția cazului în care unui stat membru i-a fost acordată posibilitatea de a plăti în trei tranșe anuale.

Tabelul 4.4: Corecții financiare cumulate pentru FEGA decise în cadrul verificării conformității conturilor, din anul 1999 până la sfârșitul anului 2015; defalcare pe state membre

Milioane EUR
Stat membru	Plăți FEGA primite de la bugetul UE	% din plățile primite în raport cu totalul plăților	Corecții financiare FEGA cumulate la sfârșitul anului 2015	% în raport cu plățile primite de la bugetul UE	% în raport cu valoarea totală a corecțiilor financiare
Belgia	12 755	1,8 %	45	0,4 %	0,4 %
Bulgaria	3 257	0,5 %	71	2,2 %	0,6 %
Republica Cehă	6 533	0,9 %	8	0,1 %	0,1 %
Danemarca	18 208	2,6 %	192	1,1 %	1,6 %
Germania	92 771	13,3 %	203	0,2 %	1,7 %
Estonia	743	0,1 %	1	0,1 %	0,0 %
Irlanda	21 930	3,2 %	108	0,5 %	0,9 %
Grecia	42 621	6,1 %	2 723	6,4 %	23,1 %
Spania	96 161	13,8 %	1 510	1,6 %	12,8 %
Franța	149 034	21,4 %	2 588	1,7 %	22,0 %
Croația	253	0,0 %	0	0,0 %	0,0 %
Italia	77 223	11,1 %	1 930	2,5 %	16,4 %
Cipru	453	0,1 %	10	2,1 %	0,1 %
Letonia	1 065	0,2 %	0	0,0 %	0,0 %
Lituania	2 888	0,4 %	24	0,8 %	0,2 %
Luxemburg	507	0,1 %	6	1,1 %	0,0 %
Ungaria	9 947	1,4 %	63	0,6 %	0,5 %
Malta	37	0,0 %	0	0,8 %	0,0 %
Țările de Jos	18 058	2,6 %	240	1,3 %	2,0 %
Austria	11 884	1,7 %	12	0,1 %	0,1 %
Polonia	23 517	3,4 %	155	0,7 %	1,3 %
Portugalia	11 749	1,7 %	342	2,9 %	2,9 %
România	7 579	1,1 %	207	2,7 %	1,8 %
Slovenia	904	0,1 %	20	2,2 %	0,2 %
Slovacia	2 898	0,4 %	6	0,2 %	0,1 %
Finlanda	8 971	1,3 %	34	0,4 %	0,3 %
Suedia	11 935	1,7 %	120	1,0 %	1,0 %
Regatul Unit	61 373	8,8 %	1 146	1,9 %	9,7 %
Total	695 255	100,0 %	11 766	1,7 %	100,0 %

Graficul 4.4: Corecții financiare cumulate ale statelor membre pentru FEGA în cadrul verificării conformității conturilor din anul 1999 până la sfârșitul anului 2015 în raport cu plățile primite de la bugetul UE

4.5.Corecții ale statelor membre

Statele membre au obligația să instituie sisteme de controale ex ante și reduceri sau excluderi de la finanțare:

pentru fiecare schemă de sprijin și ajutor finanțată prin FEGA sau FEADR, sunt efectuate controale ex ante administrative și la fața locului și sunt aplicate sancțiuni disuasive în cazul nerespectării de către beneficiar. Aceste sisteme de control sunt aplicate de către AP și cuprind elemente comune și norme speciale adaptate la particularitățile fiecărei scheme de ajutoare. Acestea sunt concepute pentru a oferi controale administrative ex ante exhaustive privind 100 % din cererile de ajutoare, controale încrucișate cu alte baze de date, atunci când este cazul, precum și verificări la fața locului ale plăților în avans pe baza unui eșantion de tranzacții care variază între 1 % și 100 % din populație, în funcție de riscul asociat schemei în cauză. Dacă prin aceste controale la fața locului se constată un număr mare de nereguli, trebuie efectuate controale suplimentare.

În acest context, cel mai important sistem este, fără îndoială, Sistemul integrat de administrare și control (IACS), care a acoperit 93,8 % din cheltuielile aferente FEGA în cursul exercițiului financiar 2015. În măsura posibilului, IACS este, de asemenea, utilizat pentru gestionarea și controlul măsurilor de dezvoltare rurală legate de parcele sau de efectivele de animale, care, în 2015, reprezentau 54,1 % din plățile efectuate în cadrul FEADR. Pentru ambele fonduri luate împreună, IACS a acoperit 85,6 % din totalul cheltuielilor.

Legislația prevede o raportare detaliată din partea statelor membre către Comisie cu privire la controalele efectuate de acestea, precum și cu privire la sancțiunile aplicate. Sistemul de raportare permite un calcul, pentru principalele scheme de ajutoare, al nivelului de eroare constatat de către statele membre la nivelul beneficiarilor finali. Acuratețea informațiilor statistice raportate și calitatea controalelor subsidiare la fața locului sunt, de asemenea, verificate și validate de organismele de certificare în cazul ajutoarelor directe și al măsurilor de dezvoltare rurală.

Ultimele rapoarte din partea statelor membre prezintă efectul preventiv al controalelor ex ante administrative și la fața locului efectuate, care au condus la corecții în valoare totală de 353 milioane EUR. Cele mai importante corecții se referă la Spania (70 milioane EUR), Italia (39 milioane EUR) și Polonia (35 milioane EUR). Consultați Anexa 6 pentru cifrele detaliate raportate în 2015.

5.POLITICA DE COEZIUNE

5.1.Măsuri preventive

În 2015, Comisia a continuat să aplice cu strictețe politica de întrerupere și suspendare a plăților decisă de Comisie în contextul Planului de măsuri din anul 2008 pentru consolidarea rolului de supraveghere al Comisiei în cadrul gestiunii partajate a măsurilor structurale pentru protejarea bugetului UE. Această politică, aflată în vigoare în perioada 2007-2013, operează pe bază de prevenire, determinând întreruperea plăților intermediare sau trimiterea unei scrisori de avertizare – dacă nu există cereri de plată scadente – de îndată ce există dovezi care să sugereze o deficiență semnificativă la nivelul sistemului de gestionare și control al unui program operațional integral sau al unei părți a acestuia, evitând astfel rambursarea de la bugetul UE a sumelor care ar putea fi afectate de nereguli grave.

În ceea ce privește programele FEDR/FC și FSE, merită subliniat faptul că planurile de măsuri de remediere agreate de statele membre ca rezultat al rolului de supraveghere al Comisiei au, de asemenea, un impact preventiv asupra cheltuielilor suportate deja de beneficiari și înregistrate la nivel național în conturile autorității de certificare, dar încă nedeclarate Comisiei. Pentru astfel de cheltuieli, autoritatea de certificare aplică, înainte de declararea cheltuielilor, corecția financiară solicitată de Comisie.

Cheltuieli declarate Comisiei din care au fost eliminate deja sumele neconforme.

În special în cazul corecțiilor extrapolate sau forfetare aplicate din cauza unor deficiențe în sistemele de gestionare și control, sumele corectate preventiv de autoritățile de certificare înainte de certificare pot fi semnificative.

Acest lucru poate fi demonstrat în cazul corecțiilor financiare la sursă aplicate în 2015 României (345 milioane EUR) sau în 2014 de Republica Cehă (398 milioane EUR) și Ungaria (135 milioane EUR) în contextul planurilor de măsuri de remediere pentru diferite programe. Pentru FSE, cele mai importante corecții financiare la sursă confirmate în anul 2015 au fost aplicate României (77 milioane EUR).

În mod analog, scrisorile de avertizare trimise de Comisie atunci când deficiențele din cadrul sistemului sunt identificate înainte de prezentarea unei cereri de plată către Comisie pot avea același efect de prevenire în ceea ce privește protejarea bugetului UE, însă, în acest caz, nicio sumă nu este raportată de Comisie/statele membre, deoarece acest tip de efect este mai dificil de cuantificat. Efectul de prevenire al rolului de supraveghere al Comisiei conduce la îmbunătățirea protecției asupra bugetului UE (și reducerea erorilor detectate de autoritățile de audit la auditarea sumelor revendicate de la Comisie), drept pentru care trebuie să se reflecte, de asemenea, în rapoartele emise.

Întreruperile și suspendările sunt ridicate numai pe baza unei asigurări rezonabile în ceea ce privește instituirea de măsuri corective și/sau după executarea de corecții financiare. Corecțiile financiare trebuie să fie incluse într-o cerere de plată prezentată Comisiei sau convenită cu Comisia. Caracterul adecvat al măsurilor corective, inclusiv al corecțiilor financiare, este evaluat în principal pe baza probelor de audit furnizate de autoritatea națională de audit sau în urma unui audit (de monitorizare) condus de Comisie, însoțite de examinarea individuală a cazului, cu scopul de a asigura consecvența, transparența și egalitatea de tratament între statele membre.

5.1.1. Întreruperi și suspendări

Tabelul 5.1.1: Întreruperi

Milioane EUR
Fond	Politica de coeziune: perioada de programare 2007-2013
	Număr total de cazuri în curs la 31.12.2014		Cazuri noi în 2015		Cazuri închise în cursul anului 2015		Număr total de cazuri în curs la 31.12.2015
	Număr de cazuri	Sumă	Număr de cazuri	Sumă	Număr de cazuri	Sumă	Număr de cazuri	Sumă
FEDR & FC	99	3 818	87	5 299	135	7 387	51	1 730
FSE	32	970	27	1 392	33	1 599	26	762
FEP	7	14	25	157	30	162	2	8
Total	138	4 802	139	6 848	198	9 148	79	2 501

Tabelul de mai sus prezintă în ceea ce privește FEDR și FC, FSE și FEP, o situație a evoluției cazurilor de întrerupere, atât ca număr, cât și ca sume. Soldul de deschidere include toate cazurile care mai erau deschise la sfârșitul anului 2014, indiferent de anul în care întreruperea a fost notificată statului membru. Noile cazuri se referă numai la întreruperile notificate în anul 2015. Cazurile închise reprezintă cazurile în care plata cererilor de decont a fost reluată în 2015, indiferent de anul în care a început întreruperea. Cazurile care erau încă în curs la sfârșitul anului 2015 reprezintă întreruperi care rămân active la 31 decembrie 2015, și anume termenul pentru plata cererilor de decont este în continuare întrerupt până la adoptarea de către statul membru respectiv a măsurilor corective.

În ceea ce privește FEDR și FC, cele 51 de plăți care au rămas întrerupte la sfârșitul anului 2015 se referă la Spania (39), Ungaria (5), programele transfrontaliere (4) și Republica Cehă (3). Majoritatea cazurilor rezultă din analiza rapoartelor anuale de control furnizate de statele membre și, într-o oarecare măsură, din alte surse precum sursele media sau misiunile de audit întreprinse de Comisie.

În ceea ce privește FSE, cele 26 de plăți care au rămas întrerupte la sfârșitul anului 2015 se referă la Spania (11), Italia (8), Franța (2), Ungaria (2), Regatul Unit (2) și Germania (1), dintre care 15 erau deja întrerupte la sfârșitul anului 2014.

Pentru FEP, cea mai mare parte a întreruperilor se referă la probleme care decurg din analiza rapoartelor anuale de control furnizate de statele membre la începutul fiecărui an (rapoarte care nu au fost furnizate, nu sunt fiabile sau care prezintă rate ridicate de eroare). 5 programe operaționale au fost puse sub rezervă în raportul anual de activitate pentru 2014 (cu plăți întrerupte): pentru toate cele 5 cazuri, statele membre în cauză au pus în aplicare măsurile de remediere necesare, iar plățile au putut fi reluate.

Suspendări

În ceea ce privește FEDR și FC, 6 programe operaționale erau suspendate la sfârșitul anului 2014, dintre care 3 suspendări au fost ridicate pe parcursul anului 2015. În 2015, au fost adoptate 10 decizii de suspendare: Spania (3), transfrontalier (3), Ungaria (2), Italia (1) și Regatul Unit (1). 6 dintre aceste noi decizii erau încă în vigoare la sfârșitul anului, determinând un număr total de 9 decizii de suspendare active la sfârșitul anului 2015.

În ceea ce privește FSE, 18 programe operaționale erau suspendate la sfârșitul anului 2014, dintre care 11 suspendări au fost ridicate pe parcursul anului 2015. În 2015, au fost adoptate 10 decizii de suspendare [Franța (1), Germania (1), Ungaria (1), Italia (2), Slovacia (1), Spania (1) și Regatul Unit (3)], dintre care 2 (Slovacia și 1 dintre cele aferente Regatului Unit) au fost ridicate ulterior pe parcursul anului 2015. La sfârșitul anului 2015, un număr total de 15 suspendări sunt încă în vigoare [Franța (1), Germania (1), Ungaria (1), Italia (3), Spania (7) și Regatul Unit (2)].

Plățile intermediare pentru programul operațional al FEP pentru Estonia au fost suspendate în mai 2014 și reluate în aprilie 2015. Nu se pregătesc alte suspendări.

5.1.2. Măsuri de prevenire a fraudei

Prima și cea mai puternică măsură de prevenire a fraudei este funcționarea unui sistem solid de control intern, care să fie conceput și să funcționeze ca răspuns proporțional cu riscurile identificate. Un astfel de sistem poate reduce riscul ca fraudele să aibă loc sau să rămână nedetectate, dar nu poate elimina complet posibilitatea de producere a fraudelor. La sfârșitul anului 2015, directoratele operaționale ale DG Politică Regională și Urbană sunt responsabile pentru acțiunile de urmărire referitoare la 70 18 de cazuri aflate sub anchetă OLAF, referitor la FEDR și FC. Potrivit evaluărilor efectuate de OLAF, suspiciunile de fraudă sau nereguli ar putea afecta o sumă de până la 1 miliard EUR. Aceasta constituie o sumă maximă, care necesită evaluarea de către ordonatorul de credite, pe baza constatărilor raportate.

Potrivit Raportului Comisiei privind combaterea fraudei din 31 iulie 2015 19 , statele membre au comunicat la OLAF un număr total de 3 579 de cazuri de nereguli în ceea ce privește FEDR și FC, pentru o sumă potențial afectată de 1,68 miliarde EUR. Potrivit raportului, în 2014, proporția suspiciunilor de fraudă la nivelul neregulilor raportate de statele membre către OLAF este de aproximativ 0,51 % din plățile pentru 2014 aferente politicii de coeziune. Comisia verifică activitățile întreprinse de autoritățile statelor membre în ceea ce privește combaterea fraudei, utilizând o abordare bazată pe risc. Cu toate acestea, întrucât schemele de fraudă și corupție sunt elemente foarte diversificate și schimbătoare, iar Comisia nu se poate substitui autorităților statelor membre și verifica 100 % din cheltuieli, amploarea situațiilor de fraudă și/sau corupție, în special în sectorul achizițiilor publice din UE (din care o parte implică proiecte cofinanțate de UE) poate fi mai mare decât ar părea să sugereze sumele raportate de statele membre. Prin urmare, Comisia continuă să analizeze nivelurile de risc și suspiciunile de fraudă la nivel de state membre, regiuni și programe, tipurile de fraudă raportate (modus operandi) și măsurile de atenuare adoptate de statele membre.

Strategia comună antifraudă (SCAF) 2015-2020 20 a intrat în vigoare, acoperind FEDR, FSE, FC și alte fonduri. Prin SCAF, cele 3 Direcții Generale 21 urmăresc să-și intensifice eforturile actuale de combatere a fraudelor, printr-o serie de noi inițiative:

În decembrie 2015, a fost lansată cu succes Strategia comună antifraudă (SCAF) a Direcțiilor Generale Fonduri Structurale.

1) Analiza rezultatelor evaluărilor riscului de fraudă pe care statele membre trebuie să le desfășoare potrivit prevederilor legislative pentru perioada de programare 2014-2020, cu scopul de a susține și a actualiza ulterior planul de măsuri al noii strategii;

2) Creșterea utilizării efective de către statele membre a instrumentului ARACHNE pentru detectarea potențialelor fraude;

3) Organizarea de seminare anticorupție și antifraudă destinate statelor membre, în vederea consolidării capacității acestora în ceea ce privește combaterea fraudelor și a corupției;

4) Alte acțiuni având ca obiectiv promovarea unei bune guvernări, sensibilizarea și creșterea capacității administrative a statelor membre pentru protejarea intereselor financiare naționale și ale UE.

Strategia comună antifraudă include un plan de măsuri care definește activitățile antifraudă pe care le vor desfășura în această perioadă DG menționate anterior, în strânsă colaborare cu OLAF.

Alte măsuri principale care au fost puse în aplicare în cadrul luptei antifraudă pe parcursul anului 2015 au fost următoarele:

-Cursuri de formare internă și acțiuni de sensibilizare adresate funcționarilor de birou și auditorilor, precum și autorităților programului din cadrul statelor membre.

-Consolidarea procedurii interne de monitorizare a rapoartelor de caz finale (RCF) emise de OLAF.

-Cursuri de formare și acțiuni de sensibilizare destinate statelor membre care trebuie să pună în aplicare măsuri antifraudă eficiente și proporționale pentru atenuarea riscurilor reziduale de fraudă.

-Colaborarea cu OLAF pentru combaterea fraudelor.

-Promovarea instrumentului ARACHNE ca suport pentru verificările de gestiune.

-Implicarea societății civile prin „pacte de integritate“.

Ca rezultat a politicii sale de toleranță zero față de fraudă, în anul 2015, Comisia a emis 42 de scrisori de avertizare asociate rapoartelor de caz finale întocmite de OLAF și altor suspiciuni de fraudă.

5.2.Măsuri corective

5.2.1. Situația în perioada anterioară perioadei de programare 2007-2013

Corecțiile financiare raportate în anul 2015 pentru FEDR/FC la nivelul tuturor perioadelor de programare au rămas stabile comparativ cu ultimii trei ani, cu o creștere semnificativă a valorilor corecțiilor raportate pentru perioada de programare 2007-2013 22 .

Corecțiile financiare pentru anul 2015 rămân stabile comparativ cu anii anteriori, confirmând politica de corecție strictă pusă în aplicare, incluzând întreruperi și suspendări.

Creșterea aferentă perioadei 2007-2013 se datorează faptului că, în 2015, anumite cazuri rămase de mult timp nesoluționate, pentru care cererile de plată au fost blocate luni sau chiar ani de zile, au fost finalizate după punerea în aplicare a corecțiilor financiare, contribuind la această creștere. Pentru aceste cazuri, corecțiile aplicate de statele membre au putut fi raportate în 2015 numai după ridicarea procedurilor de întrerupere/suspendare.

În ceea ce privește FSE, valoarea corecțiilor financiare executate și raportate în anul 2015 a crescut pentru toate perioadele de programare, reflectând în principal acceptarea corecțiilor financiare în contextul încheierii programelor din perioada 2000-2006 și ridicarea suspendărilor pe termen lung aferente programelor din perioada 2007-2013.

5.2.2. Îmbunătățiri aduse și care urmează să fie aduse

În ceea ce privește Fondurile politicii de coeziune, în 2015, Comisia a continuat să își exercite în mod riguros rolul de supraveghere, întrerupând/suspendând plățile imediat ce deficiențele au fost identificate și asigurându-se că statele membre remediază deficiențele identificate în sistemele lor de gestionare și control. Obiectivul era de a identifica și de a aborda principalele riscuri materiale existente, astfel încât să se asigure o protecție adecvată a bugetului UE și să se ajungă la un nivel acceptabil al riscului rezidual până la închiderea programelor. Acest lucru a avut ca rezultat o îmbunătățire globală pentru perioada 2007-2013 în comparație cu perioada 2000-2006 și o tendință pozitivă în ceea ce privește incidența erorilor în cheltuielile pentru coeziune de-a lungul anilor, datorită unei serii de acțiuni întreprinse de Comisie în cooperare cu statele membre, astfel cum se descrie mai jos.

De asemenea, Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) pentru perioada 2014-2020 conține dispoziții privind intensificarea controalelor comparativ cu perioada 2007-2013 și cerințe care cresc gradul de responsabilitate al statelor membre, pentru o mai bună abordare a erorilor și asigurarea legalității și regularității cheltuielilor cofinanțate. Principalele aspecte de subliniat:

Îmbunătățiri semnificative datorate aplicării întreruperilor și suspendărilor și utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri.

Un nou cadru de gestiune financiară, cu un exercițiu contabil aferent programelor care începe la 1 iulie și se încheie la 30 iunie. Autoritatea de certificare a certificat Comisiei cheltuiala din conturile programelor întocmite pentru fiecare exercițiu contabil și conținând numai cheltuieli legale și conforme declarate cumulat pe parcursul exercițiului contabil, pentru care au fost eliminate toate neregulile detectate în urma verificărilor și procedurilor de audit naționale.

Un mecanism de reținere de 10 % pentru toate plățile intermediare efectuate de Comisie pe parcursul exercițiului contabil, prin care Comisia va rambursa integral cheltuielile revendicate numai după ce toate controalele naționale, inclusiv procedurile de audit desfășurate de autoritatea de audit, au fost finalizate, iar rezultatele acestora au fost analizate complet și luate la cunoștință de autoritățile de management și certificare.

Prezentarea de către autoritatea de management a programului a unei declarații de gestiune care să confirme că informațiile incluse în conturi și sistemul de control pus în aplicare oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor și cheltuielilor declarate. Această declarație va fi însoțită de un raport care conține o sinteză a tuturor rezultatelor activității de control și de audit efectuate până la certificarea conturilor, o analiză a naturii și a amplorii erorilor și a deficiențelor de sistem identificate, precum și acțiunile corective întreprinse sau planificate.

Activitate de audit independent și opinie de audit asupra conturilor, suplimentar procedurilor de audit referitoare la buna funcționare a sistemelor și eșantioanele reprezentative de operațiuni și cheltuieli aferente perioadei curente, desfășurată de către autoritatea de audit a programului. Aceasta va include garanția că s-a retras în mod corect și adecvat certificarea pentru toate cheltuielile neconforme detectate și că acestea au fost excluse de la cererile de plată intermediare sau din conturile anuale și că, acolo unde au fost detectate deficiențe grave, au fost puse în aplicare măsuri corective.

Introducerea corecțiilor financiare nete obligatorii adoptate de Comisie atunci când, în urma procedurilor de audit desfășurate de UE, sunt detectate nereguli care indică o deficiență gravă nedetectată/neraportată de autoritățile programului în ceea ce privește conturile programului prezentate până la data de 15 februarie a fiecărui an. Corecțiile financiare nete prin care se reduc sumele alocate statelor membre în caz de deficiențe grave nedetectate/neraportate vor oferi un stimulent suplimentar pentru efectuarea de controale naționale temeinice în timp util, inclusiv de către autoritățile de management, înainte de certificarea conturilor aferente programului către Comisie.

Simplificarea și armonizarea normelor pentru toate cel 5 fonduri ESI. Utilizarea pe scară tot mai largă a opțiunilor simplificate în materie de costuri și rezultatele pozitive ale acestora în sensul reducerii ratelor de eroare.

În ceea ce privește FSE, pe parcursul anului 2015 comisia a continuat să promoveze activ utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri (OSC), prin seminare și lansarea unei rețele transnaționale în anul 2015. Un raport general privind OSC a fost prezentat Parlamentului European în luna noiembrie 2015, evidențiind o creștere deja foarte semnificativă, de la 7 % din FSE la care s-au aplicat OSC în perioada 2007-2013, la 35 % planificate de autoritățile naționale pentru perioada 2014-2020. În 2016, au fost identificate măsuri suplimentare care vizează 9 state membre cu cel mai redus nivel de utilizare planificată a OSC, stabilindu-se ca obiectiv general atingerea unui nivel de 50 % din FSE la care să se aplice OSC. Se analizează propuneri de modificare a Regulamentului, în contextul evaluării de la jumătatea perioadei a CFM.

5.3.Deficiențe identificate privind gestionarea și controlul statelor membre și măsurile adoptate

Așa cum am menționat mai sus, în cadrul gestiunii partajate, statele membre sunt primele responsabile pentru funcționarea eficace și eficientă a sistemelor de gestionare și control la nivel național. Totuși, Comisia încearcă să se asigure că sistemele naționale permit prevenirea îmbunătățită a erorilor înainte de certificare și ia o serie de măsuri în acest sens:

colaborarea cu autoritățile de management pentru instituirea de verificări de gestiune temeinice și realizate în timp util pentru a preveni apariția neregulilor sau includerea acestora în solicitările de plată certificate transmise Comisiei;

punerea în aplicare a unor măsuri de consolidare a capacităților de prevenire, care includ consiliere, sprijin și cursuri de formare cu participarea autorităților programului, pentru consolidarea capacităților administrative ale acestora acolo unde este necesar;

continuarea colaborării cu autoritățile de audit conform principiului auditului unic, pentru abordarea riscurilor în mod eficient și în timp util;

conducerea unor proceduri de audit complementare bazate pe riscuri în domeniile expuse la un grad ridicat de risc, precum și în ceea ce privește autoritățile de management sau organismele intermediare; și

exercitarea unei supravegheri stricte asupra modului de gestiune a programelor, utilizând instrumentele juridice de care dispune, respectiv întreruperi, suspendări și, acolo unde este necesar, corecții financiare.

În perioada 2007-2013, principalele cauze primare esențiale de eroare identificate în cazul structurilor de gestiune complexe care caracterizează anumite state membre, se referă, printre altele, la schimbările frecvente de personal la nivelul unor autorități, ceea ce duce la pierderi de cunoștințe de specialitate sau la cazuri de personal insuficient.

Principalele cauze de eroare în ceea ce privește FEDR/FC:

a) Structurile complexe prezente în statele membre

b) Legislația complexă

c) Controalele de gestiune ineficiente din statele membre

Erorile sunt cauzate și de faptul că normele naționale sau regionale aplicate în cadrul politicii de coeziune pot fi mai severe decât cele prevăzute în legislația națională pentru cheltuieli similare finanțate la nivel național. Verificările de gestiune efectuate de statele membre continuă să fie o problemă importantă. În mod special, natura formală a verificărilor de gestiune, verificări insuficiente ale procedurilor de achiziții publice, normele de eligibilitate sau referitoare la ajutoarele de stat, structura/organizarea insuficientă a autorității de management sau a organismului intermediar, lipsa de formare și supraveghere în cazul delegării responsabilităților constituie cele mai problematice chestiuni. Rezultatele muncii de audit sunt folosite de Comisie pentru a stabili dacă se poate baza în principal pe opinia autorității de audit în ceea ce privește funcționarea eficientă a sistemelor.

Principalele cauze de eroare în ceea ce privește FSE:

a) Costurile neeligibile

b) Proiectele neeligibile sau beneficiarii neeligibili

În ceea ce privește FSE, costurile neeligibile continuă să fie principala sursă de eroare, alături de proiectele neeligibile/beneficiarii neeligibili, urmate de problemele legate de achizițiile publice. Comisia a instituit măsuri specifice pentru soluționarea cauzelor profunde de eroare din aceste domenii. Misiunile de audit efectuate în 2015 s-au concentrat pe următoarele aspecte principale:

-Activități de monitorizare ca urmare a primirii RAC pentru anul 2014.

-Auditul tematic axat pe verificări de gestiune, aplicat deja în 2013 și 2014, a fost continuat în 2015 cu 9 misiuni suplimentare. Au fost instituite recomandări și, acolo unde a fost cazul, proceduri de întrerupere și suspendare pentru programele care au prezentat aspecte neconforme sau sisteme de verificare ineficiente.

-Pentru 20 de programe pentru care au fost formulate rezerve în raportul anual de activitate pentru anul 2014, a fost întreprinsă o misiune de audit în 2015.

-În 2015, au fost repetate 6 rapoarte anuale de control și au fost efectuate 2 misiuni de audit în baza articolului 73.

RAA pe anul 2015 referitor la Afaceri Maritime și Pescuit (MARE) conține o rezervă în ceea ce privește sistemele de gestionare și control ale următoarelor programe operaționale FEP: Republica Cehă, Italia, România, Slovacia și Spania (numai zona Galicia). Italia nu și-a prezentat raportul anual de control; zona Galicia face obiectul unei limitări a domeniului de aplicare. Restul programelor operaționale prezentau toate erori materiale, așa cum au fost raportate în rapoartele anuale de control. Statele membre au fost înștiințate cu privire la rezultatele analizei efectuate de Comisie asupra RAC. Au fost trimise scrisori de întrerupere statelor membre afectate pentru care existau revendicări de plată scadente, specificând măsurile corective necesare care trebuiau adoptate pentru a permite reluarea plăților.

5.4.Valori cumulate

5.4.1 Politica de coeziune: FEDR & FSE 2000-2006

Întrucât încheierea perioadei 2000-2006 este în faza de finalizare, se poate efectua o comparație utilă a rezultatelor globale ale acțiunilor corective cu totalul sumelor cheltuite și se poate obține astfel o imagine mai completă a impactului mecanismelor corective 23 .

Corecțiile cumulate reprezintă 4,2 % din alocările bugetare

La sfârșitul anului 2015, în cazul FEDR și FSE, valoarea combinată a corecțiilor financiare, numai pe baza activității de supraveghere a Comisiei, a reprezentat 7 784 milioane EUR.

La sfârșitul anului 2015, Comisia a închis 361 de programe FEDR (față de 338 la sfârșitul anului 2014), dintr-un total de 379 de programe. Restul de 18 de programe reprezintă cazurile în care statele membre au contestat corecțiile financiare propuse de Comisie, au prezentat informații suplimentare pentru a fi analizate sau au solicitat rambursarea sumelor nerecuperabile. Aceste cazuri sunt urmate de proceduri de corecție financiară (audieri) și de decizii privind sumele nerecuperabile.

Pentru FEDR, corecțiile financiare impuse de Comisie tuturor statelor membre, cumulativ, până la sfârșitul anului 2015 se ridică la 5,8 miliarde EUR 24 , reprezentând aproximativ 4,5 % din alocările totale pentru toate programele din perioada 2000-2006. Acest proces poate fi defalcat în 4,1 miliarde EUR de corecții financiare pe parcursul ciclului de viață al programelor și alte 1,6 miliarde EUR de corecții financiare aplicate la închiderea programelor. Principalele state membre în cauză sunt Spania (2,6 miliarde EUR), Italia (1,2 miliarde EUR) și Grecia (1,2 miliarde EUR).

Pentru FSE, procesul de închidere fusese deja finalizat la sfârșitul anului 2014. La sfârșitul anului 2015, valoarea totală a corecțiilor financiare pentru perioada de programare 2000-2006 – ținând cont de corecțiile financiare în curs — se ridica la 2,4 miliarde EUR, reprezentând 3,6 % din sumele alocate din FSE. Acest proces poate fi defalcat în 1,2 miliarde EUR de corecții financiare pe parcursul ciclului de viață al programelor și alte 1,2 miliarde EUR de corecții financiare aplicate la închidere.

Graficul 5.4.1: Corecțiile financiare cumulate ale statelor membre confirmate și în curs la 31 decembrie 2015 pentru perioada de programare 2000-2006 a FEDR & FSE în raport cu contribuțiile primite

5.4.2 Politica de coeziune: FEDR/FC & FSE 2007-2013

Deși se preconizează că, în următorii ani, corecțiile financiare pentru perioada 2007-2013 vor crește în continuare pe măsură ce programele aferente vor începe să se închidă, cifrele indică până în prezent un volum total mai mic de corecții financiare în comparație cu perioada de programare anterioară.

Corecțiile cumulate reprezintă 1,4 % din alocările bugetare

Volumul mai mic al corecțiilor financiare reflectă îmbunătățirea capacității sistemelor de gestionare și control de a detecta probleme și de a corecta erorile înainte de declararea cheltuielilor către Comisie, astfel cum reiese din ratele de eroare mai scăzute pentru politica de coeziune în perioada 2007-2013, comparativ cu perioada 2000-2006. Se face, de asemenea, referire la corecțiile efectuate de statele membre în această perioadă.

Tabelul 5.4.2: Perioada de programare 2007-2013 – FEDR/FC & FSE Corecții financiare confirmate și în curs la 31 decembrie 2015; defalcare pe state membre
Milioane EUR
Stat membru	Valoarea contribuției FEDR/FC + FSE pentru perioada 2007-2013	Valoarea contribuției în raport cu contribuțiile totale (în %)	Corecții financiare confirmate	Corecții financiare în derulare (scrisori de închidere trimise)*	Total corecții financiare impuse pentru perioada 2007-2013	Procentul corecțiilor financiare în raport cu contribuțiile FEDR/FC + FSE	Proporția corecțiilor financiare impuse în raport cu totalul corecțiilor financiare
Belgia	2 062	0,6 %	24	2	24	1,2 %	0,5 %
Bulgaria	6 668	1,9 %	144	-	144	2,2 %	3,0 %
Republica Cehă	26 425	7,6 %	810	-	810	3,1 %	17,2 %
Danemarca	510	0,1 %	0	-	0	0,0 %	0,0 %
Germania	25 465	7,3 %	179	1	179	0,7 %	3,8 %
Estonia	3 403	1,0 %	12	-	12	0,3 %	0,2 %
Irlanda	751	0,2 %	22	-	22	2,9 %	0,5 %
Grecia	20 210	5,8 %	338	-	338	1,7 %	7,2 %
Spania	34 527	9,9 %	488	2	488	1,4 %	10,4 %
Franța	13 549	3,9 %	64	1	64	0,5 %	1,4 %
Croația	858	0,2 %	-	-	-	N/A	N/A
Italia	27 943	8,0 %	293	-	293	1,0 %	6,2 %
Cipru	612	0,2 %	-	-	-	N/A	N/A
Letonia	4 530	1,3 %	47	-	47	1,0 %	1,0 %
Lituania	6 775	2,0 %	0	-	0	0,0 %	0,0 %
Luxemburg	50	0,0 %	0	-	0	0,1 %	0,0 %
Ungaria	24 893	7,2 %	432	-	432	1,7 %	9,1 %
Malta	840	0,2 %	0	-	0	0,0 %	0,0 %
Țările de Jos	1 660	0,5 %	-	-	-	N/A	N/A
Austria	1 204	0,3 %	16	-	16	1,3 %	0,3 %
Polonia	67 186	19,3 %	334	-	334	0,5 %	7,1 %
Portugalia	21 412	6,2 %	22	-	22	0,1 %	0,5 %
România	19 058	5,5 %	961	-	961	5,0 %	20,4 %
Slovenia	4 101	1,2 %	33	-	33	0,8 %	0,7 %
Slovacia	11 483	3,3 %	425	-	425	3,7 %	9,0 %
Finlanda	1 596	0,5 %	0	-	0	0,0 %	0,0 %
Suedia	1 626	0,5 %	1	-	1	0,1 %	0,0 %
Regatul Unit	9 883	2,8 %	71	2	71	0,7 %	1,5 %
Transfrontalier	7 987	2,3 %	3	-	3	0,0 %	0,1 %
Total	347 268	100,0 %	4 719	8	4 719	1,4 %	100,0 %

Deoarece programele 2007-2013 implică fonduri multiple, nu se prezintă nicio diferențiere între FEDR și FC în tabelul de mai sus.

*Aceste cifre reprezintă numărul corecțiilor financiare în curs pentru FSE; cifrele referitoare la corecțiile financiare în curs pentru FEDR/FC nu sunt disponibile.

Graficul 5.4.2: Corecțiile financiare cumulate ale statelor membre, confirmate și în curs la 31 decembrie 2015 pentru perioada de programare 2007-2013 a FEDR/FC & FSE în raport cu contribuțiile primite

Pentru programele FEDR/FC, Comisia a aplicat corecții financiare în valoare de circa 3,5 miliarde EUR cumulativ de la începutul perioadei de programare 2007-2013 (care includ 1,2 miliarde EUR de corecții financiare aplicate de statele membre înainte sau în momentul declarării cheltuielilor către Comisie ca urmare a acțiunilor de remediere solicitate. Principalele state membre în cauză sunt Republica Cehă (748 milioane EUR), România (506 milioane EUR), Ungaria (405 milioane EUR), Slovacia (388 milioane EUR), Grecia (289 milioane EUR), Spania (273 milioane EUR) și Italia (266 milioane EUR).

În ceea ce privește FSE, statele membre cu nivelul cel mai ridicat de corecții financiare cumulate confirmate sunt România (455 milioane EUR), Spania (215 milioane EUR) și Polonia (157 milioane EUR). În acest stadiu de execuție și aproape de încheierea programelor, valoarea cumulată a corecțiilor financiare, cu includerea corecțiilor financiare în curs, se ridică la 1,2 miliarde EUR, reprezentând 1,6 % din sumele alocate din FSE.

5.5.Corecții ale statelor membre

În conformitate cu reglementările pentru perioada de programare 2007-2013, statele membre trebuie să raporteze anual Comisiei corecțiile 25 care rezultă din toate controalele efectuate. Comisia efectuează verificări de audit bazate pe analiza riscurilor și examinări de documente, pentru a testa fiabilitatea acestor cifre în cadrul procesului de asigurare.

A se vedea Anexa 7 pentru detalii cu privire la cifre. Se subliniază faptul că, având în vedere anumite deficiențe în ceea ce privește cifrele statelor membre, Comisia a avut o abordare prudentă 26 , astfel încât să se asigure că sumele nu sunt supraevaluate – prin urmare, unele dintre acestea pot fi mai mari în realitate. Totuși, acest fapt nu are niciun impact asupra fiabilității propriilor cifre ale Comisiei. Sumele în cauză sunt foarte importante și, atunci când sunt adăugate la rezultatele activității Comisiei, oferă o indicație foarte clară privind succesul controalelor puse în aplicare de ambele părți.

6.GESTIUNEA DIRECTĂ ȘI INDIRECTĂ

Pentru cheltuielile în gestiune directă și indirectă, Comisia dispune de cadre de control pentru a preveni, detecta, corecta și, astfel, a descuraja neregulile în diferitele etape ale procesului de gestionare a granturilor, pentru a îndeplini atât obiectivele operaționale, cât și pe cele financiare. O imagine de ansamblu asupra controalelor efectuate în două domenii-cheie ale cheltuielilor în gestiune directă și indirectă – cercetarea și ajutorul internațional, este prezentată mai jos.

Pentru cheltuielile în materie de cercetare, cadrul de control aplicabil atât în cazul gestiunii directe 27 , cât și al celei indirecte 28 începe cu elaborarea unui program de lucru, care se realizează prin intermediul unui proces de consultări ample, pentru a se asigura că acesta răspunde cel mai bine așteptărilor tuturor părților implicate și că va maximiza rezultatele cercetării. În urma evaluării propunerilor, se efectuează controale suplimentare pe măsură ce propunerile selectate sunt transpuse în contracte cu caracter juridic obligatoriu. Punerea în aplicare a proiectului este monitorizată pe întreaga durată de viață a acestuia. Toate plățile pentru cererile de decont fac obiectul controalelor ex ante în conformitate cu procedurile standard, care includ un certificat de audit emis de un auditor autorizat. Pe lângă controalele standard, pot fi efectuate, de asemenea, controale suplimentare specifice, în conformitate cu informațiile primite, precum și cu riscul tranzacției.

O sursă principală de asigurare provine din controalele aprofundate ex post efectuate pe un eșantion de cereri, la sediile beneficiarilor, după ce costurile au fost suportate și declarate. Multe dintre aceste controale aprofundate sunt efectuate pe parcursul duratei de viață a programului. Orice sumă plătită în plus față de sumele datorate este recuperată, iar erorile sistemice sunt extinse la toate participațiile în curs ale unui beneficiar.

În domeniul cooperării internaționale și al dezvoltării, Comisia a instituit un cadru de control pentru a preveni, detecta, corecta și, astfel, a descuraja neregulile în diferitele etape ale execuției fondurilor, care este aplicabil ambelor moduri de gestiune (directă și indirectă 29 ) utilizate pentru această execuție. Această strategie începe cu alegerea celui mai adecvat instrument în momentul elaborării documentelor de planificare și a deciziilor financiare și se traduce prin verificări efective desfășurate în toate etapele procesului de execuție. Din punctul de vedere al controlului financiar, sistemul este alcătuit dintr-un număr de instrumente aplicate în mod sistematic execuției contractelor și a granturilor pentru toate modurile de gestionare: controale ex ante ale plăților, proceduri de audit desfășurate de Comisie și prevăzute în cadrul unui plan de audit, verificări ale cheltuielilor, realizate înaintea efectuării plăților de către beneficiarii de granturi, misiuni de verificare pe lângă organizațiile internaționale și un control ex post global pe baza studiului privind rata de eroare reziduală, efectuat în fiecare an.

Interesele financiare ale UE sunt astfel protejate, în plus față de toate celelalte mijloace posibile oferite de Regulamentul financiar, prin controlul ex ante al Comisiei referitor la tranzacțiile individuale, precum și prin controalele sau procedurile de audit ulterioare și prin recuperarea tuturor fondurilor plătite în mod necuvenit în cazul în care nu au fost respectate procedurile convenite sau în cazul în care activitățile nu erau eligibile pentru finanțarea din partea UE.

În fine, ultima examinare parțială a Regulamentului financiar 30 a dus la crearea unui nou Sistem de detectare timpurie și de excludere (SDTE) care asigură detectarea și transmiterea de informații rezervate referitoare la operatorii economici care reprezintă o amenințare pentru interesele financiare ale Uniunii. Din anul 2016, aceste informații sunt centralizate într-o bază de date nouă.

ANEXE: CIFRE DETALIATE

1.Corecții financiare în 2015 în raport cu plățile primite din partea UE; defalcare pe state membre

Stat membru	Plăți primite de la bugetul UE în 2015 (milioane EUR)	Corecții financiare confirmate în 2015 (milioane EUR)	Proporția corecțiilor financiare confirmate în 2015 în comparație cu plățile primite de la bugetul UE în 2015 (în %)	Corecții financiare executate în 2015 (milioane EUR)	Corecții financiare executate în 2015 ca procent din plățile primite de la bugetul UE în 2015
Belgia	1 045	1	0,1 %	11	1,1 %
Bulgaria	2 524	67	2,7 %	143	5,7 %
Republica Cehă	6 921	111	1,6 %	254	3,7 %
Danemarca	1 139	3	0,3 %	2	0,2 %
Germania	8 796	60	0,7 %	(57)	(0,6 %)
Estonia	346	2	0,6 %	1	0,3 %
Irlanda	1 724	(3)	(0,2 %)	19	1,1 %
Grecia	5 672	562	9,9 %	403	7,1 %
Spania	11 975	(181)	(1,5 %)	(157)	(1,3 %)
Franța	11 625	318	2,7 %	661	5,7 %
Croația	468	0	0,0 %	0	0,0 %
Italia	10 578	378	3,6 %	373	3,5 %
Cipru	149	0	0,1 %	0	0,1 %
Letonia	900	28	3,1 %	28	3,1 %
Lituania	739	8	1,1 %	10	1,3 %
Luxemburg	70	1	1,1 %	1	1,3 %
Ungaria	5 459	108	2,0 %	255	4,7 %
Malta	95	0	0,2 %	1	0,6 %
Țările de Jos	1 129	58	5,1 %	(23)	(2,0 %)
Austria	1 411	(21)	(1,5 %)	10	0,7 %
Polonia	12 957	176	1,4 %	119	0,9 %
Portugalia	2 197	148	6,7 %	85	3,9 %
România	6 263	502	8,0 %	595	9,5 %
Slovenia	816	18	2,2 %	20	2,5 %
Slovacia	3 632	264	7,3 %	133	3,7 %
Finlanda	1 065	4	0,4 %	4	0,4 %
Suedia	1 045	14	1,4 %	14	1,4 %
Regatul Unit	5 526	102	1,8 %	195	3,5 %
INTERREG	1 887	1	0,1 %	3	0,1 %
TOTAL	108 153	2 732	2,5 %	3 104	2,9 %

Sumele negative înscrise în tabelul de mai sus pot fi datorate hotărârilor Curții de Justiție privind anularea deciziilor de aplicare a corecțiilor financiare.

Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, unele date financiare din tabele pot părea că nu corespund sumei totale.

2.Defalcarea corecțiilor forfetare în 2015

	Total corecții financiare confirmate (milioane EUR)	Corecții financiare forfetare* confirmate în 2015 (milioane EUR)	Total corecții financiare executate (milioane EUR)	Corecții financiare forfetare* executate în 2015 (milioane EUR)
Agricultură***
FEGA	922	709**	1 017	-
Dezvoltare rurală	46	179**	263	-
Coeziune
ERDF & CF****	1 289	986	1 359	970
FSE	348	279	407	312
FEOGA – Orientare	97	0	24	0
FEP/IFOP	6	3	10	3
Politici interne	23	10	23	10
TOTAL	2 732	2 165	3 104	1 295

* Include corecții extrapolate.

** Aceasta reprezintă cea mai bună estimare. Cea mai mare parte a corecțiilor financiare includ sume bazate pe

calcule precise și rate forfetare.

*** Cifrele referitoare la corecțiile forfetare executate pentru agricultură nu sunt disponibile.

**** Defalcarea corecțiilor forfetare este disponibilă numai pentru CFM 2007-2013.

3.Defalcarea corecțiilor financiare la sursă în 2015

Stat membru	Corecții financiare la sursă confirmate în 2015 (milioane EUR)	Corecții financiare la sursă executate în 2015 (milioane EUR)
Belgia	0	0
Bulgaria	0	28
Cipru	0	0
Republica Cehă	3	67
Spania	7	7
Finlanda	0	0
Franța	3	3
Regatul Unit	0	0
Grecia	2	30
Ungaria	12	126
Irlanda	0	0
Italia	6	4
Letonia	2	2
Țările de Jos	1	1
Polonia	56	4
Portugalia	0	0
România	423	507
Suedia	5	5
Slovacia	5	5
TOTAL	524	788

4.Defalcarea corecțiilor financiare nete în 2015

Confirmate
Milioane EUR
Rubrica CFM	Corecții financiare nete confirmate în 2015	Corecții financiare cu înlocuirea cheltuielilor și alte corecții confirmate în 2015	Total corecții financiare confirmate în 2015
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii	(241)	1 878	1 637
FEDR	127	1 157	1 283
Hotărâri ale Curții de Justiție	(457)	0	(457)
Total FEDR	(330)	1 157	826
Fondul de coeziune	26	446	472
Hotărâri ale Curții de Justiție	(9)	0	(9)
Total Fondul de coeziune	17	446	462
FSE	73	276	348
Creștere durabilă: resurse naturale	1 063	9	1 072
FEGA	918	4	922
Dezvoltare rurală	46	-	46
IFOP/FEP	2	4	6
FEOGA – Orientare	97	-	97
Securitate și cetățenie	9	15	23
Migrație și afaceri interne	9	15	23
TOTAL	831	1 901	2 732

În total, rămân de clasificat 549 milioane EUR și sunt tratate drept corecții non-nete în acest tabel.

Executate
Milioane EUR
Rubrica CFM	Corecții financiare nete executate în 2015	Corecții financiare cu înlocuirea cheltuielilor și alte corecții executate în 2015	Total corecții financiare executate în 2015
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii	(117)	1 883	1 766
FEDR	259	973	1 231
Hotărâri ale Curții de Justiție	(457)	0	(457)
Total FEDR	(198)	973	774
Fondul de coeziune	63	576	639
Hotărâri ale Curții de Justiție	(54)	0	(54)
Total Fondul de coeziune	9	576	585
FSE	73	334	407
Creștere durabilă: resurse naturale	1 289	25	1 314
FEGA	998	20	1 017
Dezvoltare rurală	263	-	263
IFOP/FEP	5	5	10
FEOGA – Orientare	24	-	24
Securitate și cetățenie	9	15	23
Migrație și afaceri interne	9	15	23
TOTAL	1 181	1 923	3 104

5.Sume din agricultură recuperate de la beneficiarii finali de către statele membre în 2015

Milioane EUR
Stat membru	FEGA	FEADR	Total 2015
Belgia	2,8	0,6	3,4
Bulgaria	1,6	3,1	4,7
Republica Cehă	0,6	1,0	1,6
Danemarca	2,4	3,3	5,6
Germania	11,3	11,7	23,0
Estonia	0,5	1,3	1,7
Irlanda	5,6	2,8	8,4
Grecia	2,8	3,0	5,7
Spania	19,0	6,6	25,5
Franța	22,9	3,9	26,8
Croația	0,3	0,0	0,3
Italia	20,0	21,1	41,1
Cipru	0,3	0,0	0,4
Letonia	1,5	1,0	2,5
Lituania	14,9	1,3	16,2
Luxemburg	0,3	0,2	0,5
Ungaria	3,6	9,1	12,7
Malta	0,0	0,1	0,2
Țările de Jos	2,6	1,0	3,5
Austria	5,7	8,2	13,9
Polonia	8,1	19,4	27,5
Portugalia	4,9	11,7	16,7
România	10,0	31,5	41,4
Slovenia	0,6	0,9	1,5
Slovacia	1,4	1,2	2,5
Finlanda	1,1	1,5	2,6
Suedia	2,0	1,5	3,4
Regatul Unit	9,0	6,9	15,9
Total	155,4	153,8	309,2

6.Propriile corecții ale statelor membre aplicate înainte de executarea plăților către beneficiari în 2015 (în plus față de rapoartele întocmite de Comisie 31 )

Milioane EUR
Stat membru	Măsuri de piață FEGA	Plăți directe FEGA	FEADR	Total 2015
Belgia	0,3	1,2	0,9	2,4
Bulgaria	0,2	13,5	7,2	20,8
Republica Cehă	0,0	0,3	0,8	1,1
Danemarca	0,0	1,1	1,4	2,6
Germania	4,7	5,1	7,5	17,3
Estonia	0,0	0,6	1,4	2,0
Irlanda	3,0	2,6	0,7	6,2
Grecia	0,6	11,6	6,4	18,6
Spania	27,0	25,9	17,2	70,1
Franța	9,5	5,2	5,6	20,4
Croația	0,1	1,0	0,0	1,1
Italia	3,9	26,9	8,0	38,8
Cipru	0,1	0,7	0,2	0,9
Letonia	0,0	1,2	1,6	2,8
Lituania	0,0	0,8	2,9	3,7
Luxemburg	0,0	0,0	0,1	0,1
Ungaria	2,6	11,3	15,3	29,1
Malta	0,0	0,0	0,4	0,4
Țările de Jos	6,5	0,8	1,8	9,1
Austria	2,2	2,4	3,5	8,1
Polonia	12,8	12,5	9,9	35,2
Portugalia	0,9	2,6	5,5	9,0
România	2,1	11,5	13,3	26,9
Slovenia	0,1	0,2	0,9	1,2
Slovacia	0,2	3,6	1,2	4,9
Finlanda	0,0	2,1	2,3	4,4
Suedia	4,6	0,7	2,3	7,6
Regatul Unit	0,6	2,7	5,2	8,5
Total	81,9	148,0	123,3	353,2

7.Corecțiile cumulate la sfârșitul exercițiului 2015 raportate de statele membre pentru perioada 2007-2013 în cadrul politicii de coeziune 32

Milioane EUR
Stat membru	FEDR/FC	FSE	FEP	Total

Belgia	5,2	23,4	-	28,6
Bulgaria	62,8	4,8	-	67,7
Republica Cehă	336,4	2,8	-	339,1
Danemarca	0,7	0,1	0,2	1,0
Germania	393,7	99,2	1,2	494,1
Estonia	19,0	0,7	0,5	20,3
Irlanda	0,8	18,2	0,2	19,1
Grecia	672,7	33,3	0,1	706,2
Spania	499,7	240,7	47,1	787,5
Franța	164,9	64,2	2,4	231,5
Croația	1,7	0,3	-	2,0
Italia	435,8	111,6	4,2	551,6
Cipru	0,7	0,6	0,3	1,7
Letonia	4,1	2,5	1,2	7,8
Lituania	18,8	0,6	0,1	19,5
Luxemburg	-	1,0	-	1,0
Ungaria	302,1	2,7	0,1	304,9
Malta	1,6	0,3	0,0	1,9
Țările de Jos	10,0	5,5	5,5	21,0
Austria	10,8	4,4	0,0	15,1
Polonia	530,4	-	0,8	531,1
Portugalia	223,1	73,4	2,5	299,0
România	252,3	-	-	252,3
Slovenia	73,8	6,8	0,0	80,7
Slovacia	168,6	8,9	0,1	177,5
Finlanda	2,0	0,9	1,0	3,9
Suedia	7,1	1,4	0,3	8,8
Regatul Unit	137,3	42,8	2,7	182,7
Transfrontalier	35,6	-	-	35,6
TOTAL EXECUTATE	4 371,7	751,3	70,4	5 193,5

(1) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului – JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune – JO L 347, 20.12.2013, p. 549.

(3) JO L 255, 28.8.2014, p. 59.

(4) Articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(5) Articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(6) Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi Europeană: Raport anual privind gestiunea și rezultatele bugetului UE (2015), COM(2016) 446 final, 5.7.2016.

(7) Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, unele date financiare din tabelele prezentate în continuare pot părea că nu corespund sumei totale.

(8) Informații mai detaliate sunt disponibile în secțiunea 2.4.2.1 a Raportului anual de activitate al DG AGRI pentru 2015 (http://ec.europa.eu/atwork/index_ro.htm).

(9) Trebuie subliniat faptul că, în unele cazuri, sumele comunicate de statele membre acoperă atât corecțiile individuale, cât și corecțiile forfetare/extrapolate; în scopul raportării, aceste sume sunt incluse la categoria considerată predominantă (corecții individuale sau forfetare). Aceste două limitări nu au niciun impact asupra fiabilității sumelor globale raportate.

(10) Pentru FEDR/FC, întrucât nu există nicio obligație juridică pentru statele membre de a comunica aceste corecții financiare la sursă și nici un sistem structurat de raportare de la începutul perioadei de programare, sumele raportate reprezintă o estimare prudentă și neexhaustivă pentru cazurile pentru care Comisia a putut reconstitui o pistă clară de audit la nivelul autorității de certificare.

(11) Articolul 21 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul financiar.

(12) JO L 255, 28.8.2014, p. 18 și 59.

(13) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune – JO L 347, 20.12.2013, p. 549.

(14) Art. 41 din Reg. 1306/2013.

(15) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 – JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(16) Procedura prin care Comisia acceptă conturile statelor membre și, astfel, cheltuielile efectuate de către agențiile de plăți pentru agricultori și beneficiari. Într-o primă etapă, conturile agențiilor de plată sunt controlate din punctul de vedere al exactității de către organismele de certificare din statele membre și apoi fac obiectul unei decizii anuale privind verificarea financiară adoptată de Comisie. Cea de a doua etapă constă în efectuarea de către Comisia însăși a procedurii de verificare a conformității, pe baza unor verificări de audit care îi permit să identifice și (în ultimii ani) să excludă plățile care nu au fost efectuate în conformitate cu normele.

(17) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 375/2012 al Comisiei din 2 mai 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități, precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR – JO L 118, 3.5.2012, p. 4–5).

(18) La sfârșitul anului 2014, 50 de cazuri se aflau sub urmărire. Pentru 8 dintre aceste cazuri, acțiunea de urmărire a fost finalizată în 2015. În prezent, se află sub urmărire 28 de noi rapoarte de caz finale primite de la OLAF în 2015.

(19) COM(2015)386 final http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/reports-commission/2014/pif_report_2015_ro.pdf.

(20) A se vedea Ares(2015)6023058 din 23 decembrie 2015.

(21) DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (EMPL), DG Afaceri Maritime și Pescuit (MARE) și DG Politică Regională și Urbană (REGIO).

(22) Suma raportată pentru anul 2015 include corecții financiare negative referitoare la cazuri pierdute la Curtea de Justiție, care compensează tendința descrisă în prezenta – a se vedea secțiunea 3.2.2.

(23) Pentru o explicație detaliată privind mecanismul de corecție instituit de Comisie pentru închiderea perioadei 2000-2006, a se vedea Raportul privind corecțiile financiare efectuate pentru FEDR și FSE în cadrul programelor din perioada 2000-2006 [Ares (2013) 689652 - 12 aprilie 2013].

(24) Această sumă nu include corecțiile financiare la sursă aplicate de statele membre înainte de declararea cheltuielilor către Comisie, deoarece nu exista nicio obligație juridică de raportare a acestor sume. În consecință, Comisia nu posedă aceste informații.

(25) Corecțiile la sursă nu sunt incluse în acest raport anual, potrivit cadrului juridic aplicabil pentru perioada 2007-2013.

(26) Pentru a elimina riscul calculului dublu, sumele raportate în această secțiune sunt calculate ca diferența dintre sumele cumulate raportate de statele membre (art. 20 raportează retragerile și recuperările) și corecțiile financiare raportate de Comisie (tabelul 3.2.3 de mai sus).

(27) Bugetul pentru cercetare executat de Comisie și agențiile executive.

(28) Executarea bugetului pentru cercetare încredințată unor grupări de întreprinderi.

(29) Executarea bugetului de către organizațiile internaționale.

(30) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2015/1929 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 octombrie 2015 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 286, 30.10.2015, p. 1).

(31) Rezultate din statisticile de control efectuate de statele membre și raportate Comisiei.

(32) În plus față de rapoartele întocmite de Comisie – a se vedea secțiunea 5.5.

Choose the experimental features you want to try