52014DC0718

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru

1. Introducere

La 26 iunie 2012, UE a semnat un acord comercial (denumit în continuare „acordul”) cu Columbia și cu Peru. Acordul a fost aplicat provizoriu începând de la 1 martie 2013 pentru Peru și de la 1 august 2013 pentru Columbia[1].

De la începutul aplicării acordului, Comisia a prezentat Parlamentului și Consiliului informații cu privire la punerea sa în aplicare, în special în cursul reuniunilor grupului de monitorizare specific instituit de Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului European. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 19/2013[2], Comisia s-a angajat să prezinte un raport anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea, implementarea și îndeplinirea obligațiilor acordului și ale regulamentului.

Prezentul raport este primul de acest fel. În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulament, el este structurat în trei părți:

o evaluare generală a fluxurilor comerciale; informații privind activitățile diverselor organisme responsabile cu punerea în aplicare a acordului; informații privind activitățile de monitorizare prevăzute în regulament.

2. EVALUARE GENERALĂ: EVOLUȚIA SCHIMBURILOR COMERCIALE

2.1.        Metodologie

Analiza fluxurilor comerciale bilaterale se bazează pe datele referitoare la primul an de punere în aplicare a acordului. În ce privește Peru, au fost utilizate datele referitoare la anul calendaristic 2013, în timp ce, pentru Columbia, datele se referă la primele cinci luni de punere în aplicare provizorie a acordului (august 2013-decembrie 2013). În ambele cazuri, perioada a fost comparată cu aceeași perioadă a anului anterior.

Faptul că punerea în aplicare a acordului se află încă în stadiul său incipient și că lipsesc anumite date și cifre limitează posibilitatea de a desprinde concluzii cu privire la impactul acordului. Într-adevăr, este posibil să treacă un anumit timp înainte ca operatorii economici să se adapteze, astfel încât să poată beneficia pe deplin de oportunitățile comerciale suplimentare oferite de acordul comercial. În plus, este dificil ca schimbările înregistrate la nivelul fluxurilor comerciale să fie atribuite doar acordului, deoarece și alți factori influențează aceste cifre, precum fluctuațiile cererii și prețurile mondiale ale produselor de bază, care constituie o parte importantă a exporturilor peruane și columbiene.

În general, comerțul cu mărfuri specifice a înregistrat o tendință ascendentă, care a compensat ușor scăderea globală a fluxurilor comerciale generată de tendințele mondiale negative ale prețurilor produselor de bază și ale cererii din UE. Deși este prematur să se extrapoleze concluzii complete, cifrele arată că întreprinderile din anumite sectoare recurg din ce în ce mai des la acord.

2.2.        Evoluția fluxurilor comerciale cu Peru

În comparație cu anul care precede semnarea acordului, valoarea importurilor UE de produse provenind din Peru a scăzut cu 15,9 % (995 de milioane EUR) în 2013, în principal din cauza scăderii prețurilor internaționale ale produselor de bază.

În 2012, valoarea importurilor UE provenind din Peru a fost de 6,3 miliarde EUR (17,5 % din exporturile peruane). În 2013, această cifră era de 5,3 miliarde EUR (16,5 % din exporturile peruane), ceea ce reflectă evoluția menționată anterior.

UE a importat în principal materii prime (cuprul și zincul au reprezentat 29,9 % din totalul importurilor), a căror valoare a înregistrat o scădere semnificativă în comparație cu anul 2012 (- 15,7 %). Al doilea grup de produse (alimente și animale vii, reprezentând 36,8 % din totalul importurilor provenind din Peru) a înregistrat o scădere de 10,4 % în valoare față de anul precedent. Cu toate acestea, unele exporturi netradiționale din Peru (în principal cele din sectorul agroalimentar și cu o valoare adăugată mai mare) au crescut cu aproape 6 %. Produsele chimice și produsele pescărești au înregistrat, de asemenea, creșteri substanțiale (de 24,9 % și, respectiv, de 4 %).

Valoarea exporturilor UE a rămas constantă (crescând cu 0,16 %, respectiv cu 5,7 milioane EUR). UE este al treilea cel mai mare loc de origine pentru importurile din Peru (reprezentând aproximativ 13 % din totalul importurilor în 2013).

Principalele produse exportate de UE au fost utilajele și echipamentele de transport (55,5 % din total). Exporturile acestor produse au rămas relativ stabile (creștere de 0,16 %).

În 2013, balanța comercială a UE cu Peru a atins un deficit de 1 778 de milioane EUR (în 2012, deficitul a fost de 2 779 de milioane EUR). Această reducere corespunde tendinței înregistrate în perioada 2009-2013, în care rata medie anuală de creștere era de 13,5 % pentru importurile UE și de 23,7 % pentru exporturile UE.

2.3.        Evoluția fluxurilor comerciale cu Columbia

Analiza fluxurilor comerciale cu Columbia este afectată de faptul că acordul a fost aplicat doar începând cu data de 1 august 2013. În comparație cu perioada anterioară aplicării cu titlu provizoriu a acordului (august-decembrie 2012), valoarea globală a fluxurilor comerciale a rămas la niveluri similare.

În ceea ce privește valoarea schimburilor comerciale, Columbia rămâne primul partener al UE în cadrul Comunității Andine și cel de-al cincilea din America Latină.

Valoarea importurilor UE a crescut cu 4,2 % comparativ cu perioada precedentă, atingând un total de 3 596 de milioane EUR. În 2012, valoarea totală a mărfurilor columbiene exportate către UE a reprezentat 15,2 % din exporturile columbiene (7 098,8 milioane EUR din 46 720,1 milioane EUR). În 2013, această valoare a ajuns la 7 223,2 milioane EUR (15,8 % din totalul exporturilor columbiene).

Exporturile columbiene rămân concentrate asupra produselor de bază și a produselor agricole. Patru tipuri de produse reprezintă 87,2 % din totalul exporturilor către UE (uleiuri din petrol, cărbune, banane și cafea).

Valoarea exporturilor UE a scăzut cu 4 % în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, atingând un total de 2 328 de milioane EUR.

În 2012, UE a fost al treilea cel mai mare partener al Columbiei în ceea ce privește importurile (cu 12,6 % din totalul produselor importate în 2012, respectiv 5 657,9 milioane EUR din 45 025,8 milioane EUR). În 2013, această valoare a crescut până la 6 171,8 milioane EUR (13,4 % din totalul importurilor columbiene).

Exporturile UE sunt caracterizate printr-o diversificare a produselor finite, compuse în primul rând din mașini și aparatură mecanică (19 % din volumul total al exporturilor, în scădere cu 4,1 %), din produse farmaceutice (11,5 %, în creștere cu 8,5 %), din aeronave și părți de aeronave (11,8 %, în creștere cu 33,2 %), din mașini și echipamente electrice (7,4 %, în creștere cu 9,8 %), din vehicule (7,6 %, în creștere cu 9,8 %) și din aparate optice, fotografice, tehnice și medicale (5,8 %, în creștere cu 10,6 %).

În 2013, balanța comercială cu Columbia a atins un deficit de 1 782 de milioane EUR (în 2012, deficitul a fost de 3 064 de milioane EUR). Această situație trebuie examinată ținând cont de faptul că, în perioada 2009-2013, rata medie anuală de creștere era de 17,8 % pentru importurile UE și de 15,4 % pentru exporturile UE. Pe de altă parte, în 2013 importurile UE au scăzut cu 11,2 % în comparație cu 2012, în timp ce exporturile UE au crescut cu 5,7 %.

2.4.        Evoluția schimburilor comerciale cu mărfuri specifice

O examinare mai atentă a evoluției fluxurilor comerciale cu mărfuri specifice între UE și cele două țări andine arată că anumite sectoare au început să beneficieze de pe urma acordului.

În ceea ce privește Peru, au fost înregistrate variații notabile în perioada 2012-2013 pentru:

· banane proaspete: importurile totale au crescut de la 61 de milioane EUR la 85 de milioane EUR (+ 39,3 %);

· fructe comestibile: de la 408 milioane EUR la 527 de milioane EUR (+ 29,2 %);

· zahăr și produse zaharoase: de la 0,8 milioane EUR la 2,3 milioane EUR (+ 187,5 %);

· băuturi și băuturi spirtoase: de la 44 de milioane EUR la 71 de milioane EUR (+ 61,4 %).

În schimb, în ceea ce privește exporturile UE au fost înregistrate variații notabile pentru:

· cereale: de la 0,1 milioane EUR la 12,6 milioane EUR;

· vehicule pentru transport de persoane și de mărfuri: de la 308 milioane EUR la 351 de milioane EUR (+ 14%);

· produse farmaceutice: de la 104 milioane EUR la 140 de milioane EUR (+ 34,6 %).

Având în vedere că acordul cu Columbia este aplicat de mai puțin timp decât cel cu Peru, există mai puține date disponibile. Analiza de mai jos se bazează pe datele din perioada august-decembrie 2013 (comparativ cu aceeași perioadă a anului 2012).

În ceea ce privește importurile UE, în 2013 au fost înregistrate variații notabile pentru:

· zahăr din trestie de zahăr: importurile au crescut de la 1,4 milioane EUR la 3,4 milioane EUR (+ 147,5 %);

· tutun: de la 4,6 milioane EUR la 15,4 milioane EUR (+ 247,6 %);

· preparate sau conserve din ton: de la 2,5 milioane EUR la 2,8 milioane EUR (+ 9,2 %);

· flori tăiate: de la 5,1 milioane EUR la 5,4 milioane EUR (+ 4,4 %).

În schimb, în ceea ce privește exporturile UE au fost înregistrate variații notabile pentru:

· produse lactate: exporturile au crescut de la 0,7 milioane EUR la 1,7 milioane EUR (+ 136,5 %);

· șasiuri echipate cu motor, pentru vehicule: de la 0,8 milioane EUR la 4,5 milioane EUR (+ 467,4 %);

· vehicule cu motor cu piston cu aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel), cu capacitate cilindrică de peste 1 500 cm3, dar de maximum 2 500 cm3: de la 2,6 milioane EUR la 4,3 milioane EUR (+ 64,7 %).

2.5.        Utilizarea contingentelor tarifare

Acordul prevede o serie de contingente tarifare pentru ambele părți. Din analiza preliminară a utilizării contingentelor rezultă că există încă o marjă semnificativă pentru creșterea exporturilor UE în cadrul acestor contingente tarifare avantajoase.

Datele vamale colectate prin intermediul autorităților peruane indică faptul că, în 2013, doar două categorii de produse care fac obiectul unor contingente tarifare au înregistrat fluxuri comerciale semnificative (produsele din înghețată și produsele cu conținut ridicat de zahăr), deși au rămas cu mult sub contingentele tarifare atribuite.

Se pot desprinde concluzii asemănătoare pentru Columbia, în cazul căreia, în conformitate cu datele referitoare la perioada ianuarie-iunie 2014, doar două grupuri de produse au înregistrat exporturi semnificative provenind din UE (fructele și legumele și extractele de malț). Și în acest caz, utilizarea contingentelor tarifare s-a situat cu mult sub tonajul autorizat. Grupe de produse precum zerul, produsele lactate și preparatele din zahăr au înregistrat fluxuri comerciale minime, în timp ce altele (de exemplu, zahărul, laptele și smântâna din lapte, laptele acru și preparatele din înghețată) au înregistrat o utilizare nesemnificativă sau inexistentă a contingentelor tarifare disponibile.

Pe de altă parte, UE a deschis o serie de contingente tarifare importante pentru Peru și Columbia. În ce privește Peru, principalele contingente tarifare sunt repartizate între următoarele grupe de produse: porumb dulce, porumb, zahăr din trestie de zahăr, produse cu conținut ridicat de zahăr, pudră de cacao, rom, orez, carne de animale din specia bovine etc.

Conform datelor vamale ale UE pentru anul 2013, între martie 2013 și februarie 2014 au fost exploatate doar contingentele tarifare pentru zahărul din trestie de zahăr (epuizare totală a contingentului, 18 334 de tone[3]), pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr (2 tone dintr-un total de 10 000 de tone disponibile) și pentru porumb (58 de tone dintr-un total de 8 334 de tone disponibile). Datele pentru perioada martie-mai 2014 indică faptul că au fost utilizate contingentele tarifare pentru patru grupuri (porumb, porumb dulce, zahăr din trestie de zahăr și produse cu conținut ridicat de zahăr). Dintre acestea, Peru epuizase deja contingentul pentru zahărul din trestie de zahăr (22 660 de tone) la data de 6 mai 2014. Toate produsele rămase au înregistrat totuși fluxuri comerciale minime (o tonă pentru contingentul tarifar referitor la produsele cu conținut ridicat de zahăr).

În ceea ce privește Columbia, UE a deschis o serie de contingente tarifare pentru produse precum porumbul dulce, porumbul, zahărul din trestie de zahăr, iaurtul, romul, laptele și smântâna din lapte și produsele cu conținut ridicat de zahăr.

Conform datelor vamale ale UE, contingentele tarifare nu au fost utilizate în 2013. Datele pentru 2014 indică faptul că au fost utilizate contingente tarifare pentru două mari categorii (zahăr din trestie de zahăr și produse zaharoase). Din cele 63 860 de tone autorizate pentru produsele din zahăr din trestie de zahăr, 23 383 de tone au fost importate până la data de 8 iulie 2014. În ceea ce privește produsele zaharoase, până la 8 iulie 2014 au fost importate doar 105 tone dintr-un total de 20 600 de tone.

În general, utilizarea modestă a contingentelor tarifare indică faptul că este puțin probabil să aibă loc o perturbare pe piețele interne respective pentru aceste produse sensibile ca urmare a acordului.

2.6.        Servicii

Datele privind comerțul cu servicii sunt produse cu un decalaj mare de timp și sunt prezentate agregat, motiv pentru care este nerealist să se realizeze aceeași analiză parțială ca cea referitoare la comerțul cu mărfuri. În consecință, acest aspect va fi inclus în raportul anual de punere în aplicare de îndată ce vor fi disponibile date suficiente.

3.           Activitățile organismelor de punere în aplicare

Dispozițiile instituționale din acord prevăd instituirea unui comitet pentru comerț și a opt organisme specializate. Comitetul pentru comerț UE-Columbia/Peru reunit anual la nivel ministerial are un rol de supraveghere și se asigură că acordul funcționează corect. Primele reuniuni ale acestor organisme au avut loc în 2014 la Lima, în Peru (a se vedea mai jos).

Subcomitetul pentru agricultură – 5 februarie

Participanții au discutat despre evoluția comerțului și utilizarea contingentelor tarifare (în special despre aspecte legate de procedurile interne). S-a discutat și despre mecanismul de stabilizare pentru banane, datorită creșterii exporturilor peruane. Alte subiecte au vizat impozitarea băuturilor spirtoase (Peru și Columbia) și un acord de cooperare pentru produsele lactate (Columbia).

Subcomitetul privind barierele tehnice în calea comerțului – 5 februarie

Părțile au făcut schimb de informații privind sistemele lor de infrastructură de calitate. UE a prezentat o serie de motive de preocupare Columbiei (reglementările tehnice pentru sectorul automobilelor, procedurile de evaluare a conformității, etichetarea produselor textile, reglementările tehnice referitoare la băuturile alcoolice și politica în domeniul biocombustibililor) și Republicii Peru (legea privind promovarea unei alimentații sănătoase, întârzierile în înregistrarea produselor farmaceutice și a suplimentelor alimentare). Columbia și Peru și-au exprimat preocupările cu privire la cerința UE privind certificatele de origine pentru exporturile de pește și la restricțiile de utilizare a uleiului de palmier în anumite state membre.

Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă – 6 februarie

Părțile au convenit asupra listei de experți care ar putea fi convocați pentru a examina problemele care nu au fost abordate în mod satisfăcător în cursul consultărilor guvernamentale și și-au împărtășit experiențele în legătură cu mecanismele naționale de promovare a participării societății civile și a grupurilor angajate în punerea în aplicare a dispozițiilor acordului referitoare la comerț și la dezvoltarea durabilă (a se vedea, de asemenea, punctul 4 de mai jos).

Subcomitetul pentru proprietatea intelectuală – 11 februarie

În cadrul reuniunii s-a discutat despre indicațiile geografice și UE și-a exprimat interesul în legătură cu procedurile de recunoaștere simplificate. Columbia a prezentat un set complet de certificate de protecție a indicațiilor geografice ale UE în temeiul acordului și a transmis o listă de 18 noi indicații geografice, dintre care nouă se refereau la produse agricole, pe care UE le va evalua în conformitate cu acordul. Pentru restul indicațiilor geografice neagricole, UE a clarificat modul în care ar putea fi asigurată protecția acestora.

Peru a prezentat o listă de patru noi indicații geografice referitoare la produse agricole. Alte subiecte au vizat sistemele de executare ale părților, responsabilitatea prestatorilor intermediari de servicii, sistemul de la paragraful 6[4] din Acordul TRIPS, aderarea Republicii Peru și a Republicii Columbia la Protocolul de la Madrid[5], protecția artiștilor interpreți și brevetele din sectorul farmaceutic (Columbia).

Subcomitetul pentru achiziții publice – 31 martie

Părțile au discutat despre chestiuni bilaterale, iar Peru și Columbia au furnizat Uniunii Europene ultimele informații disponibile privind lista entităților guvernamentale. Părțile au convenit să facă schimb de informații privind participarea IMM-urilor la piețele străine de achiziții publice.

Subcomitetul pentru măsuri sanitare și fitosanitare – 1 aprilie

Subiectele discutate au inclus cerințele de import, verificările, măsurile legate de sănătatea animalelor și a plantelor, echivalența și asistența tehnică.

Subcomitetul pentru procedurile vamale, facilitarea comerțului și regulile de origine – 28-29 aprilie

Părțile au prezentat evoluțiile recente din legislațiile lor vamale. UE a subliniat importanța creării unui mediu vamal informatizat. Părțile au făcut schimb de experiență privind operatorii economici autorizați[6] și acordurile de recunoaștere reciprocă. În ceea ce privește regulile de origine, părțile au abordat tema certificării și a verificării originii preferențiale, precum și chestiunea transportului direct.

Subcomitetul pentru accesul pe piață – 15 mai

Părțile au făcut schimb de informații privind evoluția fluxurilor comerciale, constatând absența unor statistici fiabile pentru o perioadă îndelungată de timp. Părțile au discutat chestiuni bilaterale precum SGP+ (Peru) și politicile interne privind biocombustibilii și dezmembrarea camioanelor (Columbia).

Comitetul pentru comerț – 16 mai

Comitetul a examinat activitățile organismelor specializate și a discutat chestiuni legate de comerțul cu servicii. UE și-a exprimat preocupările cu privire la termenele pentru emiterea de vize de lucru în Peru, care ar putea afecta în mod negativ angajamentele asumate de Peru în cadrul părții din acord referitoare la comerțul cu servicii. De asemenea, părțile au discutat chestiuni referitoare la OMC și la Acordul de facilitare a comerțului, făcând schimb de informații privind negocierile lor în curs cu alte țări sau regiuni.

4.            Îndeplinirea obligațiilor în domeniul comerțului și al dezvoltării durabile

Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă

Prima reuniune a subcomitetului a avut loc la 7 februarie, în paralel cu o sesiune publică cu societatea civilă la care au participat în principal membri ai societății civile peruane și Grupul consultativ intern al UE. Discuțiile au inclus subiecte legate de muncă și de mediu, relevante pentru punerea în aplicare a titlului IX din acord, în legătură cu care au fost discutate domenii potențiale de monitorizare.

Părțile și-au exprimat angajamentul de a pune efectiv în aplicare titlul IX din acord. Columbia și Peru au prezentat aspectele organizatorice aplicabile ale ministerelor lor din domeniul muncii și al mediului, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește libertatea de asociere, dreptul la negociere colectivă și eliminarea muncii forțate, care au fost relevante și în contextul diferitelor măsuri incluse de Columbia și Peru în foile lor de parcurs prezentate Parlamentului European în 2012.

Părțile au discutat următoarele aspecte.

4.1.        Punerea în aplicare a dispozițiilor legate de muncă

UE a prezentat politicile și măsurile luate la nivelul UE pentru a promova libertatea de asociere, dreptul la negociere colectivă și protecția drepturilor copiilor (inclusiv prevenirea muncii copiilor). De asemenea, UE a furnizat informații cu privire la progresele realizate de statele membre în ceea ce privește ratificarea convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special a Convenției privind munca din domeniul maritim. UE a oferit informații și cu privire la deciziile Consiliului UE din 28 ianuarie 2014 de autorizare a statelor membre să ratifice convențiile OIM referitoare la produsele chimice și la lucrătorii casnici.

Peru a prezentat un raport cu privire la punerea în aplicare a obligațiilor care îi revin în temeiul titlului IX din acord și a oferit informații actualizate referitoare la următoarele domenii:

i. consolidarea sistemului de relații colective, inclusiv a sistemului de inspecție, crearea unei instituții naționale de inspecție a muncii și înăsprirea amenzilor aplicate;

promovarea drepturilor fundamentale stabilite de Organizația Internațională a Muncii (OIM), prin intermediul unor reglementări speciale pentru înregistrarea sindicatelor în sectorul construcțiilor, reglementarea arbitrajului facultativ, planuri de acțiune și strategii împotriva muncii copiilor și a muncii forțate, precum și aprobarea reglementărilor privind egalitatea de șanse pentru persoanele cu handicap; acțiuni și inspecții aprofundate pentru protecția drepturilor lucrătorilor și ratificarea convențiilor OIM.

Columbia a furnizat informații privind punerea în aplicare a titlului IX din acord, concentrându-se asupra următoarelor aspecte:

i. noua structură a Ministerului muncii și realizările înregistrate de aceasta;

căile și mecanismele existente pentru dialogul social; punerea în aplicare a libertății de asociere; punctele forte ale sistemelor de supraveghere existente; legislația adoptată pentru combaterea intermedierii ilegale; situația punerii în aplicare a convențiilor OIM.

Părțile au convenit să continue punerea în aplicare a dispozițiilor legate de muncă de la titlul IX, inclusiv ratificarea și punerea în aplicare a convențiilor OIM (respectiv Convenția privind lucrătorii casnici din 2011, ratificată ulterior de Columbia la 9 mai 2014). Părțile au convenit să continue schimbul de informații, în special în ceea ce privește măsurile împotriva muncii copiilor și a muncii forțate, precum și promovarea libertății de asociere și a negocierii colective.

Reuniunea a oferit ocazia de a întâlni reprezentanți ai biroului regional al OIM și de a discuta chestiuni precum negocierea și punerea în aplicare a acordurilor comerciale ale UE în general.

4.2.        Punerea în aplicare a dispozițiilor legate de mediu

Părțile au prezentat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor legate de mediu de la titlul IX. Peru a prezentat cadrul juridic și politic pentru chestiunile de mediu, axa strategică a managementului de mediu în Peru, programul național și sistemul național de acțiune pentru mediu. Peru a oferit informații și cu privire la sistemul național pentru evaluarea impactului asupra mediului și la serviciul național de certificare ecologică pentru investițiile durabile (SENACE).

Columbia a prezentat sistemul național în materie de mediu, principalele realizări și politici din cadrul Ministerului mediului și dezvoltării durabile și punerea în aplicare a acordurilor multilaterale în domeniul mediului, precum Convenția de la Basel, Convenția privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție (CITES), Protocolul de la Montreal, Convenția privind diversitatea biologică, Protocolul de la Cartagena și Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC).

UE a abordat liberalizarea bunurilor ecologice, subliniind inițiativa privind produsele ecologice prin care UE și 13 țări membre ale OMC s-au angajat să colaboreze pentru liberalizarea schimburilor comerciale de produse ecologice. UE a încurajat Columbia și Peru să se alăture inițiativei, în special în contextul Conferinței părților la CCONUSC care va fi organizată de Peru la Lima în noiembrie 2014, subliniind că ea ar putea garanta un acces mai bun și mai ieftin la bunuri și la tehnologii care protejează mediul.

UE și-a prezentat foaia de parcurs privind eficiența utilizării resurselor și metodologiile privind amprenta de mediu, cu 17 produse selectate pentru testarea-pilot începând din noiembrie 2013. Toate părțile interesate, inclusiv întreprinderile din Columbia și din Peru, se pot angaja să participe și să contribuie la aceste proiecte-pilot. Societățile care exportă către UE ar trebui să considere utilă participarea la acest exercițiu.

4.3.        Consultare națională și sesiuni ale subcomitetului cu societatea civilă

În cadrul reuniunii subcomitetului, părțile au discutat articolul 281 (mecanisme naționale) și punerea sa în aplicare. UE a afirmat că mecanismul grupului său consultativ intern ar fi similar cu cel utilizat pentru alte acorduri ale UE, iar Peru și Columbia și-au exprimat intenția de a utiliza organismele consultative naționale existente. Părțile au convenit asupra unor orientări pentru sesiunile publice care vor avea loc cu participarea societății civile.

În cursul sesiunii publice cu societatea civilă, membrii grupului consultativ intern al UE, împreună cu societatea civilă peruană, au subliniat importanța existenței unor structuri instituționalizate ale societății civile în cadrul acordului. De asemenea, participanții au subliniat necesitatea ca societatea civilă să fie în măsură să coopereze cu omologii săi în perioadele dintre sesiuni, pentru a asigura discuții mai productive în cursul sesiunilor publice.

4.4.        Domenii potențiale pentru acțiunile de monitorizare

Părțile au convenit să participe în continuare la punerea în aplicare a dispozițiilor legate de muncă de la titlul IX, inclusiv la ratificarea și la punerea în aplicare a convențiilor OIM. Părțile au convenit, de asemenea, să continue schimbul de informații, în special în ceea ce privește măsurile împotriva muncii copiilor și a muncii forțate, precum și promovarea libertății de asociere și a negocierii colective.

În ceea ce privește biodiversitatea, subcomitetul a discutat dispozițiile de la titlul IX și activitatea viitoare. S-a subliniat faptul că inițiativele de combatere a exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent, precum recentul regulament al UE privind lemnul[7], ar putea determina o creștere a oportunităților comerciale în sectorul lemnului și al produselor din lemn durabile.

Columbia a subliniat importanța reflectării mecanismelor sociale și de mediu pe piața aurului, în special în cadrul luptei împotriva mineritului ilegal. Printre domeniile potențiale pentru viitoarele discuții au fost semnalate, de asemenea, aspecte orizontale precum evaluările de impact și responsabilitatea socială a întreprinderilor.

5.           PUNEREA ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (UE) NR. 19/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DE APLICARE A CLAUZEI DE SALVGARDARE BILATERALĂ ȘI A MECANISMULUI DE STABILIZARE PENTRU BANANE

Regulamentul prevede posibilitatea de a iniția o anchetă de salvgardare sau de a introduce măsuri prealabile de supraveghere, în anumite condiții definite în regulament. În conformitate cu articolele 3 și 13 din regulament, Comisia monitorizează evoluția importurilor de banane din Columbia și din Peru. În cursul primului an de punere în aplicare a acordului, Comisia nu a inițiat și nu a primit nicio cerere de deschidere a unei anchete de salvgardare sau de introducere a unor măsuri de supraveghere prealabile.

5.1.        Evoluția exporturilor de banane columbiene și peruane

Rezultatele monitorizării din cursul primului an de punere în aplicare a acordului sunt prezentate pe scurt în cele ce urmează.

În 2013, importurile de banane din Peru au crescut în valoare cu 39,3 % în comparație cu anul 2012 (de la 61 de milioane EUR la 85 de milioane EUR). În ceea ce privește cantitatea, creșterea a fost de 39,7 % (de la 80 696 de tone în 2012 la 112 750 de tone în 2013). Această creștere s-a accentuat în lunile noiembrie și decembrie 2013, revenind la nivelurile obișnuite ale comerțului în lunile următoare (ianuarie-aprilie 2014).

În 2013, importurile de banane din Columbia au scăzut în valoare cu 0,6 % în comparație cu anul 2012 (de la 759 de milioane EUR în 2012 la 754 de milioane EUR în 2013). Tonajul total al importurilor a crescut cu 2,1 % (de la 1 134 567 de tone în 2012 la 1 158 755 de tone în 2013). Nivelurile comerciale au rămas relativ constante (în valoare și în cantitate) în primele luni ale anului 2014.

În ce privește Peru, importurile de banane au atins pragul de 78 750 de tone în noiembrie 2013. În conformitate cu dispozițiile mecanismului de stabilizare pentru banane [în special articolul 15 alineatele (2) și (3) din regulament], Comisia a analizat impactul importurilor în cauză asupra situației pieței bananelor din UE. Importurile originare din Peru au reprezentat doar 1,8 % din totalul importurilor de banane proaspete în UE, iar importurile provenind de la alți mari exportatori de banane către UE au rămas în conformitate cu tendințele prevăzute. În plus, comerțul cu ridicata mediu de banane proaspete pe piața UE nu a înregistrat modificări semnificative și nu există indicii care să arate că stabilitatea sau situația producătorilor din UE ar fi fost afectate de această creștere a exporturilor peruane. Pe baza acestei examinări, Comisia a ajuns la concluzia că suspendarea taxelor vamale preferențiale la importurile de banane originare din Peru nu este adecvată.

6.           Concluzie

După doar un an de punere în aplicare, este încă devreme pentru a efectua o evaluare concludentă a rezultatelor acordului privind fluxurile comerciale și de investiții. Deși nivelul general al comerțului pare să fi scăzut în ceea ce privește Peru, au existat o serie de creșteri substanțiale ale comerțului netradițional. Reducerea valorii comerciale s-a datorat probabil unor motive care nu sunt legate în mod direct de acord în sine, ci mai curând de scăderea prețurilor mondiale ale produselor de bază în 2013. Între timp, unele sectoare specifice, precum vinul, vehiculele, tutunul și produsele din trestie de zahăr au înregistrat creșteri importante. Pe de altă parte, datele referitoare la Columbia, disponibile doar pentru câteva luni, indică puține schimbări în ceea ce privește fluxurile comerciale, cu câteva excepții pozitive notabile descrise în raport. O mai mare utilizare a contingentelor tarifare disponibile reprezintă o importantă oportunitate încă neutilizată a acestui acord.

În ceea ce privește bananele, importurile din țările andine au rămas, în general, stabile, motiv pentru care orice suspendare a taxelor vamale preferențiale devine inutilă.

Prin urmare, atenția continuă să fie orientată spre asigurarea unei puneri în aplicare corespunzătoare a acordului, astfel încât întreprinderile să poată beneficia de oportunitățile comerciale care decurg din acesta. Unele probleme de punere în aplicare persistă, în special în ceea ce privește sănătatea animalelor și a plantelor și măsurile de igienă (sanitare și fitosanitare). Discuțiile referitoare la aceste chestiuni vor continua în contextul și în continuarea reuniunilor diferitelor subcomitete, în vederea identificării unor soluții reciproc acceptabile și realiste. În acest context, primul an de punere în aplicare a condus, în ansamblu, la o instaurare și la o funcționare satisfăcătoare a cadrului instituțional al acordului.

[1]               Acordul se aplică cu titlu provizoriu în UE până la ratificarea de către toate statele membre. Evoluția ratificării este postată pe site-ul Consiliului: http://www.consilium.europa.eu/policies/agreements/search-the-agreements-database?command=details&lang=en&aid=2011057&doclang=EN

[2]               Regulamentul (UE) nr. 19/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte.

[3]               Contingentul anual total ajustat în mod proporțional pentru cele 10 luni de aplicare a acordului comercial în 2013.

[4]               După ce va fi acceptat de două treimi din membrii OMC, acest paragraf va modifica Acordul TRIPS, pentru a permite membrilor OMC ale căror capacități în sectorul farmaceutic pentru produsul în cauză sunt insuficiente să importe medicamente brevetate fabricate în cadrul unor licențe obligatorii. http://www.wto.org/english/tratop_e/trips_e/public_health_e.htm

[5]               Un sistem internațional de înregistrare simultană a mărcilor în numeroase țări http://www.wipo.int/madrid/en/

[6]               Operatorii economici autorizați sunt operatori economici care au fost aprobați de către autoritățile vamale sau în numele acestora deoarece respectă o serie de cerințe (de exemplu, conformitatea, solvabilitatea, securitatea etc.) și care beneficiază, prin urmare, de diferitele simplificări și/sau facilități prevăzute în mod specific de legislațiile vamale respective ale UE și ale Republicilor Peru și Columbia.

[7]               Regulamentul (UE) nr. 995/2010.