52014DC0733

1. INTRODUCERE

„O agendă a schimbării” subliniază susținerea de care se bucură creșterea favorabilă incluziunii și creării de locuri de muncă, care este o prioritate-cheie pentru cooperarea externă a UE. În acest context, finanțarea mixtă este recunoscută ca un vehicul important pentru mobilizarea de resurse suplimentare și creșterea impactului ajutorului acordat de UE.

În conformitate cu Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru împrumuturile externe, Consiliul și Parlamentul European (PE) au invitat Comisia să studieze și, ulterior, să prezinte un raport cu privire la crearea unei „Platforme UE pentru cooperare externă și dezvoltare” în vederea optimizării funcționării mecanismelor de combinare a granturilor și a împrumuturilor în domeniul acțiunilor externe.

În raportul său ulterior către Consiliu și Parlamentul European din 26 octombrie 2012, Comisia a propus instituirea unei noi platforme a UE de finanțare mixtă a cooperării externe (EUBEC) ca grup de experți al Comisiei. În consecință, platforma a fost lansată oficial în cadrul primei reuniuni a „grupului de politică”, care a avut loc la 14 decembrie 2012.

În conformitate cu angajamentul pe care Comisia îl va prezenta Parlamentului European și Consiliului, prezentul document reprezintă primul astfel de raport și se referă la activitatea platformei de la înființarea acesteia, la 14 decembrie 2012, până la sfârșitul lui iulie 2014[1].

Comisia a prezidat reuniunile platformei și, de asemenea, a contribuit activ la nivel politic și tehnic, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), cu statele membre, cu Parlamentul European și cu instituțiile financiare. Comisia recunoaște valoarea adăugată a cooperării și a rezultatelor obținute, astfel cum se reflectă în recomandările din prezentul raport.

Rolul platformei nu este de a înlocui sau de a duplica structurile de decizie existente.

2. OBIECTIVE

Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 26 octombrie 2012 a subliniat obiectivul general și domeniul de aplicare al platformei.

Platforma ar trebui să îmbunătățească calitatea și eficiența dezvoltării UE și a mecanismelor de finanțare mixtă a cooperării externe, ținând seama în mod corespunzător de cadrele de politică care reglementează relațiile UE cu diferite state partenere, în special politicile de dezvoltare, de vecinătate și de extindere ale UE.

Platforma ar trebui să ofere orientări pentru armonizarea principiilor fundamentale cu privire la activitățile de finanțare mixtă și, în același timp, să permită diferențierea pe sectoare și regiuni.

Platforma ar trebui să se concentreze pe domeniile în care instrumentele financiare pot fi dezvoltate cel mai util, în cadrul regiunilor geografice și între regiunile geografice.

De asemenea, platforma ar trebui să contribuie la consolidarea coerenței activităților de finanțare mixtă cu politicile UE.

3. PREZENTARE GENERALĂ A ACTIVITĂȚII PLATFORMEI ÎN PERIOADA 2013/2014

Platforma este compusă din grupul pentru politică și grupurile tehnice.

Grupul pentru politică

Grupul pentru politică este format din reprezentanți ai statelor membre ale UE, ai Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și ai Comisiei, Parlamentul European participând în calitate de invitat. Alți participanți pot fi invitați în calitate de observatori.

Platforma a fost lansată în cadrul primei reuniuni a „grupului pentru politică” (14 decembrie 2012), care a aprobat planul de lucru pentru 2013, revizuit ulterior în iunie 2013 și în decembrie 2013. Grupul pentru politică s-a reunit de cinci ori, în decembrie 2012, în iunie și decembrie 2013, în aprilie și în iulie 2014 și a discutat activitatea grupurilor tehnice și anumite subiecte suplimentare, pe baza datelor furnizate de Comisie, cum ar fi guvernanța viitoare a mecanismelor de finanțare mixtă ale UE și rolul instituțiilor financiare din afara UE în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă ale UE.

Instituțiile financiare implicate în activitatea tehnică au fost invitate să participe la reuniunile grupului pentru politică în calitate de observatori. Comisia prezidează reuniunile și asigură secretariatul, responsabil de coordonare și comunicare.

Grupurile tehnice

Grupurile tehnice sunt formate din Comisie, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituțiile financiare și o serie de reprezentanți ai statelor membre. De asemenea, reprezentanții Parlamentului European participă la activitatea tehnică a platformei. Partajarea și schimbul de competențe între participanți au fost o experiență esențială și reciproc benefică.

Până în prezent, s-au instituit cinci grupuri tehnice, completate de mai multe reuniuni transectoriale ale grupurilor tehnice. Grupurile tehnice s-au axat pe următoarele obiective:

Grupul tehnic 1 „Revizuirea mecanismelor de finanțare mixtă existente” – Grupul tehnic 2 „Îmbunătățirea activităților de finanțare mixtă” – cadrul de referință pentru măsurarea rezultatelor (RFM) – Grupul tehnic 3 „Îmbunătățirea proceselor” – Grupul tehnic 4 „Promovarea instrumentelor financiare” – Grupul tehnic 5 „Contractare, monitorizare și raportare”

Activitatea tehnică a fost completată de patru ateliere de lucru: (a) privind „Integrarea combaterii schimbărilor climatice în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă” (b) „Sustenabilitatea datoriei” (c) Finanțare mixtă și asistență oficială pentru dezvoltare (AOD), și (d) o masă rotundă cu Agențiile de credit la export (ACE).

Parlamentul European a participat activ la discuțiile platformei, atât în cadrul grupului pentru politică, cât și în cadrul grupurilor tehnice.

Implicarea societății civile și a sectorului privat

Au fost organizate patru reuniuni cu reprezentanții organizațiilor societății civile (OSC) – două reuniuni la 30 aprilie și la 24 iulie 2013, o sesiune de brainstorming cu privire la modul în care poate fi catalizată finanțarea privată cu finanțarea mixtă organizată în cadrul Zilelor Europene ale Dezvoltării la 26 noiembrie 2013 și care a vizat organizațiile societății civile (OSC) și investitorii din sectorul privat, precum și o altă reuniune, la 3 iulie 2014, care a implicat organizațiile societății civile și sectorul privat.

4. ACTIVITATEA GRUPURILOR TEHNICE

4.1 REVIZUIREA MECANISMELOR DE FINANȚARE MIXTĂ EXISTENTE

Activitatea tehnică inițială în cadrul platformei a vizat o revizuire amplă a mecanismelor de finanțare mixtă ale UE și schimbul celor mai bune practici, ajungându-se la următoarele concluzii:

(i) Actualele facilități de finanțare mixtă ale UE prezintă semne pozitive în ceea ce privește performanța în sprijinul politicilor externe ale UE, deși procedurile privind dezvoltarea, examinarea/evaluarea detaliată/selecția, monitorizarea și raportarea operațiunilor trebuie să fie simplificate, armonizate și îmbunătățite în continuare.

ii) Mecanismele de finanțare mixtă și-au atins scopul de a mobiliza resurse publice semnificative pentru finanțarea proiectelor de investiții în sprijinul politicilor externe ale UE. Este posibilă utilizarea în continuare a instrumentelor financiare (cum ar fi capitalul de risc, garanțiile, subvențiile la dobândă).

(iii) Este necesară continuarea îmbunătățirilor în ceea ce privește sistemele de monitorizare și de raportare atât la nivel de facilitate, cât și la nivel de proiect.

(iv) Proiectele finanțate în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă acoperă sectoare variate și pot fi de diferite mărimi, utilizând diferite tipuri de sprijin, în funcție de nevoi. Flexibilitatea contribuie cu siguranță la relevanța și calitatea portofoliului de proiecte, oferind Comisiei posibilitatea să stabilească priorități operaționale, în funcție de politicile și nevoile regionale specifice. Implicarea mai activă a delegațiilor UE în procesul de pregătire ar spori și mai mult relevanța portofoliului de proiecte.

(v) Elaborarea și pregătirea proiectelor sunt efectuate cu procese și standarde adecvate de către instituțiile financiare și propunerile de proiecte sunt evaluate prin intermediul mecanismelor de evaluare inter pares și a examinărilor interne ale Comisiei/Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). Valoarea adăugată a grantului este demonstrată în documentația de proiect și este evaluată în timpul procesului de examinare, dar, cu toate acestea, aceasta ar trebui să fie specificată și analizată suplimentar în formularul de cerere de grant pentru a permite măsurarea. Calculele financiare ale efectului de levier și formularele de cerere de grant ar trebui armonizate și calitatea informațiilor furnizate de instituțiile financiare ar trebui îmbunătățită în continuare pentru o mai eficientă evaluare/selecție, monitorizare și raportare.

vi) Unul dintre principalele succese ale facilităților de finanțare mixtă constă în îmbunătățirea coordonării, a schimbului de informații și a cooperării între actorii europeni implicați, precum și, într-o măsură mai mică și în anumite regiuni, între actorii din afara Europei. Acest lucru s-a realizat atât prin participarea diferiților actori în cadrul organismelor de guvernanță oficiale ale mecanismelor de finanțare mixtă ale UE, cât și prin coordonarea informală la nivel local sau la nivelul sediilor centrale, sau prin diferite memorandumuri de înțelegere cu UE/Comisia aflate în vigoare. Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că cinci parteneri europeni principali sunt responsabili pentru majoritatea operațiunilor aprobate până în prezent. Prin urmare, ar trebui depuse eforturi pentru a promova o participare mai largă la facilități în rândul actorilor implicați din UE. De asemenea, s-ar putea urmări o mai mare implicare a actorilor din afara Europei. Acest aspect a fost discutat în continuare în cadrul platformei, concluzionându-se că implicarea instituțiilor financiare din afara Europei și, în special, a băncilor regionale pentru a acționa ca instituții financiare promotoare ar trebui să fie examinată de către consiliul cadrului de finanțare mixtă relevant conform unei abordări specifice, pe baza valorii adăugate specifice a unui anumit proiect sau a unei anumite regiuni. De asemenea, acolo unde instituțiile financiare din afara Europei acționează deja în calitate de promotoare în cadrul anumitor facilități de finanțare mixtă, rolul acestora ar trebui păstrat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor legate de valoarea adăugată a acestora. Coordonarea și cooperarea între instituțiile financiare europene și cele din afara Europei prezintă în continuare o importanță critică și, din acest motiv, instituțiile financiare din afara Europei ar trebui invitate să participe la reuniunile relevante în calitate de observatori.

(vii) Ca regulă generală, țările/regiunile partenere sunt implicate la nivel tehnic în fiecare proiect încă de la început, responsabilizarea fiind o caracteristică generală a asistenței finanțate prin împrumuturi. Țările/regiunile partenere ar trebui să fie implicate în mod sistematic, la nivelul corespunzător, în faza de elaborare și pregătire a proiectului (consultarea efectuată trebuie documentată în formularul de cerere de finanțare). Coordonarea ar trebui să aibă loc la nivel local între delegațiile UE și instituțiile financiare în raport cu țara/regiunea parteneră pentru a asigura maximizarea impactului asupra dezvoltării proiectelor finanțate în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă. O parte dintre aspectele menționate au fost urmărite în activitatea tehnică ulterioară, astfel cum se detaliază mai jos.

4.2 CREȘTEREA EFICIENȚEI, A TRANSPARENȚEI ȘI A RESPONSABILITĂȚII ACTIVITĂȚILOR DE FINANȚARE MIXTĂ – CADRUL DE REFERINȚĂ PENTRU MĂSURAREA REZULTATELOR, ÎMBUNĂTĂȚIREA PROCESELOR – CONTRACTAREA, MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA

În urma revizuirii facilităților actuale de finanțare mixtă, menționate mai sus, și a experienței acumulate până în prezent, activitatea tehnică care vizează abordarea concretă a 3 provocări majore a fost împărțită între grupul tehnic 2, grupul tehnic 3 și grupul tehnic 5:-

(1) Evaluarea tehnică consolidată a proiectelor de finanțare mixtă

S-au desfășurat activități pentru a consolida în continuare procesul de evaluare a proiectelor prin armonizarea, pe cât posibil, la nivelul facilităților a criteriilor de evaluare pe baza celor mai bune practici.

Activitatea tehnică efectuată a condus la îmbunătățirea și armonizarea formularului de cerere de grant care trebuie să fie utilizat de diferitele facilități de finanțare mixtă din UE. Au fost elaborate orientări detaliate care să însoțească formularul de cerere cu scopul de a furniza informații și clarificări solicitanților cu privire la modalitatea de completare a formularului. Noile orientări explică, în special, modalitatea în care adiționalitatea și efectul de levier al granturilor solicitate ar trebui justificate și prezentate într-un mod mai structurat și mai ușor de măsurat, dezvoltând în același timp și alte aspecte, cum ar fi structura financiară a proiectelor, acolo unde este cazul. Aspectele sociale și de mediu sunt analizate în raport cu standardele UE, la fel precum în cazul oricăror alte proiecte finanțate de Uniunea Europeană. Problema sustenabilității datoriei este introdusă în mod explicit, bazându-se pe atelierele de lucru organizate cu colegii de la FMI. De asemenea, există o nouă secțiune referitoare la indicatori care este legată de noul cadru de referință pentru măsurarea rezultatelor (a se vedea mai jos). La începutul anului 2014, noul formular de cerere a fost introdus pentru noile propuneri de proiecte în toate facilitățile administrate de către DEVCO. Bazându-se pe activitatea platformei UE de finanțare mixtă a cooperării externe (EUBEC), grupul operativ al Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) lucrează în continuare la simplificarea și îmbunătățirea procedurilor operaționale relevante.

(2) Dezvoltarea unui cadru de referință standardizat pentru măsurarea rezultatelor

S-au desfășurat activități tehnice cu privire la un nou cadru de referință pentru măsurarea rezultatelor conceput să sprijine Comisia și instituțiile financiare să furnizeze informații cu privire la rezultatele preconizate ale proiectelor susținute de facilitățile ex-ante, să măsoare rezultatul activităților de finanțare ex-post și să permită îmbunătățirea în continuare a raportării referitoare la realizările facilităților, toate acestea reflectând cerințele noului regulament financiar, cadrele de referință privind rezultatele ale Comisiei, precum și prioritățile și obiectivele politicilor de cooperare externă ale UE.

A rezultat un cadru consolidat constând într-un set comun de indicatori de rezultate care reflectă realizările și rezultatele preconizate ale proiectelor. Alegerea indicatorilor s-a realizat pe baza unor considerente precum coerența cu obiectivele și prioritățile facilităților, cu obiectivele politicilor de cooperare externă ale UE și cu regulamentul financiar, precum și cu practicile curente ale instituțiilor financiare și posibilitatea de agregare și de raportare către publicul larg (printre altele). Cadrul include o definiție pentru fiecare dintre indicatorii conveniți și, de asemenea, impune solicitanților să descrie din punct de vedere calitativ impactul preconizat al proiectului propus. Noul cadru de referință privind rezultatele a fost inclus în noul formular de cerere și în orientări (a se vedea mai sus) și a fost introdus la începutul anului 2014 pentru noile propuneri de proiecte.

(3) Armonizarea contractării, monitorizării și raportării

Activitatea tehnică realizată a implicat Comisia, serviciile SEAE din sediile centrale și delegații, precum și instituțiile financiare. Obiectivul principal al grupului tehnic a fost să contribuie la armonizarea și accelerarea procesului de contractare în cadrul facilităților prin elaborarea unor orientări relevante și detaliate care să contribuie la introducerea informațiilor relevante referitoare la contractare în fișele de proiect depuse la organismele de guvernanță ale facilităților, cu scopul de a simplifica contractarea proiectelor. Grupul tehnic 5 s-a concentrat pe explicarea și clarificarea definițiilor contractuale și a proceselor care trebuie integrate în prealabil în fișa de informații a proiectului pentru a permite înțelegerea deplină a modalității de punere în aplicare a proiectului, a fluxurilor financiare și a responsabilității care revine părților interesate. Prin urmare, informațiile contractuale corespunzătoare au fost integrate, din motive de eficiență, în orientările detaliate privind modul de completare a formularului de cerere. De asemenea, un set de recomandări/cele mai bune practici de raportare și de monitorizare a fost identificat pe baza experienței acumulate atât de către Comisie, cât și de instituțiile financiare în timpul punerii în aplicare a proiectelor, precum și pe baza cerințelor cadrului juridic aplicabil instrumentelor financiare stabilit de regulamentul financiar.

Comisia salută eforturile platformei pentru asigurarea în continuare a unui proces de selecție a proiectelor bine structurat, transparent și eficace, cu procese contractuale eficiente, precum și cu proceduri de monitorizare și de raportare orientate spre rezultate și adecvate, bazate în mod corespunzător pe cerințe legale relevante și actualizate.

În acest context, Comisia recunoaște progresele importante realizate în cadrul platformei prin dezvoltarea unor instrumente noi și armonizate pentru a fi utilizate în toate facilitățile actuale de finanțare mixtă, cum ar fi formularul de cerere consolidat și orientările aferente.

4.3 DEZVOLTAREA SUPLIMENTARĂ A INSTRUMENTELOR FINANCIARE

Investițiile bazate pe piață reprezintă un factor cheie de dezvoltare și un parametru important de diferențiere a economiilor dezvoltate față de economiile mai puțin dezvoltate. Printre exemple se numără împrumuturile acordate de bănci întreprinderilor mici și mijlocii, utilităților publice și private care investesc în producerea de energie electrică, sau pentru proiecte-cheie de infrastructură precum drumurile și căile ferate.

Utilizarea extinsă a instrumentelor financiare specifice (de exemplu, garanții, capitaluri proprii, riscuri valutare locale, precum și alte mecanisme de partajare a riscurilor) este motivată de necesitatea de a utiliza fondurile bugetare limitate disponibile cât mai eficient posibil, precum și de evaluarea conform căreia granturile nu sunt întotdeauna cel mai bun instrument pentru a dezvolta aceste tipuri de activități economice și pot eșua uneori în totalitate.

Se recomandă utilizarea instrumentelor financiare specifice atunci când participanții la piață, care pot include instituții financiare de dezvoltare, nu asigură finanțarea necesară în cuantumuri suficiente sau în termeni adecvați pentru proiecte altfel viabile din punct de vedere financiar, din cauza disfuncționalităților pieței.

Pe lângă abordarea deficiențelor pieței sau a situațiilor de investiții sub nivel optim, instrumentele financiare trebuie să furnizeze adiționalitate clar definită (valoare adăugată), precum și un efect de levier pentru fondurile bugetare ale UE, iar conceperea acestora trebuie să asigure alinierea intereselor Comisiei cu interesele partenerilor săi de punere în aplicare.

Pe baza celor de mai sus și a experiențelor practice ale membrilor platformei, platforma a selectat un număr de sectoare în care utilizarea sporită a instrumentelor financiare menționate mai sus ar trebui să fie explorată în continuare, de exemplu infrastructura, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM), agricultura, sectorul social. Deși tipul și nivelul sprijinului UE trebuie evaluat în funcție de fiecare proiect în parte, platforma a aprobat o serie de principii de bază privind cerințele minime, pragurile maxime de sprijin și mecanismele pentru a asigura alinierea intereselor Comisiei cu interesele instituției financiare eligibile de punere în aplicare.

Comisia susține eforturile platformei de a promova utilizarea în continuare a instrumentelor financiare. Întrucât instrumentele financiare respective sunt produse relativ complexe, conceperea acestora va fi atent adaptată la mediul de operare al fiecărei țări partenere.

De asemenea, Comisia va aplica principiul de bază al UE pentru instrumente financiare, și anume regula privind lipsa datoriilor contingente, care asigură că răspunderea financiară a UE care rezultă dintr-un instrument financiar nu poate depăși în niciun caz valoarea angajamentului bugetar relevant asumat în acest sens.

5. GUVERNANȚA VIITOARE A FACILITĂȚILOR DE FINANȚARE MIXTĂ ALE UE

Pentru a crește eficacitatea operațiunilor de finanțare mixtă în atingerea obiectivelor de politică privind reducerea sărăciei și dezvoltarea socio-economică, precum și eficiența gestionării acestora, inclusiv pentru a reducere costurile de tranzacție, platforma a convenit organizarea a 4 „cadre” de finanțare mixtă, în funcție de instrumentele de finanțare (FED - IEN - ICD - IPA). În același timp, pentru a putea aborda diferitele priorități strategice regionale, pentru a crește efectul de levier politic și pentru a utiliza în mod eficient operațiunile de finanțare mixtă pentru dialogul politic și pentru raportare, se propune desemnarea în fiecare cadru a unor „facilități” definite geografic.

Finanțarea va proveni în principal din programele regionale definite în cadrul diferitelor instrumente, în conformitate cu prioritățile și obiectivele prevăzute în documentele de programare, în dialog cu țările partenere și cu organizațiile regionale relevante. Acolo unde este necesar și adecvat, finanțarea ar putea proveni, de asemenea, din programele naționale/regionale specifice[2], în sprijinul priorităților și obiectivelor țărilor/regiunilor respective, astfel cum sunt definite în documentele de programare relevante. În cazul în care există un interes din partea statelor membre ale UE sau a altor donatori de a contribui la operațiunile de finanțare mixtă, acest lucru se va realiza prin intermediul unui fond specific/ unor fonduri specifice. Va exista o structură unică de guvernanță pentru fiecare cadru de finanțare mixtă, care guvernează fondurile Comisiei, precum și contribuțiile statelor membre ale UE sau ale altor donatori prin fonduri specifice. Cadrul respectiv se va aplica în toate regiunile, inclusiv în Africa. Bazându-se pe activitatea platformei UE de finanțare mixtă a cooperării externe (EUBEC), grupul operativ al Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) lucrează în continuare la simplificarea și îmbunătățirea structurii de guvernanță relevante.

Luarea deciziilor va fi organizată ca o structură pe 2 niveluri. Se vor emite avize cu privire la propunerile de proiecte la nivelul consiliului. Avizele respective vor fi pregătite printr-o evaluare la nivel tehnic.

Consiliile[3], prezidate de Comisie, includ SEAE și statele membre ale UE în calitate de membri cu drept de vot, precum și instituțiile financiare în calitate de observatori. Consiliile vor fi responsabile cu elaborarea avizelor privind fiecare operațiune de finanțare mixtă, cu consilierea instituțiilor participante, cu monitorizarea și revizuirea elaborării proiectelor, cu examinarea rezultatelor legate de proiect și cu monitorizarea portofoliului de proiecte aprobate, bazându-se, de asemenea, pe expertiza specifică a instituțiilor financiare, după caz, asigurând diviziunea muncii.

Evaluarea tehnică a propunerilor de proiecte va include reuniuni tehnice periodice prezidate de Comisie (implicând direcțiile generale relevante, după caz), cu participarea SEAE[4] și a instituțiilor financiare, în cadrul cărora se va discuta procesul de pregătire și vor evalua proiectele care urmează să fie prezentate consiliilor.

Formularul de cerere al proiectului în formă consolidată (și armonizată), dezvoltat în cadrul platformei, este deja în vigoare și contribuie la asigurarea unui proces de selecție a proiectelor bine structurat, transparent și eficient[5].

Secretariatul sprijină consiliul în toate sarcinile acestuia, sprijină organizarea de evenimente de comunicare și punerea în aplicare generală a strategiei de comunicare, organizează evaluarea propunerilor la nivel tehnic și este punctul de contact central pentru toate părțile implicate în cadrele de finanțare mixtă. Structura și funcționarea secretariatului vor trebui ajustate în funcție de noua structură generală și de procesul de luare a deciziilor; Comisia va asigura secretariatul fiecărui cadru de finanțare mixtă a UE, precum și facilitățile corespunzătoare și, eventual, va explora posibilitatea de a externaliza sarcini specifice.

Procesul de luare a deciziilor revizuit propus vizează raționalizarea, simplificarea și îmbunătățirea eficienței procesului de luare a deciziilor, precum și îndeplinirea noilor cerințe stabilite de regulamentul financiar, atunci când proiectele sunt puse în aplicare prin gestiune indirectă. Procesul de luare a deciziilor revizuit include: (i) o mai bună coordonare în etapa de început, care va asigura direcționarea resurselor către prioritățile identificate, (ii) o evaluare tehnică extinsă și consolidată pentru a îmbunătăți în continuare calitatea și pentru a facilita schimbul de experiență, bazându-se, după caz, pe expertiza specifică instituțiilor financiare, (iii) o mai mare flexibilitate, cu un timp de răspuns mai bun pentru evaluarea tehnică în funcție de complexitatea relativă a fiecărei propuneri și (iv) reducerea numărului de etape totale ale procesului. Odată ce o propunere este evaluată ca fiind matură din punct de vedere tehnic, instituția financiară promotoare[6] va fi în măsură să prezinte secretariatului un formular de cerere final revizuit în vederea transmiterii către consiliu.

În cazul cadrelor de finanțare mixtă gestionate de DEVCO, Comisia, SEAE și statele membre vor organiza un dialog (co-prezidat de SEAE și Comisie) privind orientările strategice și orientările generale cu țările beneficiare și organizațiile regionale relevante. Acest lucru poate fi realizat fie în cadrul forurilor de coordonare a politicilor regionale sau sub-regionale existente, fie, în cazul în care nu se identifică astfel de foruri adecvate, în cadrul unor reuniuni strategice specifice, în temeiul principiului responsabilizării specific cooperării pentru dezvoltare. În cazul CIBV, dialogul deja stabilit la nivel strategic care implică țările beneficiare trebuie să fie îmbunătățit în continuare prin promovarea „unor procese de pregătire unice la nivel de sector” pentru fiecare țară.

Angajarea societății civile la nivel de proiect este gestionată în prezent de instituțiile financiare, ca parte a proceselor de aprobare și de gestionare a proiectului, fie prin asigurarea faptului că inițiatorul proiectului se angajează în sensul efectuării unei consultări publice, fie direct. Rolul delegațiilor/unităților geografice ar trebui să fie de a colabora cu reprezentanții societății civile locale, în conformitate cu practica comună pentru alte modalități de punere în aplicare. De asemenea, Comisia își va intensifica în continuare eforturile pentru a facilita accesul la informație pentru organizațiile societății civile, inclusiv pentru organizațiile regionale, la nivelul facilităților. Reuniuni periodice cu organizațiile societății civile au fost organizate la Bruxelles în ceea ce privește finanțarea mixtă.

6. PREZENTAREA CONCLUZIILOR ȘI A RECOMANDĂRILOR

(1)        Pe baza experienței acumulate până în prezent, facilitățile de finanțare mixtă ale UE existente prezintă semne pozitive în ceea ce privește performanța în sprijinul politicilor externe ale UE.

(2)        Activitatea tehnică realizată până în prezent a condus la îmbunătățirea și armonizarea formularului de cerere de grant care trebuie să fie utilizat de diferitele facilități de finanțare mixtă din UE. Au fost elaborate orientări detaliate care să însoțească formularul de cerere cu scopul de a furniza informații și clarificări solicitanților cu privire la modalitatea de completare a formularului. A fost introdus în mod explicit aspectul sustenabilității datoriei și va fi urmărită revizuirea în curs a cadrului FMI.

(3)        Un noul cadru de referință privind rezultatele a fost creat și a fost inclus în noul formular de cerere (a se vedea mai sus).

Comisia salută eforturile platformei pentru asigurarea în continuare a unui proces de selecție a proiectelor bine structurat, transparent și eficient, cu procese contractuale eficiente și proceduri de monitorizare și de raportare orientate spre rezultate și adecvate, bazate în mod corespunzător pe cerințe legale relevante și actualizate, aliniate la prioritățile și obiectivele politicilor de cooperare externă ale UE.

În acest context, Comisia recunoaște progresele importante realizate în cadrul platformei prin dezvoltarea unor instrumente noi și armonizate pentru a fi utilizate în toate facilitățile de finanțare mixtă existente, cum ar fi formularul de cerere consolidat și orientările aferente.

(4)        S-au identificat domenii-cheie în care utilizarea sporită a instrumentelor financiare specifice va trebui explorată în continuare. Acestea se bazează pe relevanța lor practică și, de asemenea, pe semnalarea domeniilor în care ar trebui direcționate acțiunile viitoare în cadrul facilităților de finanțare mixtă:

- garanții, capitaluri proprii și alte instrumente de partajare a riscurilor pentru proiecte de infrastructură și MIMM;

- noi sectoare: garanții și mecanisme de partajare a riscurilor pentru sectorul agriculturii, sectorul social și alte sectoare.

Comisia susține recomandările platformei pentru cadrele de finanțare mixtă ale UE de a utiliza mai mult instrumentele financiare specifice, în special în sectorul infrastructurii, al microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM), al agriculturii și în sectorul social – luând în considerare în mod corespunzător mediile de operare din țările partenere și regula fără datorii contingente. Platforma va lucra îndeaproape cu partenerii de finanțare a dezvoltării pentru a aduce pe piață instrumente financiare inovatoare cu un puternic impact asupra dezvoltării.

 (5)       Platforma a concluzionat că ar trebui organizate 4 „cadre” de finanțare mixtă, în funcție de instrumentele de finanțare (FED - IEN - ICD - IPA). Concluziile operaționale referitoare la proiecte vor fi formulate în cadrul celor patru consilii relevante respective (consiliul FED – consiliul IEN – consiliul ICD – Comitetul director CIBV). Procesul de luare a deciziilor revizuit va contribui la raționalizarea, simplificarea și creșterea eficienței, precum și la îndeplinirea noilor cerințe stabilite de regulamentul financiar.

Comisia sprijină raționalizarea în continuare a facilităților de finanțare mixtă în patru cadre de finanțare mixtă, pentru a îmbunătăți eficacitatea operațiunilor de finanțare mixtă în vederea realizării obiectivelor de politică și a reducerii costurilor .

Comisia, în strânsă cooperare cu SEAE și cu statele membre ale UE, va depune eforturi pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și eficace a recomandărilor pentru o structură de guvernanță revizuită a facilităților de finanțare mixtă.

(6)        Implicarea instituțiilor financiare din afara Europei și, în special, a băncilor regionale pentru a acționa ca instituții financiare promotoare ar trebui examinată de către consiliul cadrului de finanțare mixtă relevant conform unei abordări specifice, pe baza valorii adăugate specifice a unui anumit proiect sau a unei anumite regiuni. De asemenea, acolo unde instituțiile financiare din afara Europei acționează deja în calitate de promotoare în cadrul anumitor facilități de finanțare mixtă, rolul acestora ar trebui menținut, sub rezerva îndeplinirii condițiilor legate de valoarea adăugată a acestora. Coordonarea și cooperarea între instituțiile financiare europene și cele din afara Europei prezintă o importanță critică în continuare și, din acest motiv, instituțiile financiare din afara Europei ar trebui invitate să participe la reuniunile relevante în calitate de observatori.

(7)        Participarea activă a statelor membre ale UE, a Parlamentului European, a SEAE și a serviciilor Comisiei, a unei game largi de instituții financiare publice, multilaterale și bilaterale, europene și din afara Europei, a fost esențială pentru succesul demonstrabil înregistrat până în prezent. Acesta a fost consolidat în continuare, de asemenea, de schimburile cu organizațiile societății civile și de sensibilizarea altor actori.

Comisia consideră că platforma UE și-a demonstrat în mod clar valoarea prin capacitatea de a reuni o gamă largă de părți interesate pentru a face schimb de experiență cu privire la toate aspectele legate de finanțare mixtă în domeniul cooperării externe. Comisia recomandă ca platforma europeană să se bazeze în continuare pe experiența și succesul înregistrat până în prezent și să continue activitatea privind aspecte specifice legate de finanțare mixtă în domeniul cooperării externe.

În cele din urmă, în conformitate cu planul de lucru prezentat de către Comisie și adoptat de grupul pentru politică, următoarele aspecte au fost identificate și sunt deja în discuție în 2014.

• Mobilizarea resurselor din sectorul privat

• Cele mai bune practici și oportunități în finanțarea combaterii schimbărilor climatice

[1] Pentru mai multe documente de lucru și rapoarte detaliate, a se consulta http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?Lang=RO, întrucât platforma este înregistrată ca grup de experți al Comisiei E02852.

[2] Precum și, într-o mai mică măsură, din programe tematice.

[3] În cazul CIBV, acesta se numește comitetul director, în care SEAE nu este implicat.

[4] În evaluarea tehnică a propunerilor de proiecte realizată de CIBV, SEAE nu este implicat

[5] În CIBV reflectând faptul că principalii solicitanți sunt țările beneficiare.

[6] Numai în cazul facilităților administrate de DEVCO.