COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 23.7.2015

COM(2015) 370 final

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE

INFORMAȚIILE ȘI CONDIȚIILE CARE JUSTIFICĂ MOBILIZAREA FONDULUI DE SOLIDARITATE AL UE

1.INTRODUCERE

Prezenta decizie se referă la mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene („fondul”) pentru suma de 16 274 765 EUR în urma producerii a trei catastrofe în Bulgaria și în Grecia. Această mobilizare va fi finanțată integral prin utilizarea parțială a sumei de 50 000 000 EUR sub formă de credite de angajament și credite de plată înscrise deja în bugetul pentru 2015; astfel, nu este nevoie de un buget rectificativ.

2.INFORMAȚII ȘI CONDIȚII

La sfârșitul lunii aprilie 2015, Comisia a primit trei cereri de asistență financiară din fond referitoare la o catastrofă produsă în Bulgaria (condiții aspre de iarnă) și la două catastrofe produse în Grecia (inundațiile din Evros și din Grecia Centrală), care au avut loc în lunile ianuarie și februarie 2015. Comisia a efectuat o analiză amănunțită a tuturor celor trei cereri, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 1 (denumit în continuare „regulamentul”), în special cu articolele 2, 3 și 4. Cele mai importante elemente ale evaluărilor sunt prezentate mai jos.

2.1.BULGARIA

(1)La sfârșitul lunii ianuarie și la începutul lunii februarie 2015, zone întinse din Bulgaria au avut de suferit de pe urma ploilor abundente, a zăpezii, a inundațiilor și a alunecărilor de teren, care au creat daune considerabile infrastructurii publice, întreprinderilor, locuințelor private și activelor și au adus prejudicii sectorului agricol.

(2)Cererea Bulgariei a fost primită la 24 aprilie 2015, în termenul de 12 săptămâni de la înregistrarea primelor daune, la 30 ianuarie 2015.

(3)Comisia a considerat că diferitele catastrofe din Bulgaria au o cauză meteorologică comună de origine naturală și, prin urmare, intră în domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE).

(4)Atunci când și-a prezentat cererea, Bulgaria a solicitat plata unui avans din contribuția anticipată din FSUE. În urma unei evaluări preliminare a cererii, Comisia a concluzionat că sunt întrunite condițiile prevăzute la articolul 4a din regulament. Prin Decizia C(2015) 4179 a Comisiei s-a acordat un avans în valoare de 637 782 EUR, care reprezintă 10 % din contribuția financiară anticipată din fond.

(5)Autoritățile bulgare estimează că daunele directe totale cauzate de catastrofă au o valoare de 243,305 milioane EUR. Această sumă reprezintă 0,622 % din VNB-ul Bulgariei sau 103,6 % din pragul de „catastrofă majoră” de 234,871 milioane EUR aplicabil Bulgariei în 2015 (adică 0,6 % din VNB, pe baza datelor din 2013) pentru mobilizarea FSUE. Deoarece daunele directe totale estimate depășesc pragul, catastrofa îndeplinește condițiile pentru a fi considerată o „catastrofă naturală majoră” în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulament.

(6)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul a valorii contribuției financiare din fond. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru acțiunile urgente de primă necesitate și de reabilitare, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament.

(7)În ceea ce privește impactul și consecințele catastrofei, condițiile aspre de iarnă au afectat aproape întregul teritoriu al Bulgariei. Potrivit informațiilor primite, regiunea de sud-est a fost cel mai grav afectată de evenimente. Doar în orașul Burgas au fost inundate peste 300 de clădiri. Alunecările de teren au distrus infrastructuri importante. S-au rupt diguri, multe râuri (de exemplu râul Marița/Evros) și-au ieșit din matcă și au inundat terenuri agricole și păduri. Rafale puternice de vânt au distrus păduri de pin, au dus la întreruperea alimentării cu energie electrică și au perturbat rețelele de comunicare. Unele drumuri au fost blocate de copaci căzuți la pământ.

(8)Costul operațiunilor urgente de primă necesitate eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de către autoritățile bulgare la 239,225 milioane EUR și a fost defalcat pe tipuri de operațiuni. Această sumă reprezintă peste 98 % din daunele totale raportate. Autoritățile bulgare au explicat acest procent disproporționat de mare al daunelor publice prin incapacitatea autorităților locale de a evalua adecvat daunele private în termenul-limită de 12 săptămâni pentru depunerea cererilor. Prin urmare, în mare măsură, daunele private nu sunt incluse în cerere. Cel mai mare procent din costurile operațiunilor urgente îl reprezintă cheltuielile cu asigurarea infrastructurilor de prevenție, care sunt de peste 97 de milioane EUR. Se estimează că sunt necesare peste 46 de milioane EUR pentru refacerea infrastructurii de transport.

(9)Regiunile afectate intră în categoria „regiuni mai puțin dezvoltate” din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020). Autoritățile bulgare nu au indicat Comisiei că ar avea intenția de a realoca finanțare din programul privind fondurile structurale și de investiții europene (ESI) pentru Bulgaria pentru măsurile de reabilitare.

(10)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe legate de natura catastrofei, în 2010 Bulgaria a transpus în legislația națională Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații („Directiva privind inundațiile”) și s-a efectuat o evaluare preliminară a riscului de inundații pentru fiecare district hidrografic pe baza unei metodologii pentru evaluarea pericolelor și riscurilor de inundații elaborată de Ministerul Mediului și Apei.

(11)La data depunerii cererii, Bulgaria nu făcea obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.

(12)Autoritățile bulgare au indicat că o parte din daune, în valoare de aproximativ 32 275 EUR, este acoperită de asigurare. Această sumă a fost dedusă din costurile eligibile.

2.2.GRECIA (inundațiile din Evros și din regiunile centrală și de vest)

(1)De la începutul lunii februarie 2015, Grecia a fost afectată de inundații ample în zona mai largă a râurilor Evros și Ardas, în regiunea Macedonia de Est și Tracia, care au provocat distrugerea infrastructurii esențiale, a unor clădiri publice, a unor locuințe private și a unor întreprinderi și au cauzat pagube în sectorul agriculturii.

(2)În cursul aceleiași perioade, zone întinse din Grecia Centrală și de Vest, inclusiv regiunile Epir, Grecia de Vest, Grecia Centrală și Tesalia, au fost afectate de evenimente similare, care au provocat daune chiar mai mari decât în Macedonia de Est.

(3)Grecia a depus două cereri de acordare a unei contribuții financiare din fond la 23 aprilie 2015, în termenul de 12 săptămâni de la data înregistrării primei daune, la 4 februarie 2015 (Evros) și la 1 februarie (regiunile centrală și de vest). Cererile au fost prezentate pentru evenimente calificate drept „catastrofe regionale” în temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulament. În total, cinci regiuni NUTS 2 au fost afectate de catastrofă: regiunea Macedonia de Est și Tracia (inundațiile cauzate de Evros), precum și regiunile Epir, Grecia de Vest, Grecia Centrală și Tesalia (inundațiile din Grecia Centrală și de Vest).

(4)Din evaluarea Comisiei a reieșit însă că evenimentele din Grecia (și catastrofa majoră din Bulgaria) sunt legate între ele și au aceleași origini meteorologice. Prin urmare, Comisia a decis să trateze cazurile din Grecia ca o singură catastrofă regională, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (3) din regulament. Catastrofa este de origine naturală și, prin urmare, se încadrează în domeniul principal de aplicare al FSUE.

(5)Comasarea celor două cereri nu are niciun impact asupra valorii contribuției financiare din FSUE, în schimb reduce considerabil sarcina administrativă care îi revine Greciei în ceea ce privește punerea în aplicare și raportarea.

(6)Atunci când și-a prezentat cererile, Grecia a solicitat plata unui avans din contribuțiile anticipate din FSUE. În urma evaluării preliminare a cererilor și înainte de a lua decizia de a le comasa, Comisia a concluzionat că în ambele cazuri au fost respectate condițiile prevăzute la articolul 4a din regulament.

(7)Autoritățile elene au estimat că suma totală a daunelor directe cauzate de inundații este de 395,878 milioane EUR (132,454 milioane EUR pentru Evros plus 263,424 milioane EUR pentru Grecia Centrală și de Vest). Această sumă reprezintă 36 % din pragul aferent „catastrofelor majore” de 1 091,315 milioane EUR aplicabil Greciei în 2015 (adică 0,6 % din VNB, calcul bazat pe datele din 2013) și, în consecință, nu se califică drept „catastrofă majoră”. Cu toate acestea, daunele directe totale reprezintă 4,78 % din PIB-ul mediu ponderat al celor cinci regiuni NUTS 2 vizate și, prin urmare, depășește cu mult pragul de 1,5 % din PIB-ul regional ponderat prevăzut în regulament pentru ca un eveniment să fie calificat drept „catastrofă regională”.

(8)Daunele directe totale reprezintă baza de calcul a valorii contribuției financiare din fond. Contribuția financiară poate fi utilizată exclusiv pentru acțiunile urgente de primă necesitate și de reabilitare, astfel cum sunt definite la articolul 3 din regulament.

(9)Prin Decizia C(2015) 4180 a Comisiei s-a acordat un avans în valoare de 331 135 EUR pentru Evros, iar prin Decizia C(2015) 4181 a Comisiei s-a acordat suma de 658 560 EUR pentru Grecia Centrală și de Vest, sumă care reprezintă în ambele cazuri 10 % din contribuția financiară anticipată din fond.

(10)În ceea ce privește impactul și consecințele catastrofelor, inundațiile din bazinul râului Evros au afectat în special sectorul agricol. Au fost inundate circa 17 500 ha de teren. Au fost distruse infrastructuri agricole, depozite și culturi. 150 km de drumuri au fost deteriorate sau distruse. Infrastructuri de alimentare cu apă și canalizare au fost deteriorate în 17 așezări. De asemenea, inundațiile au provocat daune clădirilor publice (școli, săli de sport, biblioteci). Părțile de vest, centrală și de nord ale Greciei, respectiv Epir, Aitoloakarnania, Evrytania, Fthiotida, Tesalia și Peloponez, au fost afectate de ploi torențiale și de furtuni, precum și de ninsori masive în munți și de vijelii provocate de vânturile din sud, atât în largul mării, cât și pe uscat. Catastrofa a dus la întreruperea alimentării cu energie electrică, la ieșirea din matcă a râurilor și la alunecări de teren pe zone întinse, ceea ce a cauzat izolarea mai multor așezări montane, fiind necesară evacuarea locuitorilor acestora. Catastrofa a afectat peste 60 % din rețeaua rutieră din Epir. Agricultura a avut de suferit de pe urma pierderii culturilor de pe terenurile cultivate. Au fost afectate magazine, locuințe, societăți comerciale, unități de creștere a animalelor și ferme. Unele dintre bunurile aparținând patrimoniului cultural al Greciei au fost puse în pericol. De exemplu, apele învolburate ale râului Arachthos au smuls și au dus cu ele podul istoric din Plaka, în Țoumerka.

(11)Costul operațiunilor urgente de primă necesitate eligibile în temeiul articolul 3 alineatul (2) din regulament a fost estimat de către autoritățile elene la 308,445 milioane EUR și a fost defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor, și anume peste 196 de milioane EUR, vizează sectorul transporturilor. Pe al doilea loc ca proporție a costurilor se situează asigurarea siguranței infrastructurii de prevenire, cu o valoare de 83 de milioane EUR.

(12)Regiunile afectate intră în categoria „regiuni mai puțin dezvoltate” din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (2014-2020). Autoritățile elene nu au indicat Comisiei că ar avea intenția de a realoca finanțare din programul privind ESI pentru măsurile de reabilitare.

(13)În ceea ce privește punerea în aplicare a legislației Uniunii privind prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe, în prezent nu se desfășoară nicio procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În noiembrie 2012, a fost transmis Comisiei un raport actualizat privind evaluarea preliminară a riscurilor de inundații. În plus, ca parte a cadrului de referință strategic național pentru perioada 2014-2020, programul operațional „Infrastructură, transporturi, mediu și dezvoltare durabilă”, care este cofinanțat din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune, finanțează, în cadrul obiectivului tematic 5, acțiunile ce vizează contracararea impactului negativ al schimbărilor climatice și adaptarea la noile condiții xerotermice și la eventuale fenomene meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile.

(14)La data depunerii cererii, Grecia nu făcea obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește legislația Uniunii referitoare la natura catastrofei.

(15)Autoritățile elene au confirmat faptul că nicio parte a costurilor eligibile nu este acoperită de vreo asigurare.

3.FINANȚARE

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 2 , în special articolul 10, permite mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene („fondul”) în limita unui plafon anual de 500 de milioane EUR (la prețurile din 2011) peste plafoanele rubricilor relevante din cadrul financiar. Condițiile de eligibilitate pentru a beneficia de acest fond sunt detaliate în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 661/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene. Punctul 11 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 3 (AI) a stabilit modalitățile de mobilizare a fondului.

Având în vedere că solidaritatea reprezintă principalul motiv pentru care a fost creat fondul, Comisia consideră că ajutorul provenit din acest fond ar trebui să fie progresiv. Astfel, potrivit practicilor anterioare, partea din daune care depășește pragul de „catastrofă majoră” pentru mobilizarea Fondului de solidaritate (și anume 0,6 % din VNB sau 3 miliarde EUR, la prețurile din 2011, luându-se în considerare cea mai mică sumă) ar trebui să beneficieze de o intensitate mai mare a ajutorului față de daunele inferioare pragului. Rata aplicată în trecut pentru definirea sumelor alocate pentru catastrofe majore este de 2,5 % din valoarea daunelor totale directe situată sub prag și de 6 % pentru partea din daune care depășește pragul. Pentru catastrofele regionale și pentru catastrofele acceptate în temeiul dispoziției „țară învecinată”, rata este de 2,5 %.

Contribuția nu poate depăși costul total estimat al operațiunilor eligibile. Metodologia de calculare a ajutorului din Fondul de solidaritate a fost stabilită în raportul anual pe 2002-2003 privind Fondul de solidaritate și acceptată de Consiliu și de Parlamentul European.

Pe baza cererilor prezentate de Bulgaria și de Grecia, calculul ajutorului acordat din fond, bazat pe estimarea valorii daunelor directe totale, este următorul:

La adoptarea bugetului pentru 2015, a fost mobilizată o sumă de 50 000 000 EUR pentru plata avansurilor, iar creditele de angajament și de plată aferente au fost înscrise în buget. În urma examinării cererilor 4 și având în vedere grantul maxim care poate fi acordat din fond, Comisia propune mobilizarea fondului pentru aceste două cazuri prin utilizarea sumei de 16 274 765 EUR din cei 50 000 000 EUR mobilizați în mod specific pentru avansuri în cadrul bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015.

Dat fiind că a fost deja plătită o sumă de 1 627 477 EUR ca avans de 10 % (637 782 EUR Bulgariei și 989 695 EUR Greciei), în conformitate cu articolul 4a alineatul (2) din regulament, soldul care trebuie plătit este de 14 647 288 EUR (5 740 033 EUR Bulgariei și 8 907 255 EUR Greciei).

După plata avansurilor menționate mai sus, soldul disponibil pentru plata de avansuri în buget este de 48 372 523 EUR. În conformitate cu punctul 11 din AI, care prevede posibilitatea de realocare a creditelor, Comisia propune să tragă din soldul disponibil suma de 14 647 288 EUR necesară pentru Bulgaria și Grecia. După plata soldului de 14 647 288 EUR, rămâne disponibilă suma de 33 725 235 EUR pentru plata altor avansuri în 2015, în cazul în care va fi necesar. Pe baza informațiilor disponibile în prezent, se consideră că această sumă este suficientă în cazul primirii de noi cereri în partea rămasă din acest an.

În caz de dezacord, va fi inițiată o procedură de trilog, în conformitate cu punctul 11 din AI 5 .

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al UE

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 6 , în special articolul 4 alineatul (3),

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 7 , în special punctul 11,

având în vedere propunerea Comisiei 8 ,

întrucât:

(1)Obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene („fondul”) este de a permite Uniunii să răspundă în mod rapid, eficient și flexibil situațiilor de urgență și de a-și demonstra solidaritatea față de populația din regiunile afectate de catastrofe.

(2)Fondul nu poate depăși o sumă anuală maximă de 500 de milioane EUR (la prețurile din 2011), astfel cum se prevede la articolul 10 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 9 .

(3)Bulgaria a depus o cerere de mobilizare a fondului ca urmare a condițiilor aspre de iarnă.

(4)Grecia a depus două cereri de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor care au avut loc în această țară.

(5)Comisia consideră că cererile îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului din Fondul de solidaritate prevăzute în Regulamentul nr. 2012/2002 al Consiliului.

(6)Prin urmare, fondul ar trebui mobilizat pentru a oferi o contribuție financiară echivalentă cu întreaga sumă de 16 274 765 EUR aferentă cererilor prezentate de Bulgaria și de Grecia.

(7)Există posibilitatea de a se efectua realocări de credite în conformitate cu punctul 11 a doua teză din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013. Creditele pentru plăți în avans pentru exercițiul financiar 2015 au fost utilizate într-o măsură foarte limitată pentru cele trei cereri care fac obiectul prezentei decizii, soldul care trebuie plătit în cazul acestora fiind de 14 647 288 EUR. În consecință, suma totală a mobilizării va fi finanțată prin utilizarea creditelor disponibile în bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, nefiind necesare credite suplimentare. Prin urmare, nu este nevoie de un buget rectificativ, întrucât prezenta decizie include toate elementele necesare pentru mobilizarea fondului.

(8)Pentru a reduce la minimum perioada necesară pentru mobilizarea fondului, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Valoarea totală a prezentei mobilizări se acoperă din creditele mobilizate în mod specific pentru plăți în avans în bugetul Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, disponibile la linia bugetară 13 06 01.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la ... [data adoptării]. [A se introduce data de către Parlament înainte de publicarea în JO].

Adoptată la Bruxelles,

(1) Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, JO L 311, 14.11.2002, p. 3.

(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(4) Comunicarea către Comisie C(2015) xxxx.

(5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(6)

   Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (JO L 311, 14.11.2002, p. 3).

(7) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(8) JO C [...], [...], p. [...].

(9) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).