52015DC0591

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.11.2015

COM(2015) 591 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind funcționarea și efectele Regulamentului (UE) nr. 1029/2012 de introducere a unor preferințe comerciale autonome de urgență pentru Pakistan

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind funcționarea și efectele Regulamentului (UE) nr. 1029/2012 de introducere a unor preferințe comerciale autonome de urgență pentru Pakistan

1. Introducere

Ca parte a răspunsului UE la inundațiile devastatoare din perioada iulie – septembrie 2010 care au afectat suprafețe extinse ale Pakistanului, Consiliul European, într-o declarație referitoare la Pakistan anexată concluziilor sale din 16 septembrie 2010, a hotărât să îi împuternicească pe miniștri să ajungă urgent la un acord asupra unui pachet cuprinzător de măsuri pe termen scurt, mediu și lung care să contribuie la susținerea redresării și dezvoltării viitoare a Pakistanului și care cuprind, între altele, măsuri comerciale ambițioase care sunt esențiale pentru redresarea și creșterea economică.

Regulamentul (UE) nr. 1029/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de introducere a unor preferințe comerciale autonome de urgență pentru Pakistan (denumit în continuare „regulamentul”) a acordat preferințe comerciale Pakistanului pentru 75 de produse. Aceste preferințe comerciale vizau 49 de produse care au putut fi importate în UE fără taxe sau limite cantitative (cele enumerate în anexa I la regulament) și 26 de produse care au putut fi importate cu taxe zero sub rezerva unor limite cantitative și anume, contingente tarifare (produsele enumerate în anexa II la regulament).

2. Metodologie

Analiza privind efectele asupra comerțului se bazează în principal pe examinarea evoluției importurilor din Pakistan în UE a produselor care fac obiectul preferințelor comerciale autonome. Deși preferințele au fost acordate pentru perioada 15 noiembrie 2012 – 31 decembrie 2013, analiza se axează pe anul calendaristic 2013, care este comparat cu importurile medii din cei trei ani precedenți (2010, 2011 și 2012). Având în vedere disponibilitatea datelor și în scopul facilitării comparării datelor, acestea vizează 27 de state membre ale UE (UE-27), întrucât aderarea Croației a avut loc la 1 iulie 2013. De asemenea, din motive de disponibilitate, fiabilitate și comparabilitate a datelor, analiza se bazează pe date măsurate în valoare și nu în cantitate. Principala sursă a datelor pentru importurile UE din Pakistan este Eurostat (COMEXT). Analiza efectelor asupra economiei și locurilor de muncă din UE s-a bazat în principal pe examinarea datelor privind producția și ocuparea forței de muncă bazate, printre altele, pe date Prodcom Eurostat (NACE Rev 2.0). De asemenea, analiza se axează în principal pe sectorul textilelor și al îmbrăcămintei, întrucât acestea au reprezentat majoritatea produselor care fac obiectul preferințelor comerciale autonome.

În textul de mai jos, preferințele comerciale autonome sunt denumite „PCA”, produsele care fac obiectul regulamentului sunt denumite „linii PCA” sau „produse PCA” sau, după caz, „produse menționate în anexa I” și „produse menționate în anexa II”. În tabele, dar și în textul de mai jos, se face referire în principal la codul unui produs din Nomenclatura combinată (NC). Descrierea produsului asociată codurilor NC poate fi găsită în anexele corespunzătoare la regulament.

3. Funcționarea regulamentului – gestionarea contingentelor tarifare

Produsele din anexa II au făcut obiectul contingentelor tarifare care, conform articolului 3 din regulament, au fost gestionate în conformitate cu articolele 308a, 308b și 308c din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Tabelul 10 din anexă ilustrează utilizarea contingentelor tarifare. În 2013, șapte linii tarifare au completat sau aproape completat contingentele alocate: 22071000, 41079210, 61033200, 61099020, 61159500, 62046231 și 64039993. Din aceste șapte linii tarifare, cu excepția liniei 22071000, volumul total al importurilor a depășit contingentele tarifare, însă importurile excedentare (adică, importurile realizate în plus față de contingente) au intrat în UE în cadrul CNF sau SGP. Importurile scutite de taxe vamale din cadrul unei linii tarifare, 64039993, par să fi depășit într-o foarte mică măsură contingentele tarifare alocate cu 1,5 tone sau 0,06 % 1 . Rata medie ponderată de utilizare a contingentelor tarifare în 2012 (15 noiembrie – 31 decembrie) a fost de 11,3 %, iar în 2013 a fost de 76,8 %.

4. Efectele regulamentului

4.1 Efectele asupra comerțului

În general, Pakistan este al 47-lea partener comercial al UE din punctul de vedere al comerțului total, al 44-lea din punctul de vedere al importurilor și al 51-lea din punctul de vedere al exporturilor. Figura 1 ilustrează evoluția comerțului bilateral în ultimul deceniu, arătând că, în ansamblu, comerțul bilateral total s-a dezvoltat pozitiv. Pe parcursul acestei perioade, UE a avut un ușor excedent comercial între 2005 și 2009, care s-a transformat în deficit începând cu 2010.

Tabelul 1 ilustrează totalul importurilor UE-27 din Pakistan, și anume cele legate de produsele PCA și toate celelalte produse (adică, importurile totale minus importurile PCA). Importurile UE de produse PCA din Pakistan au fost în valoare de 1,5 miliarde EUR în 2013 și au crescut cu 348 milioane EUR sau 31,5 % în 2013 comparativ cu media din 2010 – 2012. Întrucât importurile UE de produse PCA au reprezentat aproximativ 33 % din totalul importurilor din Pakistan, se poate afirma că importurile PCA au contribuit substanțial la majorarea cu 9,4 % a totalului importurilor din Pakistan în 2013 (importul tuturor celorlalte produse care nu se încadrează în PCA a crescut cu doar 1,1 %).

Importurile totale ale UE de produse PCA din Pakistan au fost aproape egal împărțite între produsele menționate în anexa I și cele menționate în anexa II. În medie, importurile de produse menționate în anexa II au crescut puțin mai mult (34 %) decât cele de produse menționate în anexa I (29 %), fapt datorat în principal creșterii substanțiale a importurilor unui produs menționat în anexa II (22071000 alcool etilic nedenaturat). Dacă acest produs nu este luat în considerare, importurile de produse menționate în anexa II au crescut în medie cu 25 %.

Tabelul 1: Importurile UE-27 din Pakistan (mii EUR)
	Media 2010 – 2012	2013	Variație în EUR	Variație în %	Linii PCA % din totalul 2010 – 2012	Linii PCA % din totalul 2013
Total importuri pentru toate produsele	4 052 937	4 433 584	380 647	9,4 %
Importuri de produse PCA	1 107 696	1 456 242	348 546	31,5 %	27,3 %	32,8 %
Anexa I	561 415	723 787	162 373	28,9 %	13,9 %	16,3 %
Anexa II	546 282	732 455	186 173	34,1 %	13,5 %	16,5 %
Toate celelalte produse	2 945 241	2 977 342	32 101	1,1 %
Sursă: calcule bazate pe date Comext Eurostat.

Tabelul 2 rezumă utilizarea preferințelor PCA, adică acele importuri care au beneficiat efectiv de preferințele PCA și de alte regimuri tarifare utilizate. Acesta indică faptul că, în medie, aproximativ 65 % din importurile realizate în cadrul liniilor PCA au beneficiat de preferințe PCA. Importurile utilizând PCA, în valoare de 942 milioane EUR, au reprezentat 21 % din totalul importurilor UE din Pakistan în 2013.

Tabelul 2: Importuri UE-27 de produse PCA din Pakistan în cadrul unor diferite regimuri tarifare (mii EUR)
	Media 2010 – 2012	2013	Ponderea importurilor PCA 2013	Ponderea importurilor totale 2013
Total importuri linii PCA	1 107 696	1 456 242
În cadrul preferințelor PCA	21 0321	942 374	64,7 %	21,3 %
În cadrul SGP	1 024 628	353 499	24,3 %	8 %
În cadrul CNF	76 058	160 369	11 %	3,6 %
1 Se referă numai la PCA indicate în perioada 15 noiembrie – 31 decembrie 2012 Sursă: calcule bazate pe date Comext Eurostat.

Importurile UE din întreaga lume (din afara UE-27) și din țări cu preferințe comerciale similare [cele care beneficiază de taxe zero în cadrul sistemului generalizat de preferințe (SGP) al UE] sunt indicate în tabelul 3. Acesta arată faptul că, în medie, importurile din Pakistan în cadrul liniilor PCA au evoluat mai bine decât totalul importurilor UE din întreaga lume, însă mai puțin bine decât importurile din țări cu preferințe comerciale similare. O explicație probabilă a creșterii accentuate a importurilor din țările care beneficiază de taxe zero în cadrul SGP (66,2 %) este reforma regulilor de origine ale SPG al UE (aplicabile de la 1 ianuarie 2011) care au fost relaxate în mod substanțial pentru țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv pentru textile și îmbrăcăminte. Principala sursă a creșterii este Bangladesh, care a reprezentat aproximativ 65 % din importurile din țările care beneficiază de taxe zero în cadrul SGP.

Tabelul 3: Importuri UE-27 din întreaga lume și din țări care beneficiază de taxe zero în cadrul SGP (mii EUR)
	Medie 2010 – 2012	2013	Variație	Ponderea Pakistan 2010 – 2012	Ponderea Pakistan 2013
Din întreaga lume
Total importuri	1 530 617 750	1 520 363 786	-0,7 %	0,3 %	0,3 %
Importuri toate liniile PCA	17 431 666	18 238 834	4,6 %	6,4 %	8 %
Anexa I	11 164 767	11 718 469	5 %	5 %	6,2 %
Anexa II	6 266 899	6 520 365	4 %	8,7 %	11,2 %
Țări care beneficiază de taxe zero în cadrul SGP
Importuri toate liniile PCA	994 127	1 652 269	66,2 %
Anexa I	188 428	333 394	76,9 %
Anexa II	805 699	1 318 875	63,7 %
Sursă: calcule bazate pe date Comext Eurostat.

Tabelele 11 – 13 din anexă oferă o defalcare mai detaliată (în funcție de secțiune și pentru fiecare linie) a importurilor în cadrul PCA. Analizarea acestor tabele, împreună cu cele menționate mai sus indică faptul că:

ponderea Pakistanului din totalul importurilor UE din întreaga lume rămâne neschimbată la 0,3 %. Ponderea Pakistanului din importurile UE de produse PCA, luate în ansamblu, a crescut de la 6,4 % la 8 % (a se vedea tabelul 3). Înainte de introducerea PCA, ponderea importurilor Pakistanului era deja substanțială pentru anumite produse – șase produse incluse în PCA aveau o pondere în importuri de peste 50 % 2 (a se vedea tabelul 6). În 2013, zece produse incluse în PCA aveau ponderi în importuri de peste 50 % 3 .

Alcoolul etilic nedenaturat (22071000) este produsul care a înregistrat, de departe, cea mai mare creștere în importuri (441 %), ceea ce se explică în principal prin faptul că acest produs nu este inclus în SGP în mod normal și are o taxă în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate (CNF) de 19 EUR/hectolitru (a se vedea tabelele 11 și 12 din anexă). Importurile din Pakistan de alcool etilic nedenaturat în cadrul PCA au fost limitate de un contingent tarifar. Secțiunea „filamente sintetice sau artificiale” (capitolul 54) a înregistrat, de asemenea, o creștere mare, cu 85 %, însă a reprezentat doar 1,7 % din valoarea importurilor în cadrul preferințelor PCA (a se vedea tabelul 13 din anexă).

Tabelul 13 indică faptul că cea mai mare secțiune din punctul de vedere al valorii totalului importurilor în cadrul PCA, „bumbac” (capitolul 52), a înregistrat o creștere a importurilor de 28,8 %. Trebuie menționat faptul că pentru bumbac și produse din bumbac, Pakistan este al doilea cel mai mare furnizor al UE, după Turcia. Secțiunile „articole de îmbrăcăminte” – capitolele 61 și 62 – reprezentând împreună aproximativ 34 % din importurile din Pakistan în cadrul PCA au înregistrat creșteri de 37,4 % și, respectiv, de 49,8 %. Importurile UE de produse PCA de la capitolul 63, alte articole textile, au crescut cu 6,8 %.

Analizând liniile tarifare individuale în cadrul PCA (a se vedea în special tabelul 12 din anexă), se poate observa că, în general, acestea au urmat tendința importurilor UE din întreaga lume, iar în majoritatea cazurilor, importurile din Pakistan au evoluat mai bine sau mai rău în funcție de creșterea sau scăderea importurilor. Douăzeci și șapte de linii tarifare au înregistrat creșteri ale importurilor cu mai mult de 40 %, dintre care 10 linii cu mai mult de 80 %, în timp ce importurile din cadrul a 18 linii au scăzut, dintre care 12 linii cu mai mult de 20 %.

Conform tabelului 12, produsele din capitolele 52 (bumbac) 4 și 61 (îmbrăcăminte tricotată) 5 sunt cele care au înregistrat principalele creșteri ale importurilor. În același timp, importurile de anumite articole din bumbac au înregistrat cele mai semnificative scăderi 6 . De asemenea, au scăzut importurile majorității produselor de la capitolul 63 (alte articole textile) 7 .

Pierderile de venituri tarifare totale ale UE din PCA sunt estimate la 84,6 milioane EUR 8 . Primele 10 importuri în cadrul PCA din punctul de vedere al valorii importurilor au reprezentat 62 % din pierderile de venituri tarifare.

4.2 Efecte asupra producției și locurilor de muncă din UE

Această secțiune analizează potențialul efect al PCA asupra economiei UE, măsurat în primul rând din punctul de vedere al producției din UE. Analiza se bazează pe date Prodcom Eurostat pentru producția industriei prelucrătoare din UE, care este estimată a corespunde produselor PCA. Cu toate acestea, din cauza unor lacune ale datelor Prodcom (de exemplu, pentru anumite state membre, datele detaliate sunt confidențiale) și din cauza lipsei de corespondență, uneori, dintre codurile Nomenclaturii combinate la nivel de 8 cifre și codurile NACE unice, cifrele de mai jos nu pot fi considerate decât indicative, iar prezentarea acestora a trebuit să fie efectuată într-o formă agregată.

Tabelul 4 indică producția (valoarea producției vândute) și ocuparea forței de muncă (numărul total) din UE-27 în industria prelucrătoare în 2013 în total (secțiunile C.10 – C.32 din NACE), în sectorul textilelor (secțiunea C.13 și C.20.60 din NACE), în sectorul îmbrăcămintei (secțiunea C.14 din NACE) și în sectorul articolelor din piele și al produselor derivate, inclusiv încălțăminte (secțiunea C.15 din NACE). Ponderea producției din cele trei subsectoare în raport cu producția totală din industria prelucrătoare poate fi considerată mai limitată, în timp ce ponderile ocupării forței de muncă sunt mai importante.

Tabelul 4: Producția și ocuparea forței de muncă în UE-27 în industria prelucrătoare 2013 (mii)
	Producția în industria prelucrătoare		Ocuparea forței de muncă în industria prelucrătoare
	Valoare (EUR)	Ponderea din producția totală	Număr	Ponderea din forța de muncă totală
Total	4 807 491 596		31 537
Textile	67 574 110	1,4 %	688	2,2 %
Îmbrăcăminte	33 111 472	0,7 %	1 176	3,7 %
Articole din piele	33 338 444	0,7 %	451	1,4 %
Sursă: calcule bazate pe date Prodcom și date privind ocuparea forței de muncă ale Eurostat

Tabelul 5 ilustrează variația producției și ocupării forței de muncă în UE-27 în industria prelucrătoare comparativ cu anul precedent pentru anii 2010 – 2013. În timp ce producția din UE-27 din cele trei subsectoare a crescut în 2013, ocuparea forței de muncă – cu excepția „sectorului articolelor din piele” – a scăzut. O defalcare mai detaliată a producției din UE estimată că corespunde produselor PCA este prezentată în tabelul 14 din anexă. O defalcare similară pentru ocuparea forței de muncă nu poate prezentată întrucât datele privind ocuparea forței de muncă sunt disponibile numai pentru secțiunea NACE la nivel de 2 cifre.

Tabelul 5: Variația producției și ocupării forței de muncă în UE-27 în industria prelucrătoare 2010 – 2013
	Producție			Ocuparea forței de muncă
	2011 – 2010	2012 – 2011	2013 – 2012	2011 – 2010	2012 – 2011	2013 – 2012
Total	8,6 %	1,2 %	1,2 %	- 0,1 %	- 1,4 %	- 1,4 %
Textile	6,8 %	- 1,3 %	1,5 %	- 0,9 %	- 2,2 %	- 2,6 %
Îmbrăcăminte	- 2,1 %	1,2 %	6 %	- 4,4 %	- 2,9 %	- 4,5 %
Articole din piele	17,2 %	- 3,3 %	8,6 %	2,2 %	1,2 %	0,2 %
Sursă: date Prodcom și date privind ocuparea forței de muncă ale Eurostat.

Tabelul 6 ilustrează piața UE (producția UE-27 plus totalul importurilor din afara UE-27 minus totalul exporturilor din afara UE-27) estimată că corespunde produselor PCA pentru diferitele secțiuni NC care fac obiectul regulamentului și ponderea importurilor PCA din Pakistan.

Tabelul 6: Piața UE-27 a produselor PCA și ponderea importurilor din Pakistan în funcție de secțiunea NC
Secțiunea NC	Piața UE-27 a produselor PCA (miliarde EUR)				Importuri PCA din Pakistan ca pondere din piața UE
	2010	2011	2012	2013	2010	2011	2012	2013
07 Legume alimentare	157	148	159	169	2,7 %	3,2 %	6,9 %	3,6 %
22 Băuturi, lichide alcoolice și oțet	2 255	2 639	3 124	3 178	0,1 %	0,7 %	0,3 %	1,7 %
41 Piei brute și piei finite	1 214	1 547	1 186	1 400	1,3 %	1,4 %	1,7 %	1,6 %
42 Obiecte din piele	486	523	466	473	15,4 %	16,8 %	19,3 %	20,2 %
52 Bumbac	2 796	3 260	2 801	3 142	10,5 %	11,5 %	9,7 %	12,8 %
54 Filamente sintetice sau artificiale	1 456	1 851	1 906	1 599	1 %	0,7 %	0,6 %	1,6 %
55 Fibre sintetice sau artificiale discontinue	578	706	613	616	8,1 %	7,7 %	7,4 %	11,2 %
61 Articole de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate	14 471	14 917	14 407	14 566	1,1 %	1,3 %	1,3 %	1,7 %
62 Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate	4 327	4 434	3 790	3 906	3,4 %	3,9 %	4,6 %	6,3 %
63 Alte articole textile confecționate	6 826	7 120	5 108	5 134	3,3 %	3,5 %	4,6 %	4,9 %
64 Încălțăminte	9 317	9 871	9 630	9 889	0,3 %	0,3 %	0,3 %	0,3 %
Sursă: calcule bazate pe date Comext și Prodcom ale Eurostat.

Este dificil să se izoleze posibilele efecte ale importurilor din Pakistan în cadrul PCA față de cele ale unei serii de alți factori care pot influența producția, ocuparea forței de muncă și piețele din UE, cum ar fi evoluția economică slabă în mai multe state membre ale UE, ratele de schimb, ciclurile economice, încrederea consumatorilor, ratele dobânzii etc. Prin urmare, este dificil să se ajungă la concluzii explicite pentru a stabili dacă importurile UE din Pakistan în cadrul PCA au afectat producția și ocuparea forței de muncă din UE, în special în cazul sectoarelor sau produselor mai specifice. Cu toate acestea, s-ar putea considera că importurile din Pakistan în cadrul PCA ar putea afecta negativ producția UE în cazul în care sunt îndeplinite criterii precum următoarele:

a existat o creștere semnificativă a importurilor UE din Pakistan de produse PCA;

ponderea importurilor PCA din Pakistan pe piața UE a crescut rapid, iar importurile respective au o pondere mare pe piața UE;

a existat o creștere negativă a producției UE; și

ponderea producției UE direct legată de importurile PCA a fost mare.

Tabelul 7 arată acești factori împreună pentru secțiuni NC la nivel de 2 cifre („Producția PCA a UE” se referă la producția UE asociată produselor PCA). O analiză a cifrelor din tabelul 7 nu pare să conducă la concluzii clare întrucât niciuna dintre secțiuni nu îndeplinește toate criteriile.

Secțiuni precum „filamente sintetice sau artificiale” (capitolul 54), „fibre sintetice sau artificiale discontinue” (capitolul 55) și „îmbrăcăminte țesută” (capitolul 62) au înregistrat ceea ce se poate interpreta ca o creștere semnificativă a importurilor de produse PCA din Pakistan și o scădere a producției UE. Cu toate acestea, pentru capitolul 54, cota de piață a importurilor PCA este limitată. Pentru capitolele 55 și 62, ponderea producției UE afectate este limitată. Deși a existat o anumită creștere a ponderii importurilor PCA pe piața UE în 2013, comparativ cu 2012, ea ar putea fi considerată modestă.

Capitolul 42, articole din piele, a înregistrat o scădere a producției UE combinată cu o pondere relativ mare a importurilor PCA pe piața UE. Cu toate acestea, creșterea importurilor de produse PCA de la capitolul 42 ar putea fi interpretată ca fiind mai puțin semnificativă (importurile în cadrul PCA au fost limitate printr-un contingent tarifar).

O concluzie generală ar părea să fie aceea că impactul importurilor PCA din Pakistan asupra producției UE a fost limitat. Importurile PCA au contribuit, probabil, la o concurență sporită a importurilor pe piața UE, în special în cadrul secțiunilor de produse în cazul cărora Pakistan se afla deja printre principalii furnizori către UE. Cu toate acestea, această posibilă contribuție la concurența importurilor trebuie să fie considerată relativă față de cea legată de creșterea mult mai substanțială a importurilor din țările care beneficiază de taxe zero în cadrul SGP.

Tabelul 7: Variații și ponderi ale importurilor, pieței și producției legate de produsele PCA
Secțiunea NC	Variație importuri PCA Pakistan 2013 – 2012	Ponderea importurilor PCA Pakistan pe piața UE 2012	Ponderea importurilor PCA Pakistan pe piața UE 2013	Variație a producției UE 2013 – 2012	Ponderea producției PCA a UE în secțiunea NACE 2013
07 Legume alimentare	- 10 %	6,9 %	3,6 %	8,3 %
22 Băuturi, lichide alcoolice și oțet	441,3 %	0,3 %	1,7 %	- 2,6 %
41 Piei brute și piei finite	12,7 %	1,7 %	1,6 %	10,9 %	9,2 %
42 Obiecte din piele	13,2 %	19,3 %	20,2 %	- 8,3 %	0,8 %
52 Bumbac	28,8 %	9,7 %	12,8 %	2,7 %	3,3 %
54 Filamente sintetice sau artificiale	85 %	0,6 %	1,6 %	- 20,8 %	1,8 %
55 Fibre sintetice sau artificiale discontinue	40,9 %	7,4 %	11,2 %	- 3,2 %	0,7 %
61 Articole de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate	37,4 %	1,3 %	1,7 %	7,2 %	12,5 %
62 Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate	49,8 %	4,6 %	6,3 %	- 22,9 %	3,8 %
63 Alte articole textile confecționate	6,8 %	4,6 %	4,9 %	- 0,2 %	11 %
64 Încălțăminte	14 %	0,3 %	0,3 %	7 %	60,7 %
Sursă: calcule bazate pe date Comext și Prodcom ale Eurostat

4.3 Efecte asupra locurilor de muncă, sărăciei și dezvoltării sustenabile în Pakistan

Inundațiile cauzate de muson care au afectat Pakistanul în perioada iulie – septembrie 2010 ar putea fi considerate cel mai mare dezastru natural din istoria țării. Conform surselor Organizației Națiunilor Unite, inundațiile au afectat aproximativ 20 milioane de oameni și 20 % din teritoriul Pakistanului, echivalent cu cel puțin 160 000 de kilometri pătrați (suprafața cumulată a Bulgariei și Slovaciei), ceea ce a avut drept rezultat faptul că aproape 12 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar urgent.

Evaluarea preliminară a daunelor și nevoilor pregătită de Banca Mondială, de Banca Asiatică de Dezvoltare și de guvernul Pakistanului a estimat că inundațiile au cauzat daune directe și indirecte în valoare de 10 miliarde USD și ar necesita costuri totale pentru reconstrucție și ajutor în valoare de 8,7 – 10,8 miliarde USD (reprezentând 5,8 % din PIB și, respectiv, 4,5 – 5,3 % din PIB) 9 . Costurile pentru reconstrucție, dacă sunt repartizate pe o perioadă de trei ani și acoperite exclusiv de guvernul Pakistanului, ar fi reprezentat, raportat la bugetul federal 2010 – 2011, aproximativ 8 – 11 % din totalul cheltuielilor.

Agricultura a fost cel mai grav afectat sector, reprezentând 50 % din costurile estimate ale daunelor. Producția de bumbac și orez a fost afectată în mod deosebit (cele mai afectate provincii, Sindh și Punjab, reprezintă aproape 100 % din producția de bumbac a Pakistanului). Evaluarea preliminară a daunelor și nevoilor a stabilit că sectorul industrial nu a fost afectat direct într-o mare măsură. Cu toate acestea, s-a prevăzut că sectorul industrial va fi afectat în mod destul de semnificativ de pierderile din sectoarele bumbacului, trestiei de zahăr și altor culturi agricole. Sectorul textilelor, care a asigurat aproximativ o treime din valoarea adăugată a industriei prelucrătoare, era susceptibil să se confrunte cu deficiențe mari de aprovizionare ca urmare a pierderii a 2 milioane de baloturi de bumbac.

Din punctul de vedere al economiei generale a Pakistanului, în evaluarea preliminară a daunelor s-a preconizat că inundațiile din anul 2010 vor avea un impact negativ substanțial asupra ritmului de creștere reală a PIB, asupra inflației, dimensiunii deficitului fiscal și balanței de plăți 10 . Chiar înainte de inundații existau preocupări din ce în ce mai mari cu privire la starea economiei Pakistanului, care se lupta să își recâștige stabilitatea după șocurile interne și externe suferite în 2007/2008 (a se vedea tabelul 8).

Tabelul 8: Rate de creștere a economiei Pakistanului (procent, iulie – iunie)
	Ponderea din PIB	2009 – 2010	2010 – 2011	2011 – 2012	2012 – 2013	2013 – 2014
PIB		2,6	3,6	3,8	3,7	4
Agricultură	21,2	0,2	2	3,6	2,7	2,7
Egrenarea bumbacului	0,6	7,3	- 8,5	13,8	- 2,9	- 1,3
Industrie	20,4	3,4	4,5	2,6	4,5	3,6
Industria prelucrătoare	13,4	1,4	2,5	2,1	4,6	4,5
Servicii	58,4	3,2	3,9	4,4	5,1	4,4
Sursă: Biroul de Statistică din Pakistan, Studiu economic referitor la Pakistan 2014 – 2015

Principalul instrument de răspuns al UE la inundații a fost ajutorul umanitar. În acest sens, UE a fost cel mai important donator de ajutoare umanitare pe parcursul crizei, cu angajamente de peste 423 milioane EUR (150 milioane EUR din bugetul UE și 273 milioane EUR din partea statelor membre ale UE). UE a propus și un pachet de măsuri de redresare rapidă în conformitate cu Concluziile Consiliului European din 16 septembrie 2010, pentru a suplimenta asistența umanitară foarte substanțială furnizată. Totuși, guvernul Pakistanului a informat comunitatea internațională, inclusiv UE, că a decis să își asume întreaga responsabilitate pentru reabilitarea și reconstrucția post-inundații. Pe lângă asistența umanitară din partea UE, Comisia Europeană a alocat o sumă de 225 milioane EUR pentru cooperarea pentru dezvoltare în cadrul Programului indicativ multianual pentru Pakistan, care vizează perioada 2011 – 2013. Accentul a fost pus pe dezvoltarea rurală și pe educație. În cadrul acestor programe, consecințele inundațiilor au fost luate în considerare ori de câte ori când a fost posibil și justificat, în acord cu guvernul Pakistanului. În acest context, PCA au avut ca scop susținerea redresării economice a Pakistanului pe termen mediu și lung, prin generarea de exporturi suplimentare din Pakistan către UE. O posibilă indicație a costului pentru bugetul UE al acestor exporturi suplimentare ar putea fi considerată ca fiind reprezentată de pierderile de venituri tarifare în valoare de 84,6 milioane EUR.

Tabelul 9 prezintă anumiți indicatori de dezvoltare economică și umană pentru Pakistan în comparație cu Asia de Sud și cu țările cu venituri medii inferioare (LMIC). Se poate observa că, în timp ce majoritatea indicatorilor pentru Pakistan indică direcția corectă, țara a rămas în urma vecinilor săi din Asia de Sud și a altor LMIC. Acesta este și cazul Indicelui de dezvoltare umană (IDU) al Pakistanului, care în 2013 a înregistrat o valoare de 0,537, plasând țara în grupul cu un nivel mic de dezvoltare umană și sub media de 0,588 pentru țările din Asia de Sud. Per total, Pakistanul s-a situat pe locul 146 din 183 de țări în ceea ce privește IDU.

Tabelul 9: Indicatori de dezvoltare pentru Pakistan, Asia de Sud și țările cu venituri medii inferioare (LMIC)
	Pakistan		Asia de Sud		LMIC
	2010	2013	2010	2013	2010	2013
Creșterea PIB-ului (anuală în %)	1,6	4,4	9,1	6,6	7,6	5,8
PIB per locuitor (constant 2005 $ SUA)	748	790	940	1 077	1 139	1 273
Creșterea PIB-ului per locuitor (anuală în %)	-0,2	2,7	7,7	5,2	6	4,3
VNB per locuitor, PPC (constant 2011 internațional $ SUA)	4 380,2	4 679,9	4 259,1	4 866	5 239,6	5 859
Comerț (% din PIB)	32,9	33,1	46,3	50,7	56,9	58,4
Investiții străine directe, intrări nete (% din PIB)	1,1	0,6	1,5	1,4	2,2	2,1
Creșterea populației (anuală în %)	1,8	1,7	1,3	1,3	1,5	1,5
Speranța de viață la naștere, total (ani)	66,1	66,6	66,1	66,9	65,7	66,4
Rata de alfabetizare, adulți, total (% din persoanele cu vârsta de 15 ani sau mai mare)	55,4		61,4		70,6
Rata sărăciei per locuitor la 1,25 $ pe zi (PPC) (% din populație)	12,7		29		25,2
Rata sărăciei per locuitor la 2 $ pe zi (PPC) (% din populație)	50,7		64,7		54,5
Rata de absolvire a ciclului primar, total (% din grupa de vârstă relevantă)	66,9	73,1	90,5		91,2
Rata de școlarizare, ciclu primar (% brut)	94,8	92,1	110,4		105,7
Sursa: Banca Mondială, Indicatori referitori la dezvoltarea mondială

În ceea ce privește în mod specific ocuparea forței de muncă, profilul de țară privind munca decentă recent întocmit pentru Pakistan de către Organizația Internațională a Muncii oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare (în măsura în care au fost disponibile date) a situației și a evoluțiilor din Pakistan pe baza celor 10 indicatori ai muncii decente analizați 11 . Pentru majoritatea indicatorilor în cazul cărora a putut fi efectuată o evaluare, Pakistan a înregistrat anumite progrese pe parcursul perioadei 2001 – 2013 în ceea ce privește situația bărbaților și a femeilor. Cu toate acestea, încă există diferențe de sex, uneori substanțiale, care dezavantajează femeile. Tabelul 15 din anexă ilustrează evoluția numărului persoanelor angajate și raportul ocuparea forței de muncă/populație (ponderea populației de vârstă activă care este angajată) pentru Pakistan și provinciile sale, indicând un anumit declin al ratelor de ocupare a forței de muncă. Tabelul 16 din anexă indică veniturile reale lunare medii din Pakistan și din provinciile sale.

Deși aceste informații oferă o imagine asupra evoluțiilor locurilor de muncă și condițiilor sociale din Pakistan, date mai specifice, de exemplu, legate de ocuparea forței de muncă și salarii pentru, de exemplu, industria textilelor la nivel național sau provincial, nu au fost disponibile. Cu toate acestea, industria textilelor are un rol important în economia Pakistanului. Conform Ministerului de Finanțe al Pakistanului, industria textilelor reprezintă aproximativ 8 % din PIB, contribuie cu 50 – 60 % la veniturile totale din export ale țării, reprezintă 46 % din totalul industriei prelucrătoare și asigură locuri de muncă pentru 38 % din forța de muncă din industria prelucrătoare.

Economia Pakistanului a demonstrat rezistență și, recent, semne de redresare (a se vedea tabelul 8 de mai sus), chiar dacă se confruntă în continuare cu provocări considerabile cauzate, printre altele, de întreruperi prelungite constante ale aprovizionării cu energie și de o situație instabilă din punctul de vedere al securității 12 . Cu toate acestea, este dificil să se ajungă la concluzii explicite cu privire la posibilul impact al PCA asupra creșterii economice, locurilor de muncă și sărăciei din Pakistan. Nu sunt disponibile date recente și relevante pentru o analiză mai detaliată. Mai important, ar fi dificil să se izoleze posibilul impact al PCA de alți factori externi și interni care afectează creșterea economică, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea sustenabilă din Pakistan. Totuși, luând în considerare ponderea UE din exporturile Pakistanului în întreaga lume, în particular în ceea ce privește textilele și îmbrăcămintea, precum și importanța relativă a industriei textilelor pentru economia Pakistanului, inclusiv pentru ocuparea forței de muncă, PCA ar fi putut avea o contribuție la redresarea economică. Această concluzie ar părea să fie susținută într-o anumită măsură de faptul că importurile UE din Pakistan, în total și pentru principalele sectoare exportatoare, după ce au arătat o redresare în urma crizei financiare 2007/2008, au scăzut sau au stagnat în 2012, însă s-au redresat din nou în 2013 (a se vedea figura 4).

5. Concluzii

PCA acordate Pakistanului au făcut parte dintr-un pachet de măsuri ale UE pentru a ajuta Pakistanul în cadrul redresării sale pe termen scurt, mediu și lung în urma efectului devastator al unor inundații considerate cele mai grave din istoria țării. În acest context fără precedent, obiectivul PCA a fost de a stimula exporturile Pakistanului pentru a contribui la viitoarea sa dezvoltare economică, prin oferirea unor reduceri limitate în timp ale taxelor asupra principalelor importuri din Pakistan și care ar trebui să aibă efecte negative doar limitate asupra pieței interne a UE.

Există anumite indicii că PCA și-au îndeplinit obiectivele de susținere a redresării economiei din Pakistan. Datele disponibile indică, de asemenea, că impactul asupra producției UE pare să fi fost limitat. Totuși, e posibil ca importurile de produse PCA din Pakistan să fi contribuit la o situație concurențială mai sporită pe piața UE, în particular în anumite sectoare în care Pakistanul se afla deja printre principalii furnizori către piața UE. Cu toate acestea, creșterea mai substanțială a importurilor de produse PCA din țări care beneficiază de taxe zero în cadrul SGP a contribuit, probabil, mai mult la această concurență sporită în domeniul importurilor. Totuși, nu este posibil să se ajungă la concluzii explicite cu privire la impactul pe care PCA l-ar fi putut avea asupra economiei sau asupra locurilor de muncă din UE sau asupra creării de locuri de muncă, eradicării sărăciei și dezvoltării sustenabile din Pakistan. Acest fapt este cauzat în principal de dificultatea izolării posibilelor efecte ale PCA de cele ale altor factori importanți precum situația economică generală din UE și Pakistan, ciclurile economice, ratele de schimb, politicile și programele industriale și privind ocupare a forței de muncă etc. Lipsa datelor specifice și relevante, în particular a celor legate de ocuparea forței de muncă și de salariile din Pakistan, a reprezentat, de asemenea, un factor limitativ.

* * *

(1)

Aceasta este estimată la o valoare de 16 000 EUR și 1 300 EUR în taxe de import care ar fi trebuit să fie colectate.

(2)

52082219, 52091200, 52091900, 52111200, 54078100 și 55134100.

(3)

52081219, 52081300, 52082219, 52082296, 52091200, 52091900, 52111200, 54078100, 55132100 și 55134100.

(4)

De exemplu: 52081219, 52082296, 52092200, 52092900 și 52093200.

(5)

De exemplu: 61012090, 61034200, 61099020 și 61112090.

(6)

De exemplu: 52052300, 52052400, 52081190, 52081216, 52082190, 52085100 și 52093900.

(7)

De exemplu: 63039100, 63039990 și 63049200.

(8)

Pierderile de venituri tarifare trebuie luate în considerare cu atenție deoarece se bazează pe importuri de produse PCA care poate nu ar fi fost realizate dacă nu s-ar fi acordat PCA.

(9)

http://www.adb.org/sites/default/files/linked-documents/44372-01-pak-oth-02.pdf

(10)

În septembrie 2013, Pakistan a încheiat un acord extins cu FMI în valoare de 6,64 miliarde USD pentru a contribui la relansarea economiei, la prevenirea unei crize a balanței de plăți și la refacerea rezervelor, la reducerea deficitului fiscal și la realizarea de reforme structurale cuprinzătoare pentru a stimula investițiile și creșterea economică.

(11)

http://www.ilo.org/islamabad/whatwedo/publications/WCMS_316668/lang--en/index.htm

(12)

Pe baza cifrelor din Studiul economic referitor la Pakistan 2014 – 2015, s-a estimat că atacurile teroriste au cauzat pierderi pentru economie în valoare medie anuală de 13 miliarde USD între exercițiile financiare 2010 – 2011 și 2013 – 2014.

Top

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.11.2015

COM(2015) 591 final

ANEXĂ

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind funcționarea și efectele Regulamentului (UE) nr. 1029/2012 de introducere a unor preferințe comerciale autonome de urgență pentru Pakistan

ANEXĂ

Tabelul 10: Importuri UE-27 de produse PCA din Pakistan în cadrul contingentelor tarifare (tone)
Produs	2012				2013
	Total importuri	Importuri PCA	CT	Utilizarea CT	Total importuri	Importuri PCA	CT	Utilizarea CT
22071000	3 032,02	2 952,01	18 750	16 %	74 716,98	74 695,66	75 000	100 %
41079210	479,17	9,96	89	11 %	729,88	353,10	356	99 %
41079910	400,13	0	90,25	0 %	220,34	144,34	361	40 %
42032100	993,95	7,99	361,75	2 %	1 068,89	259,53	1 447	18 %
42032910	4 269,71	48,60	1 566,50	3 %	4 682,10	3 216,85	6 266	51 %
42032990	654,53	9,89	198,25	5 %	623,19	323,43	793	41 %
52052300	1 101,29	0,34	1 790	0 %	1 509,93	1 401,53	7 160	20 %
52052400	674,68	14,40	1 276,25	1 %	401,97	298,87	5 105	6 %
52083900	998,59	7,33	421,25	2 %	1 366,25	1 086,63	1 685	64 %
52093900	1 820,27	0	689,25	0 %	328,90	250,38	2 757	9 %
55095300	5 733,63	203,92	3 061	7 %	6 234,29	5 989,51	12 244	49 %
61033200	1 142,18	104,19	249,75	42 %	1 333,16	940	999	94 %
61034200	1 798,83	96,12	568,75	17 %	3 119,10	1 783,72	2 275	78 %
61072100	375,57	20,57	167,50	12 %	643,35	410,07	670	61 %
61083100	724,38	29,52	374,50	8 %	989,07	679,88	1 498	45 %
61099020	700,30	11,70	297,50	4 %	1 554,96	1 172,83	1 190	99 %
61112090	746,15	49,07	153,50	32 %	840,70	576,99	614	94 %
61159500	8 902,61	340,16	2 263	15 %	12 574,46	8 846,62	9 052	98 %
62046231	9 913,46	464,74	1 892,75	25 %	13 189,98	7 474	7 571	99 %
62114290	312,07	0,47	96,50	0 %	287,89	77,86	386	20 %
63026000	29 814,76	713,74	9 602	7 %	35 074,24	27 826,68	38 408	72 %
63029100	6 447,74	159,68	2 499,25	6 %	6 371,77	5 063,23	9 997	51 %
64039993	245,61	12,51	60,50	21 %	434,36	243,48	242	101 %
64039996	962,47	29,85	363,25	8 %	1 124,29	839,02	1 453	58 %
64039998	765,21	27	172,75	16 %	724,87	593,98	691	86 %
Sursă: Comext Eurostat.

Tabelul 11: Importuri UE-27 din Pakistan în cadrul PCA (mii EUR)
Anexă	Produs	Taxe			Importuri
		CNF	SGP	PCA1	Medie total 2010 - 12	PCA 20122	Total 2013	PCA 2013	Pierderi de venituri tarifare
Anexa I	07123900	12,8 %	9,3 %	0 %	6 684	0	6 014	29	4
	52051200	4 %	3,2 %	0 %	13 657	216	20 676	16 417	529
	52052200	4 %	3,2 %	0 %	18 864	395	17 346	14 972	490
	52053200	4 %	3,2 %	0 %	15 294	218	17 110	13 615	443
	52054200	4 %	3,2 %	0 %	3 679	50	3 892	3 423	112
	52081190	8 %	6,4 %	0 %	9 104	96	6 193	4 900	320
	52081216	8 %	6,4 %	0 %	5 593	11	3 603	2 416	155
	52081219	8 %	6,4 %	0 %	30 548	753	64 630	52 321	3 402
	52081300	8 %	6,4 %	0 %	16 392	283	21 074	15 648	1 035
	52081900	8 %	6,4 %	0 %	26 659	591	40 510	34 632	2 264
	52082190	8 %	`6,4 %	0 %	5 683	35	2 958	2 127	138
	52082219	8 %	6,4 %	0 %	7 255	143	11 485	9 746	634
	52082296	8 %	6,4 %	0 %	3 936	9	8 284	5 166	333
	52082900	8 %	6,4 %	0 %	8 795	74	12 553	10 665	688
	52085100	8 %	6,4 %	0 %	3 400	49	2 355	930	63
	52085200	8 %	6,4 %	0 %	15 533	330	22 823	17 654	1 166
	52085990	8 %	6,4 %	0 %	4 823	48	5 165	3 217	212
	52091100	8 %	6,4 %	0 %	15 294	105	17 711	9 081	608
	52091200	8 %	6,4 %	0 %	31 693	309	35 515	28 963	1 873
	52091900	8 %	6,4 %	0 %	22 379	629	26 028	21 527	1 430
	52092200	8 %	6,4 %	0 %	6 000	255	12 791	8 235	551
	52092900	8 %	6,4 %	0 %	5 063	210	12 587	9 364	633
	52093200	8 %	6,4 %	0 %	5 773	233	15 656	12 673	829
	52111200	8 %	6,4 %	0 %	6 070	3	6 662	5 856	375
	54078100	8 %	6,4 %	0 %	9 941	171	20 356	17 804	1 152
	54078200	8 %	6,4 %	0 %	3 526	0	4 560	2 010	130
	55131120	8 %	6,4 %	0 %	8 379	103	13 977	9 534	623
	55132100	8 %	6,4 %	0 %	12 838	52	18 322	11 992	779
	55134100	8 %	6,4 %	0 %	11 893	255	20 085	14 816	969
	61012090	12 %	9,6 %	0 %	7 171	110	16 424	7 253	671
	61121200	12 %	9,6 %	0 %	3 825	66	5 428	2 406	240
	61161020	8 %	6,4 %	0 %	16 727	209	19 297	12 385	811
	61161080	8,9 %	7,1 %	0 %	21 629	154	21 682	14 032	1 016
	61169200	8,9 %	7,1 %	0 %	23 049	368	23 077	17 103	1 248
	61169300	8,9 %	7,1 %	0 %	8 478	100	10 772	5 138	376
	62019300	12 %	9,6 %	0 %	6 052	132	13 437	5 912	591
	62034319	12 %	9,6 %	0 %	5 778	27	9 066	3 369	332
	62042280	12 %	9,6 %	0 %	6 517	35	6 444	2 972	291
	62046290	12 %	9,6 %	0 %	9 165	52	12 810	7 474	727
	62079100	12 %	9,6 %	0 %	11 317	137	13 662	8 748	858
Anexa I	62089100	12 %	9,6 %	0 %	6 764	45	10 333	5 873	572
	62114310	12 %	9,6 %	0 %	3 985	93	5 077	2 687	270
	62160000	7,6 %	6 %	0 %	10 010	239	10 915	4 921	326
	63039100	12 %	9,6 %	0 %	23 112	2	17 015	3 561	343
	63039290	12 %	9,6 %	0 %	18 081	0	21 943	2 670	258
	63039990	12 %	9,6 %	0 %	4 489	0	3 090	542	52
	63049200	12 %	9,6 %	0 %	6 712	9	5 548	1 990	192
	63071090	7,7 %	6,1 %	0 %	11 813	38	15 822	6 472	400
	63079099	6,3 %	5 %	0 %	21 995	21	19 688	5 298	269
Total anexa I				0 %	561 415	7 462	732 455	480 538	31 780
Anexa II	22071000	19,2 €/hl	19,2 €/hl	0 %	9 890	1 808	53 537	52 582	17 912
	41079210	5,5 %	2 %	0 %	11 169	68	17 073	8 619	191
	41079910	6,5 %	3 %	0 %	8 391	0	4 976	3 415	103
	42032100	9 %	5,5 %	0 %	15 373	109	15 388	4 378	260
	42032910	9 %	5,5 %	0 %	51 811	644	63 429	38 295	2 186
	42032990	7 %	3,5 %	0 %	17 014	0	16 532	7 340	274
	52052300	4 %	3,2 %	0 %	10 341	2	5 650	5 059	164
	52052400	4 %	3,2 %	0 %	6 749	71	1 717	1 250	43
	52083900	8 %	4,5 %	0 %	5 019	12	5 933	3 728	171
	52093900	8 %	4,5 %	0 %	9 363	0	2 190	1 340	61
	55095300	4 %	3,2 %	0 %	15 665	265	16 320	15 306	501
	61033200	12 %	9,6 %	0 %	8 466	309	11 038	3 859	401
	61034200	12 %	9,6 %	0 %	18 474	449	30 253	14 668	1 467
	61072100	12 %	9,6 %	0 %	3 565	37	4 879	2 934	301
	61083100	12 %	9,6 %	0 %	7 669	83	8 772	4 909	484
	61099020	12 %	9,6 %	0 %	6 634	45	12 238	6 631	650
	61112090	12 %	9,6 %	0 %	6 518	467	10 721	7 098	780
	61159500	12 %	9,6 %	0 %	51 619	2 236	78 070	57 213	5 744
	62046231	12 %	9,6 %	0 %	101 010	4 249	161 377	86 081	8 731
	62114290	12 %	9,6 %	0 %	3 544	3	2 823	469	46
	63026000	12 %	9,6 %	0 %	124 402	1 504	145 489	98 899	9 722
	63029100	12 %	9,6 %	0 %	27 171	322	25 268	17 174	1 733
	64039993	8 %	4,5 %	0 %	2 827	114	4 630	2 599	124
	64039996	8 %	4,5 %	0 %	11 339	317	12 102	7 540	361
	64039998	7 %	3,5 %	0 %	12 259	455	13 384	10 452	387
Total anexa II					546 282	13 569	723 787	461 836	52 796
Total toate liniile					1 107 696	21 032	1 456 242	942 374	84 576
1. Pentru produsele menționate în anexa II se aplică doar în cadrul contingentelor tarifare scutite de taxe vamale prevăzute în regulament. 2. Se referă la perioada 15 noiembrie – 31 decembrie 2012. Sursă: Comext Eurostat.

Tabelul 12: Indicatori relativi referitori la importurile PCA din Pakistan
Anexă	Produs	Pondere importuri PCA totale	Utilizarea PCA 2013	Utilizarea SGP 2013	Variație importuri Pakistan 2013/2010 - 12	Variație importuri la nivel mondial 2013/2010 - 12	Pondere Pakistan din importuri UE din întreaga lume 2010 - 2012	Pondere Pakistan din importuri UE din întreaga lume 2013
Anexa I	07123900	0 %	0,5 %	0,9 %	- 10 %	14,2 %	10,4 %	8,2 %
	52051200	1,7 %	79,4 %	15,5 %	51,4 %	4,8 %	10,7 %	15,4 %
	52052200	1,6 %	86,3 %	11,5 %	- 8 %	8 %	15,8 %	13,5 %
	52053200	1,4 %	79,6 %	14,7 %	11,9 %	14,5 %	28,4 %	27,8 %
	52054200	0,4 %	88 %	11,4 %	5,8 %	- 6,2 %	21,1 %	23,8 %
	52081190	0,5 %	79,1 %	14,2 %	- 32 %	- 28,3 %	16,5 %	15,6 %
	52081216	0,3 %	67 %	18,4 %	- 35,6 %	- 14 %	15,1 %	11,3 %
	52081219	5,6 %	81 %	10,3 %	111,6 %	64,7 %	39,6 %	50,9 %
	52081300	1,7 %	74,3 %	21,6 %	28,6 %	5,2 %	49,4 %	60,3 %
	52081900	3,7 %	85,5 %	11,1 %	52 %	26,6 %	37,2 %	44,7 %
	52082190	0,2 %	71,9 %	23,1 %	- 47,9 %	- 38,7 %	27,4 %	23,3 %
	52082219	1 %	84,9 %	13,7 %	58,3 %	52 %	79,2 %	82,5 %
	52082296	0,5 %	62,4 %	19,7 %	110,5 %	12 %	36,1 %	67,7 %
	52082900	1,1 %	85 %	11,3 %	42,7 %	6,9 %	26,6 %	35,6 %
	52085100	0,1 %	39,5 %	58,2 %	- 30,7 %	- 6,7 %	27,1 %	20,1 %
	52085200	1,9 %	77,4 %	21,1 %	46,9 %	40,1 %	27,2 %	28,6 %
	52085990	0,3 %	62,3 %	33,7 %	7,1 %	- 6,5 %	15,7 %	18 %
	52091100	1 %	51,3 %	15,4 %	15,8 %	- 0,1 %	42 %	48,7 %
	52091200	3,1 %	81,6 %	13,7 %	12,1 %	8,8 %	70,1 %	72,2 %
	52091900	2,3 %	82,7 %	16,3 %	16,3 %	17,7 %	51 %	50,4 %
	52092200	0,9 %	64,4 %	31,7 %	113,2 %	55,7 %	27,9 %	38,2 %
	52092900	1 %	74,4 %	22,2 %	148,6 %	33,4 %	22,8 %	42,5 %
	52093200	1,3 %	80,9 %	16,1 %	171,2 %	36,1 %	19,5 %	38,9 %
	52111200	0,6 %	87,9 %	8,4 %	9,8 %	9,3 %	89,7 %	90,1 %
	54078100	1,9 %	87,5 %	7,4 %	104,8 %	59,2 %	67,2 %	86,5 %
	54078200	0,2 %	44,1 %	24,3 %	29,3 %	9,8 %	13,3 %	15,6 %
	55131120	1 %	68,2 %	23,9 %	66,8 %	11,3 %	25,4 %	38,1 %
	55132100	1,3 %	65,5 %	20,7 %	42,7 %	8,9 %	42 %	55 %
	55134100	1,6 %	73,8 %	23,8 %	68,9 %	55,2 %	80,6 %	87,7 %
	61012090	0,8 %	44,2 %	24,9 %	129,1 %	2,9 %	6,7 %	14,9 %
	61121200	0,3 %	44,3 %	24,8 %	41,9 %	- 13,6 %	2,4 %	3,9 %
	61161020	1,3 %	64,2 %	25,7 %	15,4 %	12,1 %	7,8 %	8 %
	61161080	1,5 %	64,7 %	24 %	0,2 %	0,1 %	10,4 %	10,5 %
	61169200	1,8 %	74,1 %	18,3 %	0,1 %	- 5,8 %	42,2 %	44,8 %
	61169300	0,5 %	47,7 %	39,7 %	27 %	1,9 %	4,6 %	5,7 %
	62019300	0,6 %	44 %	34,8 %	122 %	7,1 %	0,5 %	1,1 %
	62034319	0,4 %	37,2 %	39,4 %	56,9 %	6,1 %	1,3 %	1,9 %
	62042280	0,3 %	46,1 %	41,3 %	- 1,1 %	- 9,3 %	28,6 %	31,2 %
	62046290	0,8 %	58,3 %	34,1 %	39,8 %	4 %	2,9 %	3,9 %
	62079100	0,9 %	64 %	29 %	20,7 %	- 13,1 %	23,6 %	32,8 %
Anexa I	62089100	0,6 %	56,8 %	28,5 %	52,8 %	- 1,2 %	7,6 %	11,7 %
	62114310	0,3 %	52,9 %	40,4 %	27,4 %	- 8,5 %	4,7 %	6,6 %
	62160000	0,5 %	45,1 %	37,5 %	9 %	- 1,1 %	5,5 %	6 %
	63039100	0,4 %	20,9 %	44 %	- 26,4 %	- 21 %	17,5 %	16,3 %
	63039290	0,3 %	12,2 %	43,6 %	21,4 %	1,4 %	4,1 %	4,9 %
	63039990	0,1 %	17,5 %	19,7 %	- 31,2 %	- 25,6 %	6,4 %	6 %
	63049200	0,2 %	35,9 %	59,5 %	- 17,3 %	- 2,5 %	6,8 %	5,8 %
	63071090	0,7 %	40,9 %	28 %	33,9 %	2,6 %	10,7 %	14 %
	63079099	0,6 %	26,9 %	53,1 %	- 10,5 %	1,4 %	2,1 %	1,9 %
Total anexa I		51 %	65,6 %	22,3 %	30,5 %	4 %	9 %	11,2 %
Anexa II	22071000	5,6 %	98,2 %	0 %	441,3 %	70,5 %	3,8 %	11,9 %
	41079210	0,9 %	50,5 %	46,1 %	52,9 %	15,3 %	6,5 %	8,6 %
	41079910	0,4 %	68,6 %	29,9 %	- 40,7 %	- 38,9 %	10,8 %	10,5 %
	42032100	0,5 %	28,4 %	62,5 %	0,1 %	- 1,5 %	36,9 %	37,5 %
	42032910	4,1 %	60,4 %	31,6 %	22,4 %	12,2 %	18,9 %	20,6 %
	42032990	0,8 %	44,4 %	43,7 %	- 2,8 %	- 12,7 %	13,1 %	14,6 %
	52052300	0,5 %	89,5 %	9,6 %	- 45,4 %	12,1 %	7,8 %	3,8 %
	52052400	0,1 %	72,8 %	21,7 %	- 74,6 %	- 5,3 %	8,2 %	2,2 %
	52083900	0,4 %	62,8 %	26,9 %	18,2 %	- 21,1 %	6,6 %	9,9 %
	52093900	0,1 %	61,2 %	22,9 %	- 76,6 %	- 13,2 %	12,2 %	3,3 %
	55095300	1,6 %	93,8 %	4,4 %	4,2 %	1,9 %	18,3 %	18,7 %
	61033200	0,4 %	35 %	32,7 %	30,4 %	16,6 %	18,6 %	20,8 %
	61034200	1,6 %	48,5 %	39,6 %	63,8 %	18,6 %	7,3 %	10,1 %
	61072100	0,3 %	60,1 %	23,9 %	36,9 %	- 5,4 %	1,6 %	2,3 %
	61083100	0,5 %	56 %	26,2 %	14,4 %	- 11,4 %	1,7 %	2,2 %
	61099020	0,7 %	54,2 %	30,8 %	84,5 %	28,5 %	0,4 %	0,6 %
	61112090	0,8 %	66,2 %	23,3 %	64,5 %	- 1,8 %	0,5 %	0,8 %
	61159500	6,1 %	73,3 %	21,5 %	51,2 %	6,2 %	5,6 %	8 %
	62046231	9,1 %	53,3 %	38,9 %	59,8 %	2,8 %	6,9 %	10,8 %
	62114290	0 %	16,6 %	67 %	- 20,4 %	- 21,6 %	2,4 %	2,5 %
	63026000	10,5 %	68 %	14,9 %	17 %	1,2 %	16,2 %	18,7 %
	63029100	1,8 %	68 %	20,1 %	- 7 %	- 4,6 %	16,2 %	15,8 %
	64039993	0,3 %	56,1 %	37,6 %	63,8 %	- 15,9 %	0,6 %	1,1 %
	64039996	0,8 %	62,3 %	23,9 %	6,7 %	- 1 %	1,1 %	1,2 %
	64039998	1,1 %	78,1 %	15,4 %	9,2 %	- 1,2 %	1,2 %	1,4 %
Total anexa II		49 %	63,8 %	26,3 %	32,5 %	5 %	4,9 %	6,2 %
Total toate liniile		100 %	64,7 %	24,3 %	31,5 %	4,6 %	6,4 %	8 %
Sursă: calcule bazate pe date Comext Eurostat.

Tabelul 13: Importuri din Pakistan de produse PCA din secțiunile NC cu 2 cifre (mii EUR)
	Total importuri din Pakistan pe secțiune		Importuri din Pakistan în cadrul liniilor pe secțiune		Pondere PCA din importurile totale pe secțiune		Pondere din totalul importurilor PCA	Pondere din totalul importurilor din Pakistan	Ponderea Pakistanului din importurile UE din întreaga lume (linii PCA pe secțiune)	Variație 2013/2010 - 12
Secțiune	Media 2010 - 12	2013	Media 2010 - 12	2013	Media 2010 - 12	2013	2013	2013	2013	Total1	PCA
07 Legume alimentare	9 738	10 456	6 684	6 014	68,6 %	57,5 %	0,4 %	0,1 %	8,2 %	45,4 %	- 10 %
22 Băuturi, lichide alcoolice și oțet	16 649	61 237	9 890	53 537	59,4 %	87,4 %	3,7 %	1,2 %	11,9 %	13,9 %	441,3 %
41 Piei brute și piei finite	80 664	97 989	19 560	22 048	24,2 %	22,5 %	1,5 %	0,5 %	8,9 %	24,3 %	12,7 %
42 Obiecte din piele	283 531	313 620	84 197	95 348	29,7 %	30,4 %	6,5 %	2,2 %	20,6 %	9,5 %	13,2 %
52 Bumbac	520 764	528 745	312 958	403 099	60,1 %	76,2 %	27,7 %	9,1 %	27,6 %	- 39,5 %	28,8 %
54 Filamente sintetice sau artificiale	18 779	27 502	13 467	24 916	71,7 %	90,6 %	1,7 %	0,6 %	47,3 %	- 51,3 %	85 %
55 Fibre sintetice sau artificiale discontinue	146 262	141 701	48 774	68 704	33,3 %	48,5 %	4,7 %	1,5 %	38,2 %	- 25,1 %	40,9 %
61 Articole de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate	480 773	584 756	183 825	252 652	38,2 %	43,2 %	17,3 %	5,7 %	4,1 %	11,8 %	37,4 %
62 Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate	684 861	797 656	164 142	245 945	24 %	30,8 %	16,9 %	5,5 %	6,1 %	6 %	49,8 %
63 Alte articole textile confecționate	956 563	972 561	237 773	253 863	24,9 %	26,1 %	17,4 %	5,7 %	9,1 %	0 %	6,8 %
64 Încălțăminte	50 910	55 952	26 425	30 116	51,9 %	53,8 %	2,1 %	0,7 %	1,2 %	5,5 %	14 %
Total	3 249 493	3 592 175	1 107 696	1 456 242	34,1 %	40,5 %	100 %	32,8 %	8 %	- 0,3 %	31,5 %
1. Total pe secțiune, excluzând importurile PCA Sursă: calcule bazate pe date Comext Eurostat.

Tabelul 14: Producție UE-27 de produse PCA pe secțiune NC (mii EUR)
Secțiune NC	Producție UE-27 de produse PCA				Variația producției UE-27
	2010	2011	2012	2013	2011 - 10	2012 - 11	2013 - 12
07 Legume alimentare	97 500	85 312	92 394	100 025	- 12,5 %	8,3 %	8,3 %
22 Băuturi, lichide alcoolice și oțet	2 076 767	2 378 775	2 858 900	2 783 886	14,5 %	20,2 %	- 2,6 %
41 Piei brute și piei finite	1 406 613	1 707 546	1 433 865	1 590 286	21,4 %	- 16 %	10,9 %
42 Obiecte din piele	110 873	87 433	80 375	73 723	- 21,1 %	- 8,1 %	- 8,3 %
52 Bumbac	2 013 171	2 218 134	2 173 155	2 231 336	10,2 %	- 2 %	2,7 %
54 Filamente sintetice sau artificiale	1 235 002	1 500 000	1 500 000	1 187 280	21,5 %	0 %	- 20,8 %
55 Fibre sintetice sau artificiale discontinue	410 266	482 881	467 576	452 638	17,7 %	- 3,2 %	- 3,2 %
61 Articole de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate	3 572 623	3 361 686	3 556 891	3 811 751	- 5,9 %	5,8 %	7,2 %
62 Articole de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate	1 686 308	1 583 057	1 503 175	1 159 567	- 6,1 %	- 5 %	- 22,9 %
63 Alte articole textile confecționate	4 086 897	4 225 649	3 367 569	3 360 456	3,4 %	- 20,3 %	- 0,2 %
64 Încălțăminte	7 821 121	9 029 324	9 136 496	9 774 446	15,4 %	1,2 %	7 %
Sursă: calcule bazate pe date Prodcom Eurostat.

Tabelul 15: Ocuparea forței de muncă în Pakistan
	Angajați (milioane)						Raport ocuparea forței de muncă/populație (procent)
	2010 - 11			2012 - 13			2010 - 11			2012 - 13
	Total	Bărbați	Femei	Total	Bărbați	Femei	Total	Bărbați	Femei	Total	Bărbați	Femei
Pakistan	53,84	41,73	12,11	56,01	43,49	12,52	51,89	80,64	23,01	51,34	79,54	22,8
Punjab	32,26	23,59	8,67	33,43	24,48	8,95	54,38	81,06	28,53	53,65	80,03	28,07
Sindh	13,36	11,22	2,14	13,96	11,75	2,21	52,2	81,65	16,78	51,41	81,2	17,15
Khyber Pakhtunkhwa	6,05	4,97	1,08	6,14	5,04	1,10	43,23	75,14	14,68	41,78	72,31	14,24
Baluchistan	2,17	1,95	0,22	2,48	2,22	0,26	50,12	84,89	9,11	50,48	83,9	10,66
Sursă: Studiu referitor la forța de muncă din Pakistan 2012 - 2013 și Profilul de țară privind munca decentă în Pakistan în 2014 realizat de Organizația Internațională a Muncii.

Tabelul 16: Veniturile reale lunare medii în Rs.
	2009 - 10			2010 - 11			2012 - 131
	Total	Bărbați	Femei	Total	Bărbați	Femei	Total	Bărbați	Femei
Pakistan	4 074	4 253	2 780	4 037	4 234	2 703	7 036	7 414	4 631
Punjab	3 776	4 037	2 404	3 650	3 903	2 410	6 265	6 755	4 067
Sindh	4 746	4 784	4 222	4 747	4 850	3 540	8 151	8 296	6 309
Khyber Pakhtunkhwa	3 929	3 938	3 808	4 192	4 201	4 065	7 880	7 895	7 664
Baluchistan	4 557	4 576	4 084	4 778	4 783	4 562	9 058	9 030	9 992
1. Veniturile lunare medii în 2012-2013 au fost restandardizate de noul IPC pe baza prețurilor din 2007 - 2008 și, prin urmare, nu sunt direct comparabile cu seriile anterioare. Sursa: Profilul de țară privind munca decentă în Pakistan în 2014 realizat de Organizația Internațională a Muncii.

Top

Choose the experimental features you want to try