17.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 423/41

1.

consideră că este important că îmbunătățirea legislației cu scopul obținerii de rezultate mai bune pentru cetățeni a devenit o prioritate a Comisiei. Introducerea unor metode inovatoare de consultare între instituții poate contribui la o legislație UE clară și eficace, bazată pe principiile fundamentale ale UE;

2.

consideră că o mai bună legiferare, însemnând acte legislative simple, de calitate și clare, integrate corespunzător în legislația statelor membre și revizuite de câte ori este necesar, contribuie la aprofundarea pieței interne, la reducerea birocrației și la crearea de valoare adăugată pentru cetățeni și întreprinderi;

3.

își exprimă convingerea că majoritatea cetățenilor văd în UE instanța care le consacră și garantează drepturile în ce privește calitatea vieții, protecția mediului și coeziunea economică, socială și teritorială;

4.

apreciază intensificarea eforturilor depuse de Comisie în sensul îmbunătățirii calității legislației, plecând de la Programul privind o reglementare adecvată și funcțională și de la obiectivul reducerii birocrației și eliminării constrângerilor de natură legislativă, lucru care va contribui la crearea unui context propice investițiilor; este de acord cu simplificarea și reducerea sarcinilor administrative pentru operatorii privați, dar în condițiile respectării cerinței de conciliere a simplificării cu menținerea calității mediului și cu protecția drepturilor și intereselor persoanelor particulare, ale lucrătorilor, ale consumatorilor și ale utilizatorilor. Subliniază faptul că o bună legiferare și reducerea sarcinilor administrative inutile nu ar trebui să fie folosite ca pretext pentru dereglementarea sau lipsa reglementării sectoarelor în care se manifestă așteptările cele mai legitime ale cetățenilor menționate mai sus sau pentru a se evita măsuri în domenii în care tratatele UE impun instituțiilor UE obligații clare de a acționa;

5.

reiterează faptul că o mai bună legiferare ar trebui realizată în spiritul guvernanței pe mai multe niveluri, prin coordonarea acțiunilor între nivelul UE, cel național, cel regional și cel local;

6.

salută promovarea politică a procesului de îmbunătățire a legiferării, prin plasarea acestuia sub responsabilitatea prim-vicepreședintelui Comisiei însărcinat cu procedura, și prevede o îmbunătățire a calității prin elaborarea unei legislații care să corespundă așteptărilor cetățenilor europeni în ce privește atingerea obiectivului ambițios stabilit, cu respectarea principiilor fundamentale și a standardelor înalte de calitate ale politicii UE;

7.

salută faptul că Comisia s-a aflat în fruntea eforturilor de a pune în aplicare principiile unei bune legiferări pe parcursul întregului ciclu de viață al legislației, inclusiv, în mare parte, al legislației secundare, prin metode și proceduri inovatoare, care au devenit acum bune practici la nivel internațional și exemple pentru statele membre;

8.

speră într-o mai mare implicare a autorităților locale și regionale, prin intermediul CoR, în consultările specifice din etapa lansării unei inițiative legislative, astfel încât să se țină seama de dimensiunea teritorială, în vederea conceperii unui răspuns concret la criza economică și pentru a stabili obiective subnaționale în funcție de diversele situații din teritoriu; ar dori ca autoritățile locale și regionale să fie implicate, prin mijlocirea CoR, chiar în definirea obiectivelor și în punerea în aplicare a strategiilor, având în vedere că lor le revine misiunea de a prelua și a implementa legislația europeană, păstrând în același timp caracteristicile locale, în conformitate cu principiul subsidiarității;

9.

salută extinderea consultărilor cu părțile interesate, autoritățile locale și cetățenii atât în etapa de elaborare, cât și în cea de punere în aplicare a legislației; participarea lor, încă din primele faze ale elaborării inițiativelor legislative, poate duce la o mai bună acceptare a reglementărilor finale și la facilitarea transpunerii și punerii în aplicare de către autoritățile naționale, regionale și locale;

10.

speră ca Comisia să facă distincția între instituțiile locale și regionale care reprezintă teritoriile (actorii instituționali) și reprezentanții unor interese private (actorii din sectorul privat), întrucât numai primele, care au fost alese în mod democratic, dau glas, în virtutea acestui fapt, nevoilor reale ale cetățenilor, inclusiv ale celor care nu sunt în măsură să se facă auziți în mod individual. Prin urmare, se impune consolidarea dialogului structurat al Comisiei cu Comitetul Regiunilor, precum și cu reprezentanții autorităților locale și regionale, pentru a asigura caracterul democratic al procesului participativ la elaborarea legislației europene, existând convingerea că autoritățile teritoriale, în calitatea lor de apărători ai intereselor tuturor categoriilor socioeconomice, trebuie să beneficieze de o atenție prioritară din partea instituțiilor UE în raport cu marile corporații, inclusiv în cursul consultărilor;

11.

consideră că noua platformă „Reducerea poverilor – Spune-ți părerea” (Lighten the Load – Have your Say) și angajamentul Comisiei de a extinde funcțiile și serviciile acesteia sunt extrem de bine-venite. Observă că consultările deschise online riscă să privilegieze grupurile organizate și participanții cu un nivel ridicat de competențe informatice, producând adesea un efect restrictiv în ceea ce privește natura și amploarea propunerii prezentate și, prin urmare, nu trebuie excluse metodele tradiționale de comunicare cu Comisia, în afara platformei;

12.

propune utilizarea unor instrumente alternative de consultare pe probleme specifice (conferințe, grupuri de experți, ateliere, întâlniri cu părțile interesate), pentru ca, în acest mod, să se asigure participarea directă a părților interesate implicate și încurajează Comisia să extindă formatul și utilizarea lor (organizând focus-grupuri și consultând grupuri de utilizatori, eșantioane de testare etc.);

13.

atrage atenția asupra faptului că audierile publice nu trebuie să înlocuiască, ci doar să completeze consultarea partenerilor sociali prevăzută la articolul 154 alineatul (2) din TFUE;

14.

întrucât procesul de consultare depinde în mod direct de reprezentativitatea participanților și de calitatea contribuției lor, practicile de consultare utilizate ar trebui să faciliteze participarea părților direct interesate și difuzarea de informații utile adoptării deciziilor, în special în cazul dispozițiilor legislative care implică un nivel ridicat de tehnicitate și de cunoștințe;

15.

subliniază necesitatea traducerii, în toate limbile oficiale ale UE, cel puțin a documentelor esențiale, în fiecare etapă a consultării, deoarece acest lucru ar facilita participarea unui număr mai mare de părți interesate și de cetățeni la acest proces;

16.

invită Comisia să asigure o mai mare transparență în ceea ce privește utilizarea grupurilor de experți, arătând când și în ce domenii de politică s-a apelat la ele și cine este reprezentat în astfel de grupuri de experți, în special în ceea ce privește procedura de selecție aplicată de Comisie la numirea membrilor unor astfel de grupuri;

17.

reamintește că, potrivit unui recent aviz al CoR privind adecvarea reglementărilor UE (REFIT) (CIVEX-V-040), există posibilități de îmbunătățire în ceea ce privește procesul de consultare, inclusiv asigurarea unui feedback mai adecvat, a unei mai bune vizibilități a procesului și nevoia depunerii unor eforturi mai susținute pentru cuantificarea rezultatelor. Solicită Comisiei să ia în considerare recomandările CoR în cadrul noii proceduri;

18.

subliniază faptul că implicarea autorităților locale și regionale, a părților interesate și a cetățenilor la consultări, prin intermediul reprezentanților lor instituționali, precum CoR și CESE, care trebuie clar diferențiate de alte părți interesate, va contribui la îndeplinirea obiectivului privind „o mai bună legiferare”, în special având în vedere faptul că adesea termenele sunt limitate și că este mai ușor să se obțină răspunsuri din partea acestor organe colective, care dețin rețele extinse. Implicarea activă și eficientă a acestora în procesul de legiferare este o condiție indispensabilă pentru obținerea de bune rezultate;

19.

atrage atenția asupra faptului că, în vederea realizării obiectivului parteneriatului și elaborării unei legislații mai bune și mai eficiente, este nevoie de definirea unor orientări operaționale care ar trebui să fie aplicate în procesul de monitorizare a principiului subsidiarității în ceea ce privește legislația nouă;

20.

salută angajamentul Comisiei privind efectuarea unor controale ample sub formă de evaluări ale impactului pe întreaga durată de viață a legislației;

21.

pentru asigurarea transparenței și consolidarea responsabilității, propune publicarea, de către Comisie, a tuturor evaluărilor de impact ex-ante, chiar și în cazul inițiativelor care nu devin propuneri legislative; publicarea evaluărilor de impact inițiale la debutul unui ciclu de politici este considerată un prim pas pozitiv pentru asigurarea feedback-ului și pentru a permite evidențierea preocupărilor în materie de subsidiaritate;

22.

afirmă utilitatea evaluărilor impactului sub diverse aspecte, care să nu se limiteze la dimensiunea economică, ci să includă și aspectele legate de mediu, natură, consumatori, sănătate, ocuparea forței de muncă, protecția socială și legislația muncii și să se extindă și asupra opțiunii de a nu legifera, precum și asupra analizării efectelor din perspectiva respectării principiilor fundamentale ale UE și a impactului asupra coeziunii sociale și teritoriale;

23.

insistă în special, în ceea ce privește orice act legislativ nou sau secundar, asupra necesității realizării unui studiu de evaluare a impactului la nivel teritorial. CoR, cu expertiza sa, va contribui în mod activ la acest lucru, inclusiv prin intermediul platformelor și rețelelor sale, care oferă un bun punct de acces către autoritățile locale și regionale. Ca urmare a angajamentului asumat de Comisie de „a menține Uniunea Europeană competitivă și a asigura sustenabilitatea dezvoltării acesteia” (1), solicită evaluarea impactului asupra competitivității și sustenabilității;

24.

recunoscând importanța IMM-urilor ca motor al creșterii economice în UE, regretă că, în cadrul examinării impactului legislației, nu se acordă suficientă atenție reducerii sarcinilor administrative pentru autoritățile locale și regionale, cărora le revine misiunea punerii în aplicare a unei mari părți a legislației UE;

25.

consideră că modernizarea legislației trebuie să fie în concordanță cu acquis-ul UE în materie de protejare a valorilor UE. Prin urmare, atrage atenția asupra faptului că, la punerea în aplicare a Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), sunt obligatorii menținerea standardelor înalte ale UE în ce privește normele de mediu și sociale și realizarea obiectivului de consolidare a pieței unice. Reamintește că obiectivul programului REFIT nu este dereglementarea, ci o reglementare mai bună și mai eficientă, prin reducerea sarcinilor administrative inutile, o mai bună articulare a resurselor și obiectivelor, precum și, în măsura posibilului, prin participarea părților implicate în procesul de luare a deciziilor;

26.

insistă asupra necesității de a se utiliza în mai mică măsură contracte cu consultanți externi în evaluările impactului, mai ales în ce privește chestiunile care privesc direct nivelul local și pe cel regional. CoR și organismele reprezentative ale autorităților locale și regionale se află într-o poziție mai potrivită pentru a veni cu dovezi cu privire la situația de pe teren;

27.

în ceea ce privește problemele specifice ale IMM-urilor, subliniază că excepțiile de la regulile generale trebuie să fie atent cântărite din perspectiva avantajelor beneficiarilor și a interesului comun european și nu trebuie să riște să submineze standardele ridicate de protecție (a lucrătorilor sau a mediului);

28.

solicită elaborarea unei forme mai structurate de consultare a reprezentanților locali și regionali în etapa prelegislativă, eventual pe modelul metodologiei existente a dialogului social european, care implică Comisia și organizațiile sociale la pregătirea legislației UE care le privește direct;

29.

salută comunicarea Comisiei privind intenția de a lua în considerare simplificarea reglementărilor privind politica agricolă comună și fondurile structurale și de investiții europene și își reiterează propunerea privind examinarea adecvării legislației în domenii relevante pentru autoritățile locale și regionale, cum ar fi politica urbană, legislația de mediu, transporturile, precum și acțiunile de reducere a poverii administrative pentru operațiuni precum obținerea licențelor și autorizațiilor;

30.

observă că programul REFIT poate contribui la îmbunătățirea raportului costuri/beneficii nu numai pentru întreprinderi, ci și pentru autoritățile locale și regionale, eliberând astfel resurse umane și financiare și stimulând competitivitatea UE;

31.

consideră că, prin caracterul său permanent și prin componența sa, noul Comitet de analiză a reglementării cu mandat extins soluționează parțial preocupările CoR privind eficiența acestui organism și insistă ca, respectându-se independența Comisiei ca instanță reprezentativă a interesului general, Comitetul de analiză al reglementării să fie, de preferință, alcătuit din experți externi independenți, în conformitate cu componența organelor similare din unele state membre;

32.

subliniază că cel puțin unul din experții externi din cadrul Comitetului de analiză ar trebui să aibă experiență în guvernanța și administrația locală/regională;

33.

salută decizia Comisiei de a include, ca răspuns la o solicitare din partea CoR, un reprezentant al acestuia în noua platformă REFIT. Cu toate acestea, amintește că rolul instituțional al Comitetului nu ar trebui să fie confundat cu rolul celorlalte părți interesate implicate în platformă;

34.

insistă asupra recunoașterii prin tratate a dimensiunii locale și regionale a principiului subsidiarității, precum și a rolului CoR, și solicită includerea Comitetului Regiunilor în noul acord interinstituțional privind o mai bună legiferare. Își exprimă încă o dată îngrijorarea cu privire la nivelul de consultare a autorităților locale și regionale în procesul de elaborare a politicilor UE și solicită să dispună de informații complete și la timp pentru a putea adopta o poziție. Unii membri ai Parlamentului European au solicitat o implicare mai fermă a CoR și a expertizei și experienței acestuia într-o etapă timpurie a pregătirii propunerilor legislative;

35.

salută faptul că platforma REFIT este alcătuită prin intermediul unei proceduri deschise. Cu toate acestea, Comitetul Regiunilor solicită ca această procedură deschisă să fie extinsă, astfel încât să li se permită în mod special reprezentanților organizațiilor europene și naționale ale autorităților locale și regionale să își depună candidatura și să fie reprezentanți în cadrul acesteia;

36.

solicită direcțiilor generale ale Comisiei și colegiuitorilor să recunoască rolul de partener instituțional al Comitetului și al membrilor săi și să-și intensifice concertarea cu CoR și cu autorităților locale și regionale ori de câte ori lansează evaluări ale impactului;

37.

constată disparități în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de îmbunătățire a legislației de către statele membre. Prin urmare, este imposibil să se facă o distincție clară, în ce privește efectele legislației UE, între cele care se datorează modului de punere în aplicare și cele care decurg direct din legislația UE, ceea ce face dificilă o monitorizare exhaustivă a ciclului de viață al actelor legislative;

38.

invită statele membre să dea curs solicitării Comisiei de îmbunătățire a procedurilor unei bune legiferări, atât la nivelul Consiliului, cât și la cel al administrațiilor naționale;

39.

invită statele membre să asigure organizarea unui proces consultativ la nivel național referitor la tematica UE, în care să fie implicate din timp și în toate etapele autoritățile regionale și locale, între altele prin organizațiile lor reprezentative de la nivel național. Acestea dispun de cunoștințele, expertiza și experiența necesară pentru punerea în aplicare a legislației;

40.

invită Comisia să examineze cauzele care au condus la aplicarea tardivă sau incorectă a legislației UE de către statele membre și să caute soluții la această problemă gravă, inclusiv justificând alegerea între directivă și regulament, precum și să își intensifice eforturile, consolidând mecanismele de sprijin, de control și de aplicare a legii;

41.

subliniază că transpunerea directivelor în legislația națională reprezintă un proces la nivel național, în care atât autoritățile naționale, cât și cele regionale și locale trebuie să se ajusteze unele în raport cu celelalte. Acest lucru necesită atât suficient timp, cât și spațiu de manevră. CoR consideră că Comisia se îndreaptă în direcția cea bună prin intenția de a publica, pentru directivele importante, planuri de punere în aplicare a legislației și orientări pentru modul în care reglementările sunt transpuse în dreptul național nu numai formal, ci și în practică;

42.

subliniază faptul că o legislație simplă, ușor de înțeles și de aplicat, însoțită de o evaluare a impactului detaliată și de o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare, poate fi transpusă în legislație națională – și aplicată – mai ușor, mai rapid și mai eficient;

43.

recunoaște dreptul statelor membre de a stabili standarde mai ridicate decât cele prevăzute de legislația Uniunii într-un anumit domeniu. Acest demers nu ar trebui însă confundat cu așa-numita practică de „suprareglementare”, în contextul căreia statele membre adaugă dispoziții juridice sau administrative în procesul de transpunere a legislației UE în legislația națională. Este important ca toți cetățenii să facă o distincție clară între obligațiile care rezultă din legislația UE și cele care rezultă din aceste reglementări suplimentare ale statelor membre, ca atare Comitetul Regiunilor le solicită statelor membre să identifice și să justifice în mod clar orice măsuri suplimentare adăugate de ele în transpunerea legislației europene;

44.

reamintește faptul că instituțiile [precum CoR (2) și Comisia Europeană] și diverse organizații au formulat definiții diferite ale noțiunii de „suprareglementare”. Își reiterează propunerea privind adoptarea unei definiții comune, pentru asigurarea clarității legislative în transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE și pentru asigurarea posibilității de a efectua o analiză comparativă între statele membre;

45.

subliniază necesitatea unei transpuneri la timp, corecte și efective a legislației Uniunii în legislația națională;

46.

salută angajamentul Comisiei de a efectua verificări amănunțite cu privire la aplicarea principiilor proporționalității și subsidiarității în propunerile legislative și reamintește că rolul CoR și al parlamentelor naționale în acest sens este garantat prin lege;

47.

reamintește că administrațiile naționale, regionale și locale sunt responsabile pentru punerea în aplicare a unei serii de norme și acte legislative bazate pe legislația UE, motiv pentru care este esențial să se asigure că punerea în aplicare a unor noi acte legislative ale UE are loc cât mai simplu cu putință, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel încât nivelurile de guvernare respective să nu risipească resursele și să evite cheltuielile inutile în ceea ce privește punerea în aplicare;

48.

regretă că pachetul privind o mai bună legiferare nu pare să amelioreze evaluarea principiului subsidiarității, așa încât să se asigure faptul că deciziile pot fi luate la cel mai mic nivel de guvernare posibil, în conformitate cu instrumentarul pentru evaluarea subsidiarității elaborat de Comitetul Regiunilor;

49.

atrage atenția asupra frustrărilor existente la nivelul statelor membre legate de lipsa de participare la procesul decizional al UE. Ca atare, subliniază necesitatea de a include autoritățile locale și regionale, care sunt nivelurile cele mai apropiate de cetățeni, în procesul de elaborare a legislației, precum și importanța transparenței, a voinței de responsabilizare și a deschiderii față de cetățeni și întreprinderi pe care ar trebui să le manifeste instituțiile UE;

50.

propune ca toate direcțiile generale ale Comisiei, Parlamentului European și Consiliului să adopte, în măsura posibilului, regulamente armonizate pentru realizarea evaluărilor impactului în toate stadiile ciclului legislativ, ceea ce ar contribui la înțelegerea reciprocă și la îmbunătățirea calității;

51.

invită colegiuitorii să răspundă la solicitarea Comisiei ca noul acord interinstituțional să fie adoptat cât mai curând și ca angajamentele pe care le implică să se concretizeze, pentru a face posibilă modernizarea procedurii privind o mai bună legiferare în toate instituțiile europene și pentru promovarea punerii în aplicare a legislației UE de către cetățeni;

52.

subliniază că o cooperare strânsă cu CESE în cadrul subcomitetului privind o mai bună legiferare ar fi benefică pentru o mai bună coordonare a pozițiilor societății civile și ale reprezentanților autorităților locale și regionale;

53.

consideră că retragerea propunerilor legislative aflate în procesul de adoptare de o lungă perioadă de timp ar putea contribui la buna guvernanță europeană, dar această măsură ar trebui aplicată cu precauție, pentru a nu se transforma într-un mijloc de presiune asupra colegiuitorilor. În mod evident, colegiuitorii cărora le revine această responsabilitate trebuie să dispună de o perioadă rezonabilă de timp și, în general, de posibilitatea de a se pronunța asupra propunerilor de retragere;

54.

este de acord cu propunerea transmisă Comisiei de către Parlamentul European, de a lua în calcul introducerea, pe de o parte, a „clauzelor de caducitate” în inițiative legislative cu durată limitată, cu condiția ca acestea să nu genereze „vid legislativ” și, pe de altă parte, a „clauzelor de revizuire”, care să intervină într-o perioadă de timp rezonabilă după intrarea în vigoare a măsurilor, astfel încât acestea să poată face obiectul unei evaluări. Comisia ar trebui să încurajeze statele membre în ce privește introducerea „clauzei de caducitate” și în procesul de evaluare a legislației naționale, în special în cazul în care există un obstacol în calea transpunerii mai rapide a legislației UE;

55.

constată că impactul legislației nu trebuie examinat doar în stadiul de propunere a Comisiei, ci și, după introducerea oricăror modificări semnificative de către colegiuitori. Observă însă că trebuie evitat să fie pusă sub semnul întrebării legitimitatea democratică a procesului legislativ și că aceste evaluări ale impactului nu trebuie să ducă la o restrângere a marjei de manevră de care dispun colegiuitorii, prin urmare nu sprijină ideea de a desfășura evaluări ale impactului suplimentare în perioada cuprinsă între încheierea negocierilor și votul final;

56.

observă absența oricărei referiri la autoreglementare și coreglementare, care, într-o lume în schimbare, în care legislația poate înregistra întârzieri în raport cu nevoile de reglementare, constituie proceduri mai flexibile de cooperare între sectorul public și cel privat;

57.

subliniază importanța diversificării procedurilor consultative și a creării unor rețele permanente de consultare și monitorizare pentru aspecte care necesită cunoștințe de specialitate, precum și a utilizării participanților la procesele de consultare dincolo de etapa legislativă, în special în faza de control și monitorizare a punerii în aplicare;

58.

salută faptul că Comisia dorește să stabilească criterii clare pentru situațiile în care ea va recurge la acte delegate, respectiv la acte de punere în aplicare. De asemenea, este pozitiv faptul că Comisia va dispune de opțiunea de a consulta părțile interesate înainte de prezentarea oricărei propuneri de acte delegate; invită, prin urmare, Comisia să aplice această procedură în toate domeniile, nu numai atunci când consideră că ea ar oferi o valoare adăugată;

59.

își exprimă încrederea că Comisia va depune toate eforturile pentru a pune în aplicare integral măsurile prevăzute în comunicare, în ciuda faptului că acest efort ar putea presupune creșterea sarcinii administrative și o eventuală mobilizare de resurse umane suplimentare;

60.

atrage atenția asupra faptului că este absolut necesar să se evite ca noile proceduri destinate unei mai bune legiferări să ducă la întârzieri suplimentare în elaborarea legislației;

61.

subliniază obligația de a informa opinia publică din statele membre și de a promova procesul consultativ prin mobilizarea administrațiilor locale și regionale, în vederea sensibilizării publicului și a participării cetățenilor și a părților interesate, precum și în scopul consolidării procesului decizional democratic;

62.

se angajează să informeze autoritățile locale și regionale cu privire la noua procedură pentru o mai bună legiferare, pentru îmbunătățirea rezultatelor și pentru a contribui la o mai bună punere în aplicare atât la nivelul UE, cât și la nivel național și regional.