COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.7.2016

COM(2016) 469 final

RAPORT AL COMISIEI

RAPORT ANUAL PE 2015
PRIVIND SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

RAPORT AL COMISIEI

RAPORT ANUAL PE 2015
PRIVIND SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

1. Introducere

Prezentul document este cel de al 23-lea raport anual privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în cadrul procesului de legiferare la nivelul UE. Raportul este prezentat în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 2 la Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu privire la aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

Raportul analizează modul în care instituțiile și organismele Uniunii Europene au pus în aplicare cele două principii în anul 2015 și evoluția practicilor în comparație cu anii anteriori. De asemenea, acesta prezintă o analiză a propunerilor Comisiei care au făcut obiectul avizelor motivate în cursul anului. Având în vedere legăturile strânse dintre mecanismul de control al subsidiarității și dialogul politic între parlamentele naționale și Comisie, prezentul raport ar trebui considerat ca fiind complementar Raportului anual al Comisiei pe 2015 privind relațiile cu parlamentele naționale 1 .

2.    Aplicarea principiilor de către instituții

2.1.    Comisia

Înainte de a prelua funcția în noiembrie 2014, Comisia Juncker și-a luat angajamentul „să acționeze la scară largă și cu mai multă ambiție cu privire la lucrurile importante și la scară mai mică și cu mai multă modestie cu privire la lucrurile mai puțin importante”. De asemenea, Comisia s-a angajat să plaseze principiul subsidiarității în centrul procesului democratic european. Prin urmare, programul de lucru al Comisiei pe 2015 a pus în discuție un număr limitat de inițiative noi și a anunțat retragerea unui număr mare de propuneri pendinte. Aceasta a permis concentrarea activității asupra celor zece priorități prezentate în orientările politice 2 .

Ca dintre primele acțiuni necesare pentru a onora acest angajament, Comisia a adoptat un nou pachet pentru o mai bună legiferare în mai 2015. Noua politică are scopul de a acționa într-o manieră mai transparentă și mai favorabilă incluziunii pentru a elabora propuneri mai bune și pentru a se asigura că normele existente își îndeplinesc obiectivele într-un mod mai eficient. Aceasta stabilește angajamente consolidate cu privire la modul în care Comisia dezvoltă, informează, consultă, evaluează, controlează calitatea și evaluează măsurile sale de politică. Acest nou cadru pentru o mai bună legiferare permite Comisiei, de asemenea, să aplice principiile subsidiarității și proporționalității într-un mod mai integrat și mai cuprinzător decât înainte.

Noul cadru pentru o mai bună legiferare contribuie la asigurarea faptului că, atunci când elaborează politici noi, Comisia evaluează conformitatea acestora cu principiile subsidiarității și proporționalității. Această evaluare se desfășoară în prezent în diferite etape ale ciclului decizional. Într-o etapă timpurie a procesului de planificare a politicilor, se publică foi de parcurs sau evaluări inițiale ale impactului pentru toate inițiativele majore noi 3 . Acestea oferă o descriere preliminară a inițiativei și a activității de evaluare existente și prezintă, în același timp, planurile Comisiei pentru activitatea de evaluare a impactului și de consultare. Foile de parcurs sau evaluările inițiale ale impactului conțin, de asemenea, o justificare inițială a acțiunii în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea. Aceste aspecte sunt dezvoltate și analizate ulterior în cadrul unor evaluări ale impactului complete pentru inițiativele pentru care se elaborează astfel de evaluări.

În 2015, Comisia a introdus, de asemenea, mecanisme noi de consultare și de feedback pentru noile inițiative de politică. Aceste mecanisme se aplică pe parcursul întregului proces, de la inițiere la pregătire și la adoptare. În plus, s-au consolidat consultările pentru evaluarea măsurilor de politică existente. Prin urmare, s-au înmulțit posibilitățile publicului și ale celorlalte părți interesate de a urmări inițiativele de politică și de a-și exprima opinia cu privire la acestea. Statele membre și părțile interesate – cum ar fi autoritățile locale și regionale, întreprinderile, organizațiile și publicul larg – își pot exprima opiniile cu privire la modul în care Comisia elaborează propuneri specifice și la modul în care sunt abordate aspectele privind subsidiaritatea și proporționalitatea începând dintr-un stadiu timpuriu și pe parcursul întregului proces. Prin urmare, noua politică privind o mai bună legiferare permite Comisiei să ia în considerare preocupările pe care le pot avea părțile interesate cu privire la aspecte legate de subsidiaritate și proporționalitate încă din etapa conceptuală cea mai timpurie. În plus, imediat după adoptarea de către Comisie a unei propuneri și înainte de începerea procesului legislativ, părțile interesate și statele membre pot avea, de asemenea, un cuvânt de spus cu privire la anumite propuneri specifice și la evaluarea impactului care le însoțește, inclusiv în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea, cu titlul de contribuție la procesul legislativ.

În plus, în 2015, Comisia a lansat site-ul internet „Reduceți efortul – exprimați-vă părerea” 4 , precum și noua Platformă REFIT (Programul privind o reglementare adecvată și funcțională). Acestea au oferit noi posibilități de a comunica cu Comisia cu privire la posibile sarcini excesive sau abordări ineficiente ale măsurilor de reglementare existente, inclusiv chestiuni legate de subsidiaritate sau proporționalitate.

În sfârșit, expunerea de motive care însoțește fiecare propunere legislativă prezintă modul în care propunerea respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

Analiza subsidiarității

Noile orientări pentru o mai bună legiferare și „setul de instrumente” care le însoțește necesită efectuarea unei analize a subsidiarității atunci când se are în vedere o nouă inițiativă în domenii în care UE nu are competență exclusivă și atunci când se evaluează relevanța și valoarea adăugată europeană a unei intervenții existente. Comisia abordează subsidiaritatea atât pentru inițiativele legislative, cât și pentru cele fără caracter legislativ. Obiectivul analizei este dublu: în primul rând, să se evalueze dacă acțiunile întreprinse la nivel național sunt suficiente pentru a îndeplini obiectivul relevant; în al doilea rând, să se stabilească dacă luarea de măsuri la nivelul Uniunii ar aduce o valoare adăugată în raport cu acțiunile întreprinse la nivelul statelor membre.

În conformitate cu noile orientări și cu setul de instrumente, un aspect esențial al analizei este cel în care se evaluează „relevanța la nivelul Uniunii” a inițiativei analizate. Cu cât relevanța este mai mare, cu atât este mai probabil ca acțiunile întreprinse numai la nivelul statelor membre să fie insuficiente. Principalele aspecte care trebuie luate în considerare sunt următoarele: domeniul de aplicare geografic, numărul de întreprinderi sau alți actori afectați, numărul de state membre implicate și impactul economic. În plus, analiza stabilește din punct de vedere calitativ – și, pe cât posibil, din punct de vedere cantitativ – dacă există o problemă transfrontalieră semnificativă. De exemplu, se poate evalua ce proporție dintr-o problemă de mediu se datorează activităților altor state membre. Printre situațiile relevante se numără efectele transfrontaliere (cum ar fi poluarea) sau obstacolele în calea liberei circulații a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalului. De asemenea, analiza se referă atât la avantajele, cât și la dezavantajele pe care acțiunile la nivelul Uniunii le pot avea în raport cu acțiunile întreprinse de statele membre.

Analiza proporționalității

Conform principiului proporționalității, conținutul și forma acțiunii la nivelul Uniunii nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele tratatelor 5 . Respectarea principiului proporționalității înseamnă a se asigura că abordarea și forța unei politici corespund obiectivului urmărit. Proporționalitatea este abordată în mod clar în cadrul evaluărilor impactului 6 , al evaluărilor și al verificărilor adecvării 7 .

Conform noilor orientări și setului de instrumente pentru o mai bună legiferare, serviciile Comisiei trebuie să aprecieze:

dacă măsurile respectă principiul proporționalității;

dacă acestea depășesc ceea ce este necesar pentru a soluționa problema și a îndeplini obiectivul în mod satisfăcător;

dacă inițiativa este limitată la acele aspecte pe care statele membre nu le pot realiza individual în mod satisfăcător și cu privire la care Uniunea Europeană poate aduce o contribuție pozitivă;

dacă acțiunea sau instrumentul ales este cât se poate de simplă/simplu și dacă aceasta/acesta este în concordanță cu îndeplinirea obiectivului în mod satisfăcător și cu aplicarea efectivă;

dacă se mențin costurile la un nivel minim și proporțional cu obiectivul care trebuie îndeplinit;

dacă există o justificare solidă pentru alegerea instrumentului (regulament, directivă sau metode de reglementare alternative); și

dacă se respectă dispozițiile naționale bine stabilite și circumstanțele specifice din fiecare stat membru.

Evaluările impactului

Atunci când este necesară o evaluare a impactului – cum este cazul ori de câte ori se preconizează un impact economic, social și de mediu semnificativ – părțile interesate sunt invitate să prezinte observații cu privire la necesitatea de a acționa și la posibilele soluții la problemele identificate. Pe baza răspunsurilor la consultare și a altor date relevante, evaluările impactului analizează modul în care opțiunile examinate respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Orientările pentru o mai bună legiferare, adoptate în mai 2015, oferă îndrumări suplimentare pentru a evalua necesitatea unei acțiuni la nivel european și valoarea adăugată pe care aceasta ar putea să o aducă.

Comitetul de evaluare a impactului (comitetul independent care efectuează toate evaluările impactului realizate de Comisie) a fost reformat prin pachetul pentru o mai bună legiferare din 2015 și a fost înlocuit, la 1 iulie 2015, de noul Comitet de analiză a reglementării. Comitetul este alcătuit din șase membri cu normă întreagă, inclusiv trei din afara Comisiei. Președintele este desemnat la nivel de director general. Toți membrii sunt independenți și funcționează cu titlu personal, pe baza expertizei lor individuale. Comitetul de analiză a reglementării realizează, de asemenea, evaluări și verificări ale adecvării de importanță majoră, în plus față de evaluările impactului.

Subsidiaritatea și proporționalitatea fac parte din verificarea calității pe care comitetul o realizează în cadrul evaluărilor impactului. Multe dintre avizele comitetului formulează întrebări și fac recomandări cu privire la modul în care a fost definită problema analizată. Descrierea problemei este adesea legată, în mod direct sau indirect, de dreptul UE de a acționa și, prin urmare, se referă la principiul subsidiarității. În plus, discuția privind opțiunile de politică și impactul potențial al acestora este strâns legată de aplicarea principiului proporționalității, având în vedere că scopul este întotdeauna de a identifica opțiunea cea mai proporțională cu problema de politică în cauză, având în vedere obiectivele enunțate.

În 2015, Comitetul de evaluare a impactului și, ulterior, Comitetul de analiză a reglementării a examinat 30 de evaluări ale impactului. În șapte dintre acestea (23 %), s-a considerat că este nevoie de îmbunătățiri, fie în ceea ce privește subsidiaritatea, fie în ceea ce privește proporționalitatea, fie cu privire la ambele. Următoarele cazuri din 2015 sunt de remarcat, în mod deosebit:

În ceea ce privește propunerea de directivă privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor 8 , comitetul a solicitat o explicare mai aprofundată a motivului pentru care opțiunile legate de autoreglementare prin industrie și adoptarea unor standarde europene voluntare au fost respinse. Comitetul a solicitat dovezi mai convingătoare și o mai bună raportare cu privire la opiniile părților interesate privind motivul pentru care aceste opțiuni nu au fost considerate fezabile. În plus, comitetul a considerat că raportul nu a justificat în mod suficient clauza de proporționalitate propusă. Raportul a primit un aviz negativ. Raportul a fost îmbunătățit ulterior și o versiune modificată a fost transmisă comitetului.

În ceea ce privește proiectul de regulament al Comisiei de stabilire a unui cod al rețelei privind interoperabilitatea și schimbul de date în transportul gazelor naturale 9 , comitetul a considerat că necesitatea acțiunii la nivelul Uniunii Europene trebuie să fie demonstrată în mod mai explicit. Acesta a recomandat ca evaluarea impactului să prezinte mai multe dovezi privind problemele identificate în ceea ce privește acordurile de interconectare, schimbul de date, calitatea gazului, unitățile și odorizarea, precum și impactul lor negativ asupra comerțului cu gaze naturale și asupra integrării pieței. Comitetul a considerat că scenariul de bază ar trebui să fie dezvoltat în continuare pentru a ține mai bine seama de efectul scăderii producției de gaz în Europa, de sporirea varietății surselor de import și de cel de al treilea pachet energetic privind comerțul transfrontalier cu gaz și calitatea gazului în Uniunea Europeană. S-a ținut seama de observațiile comitetului în versiunea finală.

În ceea ce privește propunerea de regulament privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online 10 , comitetul a solicitat ca evaluarea impactului să prezinte mai multe dovezi în sprijinul nevoii de a acționa la nivelul UE. Acesta a recomandat să se țină seama în mod corespunzător de alte inițiative privind piața unică digitală și de opiniile părților interesate cu privire la această chestiune. De asemenea, comitetul a solicitat dovezi suplimentare în sensul că piața de servicii de conținut online ar putea, în timp, să soluționeze problemele transfrontaliere identificate fără a face apel la legislație. Observațiile comitetului au fost luate în considerare în mare măsură în versiunea finală.

Astfel cum arată aceste exemple, Comitetul de evaluare a impactului și Comitetul de analiză a reglementării au contribuit la îmbunătățirea analizei modului în care propunerile respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Procedând astfel, acestea au furnizat informații esențiale pentru procesul politic de luare a deciziilor la nivelul Comisiei.

Evaluări și verificări ale adecvării

Subsidiaritatea și proporționalitatea au fost esențiale, de asemenea, pentru evaluările retrospective și verificările adecvării efectuate în 2015. Acestea au analizat dacă acțiunile europene au rezultatele scontate în ceea ce privește eficiența, eficacitatea, coerența, relevanța și valoarea adăugată europeană. În plus, acestea au apreciat dacă astfel de acțiuni rămân necesare sau dacă obiectivele ar putea fi realizate într-un mod mai adecvat prin alte mijloace. Comisia și-a asumat angajamentul de a „evalua înainte de toate”, cu alte cuvinte, de a analiza rezultatele anterioare înainte de a lua în considerare eventuale modificări legislative. Prin colectarea de dovezi și prin identificarea învățămintelor care pot fi integrate în procesul decizional, UE transformă evaluarea într-o parte integrantă și permanentă a procesului său de elaborare a politicilor.

Comisia realizează în mod obișnuit între 100 și 120 de evaluări în fiecare an (122 în 2015). De la prima verificare a adecvării, realizată în 2012, Comisia a finalizat 7 astfel de verificări (dintre care 2 în 2015). Următoarele exemple evidențiază evaluările în care s-au abordat aspecte referitoare la subsidiaritate, valoarea adăugată europeană și proporționalitate:

Fiscalis și Vamă 2013 – Programele Fiscalis și Vamă susțin sistemele de tehnologie a informației care permit schimbul de informații și punerea la dispoziție a informațiilor de către administrațiile fiscale și vamale ale statelor membre în mod rapid și sigur. Această rețea comună garantează că fiecare administrație națională trebuie să se conecteze doar o singură dată pentru a fi în măsură să schimbe informații cu oricare dintre statele membre. Evaluările din 2015 au confirmat valoarea adăugată europeană semnificativă a programelor. În cazul în care astfel de infrastructuri nu ar fi disponibile, un stat membru ar trebui să se conecteze de 27 de ori la sistemele naționale ale fiecăruia dintre celelalte state membre. Acest lucru ar genera costuri administrative substanțial mai ridicate 11 .

Achiziții publice – La evaluarea normelor Uniunii Europene în materie de achiziții publice în 2011, s-a constatat că economiile generate de directivele europene privind achizițiile publice depășesc cu mult costurile suportate de cumpărătorii și furnizorii din domeniul public. Cu toate acestea, evaluarea a arătat, de asemenea, că pot exista anumite domenii în care costurile legate de desfășurarea procedurilor reglementate ar putea fi disproporționate în raport cu beneficiile. Prin urmare, Comisia a propus o serie de măsuri pentru a simplifica cerințele și pentru a introduce o mai mare flexibilitate pentru statele membre, cu scopul de a spori eficiența și caracterul strategic al achizițiilor publice. Propunerile Comisiei au fost adoptate cu mare majoritate de voturi de către Parlamentul European și Consiliu, iar legislația modificată, care a intrat în vigoare în aprilie 2014, este pusă în aplicare în prezent de statele membre. În cinci state membre, economiile de costuri au fost estimate între 29 % și 58 %.

Prospectul – Directiva privind prospectul a fost evaluată în 2015 în contextul programului privind o reglementare adecvată și funcțională 12 . Evaluarea a fost, în mare parte, o reacție la preocupările părților interesate cu privire la costurile de pregătire a prospectelor. S-a evaluat, de asemenea, sistemul de furnizare proporționată a informațiilor, introdus în 2011, cu scopul de a reduce sarcina pentru întreprinderile mici și mijlocii. În urma evaluării, s-a constatat că sistemul pentru întreprinderile mici și mijlocii nu a fost utilizat în măsura preconizată deoarece cerințele de furnizare a informațiilor au fost prea împovărătoare. Ca urmare, până la sfârșitul anului 2015, pe baza evaluării și a unei evaluări a impactului, Comisia a adoptat o propunere revizuită de îmbunătățire a cerințelor directivei. Propunerea revizuită reduce povara administrativă pentru întreprinderi (în special întreprinderile mici și mijlocii) și transformă prospectul într-un instrument de informare mai valoros pentru potențialii investitori. Economiile potențiale estimate pentru întreprinderile mici și mijlocii se ridică la aproximativ 45­67 de milioane EUR pe an.

2.2.    Cursul dat avizelor motivate din partea parlamentelor naționale

În 2015, Comisia a primit opt avize motivate din partea parlamentelor naționale cu privire la principiul subsidiarității 13 . Această cifră reprezintă o scădere cu 62 % față de cele 21 de avize motivate primite în 2014. Avizele motivate primite în 2015 au reprezentat un procent mult mai mic (2 %) din numărul total de avize primite de Comisie în anul respectiv în cadrul dialogului politic (350).

Numărul de avize motivate primite în 2015 reprezintă cel mai mic număr de avize motivate primite în decursul unui an calendaristic de la introducerea mecanismului de control al subsidiarității prin Tratatul de la Lisabona în 2009. Este de remarcat, în egală măsură, faptul că numărul total de avize prezentate de parlamentele naționale în 2015 în cadrul dialogului politic a scăzut în mod semnificativ, de asemenea 14 .

La fel ca în anii precedenți, avizele motivate variază în continuare semnificativ ca formă. Argumentele prezentate de parlamentele naționale pentru a-și susține concluzia că principiul subsidiarității a fost încălcat sunt, de asemenea, diferite. Cele opt avize motivate emise în 2015 s-au referit la trei propuneri ale Comisiei. Propunerea care a fost la originea celor mai multe avize motivate, și anume propunerea de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză 15 , a generat cinci avize motivate. Două avize motivate au fost emise cu privire la propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor 16 și un singur aviz motivat a fost elaborat cu privire la propunerea de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal 17 . Pentru mai multe detalii, a se vedea secțiunea 3 de mai jos și anexa la prezentul raport.

Scăderea semnificativă a numărului total de avize motivate emise în 2015 a condus la scăderea substanțială a numărului de avize motivate emise de fiecare cameră. Opt din cele 41 de camere ale parlamentelor naționale au emis avize motivate în 2015 (față de 15 în 2014). Avize motivate au fost emise de Senát și Poslanecká sněmovna din Cehia, de Congreso de los Diputados / Senado din Spania, de Országgyűlés din Ungaria, de Tweede Kamer din Țările de Jos, de Camera Deputaților din România, de Riksdag din Suedia și de Národná Rada din Slovacia. Nicio cameră nu a emis mai mult de un aviz motivat.

În pofida numărului redus de avize motivate transmise în 2015, o serie de camere au solicitat în continuare consolidarea mecanismului de control al subsidiarității. În ianuarie, Tweede Kamer din Țările de Jos a organizat o reuniune informală la Bruxelles cu privire la rolul parlamentelor naționale, în cadrul căreia s-au pus în discuție, de asemenea, modalități de îmbunătățire a mecanismului de control al subsidiarității. În lunile mai și octombrie, un grup de lucru informal al parlamentelor naționale s-a întrunit la Varșovia și, respectiv, la Luxemburg pentru a discuta posibile îmbunătățiri ale mecanismului. Pe baza discuțiilor din cadrul grupului de lucru respectiv, în cadrul celei de a LIV-a reuniuni, COSAC a invitat Comisia să examineze posibilitatea excluderii vacanței de Crăciun/Anul Nou, precum și a perioadelor de vacanță ale instituțiilor UE din calcularea termenului de opt săptămâni în care parlamentele naționale pot emite un aviz motivat. Viitoarea Președinție a COSAC a fost invitată să prezinte COSAC o continuare pe această temă. De asemenea, s-a solicitat Comisiei să își consolideze eforturile pentru a asigura răspunsuri de mai bună calitate și mai prompte la avizele motivate ale parlamentelor naționale. În sfârșit, COSAC a luat act de sprijinul larg pentru o formă de dialog politic intensificat, cunoscută și sub formă de „carte verde”, prin care un grup de parlamente naționale ar putea să invite Comisia să prezinte propuneri de acte legislative noi sau modificate.

2.3.    Parlamentul European si Consiliul

a) Parlamentul European

În 2015, Parlamentul European a primit în mod oficial 254 de comunicări din partea parlamentelor naționale. Opt dintre acestea au fost avize motivate, în timp ce celelalte 246 au reprezentat contribuții (și anume, comunicări care nu au ridicat probleme cu privire la principiul subsidiarității). Aceste cifre reprezintă o scădere minoră în comparație cu anul 2014, când s-au trimis în mod oficial Parlamentului European 18 avize motivate și 269 de contribuții.

Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (Comisia JURI) este responsabilă de monitorizarea conformității cu principiul subsidiarității. Comisia JURI numește un „raportor permanent” pentru subsidiaritate pe o perioadă de șase luni, pe baza unui sistem de rotație între grupurile politice. Laura Ferrara (EFDD/IT) a fost raportor permanent în prima jumătate a anului 2015. Aceasta a fost urmată de Sajjad Karim (ECR/UK) pentru a doua jumătate a anului. Raportorul monitorizează avizele motivate primite. Chestiunile abordate pot fi dezbătute în cadrul Comisiei JURI și pot conduce la eventuale recomandări către comisia competentă pentru subiectul propunerii în cauză.

Comisia JURI elaborează, de asemenea, în mod periodic, un raport pe marginea raportului anual al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea. La 13 octombrie 2015, Comisia a adoptat un raport întocmit de dl Sajjad Karim privind rapoartele anuale ale Comisiei pentru anii 2012 și 2013. De asemenea, Comisia contribuie la rapoartele bianuale ale COSAC în ceea ce privește chestiuni legate de subsidiaritate. În calitate de comisie însărcinată cu verificarea temeiului juridic al propunerilor, precum și cu o mai bună legiferare și cu programul REFIT, Comisia JURI acordă o atenție deosebită, de asemenea, respectării principiului proporționalității.

În plus, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European a continuat să asiste Parlamentul European pentru a ține seama de principiile subsidiarității și proporționalității în cadrul activității sale:

-    prin analizarea sistematică a aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în cadrul evaluărilor impactului ale Comisiei și prin atragerea atenției asupra eventualelor preocupări exprimate, în special, de către parlamentele naționale și Comitetul Regiunilor;

-    prin asigurarea respectării pe deplin a acestor principii în cadrul activității proprii a Parlamentului European, de exemplu atunci când realizează evaluări ale impactului cu privire la propriile modificări de fond sau când analizează valoarea adăugată a propunerilor legislative noi ale Parlamentului, în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și costul lipsei de acțiune la nivel european;

-    prin analizarea aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în cadrul elaborării evaluărilor impactului, concentrându-se asupra valorii adăugate la nivelul UE și nu asupra cheltuielilor sau asupra acțiunilor de la nivel național.

În 2015, Parlamentul European a întocmit 13 evaluări inițiale, o evaluare a impactului unor modificări de fond propuse de Parlament, precum și șase evaluări ex post ale impactului. În plus, acesta a elaborat patru rapoarte privind costul non-Europei și două evaluări ale valorii adăugate europene.

Parlamentul European a inițiat, de asemenea, o abordare nouă, cu caracter general, pentru evaluarea valorii adăugate a acțiunii la nivel european, prin elaborarea unui raport privind „costul non-Europei” 18 , trecând în revistă beneficiile acțiunilor la nivel european propuse de către Parlamentul European.

b) Consiliul

Obligațiile Consiliului cu privire la verificarea de către parlamentele naționale a respectării principiului subsidiarității constau, în principal, în transmiterea către parlamentele naționale a proiectelor de acte legislative care nu provin de la Comisia Europeană sau Parlamentul European. În consecință, Consiliul trimite toate proiectele de acte legislative provenind de la un grup de state membre, de la Curtea de Justiție, de la Banca Centrală Europeană sau de la Banca Europeană pentru Investiții 19 .

La 4 decembrie 2015, Consiliul a înaintat parlamentelor naționale propunerea Curții de Justiție privind un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la transferarea către Tribunal a competenței de a judeca în primă instanță litigiile dintre UE și funcționarii săi 20 .

Ca un corolar la obligația menționată mai sus, Consiliul transmite eventualele avize ale parlamentelor naționale cu privire la propunerile legislative provenind de la un grup de state membre statelor membre care au formulat propunerea. În mod similar, Consiliul transmite instituției în cauză avizele primite de la parlamentele naționale cu privire la propunerile legislative care provin de la Curtea de Justiție, Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană de Investiții. Consiliul nu a primit niciun aviz din partea parlamentelor naționale în 2015 privind propunerea Curții de Justiție menționată anterior.

În plus, Consiliul informează statele membre cu privire la avizele parlamentelor naționale privind propunerile legislative ale Comisiei. Astfel, în 2015, Secretariatul Consiliului a distribuit delegațiilor 9 avize motivate 21 și 86 de avize emise în cadrul dialogului politic cu privire la propunerile legislative ale Comisiei.

În cele din urmă, în cadrul activității sale legislative, Consiliul verifică respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității în momentul revizuirii evaluărilor impactului care însoțesc propunerile Comisiei.

2.4.    Comitetul Regiunilor

În 2015, Comitetul Regiunilor a adoptat și a pus în aplicare cel de al treilea Program de lucru al său privind subsidiaritatea 22 . Comitetul a selectat din programul de lucru al Comisiei pentru 2015 o serie de inițiative prioritare care urmează a fi monitorizate din perspectiva subsidiarității și a proporționalității, pe baza următoarelor criterii:

   a) inițiativele ar trebui să prezinte un interes politic clar pentru autoritățile locale și regionale;

   b) inițiativele ar trebui să intre în sferele de competență ale autorităților locale și regionale;

   c) inițiativele ar trebuie să prezinte o dimensiune potențială referitoare la subsidiaritate.

Printre inițiativele prioritare selectate s-a aflat propunerea de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor 23 . Cu privire la această propunere, Comitetul Regiunilor și-a consultat grupul de experți privind subsidiaritatea, alcătuit din 13 specialiști de la nivelul local și regional. Grupul de lucru a concluzionat că propunerea respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității, deși unii experți au formulat întrebări cu privire la faptul dacă, în realitate, propunerea va permite statelor membre să impună, în mod legal, interdicții și măsuri restrictive la nivel național în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic. Această preocupare a avut ecou la nivelul Comitetului, care a afirmat, în avizul său, că: „opțiunea interzicerii este asociată cu obstacole excesive pe care un stat membru trebuie să le depășească înainte de a-și putea exercita această opțiune la nivel național și a impune o interdicție, cauzând preocupări în ceea ce privește subsidiaritatea, și arată că, în temeiul prezentei propuneri, principiul proporționalității ar putea fi încălcat în mod clar” 24 .

De asemenea, Comitetul Regiunilor a adoptat patru avize, în temeiul regulamentului său de procedură 25 , evaluând conformitatea propunerilor legislative cu principiile subsidiarității și proporționalității:

În avizul său cu privire la propunerea de creare a unui program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni 26 , Comitetul Regiunilor a considerat că propunerea respectă principiul subsidiarității și cel al proporționalității. Cu toate acestea, Comitetul a menționat că „implicarea efectivă a statelor membre și a autorităților lor locale și regionale în programul ISA2 va fi esențială pentru a-i îndeplini integral obiectivele și pentru a garanta că principiul subsidiarității este respectat constant pe durata implementării programului” 27 .

Avizul Comitetului Regiunilor cu privire la propunerea Comisiei privind Fondul european de investiții strategice 28 a concluzionat, de asemenea, că propunerea respectă principiul subsidiarității și pe cel al proporționalității. În acest sens, Comitetul a afirmat: „Întrucât obiectivul său principal este să coordoneze o relansare a investițiilor la nivel european, cu aspecte transnaționale clare, CoR consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității. În ceea ce privește principiul proporționalității, CoR consideră că propunerea de regulament reprezintă instrumentul juridic adecvat, deoarece prevederile sale financiare trebuie să fie direct aplicabile în toate statele membre” 29 .

În avizul său 30 cu privire la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre 31 , Comitetul Regiunilor a observat că „deși orientările privind ocuparea forței de muncă se adresează statelor membre, Strategia Europa 2020 ar trebui aplicată în parteneriat cu autoritățile locale și regionale, care – date fiind abilitățile și competențele lor în domeniile vizate de orientări și în conformitate cu principiul subsidiarității – au un rol esențial în pregătirea și punerea în aplicare a programelor naționale de reformă și în efortul general de comunicare privind strategia” 32 .

În final, în avizul său 33 privind pachetul „Transparență fiscală” 34 , Comitetul a fost convins de „explicațiile [...] pe deplin convingătoare” privind „valoarea adăugată a unei acțiuni legislative la nivelul UE” din expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă și a concluzionat că propunerea respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

Un eveniment major în materie de subsidiaritate desfășurat în 2015 a fost cea de a 7-a Conferință interinstituțională privind subsidiaritatea, organizată în comun de către Comitetul Regiunilor și Parlamentul flamand. Conferința a avut loc la 17 noiembrie 2015 la sediul Parlamentului flamand din Bruxelles. La aceasta au asistat peste 200 de participanți din diferite instituții naționale și europene, reprezentând toate nivelurile de guvernanță relevante. Conferința, care are loc o dată la doi ani și urmărește să consolideze dialogul interinstituțional al Uniunii Europene cu privire la controlul subsidiarității, a permis un schimb veritabil de opinii între toți actorii implicați în procesul de monitorizare a subsidiarității. Conferința a constituit, în plus, o ocazie pentru a discuta modul în care se pot pune în practică în mod concret propunerile Comisiei din cadrul pachetului pentru o mai bună legiferare din mai 2015. Conferința a reunit actori instituționali importanți, inclusiv prim-vicepreședintele Frans Timmermans, ministrul luxemburghez Nicolas Schmit, reprezentând Președinția Consiliului, și Președintele Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European Pavel Svoboda (PPE/CZ). Dezbaterea a evidențiat faptul că o mai bună legiferare și punerea sa în practică constituie o chestiune de interes primordial, nu numai pentru instituțiile Uniunii Europene și pentru statele membre, ci și pentru autoritățile locale și regionale, care aduc o valoare adăugată unică politicii europene în materie de dezvoltare și procesului legislativ. S-a considerat, de asemenea, că respectarea corespunzătoare a principiilor subsidiarității și proporționalității reprezintă o condiție prealabilă obligatorie pentru realizarea unei mai bune legiferări. În plus, conferința a declanșat un schimb de experiență practică între actorii de la diferite niveluri de guvernanță și a oferit ocazia de a crea o legătură între activitățile președinției luxemburgheze și viziunea viitoarei președinții olandeze 35 .

O descriere mai detaliată a activităților legate de subsidiaritate este disponibilă în Raportul anual privind subsidiaritatea pe 2015, elaborat de Comitetul Regiunilor 36 .

2.5.    Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Principala hotărâre judecătorească din 2015 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității a fost pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 18 iunie 2015 în cauza Estonia/Parlamentul și Consiliul 37 . În această cauză, Estonia a solicitat ca instanța să anuleze anumite dispoziții ale Directivei 2013/34/UE 38 pe motiv de încălcare a principiilor subsidiarității și proporționalității, precum și a obligației de motivare.

În hotărârea sa, Curtea a statuat că determinarea conformității cu principiul subsidiarității ar trebui realizată pentru directivă în ansamblul său, și nu în mod individual pentru fiecare dintre dispozițiile sale (punctul 51). În al doilea rând, Curtea a arătat că principiul subsidiarității nu are menirea să limiteze competența UE pe baza situației din oricare stat membru, luat în considerare în mod individual. Acesta impune doar ca acțiunea propusă, având în vedere amploarea sau efectele sale, să poată fi realizată mai bine la nivelul Uniunii (punctul 53). În al treilea rând, în ceea ce privește obligația de motivare, instanța a reamintit că este suficient să se comunice obiectivul esențial urmărit de instituție. Ar fi excesiv să se solicite o motivare specifică pentru fiecare dintre alegerile tehnice făcute (punctul 60). În plus, în calitate de participant la procedura legislativă care a condus la adoptarea directivei, Estonia nu putea pretinde în mod valabil că nu a fost în măsură să cunoască motivele pentru alegerea măsurilor (punctul 61).

În ceea ce privește principiul proporționalității, instanța a amintit jurisprudența sa constantă, conform căreia trebuie să se recunoască legiuitorului Uniunii o putere largă de apreciere în domenii care implică alegeri de natură politică, economică și socială și în care este chemat să efectueze evaluări complexe. Aceasta înseamnă că legalitatea măsurilor adoptate în domeniul respectiv nu poate fi afectată decât dacă măsura este vădit inadecvată în raport cu obiectivul pe care instituția competentă urmărește să îl atingă (punctul 29). Instanța a respins acțiunea judiciară a Estoniei, întemeiată pe încălcarea principiului proporționalității, având în vedere faptul că Estonia nu a demonstrat că diferitele alegeri făcute de către legiuitorul Uniunii au depășit în mod vădit limitele puterii sale de apreciere (a se vedea punctele 32-38). În special, instanța a respins argumentul potrivit căruia principiul proporționalității a fost încălcat deoarece legiuitorul Uniunii nu a ținut seama de situația specifică a acesteia, și anume de calitatea sa de stat membru cu administrare electronică avansată. Instanța a luat act de faptul că directiva contestată are impact în toate statele membre și necesită asigurarea unui echilibru între diferitele interese implicate. În opinia instanței, încercarea de a ajunge la un astfel de echilibru, ținând seama nu de situația specifică a unui singur stat membru, ci de situația tuturor statelor membre, nu poate fi considerată ca fiind contrară principiului proporționalității (punctul 39).

În final, la 26 noiembrie 2015, Tribunalul a pronunțat o hotărâre în cauza T-461/13, Spania/Comisia 39  confirmând că principiul subsidiarității nu este aplicabil în domeniul revizuirii ajutorului de stat (punctul 182).

3.    Principalele cazuri în care au fost exprimate preocupări cu privire la subsidiaritate și proporționalitate

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid 40

Ca reacție la criza refugiaților și în conformitate cu agenda sa europeană privind migrația 41 , la 9 septembrie 2015 Comisia a adoptat o propunere 42 privind un mecanism de transfer în caz de criză, care urmărește introducerea unui mecanism structurat de solidaritate. Comisia ar putea să declanșeze acest mecanism în orice moment pentru a sprijini orice stat membru care se confruntă cu o situație de criză și de presiune extremă asupra sistemului său de azil ca urmare a unui aflux mare și disproporționat de resortisanți ai unor țări din afara UE. Astfel de situații de urgență viitoare vor fi stabilite de către Comisie pe baza unor criterii obiective și verificabile. Mecanismul face parte dintr-un pachet de propuneri care include transferul de urgență a 120 000 de refugiați din Grecia, Ungaria și Italia 43 , o listă europeană comună de țări de origine sigure 44 și eficientizarea politicii de returnare 45 .

Parlamentele naționale au emis cinci avize motivate 46 cu privire la propunere, reprezentând șapte voturi. În avizele motivate, Parlamentele naționale au ridicat următoarele probleme: mecanismul propus constituie un amestec inacceptabil în sistemele de azil ale țărilor membre; raționamentul este insuficient; și, prin introducerea unui model de distribuire obligatoriu permanent în loc de măsuri provizorii, propunerile încalcă principiul subsidiarității. Justificarea alegerii articolului 78 alineatul (2) litera (e) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ca temei juridic a fost, de asemenea, contestată.

În răspunsurile sale, Comisia a reamintit că criza refugiaților a exercitat o presiune extremă asupra sistemelor de azil ale statelor membre, care ar putea pune în pericol aplicarea normelor de la Dublin. În această privință, sistemul actual nu prevede nicio derogare de la criteriul responsabilității, generând astfel dezechilibre și, în unele cazuri, conducând la agravarea crizei.

De asemenea, Comisia a susținut că un mecanism de criză pentru transferul solicitanților ar permite UE – fără a fi nevoie să se urmeze o îndelungată procedură de adoptare de fiecare dată – să răspundă la o situație de urgență și să sprijine statele membre care se confruntă cu o situație de urgență. Comisia a subliniat că acțiunile întreprinse individual de către statele membre nu vor fi suficiente pentru a soluționa astfel de situații. Punerea în aplicare a unor soluții necoordonate nu va putea asigura o reacție cuprinzătoare la afluxul disproporționat de persoane și nici o distribuire echitabilă a răspunderii între statele membre.

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor 47

Atunci când a solicitat aprobarea Parlamentului European în calitatea de președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker și-a declarat intenția de a revizui legislația în materie de autorizare a organismelor modificate genetic. În sistemul actual, statele membre nu au reușit niciodată să obțină o majoritate calificată în favoarea sau împotriva autorizării, lăsând astfel Comisiei, în mod invariabil, sarcina de a lua decizia finală privind autorizarea. La 22 aprilie 2015, Comisia a adoptat o propunere de revizuire a regulamentului existent, care ar permite statelor membre să ia decizii la nivel național – de restricționare sau de interzicere a utilizării produselor alimentare sau a furajelor modificate genetic – după ce acestea au fost autorizate la nivel european. Deciziile respective vor fi adoptate numai cu condiția ca derogările naționale să fie compatibile cu dreptul Uniunii și să nu fie legate de aspecte privind sănătatea și mediul. Acestea sunt evaluate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

Comisia a primit două avize motivate care susțin, pe de o parte, că propunerea lasă statelor membre o marjă insuficientă pentru a interzice, la nivel național, organismele modificate genetic, având în vedere faptul că aceasta este o chestiune publică sensibilă 48 și, pe de altă parte, că transferarea puterii de decizie cu privire la restricționarea sau interzicerea organismelor modificate genetic către statele membre este incompatibilă cu principiul subsidiarității, întrucât statele membre nu sunt întotdeauna în măsură să ia astfel de decizii într-un mod care nu afectează funcționarea pieței unice 49 .

În răspunsurile sale, Comisia a afirmat că propunerea nu transferă statelor membre întreaga competență de a decide cu privire la autorizarea organismelor modificate genetic, ci le oferă doar o posibilitate de a adopta măsuri de restricționare sau de interzicere a utilizării produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, după emiterea autorizației de către UE. Prin urmare, propunerea nu afectează, în opinia Comisiei, aspectele privind autorizarea organismelor modificate genetic care sunt abordate într-un mod mai adecvat la nivel european.

Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal

La 18 martie 2015, în cadrul programului său de combatere a evaziunii fiscale în rândul întreprinderilor și a concurenței fiscale dăunătoare în Uniunea Europeană, Comisia a prezentat un pachet de măsuri privind transparența fiscală. Acesta a inclus o propunere de introducere a unui schimb automat de informații între statele membre în ceea ce privește deciziile acestora în domeniul fiscal 50 . Propunerea prevede ca autoritățile fiscale naționale să informeze în mod periodic celelalte state membre cu privire la deciziile fiscale transfrontaliere pe care le-au emis. Statele membre ar avea ulterior posibilitatea să solicite informații mai detaliate în legătură cu o decizie anume. Schimbul automat de informații privind deciziile fiscale ar permite statelor membre să detecteze practicile fiscale abuzive aplicate de către societăți și să ia măsurile necesare în consecință. În plus, propunerea vizează, de asemenea, să încurajeze o concurență fiscală mai echitabilă, întrucât ar fi mai puțin probabil ca autoritățile fiscale să ofere un tratament fiscal selectiv întreprinderilor dacă acesta ar fi deschis spre examinare de către colegii lor.

Comisia a primit un aviz motivat 51 . Acesta a susținut că anumite aspecte ale propunerii, inclusiv formularea largă a obligației de a furniza informații privind stabilirea bilaterală și multilaterală a prețurilor ca parte a unor acorduri reciproce între statele afectate, depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite și că propunerea nu respectă principiul subsidiarității.

În răspunsul său, Comisia a afirmat că tocmai combaterea practicilor fiscale dăunătoare care subminează funcționarea pieței unice a fost motivul pentru care Comisia a adoptat o viziune amplă cu privire la tipul de informații care ar trebui să fie incluse în propunere. Prin urmare, marja de apreciere privind deciziile care pot fi dăunătoare și care ar trebui să facă obiectul schimbului este redusă la minim. Acest lucru ar garanta, de asemenea, faptul că directiva va avea un efect real în practică.

Propunerea Comisiei a fost adoptată de către Consiliu la 8 decembrie 2015 52 .

4.    Concluzie

2015 a fost primul an complet sub conducerea noii Comisii, care s-a angajat să plaseze subsidiaritatea în centrul procesului democratic european. De asemenea, în acest an s-a înregistrat cel mai mic număr de avize motivate primite de la parlamentele naționale de când mecanismul de control al subsidiarității a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009.

În același timp, în 2015 s-a înregistrat o creștere a interesului din partea parlamentelor naționale față de dezbaterile privind modificarea mecanismului de control al subsidiarității. Agenda privind o mai bună legiferare adoptată în luna mai a furnizat, de asemenea, noi orientări care să asigure că noile propuneri respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității.

Parlamentul European a continuat să se ocupe de aspectele legate de subsidiaritate și de proporționalitate în contextul activității sale privind propunerile legislative și și-a continuat abordarea generală privind evaluarea valorii adăugate europene prin elaborarea raportului său privind „costul non-Europei”. În final, Comitetul Regiunilor și-a continuat activitatea cu privire la aspecte legate de subsidiaritate, în special prin adoptarea și punerea în aplicare a celui de al 3-lea program de lucru al acestuia privind subsidiaritatea și prin găzduirea celei de a 7-a Conferințe privind subsidiaritatea.

(1)

     COM(2016) 471 final.

(2)

     Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice - Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană ( http://ec.europa.eu/priorities/sites/beta-political/files/pg_ro.pdf ).

(3)

      http://ec.europa.eu/smart-regulation/roadmaps/index_ro.htm .

   Se efectuează evaluări inițiale ale impactului doar pentru inițiativele în care se preconizează un impact semnificativ și care vor fi însoțite, prin urmare, de o evaluare a impactului.

(4)

      http://ec.europa.eu/priorities/democratic-change/better-regulation/feedback/index_en.htm .

(5)

     Articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(6)

     În cadrul evaluărilor impactului, principiul proporționalității este un criteriu cheie de luat în considerare pentru compararea opțiunilor de politică.

(7)

     O verificare a adecvării este o evaluare cuprinzătoare a unui domeniu de politică, al cărei scop este, de regulă, să stabilească modul în care mai multe acte legislative din domeniul respectiv au contribuit (sau nu) la atingerea obiectivelor de politică. Verificările adecvării sunt utile, în special, pentru a identifica suprapunerile, incoerențele, sinergiile și impactul cumulat al reglementărilor.

(8)

     COM(2015) 615 final din 2 decembrie 2015 – Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor.

(9)

     C(2015) 2823.

(10)

     COM(2015) 627 final din 9 decembrie 2015 – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind asigurarea portabilității transfrontaliere a serviciilor de conținut online în cadrul pieței interne.

(11)

     SWD(2015) 124 final din 26 iunie 2015 – Document de lucru al serviciilor Comisiei privind exemple de valoare adăugată europeană, care însoțește Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute.

(12)

     COM(2014) 368 final din 18 iunie 2014 – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) – Situația actuală și perspective”.

(13)

     A se vedea anexa la prezentul raport.

(14)

     350 față de 506 în 2014.

(15)

     COM(2015) 450 final din 9 septembrie 2015 – Propunere de regulament de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid.

(16)

     COM(2015) 177 final din 22 aprilie 2015 – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și furajelor modificate genetic pe teritoriul lor.

(17)

     COM(2015) 135 final din 18 martie 2015 – Propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal.

(18)

„Analiza costului non-Europei” 2014-19, ediția a treia: aprilie 2015, Unitatea privind valoarea adăugată europeană http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/536364/EPRS_STU%282015 %29536364_EN.pdf .

(19)

     Articolul 6 din Protocolul nr. 2.

(20)

     Doc. 14306/15.

(21)

     Inclusiv unul primit după termenul de 8 săptămâni.

(22)

      CdR 01517/2015 , adoptat de Biroul Comitetului Regiunilor la 15 aprilie 2015.

(23)

     COM(2015) 177 final din 22 aprilie 2015.

(24)

      CdR 03636/2015 .

(25)

     Articolul 55 alineatul (2).

(26)

     COM(2014) 367 final din 26 iunie 2014 — Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2): Interoperabilitatea ca mijloc de modernizare a sectorului public.

(27)

      CdR 05514/2014 .

(28)

     Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013, COM(2015) 10 final.

(29)

      CdR 00943/2015 .

(30)

      CdR 01419/2015 .

(31)

     COM(2015) 98 final din 2 martie 2015 – Propunere de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.

(32)

     Rezoluția Comitetului Regiunilor „Către un set de instrumente mai bun pentru punerea în aplicare a strategiei UE 2020: orientările generale pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și ale Uniunii” (CoR 175/2010 fin).

(33)

      CdR 02697/2015 .

(34)

     COM(2015) 129 final din 18 martie 2015 – Propunere de directivă a Consiliului de abrogare a Directivei 2003/48/CE; și COM(2015) 135 final din 18 martie 2015.

(35)

     Raportul privind mesajele-cheie ale conferinței este disponibil la adresa: http://portal.cor.europa.eu/subsidiarity/Pages/default.aspx .

(36)

     Disponibil după adoptarea sa de către Biroul Comitetului Regiunilor în iunie 2016, la adresa: http://portal.cor.europa.eu/subsidiarity/Pages/default.aspx .

(37)

     EU:C:2015:403.

(38)

     Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, JO L 182, 29.6.2013, p. 19.

(39)

     EU:T:2015:891.

(40)

     COM(2015) 450 final din 9 septembrie 2015.

(41)

     COM(2015) 240 final din 13 mai 2015.

(42)

     COM(2015) 450 final din 9 septembrie 2015.

(43)

     Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015.

(44)

     COM(2015) 452 final din 9 septembrie 2015.

(45)

     COM(2015) 453 final și C(2015) 6250 final.

(46)

     Poslanecká sněmovna din Cehia, Senát din Cehia, Országgyűlés din Ungaria, Camera Deputaților din România și Národná Rada din Slovacia.

(47)

     COM(2015)177 final din 22 aprilie 2015.

(48)

     Tweede Kamer din Țările de Jos.

(49)

     Congreso de los Diputados și Senado din Spania.

(50)

     COM(2015) 135 final din 18 martie 2015.

(51)

     Riksdag din Suedia.

(52)

     Directiva (UE) 2015/2376 a Consiliului din 8 decembrie 2015 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal, JO L 332, 18.12.2015, p. 1-10.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.7.2016

COM(2016) 469 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI

Raport anual pe 2015
privind subsidiaritatea și proporționalitatea

Anexă

Lista documentelor Comisiei cu privire la care Comisia a primit avize motivate 1 în ceea ce privește respectarea principiului subsidiarității din partea parlamentelor naționale în 2015

(1)

     Pentru a fi considerat aviz motivat, în conformitate cu definiția prevăzută în Protocolul nr. 2, un aviz trebuie să indice motivul pentru care parlamentul național consideră că o propunere legislativă nu respectă principiul subsidiarității și trebuie să fie trimis Comisiei în termen de opt săptămâni de la transmiterea propunerii legislative către parlamentele naționale.

(2)

     În conformitate cu Protocolul nr. 2, fiecare parlament național are două voturi; în cazul unui sistem bicameral, fiecare cameră are un vot. În cazul în care avizele motivate reprezintă cel puțin o treime (un sfert în cazul propunerilor în temeiul articolului 76 din TFUE) din totalul voturilor alocate parlamentelor naționale, se atinge pragul „cartonașului galben” și proiectul de act legislativ trebuie revizuit. 19 dintre cele 56 de voturi reprezintă o treime din totalul voturilor alocate.

(3)

     Dintre care un aviz a fost prezentat în comun de cele două camere spaniole, Congreso de los Diputados și Senado.