This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014DC0510
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL AND THE COURT OF AUDITORS Consolidated annual accounts of the European Union 2013
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene, exercițiul financiar 2013
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene, exercițiul financiar 2013
/* COM/2014/0510 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene, exercițiul financiar 2013 /* COM/2014/0510 final */
Conturile anuale consolidate ale
Uniunii Europene, exercițiul financiar 2013 CUPRINS NOTĂ CARE ÎNSOȚEȘTE CONTURILE
CONSOLIDATE. 5 BUGETUL UE: DIN STADIUL DE ÎNTOCMIRE PÂNĂ LA STADIUL DE
DESCĂRCARE DE GESTIUNE 7 SITUAȚII
FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI NOTE EXPLICATIVE. 14 BILANȚUL 17 SITUAȚIA
PERFORMANȚEI FINANCIARE. 18 SITUAȚIA
FLUXURILOR DE NUMERAR. 19 SITUAȚIA
MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE. 20 NOTE LA SITUAȚIILE
FINANCIARE. 21 RAPOARTE AGREGATE
PRIVIND EXECUȚIA BUGETULUI UE ȘI NOTE EXPLICATIVE. 103 NOTĂ CARE ÎNSOȚEȘTE CONTURILE
CONSOLIDATE Conturile anuale consolidate ale
Uniunii Europene pentru exercițiul 2013 au fost pregătite pe baza
informațiilor prezentate de instituții și organisme în
conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din Regulamentul financiar, care se
aplică bugetului general al Uniunii Europene. Declar, prin prezenta, că
acestea au fost pregătite în conformitate cu Titlul IX din Regulamentul
financiar menționat anterior și cu principiile, normele și
metodele contabile stabilite în notele la situațiile financiare. Am obținut de la contabilii
acestor instituții și organisme, care au atestat corectitudinea
acestora, toate informațiile necesare pentru întocmirea situațiilor
financiare anuale care prezintă activele și pasivele Uniunii Europene
și execuția bugetară. Prin prezenta certific că, pe
baza acestor informații și pe baza verificărilor pe care le-am
considerat necesare pentru a valida conturile Comisiei Europene, am asigurarea
rezonabilă că aceste conturi prezintă în mod corect, în toate
aspectele materiale, poziția financiară, rezultatele,
operațiunile și fluxurile de numerar ale Uniunii Europene. [semnătură] Manfred Kraff Contabilul Comisiei 24 iulie 2014 BUGETUL UE: DIN STADIUL DE ÎNTOCMIRE
PÂNĂ LA STADIUL DE DESCĂRCARE DE GESTIUNE Conturile anuale consolidate ale
Uniunii Europene (UE) furnizează informații referitoare la
activitățile instituțiilor, ale agențiilor și ale
altor organisme ale UE dintr-o perspectivă bugetară și
contabilă bazată pe angajamente. Aceste conturi nu cuprind conturile
anuale ale statelor membre. 1.
BUGETUL ANUAL Bugetul UE finanțează un spectru
larg de politici și programe în cadrul UE. În conformitate cu
prioritățile stabilite de Parlamentul European și de Consiliu în
cadrul financiar multianual (CFM), Comisia Europeană (denumită în
continuare „Comisia”) derulează programe, activități și proiecte
specifice în domeniu. Acestea pot include diverse acțiuni: de la proiecte
de sprijinire a educației prin favorizarea mobilității
studenților și profesorilor, până la sprijin acordat
fermierilor, investiții productive menite să asigure crearea sau menținerea
locurilor de muncă,, ajutor pentru dezvoltare, proiecte ce vizează
îmbunătățirea mediului de lucru pentru lucrătorii din UE
sau consolidarea controlului la frontierele externe. Peste 90 % din bugetul UE
finanțează astfel de politici și activități ale UE.
Legătura directă dintre bugetul anual și politicile UE este
asigurată prin întocmirea bugetului pe activități (ABB).
Nomenclatorul bugetar pe activități permite atât identificarea
clară a domeniilor de politică ale UE, cât și a valorii totale a
resurselor alocate fiecăruia dintre aceste domenii. Domeniile de politică sunt
subdivizate în circa 200 de activități, dintre care peste 110 includ
rubrici bugetare de funcționare și sunt înscrise, prin urmare, în
nomenclatorul bugetar drept capitole bugetare. Aceste domenii de politică
sunt predominant operaționale, deoarece activitățile lor
principale sunt menite să fie în beneficiul părților terțe
din domeniul de activitate respectiv. Cu toate acestea, alte domenii de
politică, precum„Coordonare și consultanță juridică”
și „Buget”; sunt neoperaționale și asigură
funcționarea adecvată a Comisiei. Structura pe activități
oferă cadrul conceptual comun pentru stabilirea de priorități,
pentru planificare, întocmirea bugetului, monitorizare și raportare, cu
scopul principal de a îmbunătăți utilizarea economică,
eficientă și eficace a resurselor. Bugetul este întocmit de Comisie
și aprobat, în mod normal, la jumătatea lunii decembrie de către
Parlament și Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la
articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). 2.
CUM ESTE FINANȚATĂ UE ? Există două categorii
principale de finanțare de care beneficiază UE: venituri din resurse
proprii și venituri diverse. 2.1
Venituri din resurse proprii Veniturile din resurse proprii se
acumulează automat la UE în vederea finanțării bugetului
său, fără a fi necesară o decizie ulterioară a
autorităților naționale. Valoarea globală a resurselor
proprii necesare pentru finanțarea bugetului se stabilește prin
scăderea veniturilor diverse din cheltuielile totale. Valoarea totală
a resurselor proprii nu poate depăși 1,23 % din venitul
național brut (VNB) al UE. Resursele proprii pot fi împărțite în
resurse proprii tradiționale, resurse proprii bazate pe taxa pe valoarea
adăugată (TVA) și resurse bazate pe venitul
național brut (VNB). 2.2
Venituri diverse Veniturile diverse provenite din
activitățile UE reprezintă, în mod normal, mai puțin de 10
% din veniturile totale. Acestea sunt, de exemplu, amenzi aplicate în cazul
încălcării concurenței și ordine de recuperare emise
către debitori privați și publici privind gestionarea
proiectelor UE. Penalitățile cu titlu cominatoriu impuse de Curtea de
Justiție statelor membre care nu respectă o anumită
hotărâre intră, de asemenea, în această categorie. Orice datorie
neachitată la data scadentă dă naștere la dobânzi
penalizatoare. În cazul în care datoriile unor părți terțe,
altele decât statele membre, rămân scadente, Consiliul și Comisia pot
adopta decizii direct aplicabile prin care se impune obligația de
plată, în conformitate cu normele de procedură civilă din statul
pe teritoriul căruia trebuie să se efectueze executarea. Debitorii
rău platnici fac obiectul unor proceduri de colectare a creanțelor
lansate de Serviciul Juridic al Comisiei, care beneficiază de sprijinul
unor cabinete externe de avocatură. 3.
CUM SE GESTIONEAZĂ ȘI SE CHELTUIE BUGETUL
UE 3.1
Cheltuieli operaționale primare Cheltuielile operaționale ale UE
corespund diverselor rubrici ale cadrului financiar și iau forme diferite,
în funcție de modalitatea în care sunt plătiți și
gestionați banii. Pentru conturile din 2013, Comisia își
clasifică cheltuielile după cum urmează: gestiune centralizată directă: în
cadrul căreia bugetul este executat direct de serviciile Comisiei. gestiune centralizată indirectă:
în cazurile în care Comisia atribuie sarcini de execuție bugetară
organismelor de drept UE sau de drept național, precum agențiile UE. gestiune descentralizată: în cazurile
în care Comisia deleagă anumite sarcini de execuție bugetară
unor țări terțe. gestiune partajată: în cadrul acestei
metode de gestiune, sarcinile de execuție bugetară sunt delegate
statelor membre. Majoritatea cheltuielilor intră sub incidența
acestui mod de gestionare care vizează domenii precum cheltuielile agricole
și acțiunile structurale. gestiune în comun: în cadrul acestei
metode, Comisia încredințează anumite sarcini de execuție unei
organizații internaționale. Articolul 58 din noul Regulament
financiar care a revizuit parțial metodele de execuție bugetară
nu se aplică decât începând cu 1 ianuarie 2014. 3.2
Diverșii actori financiari din cadrul Comisiei Colegiul
comisarilor își asumă răspunderea
politică colectivă, dar practic nu exercită el însuși
competențele de execuție bugetară cu care a fost învestit. În
fiecare an, Colegiul deleagă aceste sarcini unor funcționari care
răspund în fața Colegiului și care acționează în
conformitate cu Regulamentul financiar și cu Statutul personalului.
Acești funcționari, de obicei directori generali și șefi de
serviciu, sunt cunoscuți ca fiind „ordonatori de credite delegați”.
La rândul lor, aceștia pot delega sarcinile de execuție bugetară
„ordonatorilor de credite subdelegați”. Responsabilitățile ordonatorilor de credite acoperă întregul proces
de gestionare, de la fixarea etapelor de lucru necesare pentru atingerea
obiectivelor de politică stabilite de instituție până la
gestionarea activităților lansate, atât
din punct de vedere operațional, cât și bugetar, inclusiv adoptarea
angajamentelor juridice, monitorizarea performanței, efectuarea
plăților și recuperarea fondurilor, dacă este cazul. Buna
gestiune financiară și responsabilitatea corespunzătoare sunt
asigurate în cadrul fiecărui serviciu prin separarea controlului gestiunii
(sub răspunderea ordonatorilor de credite) de auditul intern și prin
respectarea unor standarde de control intern clare (pe baza standardelor
internaționale), prin controale ex ante și ex post, prin audit intern
independent pe baza evaluării riscurilor și prin raportare
periodică privind activitățile către diverși comisari.
Fiecare ordonator de credite trebuie
să pregătească un raport anual de activitate (RAA) privind
activitățile pentru care este responsabil. În acest RAA, fiecare
ordonator de credite prezintă rezultatele politicii și asigurarea
rezonabilă pe care o poate avea că resursele alocate
activităților descrise în raportul său au fost folosite în
scopul prevăzut și în conformitate cu principiile bunei gestiuni
financiare și că procedurile de control puse în aplicare oferă
garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea
tranzacțiilor subiacente. În temeiul articolului 66 din Regulamentul
financiar, Comisia adoptă un rezumat al raportului (raport de
sinteză) privind RAA, opinia generală a auditorului intern, prin care
Comisia își asumă întreaga responsabilitate politică pentru
gestionarea bugetului UE în conformitate cu articolul 317 din TFUE. Acest
raport și raportul anual de activitate, sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/atwork/planning-and-preparing/synthesis-report/index_ro.htm Contabilul execută ordinele de plată și de recuperare întocmite de
ordonatorii de credite și este responsabil cu gestionarea trezoreriei,
stabilirea normelor și metodelor contabile, validarea sistemelor
contabile, ținerea contabilității și întocmirea conturilor
anuale ale instituției. În plus, contabilul trebuie să semneze
conturile anuale, declarând astfel că acestea prezintă în mod corect,
sub toate aspectele materiale, situația financiară, rezultatele
operațiunilor și fluxurile de numerar. 3.3
Angajamentul de a cheltui bugetul UE Înainte de încheierea unui angajament
juridic (de exemplu, un contract sau un acord de grant) cu o parte
terță, trebuie să existe o linie bugetară care să
autorizeze activitatea în cauză în bugetul anual. De asemenea, trebuie
să existe fonduri suficiente la linia bugetară pentru a acoperi
cheltuiala respectivă. Dacă sunt îndeplinite aceste condiții,
fondurile necesare trebuie să fie rezervate în buget prin intermediul unui
angajament bugetar efectuat în sistemul contabil și doar ulterior poate fi
încheiat un angajament juridic. Nu se pot cheltui bani din bugetul UE decât
dacă ordonatorul de credite adoptă un angajament bugetar și
numai după ce are loc această adoptare. Odată aprobat, angajamentul
bugetar este înregistrat în sistemul contabil bugetar, iar creditele sunt
consumate în mod corespunzător. Totuși, acest lucru nu
influențează situațiile financiare (sau Cartea mare), deoarece
nu s-a înregistrat încă nicio cheltuială. 3.4
Efectuarea unei plăți 3.4.1
Reguli generale Nu se poate efectua nicio plată
decât după ce ordonatorul de credite responsabil cu operațiunea în
cauză aprobă în prealabil un angajament bugetar. Odată plata
aprobată în sistemul contabil, următorul pas este efectuarea
viramentului în contul beneficiarului. Comisia efectuează plăți
de aproape 1,9 milioane pe an. Comisia participă la SWIFT (Societatea
pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale). 3.4.2
Prefinanțare, situații privind costurile
și eligibilitatea cheltuielilor Prefinanțarea reprezintă
plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar,
adică un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită
într-un număr de plăți pe o perioadă definită în
angajamentul juridic corespunzător. Fondul de trezorerie sau avansul fie
este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada definită în
angajamentul juridic, fie este rambursat - dacă beneficiarul nu are
cheltuieli eligibile, acesta are obligația de a restitui UE avansul de
prefinanțare. Astfel, prefinanțarea plătită nu este o
cheltuială definitivă până când nu sunt întrunite
condițiile relevante și astfel este înregistrată ca activ în
bilanțul UE în momentul în care este efectuată plata
inițială. Valoarea activului de prefinanțare este redusă
(integral sau parțial) prin acceptarea costurilor eligibile și a
sumelor restituite. La un anumit termen după plata
prefinanțării, organismul UE în cauză primește o cerere de
decont în vederea justificării modului în care beneficiarul a cheltuit
suma reprezentând prefinanțarea, în conformitate cu angajamentul juridic.
Frecvența primirii acestor cereri de decont este variabilă, în
funcție de tipul de acțiune care este finanțată și de
condiții, cererile nefiind primite neapărat la încheierea
exercițiului. Criteriile de eligibilitate sunt
definite în documentul de bază, în cererile de propuneri, în alte
documente informative pentru beneficiarii granturilor și/sau în clauzele
contractuale ale acordurilor de grant sau în decizia de acordare a grantului.
După ce au fost analizate, sumele eligibile sunt înregistrate drept
cheltuieli, iar beneficiarul este informat cu privire la eventualele sume
neeligibile. 4.
PROTECȚIA BUGETULUI UE:
CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI Regulamentul financiar și alte
dispoziții legislative aplicabile, în special cele referitoare la
agricultură și la politicile de coeziune, conferă dreptul de a
se verifica cheltuielile chiar și după mulți ani de la
efectuarea acestora. Atunci când sunt detectate erori, nereguli sau fraude, se
recurge la recuperări sau la corecții financiare. Detectarea
erorilor, a neregulilor sau a fraudelor și corecțiile acestora
reprezintă ultima etapă în funcționarea sistemelor de control
și sunt esențiale pentru a face dovada unei bune gestiuni financiare. În cazul granturilor, eligibilitatea
cheltuielilor imputate bugetului este verificată de serviciile relevante
ale UE sau, în cazul gestiunii partajate, de statele membre, pe baza
documentelor justificative stipulate în legislația aplicabilă sau în
condițiile de acordare a fiecărui grant. În vederea optimizării
relației dintre costuri și beneficii în cadrul sistemelor de control,
verificările documentelor justificative pentru cererile finale în cadrul
gestiunii centralizate directe tind să fie mai stricte decât cele efectuate
în cazul cererilor intermediare; astfel se pot detecta erori în
plățile intermediare care sunt corectate prin ajustarea
plății finale. Mai mult, UE și/sau statul membru au/are
obligația de a verifica probitatea documentelor justificative prin efectuarea
de verificări la sediul autorului cererii, în timpul punerii în aplicare a
acțiunii finanțate și/sau după încheierea acesteia (ex
post). În legislația aplicabilă sunt prevăzute diverse proceduri
pentru procesul de soluționare a erorilor, a neregulilor sau a fraudelor
detectate de Comisie și de către statele membre – nota 6 la
situațiile financiare conține informații mai detaliate. 5.
Activitățile de împrumut și de
creditare Uniunea Europeană este
autorizată, în baza unor acte care decurg din Tratatul UE, să adopte
programe de împrumut pentru a mobiliza resursele financiare necesare
furnizării de asistență financiară statelor membre și
statelor terțe. Comisia, acționând în numele UE, operează în
prezent trei programe principale, Mecanismul european de stabilizare
financiară (MESF), Balanța de plăți (BDP) și
Asistența macrofinanciară (AMF), în cadrul cărora poate să
acorde credite și să le finanțeze prin emiterea de instrumente
de creanță pe piețele de capital sau de la instituții
financiare. Întrucât fondurile obținute sunt operațiuni reciproce
(„back-to-back”), nu există niciun impact direct asupra bugetului UE; cu
toate acestea, din punct de vedere juridic, serviciul datoriei aferente
împrumuturilor rămâne obligația de UE. 6.
RAPORTARE FINANCIARĂ Conturile anuale ale UE sunt
alcătuite din două componente separate, dar interconectate: a)
situațiile financiare și b)
rapoartele privind execuția bugetară,
care oferă înregistrări în detaliu ale execuției bugetare. Conturile anuale sunt adoptate de
Comisie și prezentate Curții de Conturi Europene (denumită în
continuare „Curtea”) spre auditare și, în final, Parlamentului European
și Consiliului în cadrul procesului de descărcare de gestiune. În plus față de raportarea
anuală menționată anterior, se întocmesc și rapoarte lunare
privind execuția bugetară. 6.1
Situațiile financiare Este responsabilitatea contabilului
Comisiei să întocmească situațiile financiare ale UE și
să se asigure că acestea prezintă în mod corect, sub toate
aspectele materiale, poziția financiară, rezultatele operațiunilor
și fluxurile de numerar ale UE. Acestea sunt întocmite în conformitate cu
normele contabile ale UE, care se bazează pe Standardele
internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS). Pentru mai
multe informații, a se vedea nota 1 la situațiile financiare. 6.2
Conturile bugetare Este responsabilitatea contabilului
Comisiei să întocmească rapoartele privind execuția
bugetară, atât cele lunare, cât și cele anuale. Doar bugetul Comisiei
conține credite administrative și credite de funcționare.
Celelalte instituții au doar credite administrative. În plus, bugetul face
distincția între două tipuri de credite: credite nediferențiate
și credite diferențiate. Creditele nediferențiate sunt utilizate
pentru finanțarea operațiunilor anuale (care respectă principiul
anualității). Creditele diferențiate au fost introduse pentru a
reconcilia principiul anualității cu necesitatea de a gestiona
operațiuni multianuale. Acestea sunt destinate să acopere, în
principal, operațiuni multianuale. Creditele diferențiate se împart
în credite de angajament și credite de plată: – credite de angajament: acoperă costul total al obligațiilor juridice asumate
pentru exercițiul financiar în curs pentru operațiunile a căror
durată este de câțiva ani. Cu toate acestea, angajamentele bugetare
privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul mai multor
exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții
financiare, în tranșe anuale; – credite de plată: acoperă cheltuielile care provin din angajamente asumate în
exercițiul financiar curent și/sau în exerciții financiare
anterioare. Odată cu introducerea creditelor
diferențiate s-a creat un decalaj între angajamentele contractate și
plățile efectuate: acest decalaj, care corespunde angajamentelor
restante, reprezintă intervalul de timp dintre momentul în care au fost
încheiate angajamentele și cel în care au fost efectuate plățile
corespunzătoare. Aceste angajamente restante sunt cunoscute sub denumirea
de RAL („Reste à Liquider”). 7.
AUDIT ȘI DESCĂRCARE DE GESTIUNE 7.1
Audit Conturile anuale ale UE și
gestiunea resurselor sunt auditate de Curte, prin auditorul său extern,
care întocmește un raport anual pentru Parlamentul European și
Consiliu. Sarcina principală a Curții este de a efectua un audit
extern, independent al conturilor anuale ale UE. Printre activitățile
Curții se numără întocmirea: (1)
unui raport anual privind activitățile
finanțate din bugetul general, cu observații detaliate privind
conturile anuale și tranzacțiile subiacente; (2)
unui aviz, în baza auditurilor sale, care este
prezentat în raportul anual sub forma unei declarații de asigurare privind
(i) fiabilitatea conturilor și (ii) legalitatea și regularitatea
tranzacțiilor subiacente privind atât veniturile colectate de la
persoanele impozabile, cât și plățile efectuate către
beneficiarii finali; (3)
unor rapoarte speciale care prezintă
rezultatele auditului privind domenii specifice. 7.2
Descărcare de gestiune Etapa finală a ciclului bugetar
este descărcarea de gestiune a bugetului pentru un anumit exercițiu
financiar. La nivelul UE, Parlamentul European este autoritatea care
acordă descărcarea de gestiune. Aceasta înseamnă că, în
urma auditului și a încheierii conturilor anuale, este sarcina Consiliului
de a recomanda și apoi a Parlamentului European de a acorda descărcarea
de gestiune a Comisiei și a celorlalte organisme ale UE pentru
execuția bugetului UE privind un anumit exercițiu financiar.
Această decizie se bazează pe o examinare a conturilor anuale, a
raportului anual de evaluare al Comisiei, a raportului anual al Curții
și a răspunsurilor Comisiei, precum și pe întrebările
și cererile de informații suplimentare adresate Comisiei. Descărcarea de gestiune
constituie partea politică a controlului extern al execuției bugetare
și reprezintă decizia prin care Parlamentul European, acționând
pe baza recomandării Consiliului, „eliberează” Comisia (și alte
organisme UE) de răspunderea pe care o poartă privind gestionarea
unui buget dat, marcând astfel închiderea bugetului respectiv. Procedura
descărcării de gestiune poate avea unul din următoarele trei
rezultate: acordarea, amânarea sau refuzul descărcării de gestiune.
Din procedura anuală de descărcare bugetară din cadrul
Parlamentului European fac parte audierile comisarilor, cărora membrii
Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European le adresează
întrebări referitoare la domeniile de politică aflate în
responsabilitatea lor. Raportul privind descărcarea finală, în care
se solicită Comisiei adoptarea unor măsuri specifice, este adoptat în
plen. În cadrul Consiliului, recomandarea privind descărcarea de gestiune
este adoptată de Consiliul ECOFIN. Atât raportul Parlamentului European
privind descărcarea de gestiune, cât și recomandările
Consiliului privind descărcarea de gestiune fac obiectul unui raport anual
de monitorizare în care Comisia prezintă măsurile concrete pe care
le-a întreprins pentru a răspunde solicitărilor Parlamentului
European și recomandărilor Consiliului. UNIUNEA EUROPEANĂ EXERCIȚIUL FINANCIAR 2013 UNIUNEA EUROPEANĂ EXERCIȚIUL FINAANCIAR 2013 SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI
NOTE EXPLICATIVE* * Trebuie precizat faptul
că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, anumite date
financiare din următoarele tabele bugetare pot părea că nu
corespund. CUPRINS SITUAȚII FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI NOTE
EXPLICATIVE BILANȚUL 17 SITUAȚIA
PERFORMANȚEI FINANCIARE. 18 SITUAȚIA
FLUXURILOR DE NUMERAR. 19 SITUAȚIA
MODIFICĂRILOR ACTIVELOR NETE. 20 NOTE LA SITUAȚIILE
FINANCIARE. 21 1. POLITICI CONTABILE
SEMNIFICATIVE. 22 2. NOTE LA BILANȚUL
CONTABIL 35 3. NOTE LA SITUAȚIA
PERFORMANȚEI FINANCIARE. 58 4. NOTE LA SITUAȚIA
FLUXURILOR DE NUMERAR. 69 5. ACTIVE ȘI PASIVE
CONTINGENTE ȘI ALTE INFORMAȚII SEMNIFICATIVE. 70 6. PROTECȚIA BUGETULUI
UE. 74 7. MECANISME DE SPRIJIN
FINANCIAR. 81 8. GESTIONAREA RISCURILOR
FINANCIARE. 88 9. INFORMAȚII PRIVIND
PĂRȚILE AFILIATE. 96 10. EVENIMENTE DUPĂ DATA
BILANȚULUI 98 11. DOMENIUL DE APLICARE AL
CONSOLIDĂRII 99 BILANȚUL || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 ACTIVE IMOBILIZATE || || || Imobilizări necorporale || 2.1 || 237 || 188 Imobilizări corporale || 2.2 || 6 104 || 5 978 Investiții contabilizate prin metoda punerii în echivalență || 2.3 || 349 || 392 Active financiare || 2.4 || 59 844 || 62 311 Creanțe și sume recuperabile || 2.5 || 498 || 564 Prefinanțare || 2.6 || 38 072 || 44 505 || || 105 104 || 113 938 ACTIVE CIRCULANTE || || || Stocuri || 2.7 || 128 || 138 Active financiare || 2.8 || 5 571 || 1 981 Creanțe și sume recuperabile || 2.9 || 13 182 || 14 039 Prefinanțare || 2.10 || 21 367 || 13 238 Numerar și echivalente de numerar || 2.11 || 9 510 || 10 674 || || 49 758 || 40 070 TOTAL ACTIVE || || 154 862 || 154 008 || || || PASIVE IMOBILIZATE || || || Pensii și alte beneficii ale angajaților || 2.12 || (46 818) || (42 503) Provizioane || 2.13 || (1 323) || (1 258) Datorii financiare || 2.14 || (54 153) || (57 232) Alte pasive || 2.15 || (2 216) || (2 527) || || (104 510) || (103 520) PASIVE CURENTE || || || Provizioane || 2.16 || (545) || (806) Datorii financiare || 2.17 || (3 065) || (15) Obligații de plată || 2.18 || (92 594) || (90 083) || || (96 204) || (90 904) PASIVE TOTALE || || (200 714) || (194 424) || || || ACTIVE NETE || || (45 852) || (40 416) || || || Rezerve || 2.19 || 4 073 || 4 061 Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre* || 2.20 || (49 925) || (44 477) || || || ACTIVE NETE || || (45 852) || (40 416) * La 20
noiembrie 2013, Parlamentul European a adoptat un buget care prevede plata
datoriilor pe termen scurt ale UE din resursele proprii care urmează
să fie colectate de către statele membre sau solicitate acestora în 2014.
În plus, conform articolului 83 din Statutul funcționarilor
(Regulamentul nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 cu
modificările ulterioare), statele membre garantează în mod colectiv
finanțarea sistemului de pensii. SITUAȚIA PERFORMANȚEI FINANCIARE || || || milioane EUR || Notă || 2013 || 2012 VENITURI DIN EXPLOATARE || || || Venituri din resurse proprii și din contribuții || 3.1 || 141 241 || 130 919 Alte venituri din exploatare || 3.2 || 8 414 || 6 826 || || 149 655 || 137 745 CHELTUIELI DE FUNCȚIONARE || || || Cheltuieli administrative || 3.3 || (9 269) || (9 320) Cheltuieli de funcționare || 3.4 || (138 571) || (124 633) || || (147 840) || (133 953) EXCEDENT DIN ACTIVITĂȚILE DE EXPLOATARE || || 1 815 || 3 792 Venituri financiare || 3.5 || 2 038 || 2 157 Cheltuieli financiare || 3.6 || (2 045) || (1 942) Variația datoriei privind pensiile și alte beneficii ale angajaților || || (5 565) || (8 846) Cota de deficit net a întreprinderilor comune și a entităților asociate || 3.7 || (608) || (490) REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI || || (4 365) || (5 329) SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR || || || milioane EUR || Notă || 2013 || 2012 Rezultatul economic al exercițiului || || (4 365) || (5 329) Activități de exploatare || 4.2 || || Amortizare || || 48 || 39 Depreciere || || 401 || 405 (Creșterea)/scăderea creditelor || || 20 || (16 062) (Creșterea)/scăderea creanțelor și a sumelor recuperabile || || 923 || (4 837) (Creșterea)/scăderea prefinanțării || || (1 695) || (2 013) (Creșterea)/scăderea stocurilor || || 10 || (44) Creșterea/(scăderea) provizioanelor || || (196) || 299 Creșterea/(scăderea) datoriilor financiare || || (29) || 16 017 Creșterea /(scăderea) altor datorii || || (311) || 468 Creșterea/(scăderea) obligațiilor de plată || || 2 511 || (1 390) Excedentul bugetar din exercițiul precedent preluat ca venit nemonetar || || (1 023) || (1 497) Alte variații nemonetare || || (50) || 260 Creșterea/(scăderea) datoriei privind pensiile și beneficiile angajaților || || 4 315 || 7 668 || || || Activități de investiție || 4.3 || || (Creșterea)/scăderea imobilizărilor necorporale și corporale || || (624) || (1 390) (Creșterea)/scăderea investițiilor contabilizate prin metoda punerii în echivalență || || 43 || (18) (Creșterea)/scăderea activelor financiare disponibile pentru vânzare || || (1 142) || (837) || || || FLUXURI NETE DE NUMERAR || || (1 164) || (8 261) || || || Creșterea/(scăderea) netă a numerarului și a echivalentelor de numerar || || (1 164) || (8 261) Numerar și echivalente de numerar la începutul exercițiului || 2.11 || 10 674 || 18 935 Numerar și echivalente de numerar la încheierea exercițiului || 2.11 || 9 510 || 10 674 SITUAȚIA MODIFICĂRILOR ACTIVELOR
NETE || || || milioane EUR || Rezerve (A) || Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre (B) || Active nete=(A)+(B) || Rezerva de valoare justă || Alte rezerve || Excedent/(deficit) cumulat || Rezultatul economic al exercițiului SOLD LA 31.12.2011 || (108) || 3 716 || (35 669) || (1 789) || (33 850) Variația rezervei Fondului de garantare || - || 168 || (168) || - || 0 Modificări ale valorii juste || 258 || - || - || - || 258 Altele || - || 21 || (19) || - || 2 Alocarea rezultatului economic al exercițiului 2011 || - || 6 || (1 795) || 1 789 || 0 Rezultatul bugetar pe 2011 creditat statelor membre || - || - || (1 497) || - || (1 497) Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (5 329) || (5 329) SOLD LA 31.12.2012 || 150 || 3 911 || (39 148) || (5 329) || (40 416) Variația rezervei Fondului de garantare || - || 46 || (46) || - || 0 Modificări ale valorii juste || (51) || - || - || - || (51) Altele || - || 12 || (9) || - || 3 Alocarea rezultatului economic al exercițiului 2012 || - || 5 || (5 334) || 5 329 || 0 Rezultatul bugetar pe 2012 creditat statelor membre || - || - || (1 023) || - || (1 023) Rezultatul economic al exercițiului || - || - || - || (4 365) || (4 365) SOLD LA 31.12.2013 || 99 || 3 974 || (45 560) || (4 365) || (45 852) NOTE LA
SITUAȚIILE FINANCIARE 1.
POLITICI CONTABILE SEMNIFICATIVE 1.1.
TEMEIUL JURIDIC ȘI NORMELE CONTABILE Conturile UE sunt administrate în
conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele
financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a
Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298,
26.10.2012, p. 1), denumit în continuare „Regulamentul financiar”, precum
și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29
octombrie 2012 (JO L 362, 31.12.2012, p. 1) de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului financiar. În conformitate cu articolul 143
din Regulamentul financiar, UE își pregătește situațiile
financiare pe baza normelor privind contabilitatea pe bază de angajamente,
care se bazează la rândul lor pe Standardele internaționale de
contabilitate pentru sectorul public (IPSAS). Aceste norme contabile, adoptate
de contabilul Comisiei, trebuie aplicate de către toate instituțiile
și organismele UE care țin de domeniul consolidării, pentru a se
stabili un set uniform de norme contabile, de evaluare și de prezentare a
conturilor, în vederea armonizării procesului de întocmire a
situațiilor financiare și în vederea consolidării.
Contabilitatea se ține în euro, pentru fiecare an calendaristic. 1.2.
PRINCIPII CONTABILE Situațiile financiare au ca
obiectiv furnizarea de informații cu privire la situația financiară,
performanța și fluxurile de numerar ale unei entități, care
sunt utile unei game largi de utilizatori. Pentru UE, ca entitate publică,
obiectivele urmărite vizează mai precis furnizarea de informații
utile pentru procesul decizional și demonstrarea responsabilității
entității pentru resursele care îi sunt încredințate. Prezentul
document a fost elaborat ținându-se cont de aceste obiective. Considerentele generale (sau
principiile contabile) care trebuie urmate pentru întocmirea situațiilor
financiare sunt stabilite în norma contabilă nr. 2 a UE și sunt
aceleași cu cele descrise în IPSAS 1, și anume: prezentare
fidelă, contabilitate pe bază de angajamente, continuitatea
activităților, coerența prezentării, agregare, compensare
și informații comparative. Potrivit articolului 144 din
Regulamentul financiar, raportarea financiară trebuie să fie, din
punctul de vedere al caracteristicilor calitative, relevantă,
fiabilă, comparabilă și inteligibilă. Pregătirea situațiilor
financiare în conformitate cu normele și principiile menționate mai
sus necesită din partea conducerii efectuarea de estimări care
afectează sumele raportate corespunzătoare anumitor elemente din
bilanț și din situația performanței financiare, precum
și furnizarea de informații despre activele și pasivele
contingente. 1.3.
CONSOLIDARE DOMENIUL DE APLICARE AL CONSOLIDĂRII Situațiile financiare consolidate
ale UE includ toate entitățile controlate importante [și anume,
instituțiile UE (inclusiv Comisia) și agențiile UE],
entități asociate și întreprinderi comune. Sunt 52 de
entități controlate, 5 întreprinderi comune și 4
entități asociate. Lista completă a entităților
consolidate se găsește la nota 11.1 la conturile UE.
În comparație cu 2012, domeniul consolidării s-a extins cu 1 entitate
controlată (o agenție). Impactul acestor adăugiri asupra
situațiilor financiare consolidate nu este semnificativ. ENTITĂȚI CONTROLATE Decizia de a include o entitate în
domeniul de aplicare al consolidării are la bază conceptul de
control. Entitățile controlate sunt toate entitățile în
cazul cărora UE are, în mod direct sau indirect, competența de a
conduce politicile financiare și de funcționare, pentru a putea
beneficia de activitățile acestora. Această competență
trebuie să poată fi exercitată imediat. Entitățile controlate
sunt consolidate integral. Consolidarea începe la data primului control și
se încheie atunci când nu mai au loc astfel de controale. Indicatorii de control cei mai
obișnuiți în cadrul UE sunt: instituirea entității prin
tratatele fondatoare sau legislația secundară, finanțarea
entității de la bugetul general, existența unor drepturi de vot
în organismele de conducere, auditul efectuat de Curte și descărcarea
de gestiune acordată de către Parlamentul European. Este evident
că este necesar să se efectueze o evaluare în cazul fiecărei
entități pentru a se decide dacă unul sau toate criteriile
prezentate mai sus sunt suficiente pentru declanșarea unui control. În cadrul acestei abordări,
instituțiile (cu excepția Băncii Centrale Europene - BCE)
și agențiile UE (cu excepția agențiilor din cadrul fostului
pilon al II-lea) sunt considerate ca fiind sub controlul exclusiv al UE și
sunt, prin urmare, incluse în domeniul de aplicare a consolidării. Mai
mult, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO)
aflată în lichidare este, de asemenea, considerată o entitate
controlată. Toate tranzacțiile semnificative
inter-societăți și soldurile între entitățile
controlate ale UE sunt eliminate, în timp ce câștigurile și
pierderile nerealizate în tranzacțiile inter-entități nu sunt
semnificative și, prin urmare, nu au fost eliminate. ÎNTREPRINDERI COMUNE O întreprindere comună este un
aranjament contractual prin care UE și una sau mai multe părți
("participanții") întreprind o activitate economică
supusă controlului în comun. Controlul în comun reprezintă
împărțirea în temeiul unui acord contractual, în mod direct sau
indirect, a controlului asupra unei activități care reprezintă
un potențial de serviciu. Participațiile în întreprinderi
comune sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență, fiind
înregistrate inițial la costuri. Dobânda UE la profitul
entităților sale controlate în comun este înregistrată în
situația performanței financiare, iar dobânda sa la modificările
rezervelor este înregistrată la rezerve. Costul inițial plus toate
modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor economice
și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau
valoarea contabilă a întreprinderii comune în situațiile financiare
la data bilanțului. Câștigurile și pierderile
necontabilizate din tranzacțiile dintre UE și entitățile
sale controlate în comun nu sunt semnificative și, prin urmare, nu au fost
eliminate. Politicile contabile ale întreprinderilor comune pot să difere
de cele adoptate de UE pentru tranzacții și evenimente similare în
împrejurări asemănătoare. ENTITĂȚI ASOCIATE Entitățile asociate sunt
entități asupra cărora UE are, în mod direct sau indirect, o
influență semnificativă, dar pe care nu le controlează. Se
consideră că există o influență semnificativă în
cazul în care UE deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 20 %
din drepturile de vot. Participațiile în
entitățile asociate sunt contabilizate prin metoda punerii în
echivalență, fiind înregistrate inițial la costuri. Partea UE
din profitul entităților asociate acesteia este înregistrată în
situația performanței financiare, iar cota modificărilor
rezervelor este înregistrată la rezerve. Costul inițial plus toate
modificările (contribuțiile viitoare, cota rezultatelor economice
și modificările rezervelor, deprecierile și dividendele) dau
valoarea contabilă a entității asociate în situațiile
financiare la data bilanțului. Distribuțiile primite de la o entitate
asociată reduc valoarea contabilă a activelor. Câștigurile
și pierderile nerealizate din tranzacțiile dintre UE și
entitățile asociate ale acesteia nu sunt semnificative și, prin
urmare, nu au fost eliminate. Politicile contabile ale
entităților asociate pot să difere de cele adoptate de UE pentru
tranzacții și evenimente similare în împrejurări
asemănătoare. În cazurile în care UE deține cel puțin 20 %
din fondul de capital de investiții, aceasta nu caută să
exercite o influență semnificativă. Prin urmare, astfel de
fonduri sunt tratate ca instrumente financiare și incluse în categoria
activelor financiare disponibile pentru vânzare. ENTITĂȚI NECONSOLIDATE ALE
CĂROR FONDURI SUNT GESTIONATE DE CĂTRE COMISIE Fondurile aferente sistemului comun de
asigurări de sănătate pentru personalul UE, Fondul european de
dezvoltare și Fondul de garantare al participanților sunt gestionate
de către Comisie în numele acestora, dar, întrucât aceste
entități nu sunt controlate de UE, nu sunt, prin urmare, consolidate
în situațiile financiare ale acesteia; pentru detalii suplimentare privind
sumele în cauză, a se vedea nota 11.2 la
conturile UE. 1.4.
BAZA DE ÎNTOCMIRE 1.4.1. Monedă
și baza conversiei Moneda
funcțională și de raportare Situațiile financiare sunt
prezentate în milioane de euro, euro fiind moneda funcțională și
de raportare a UE. Tranzacții și
solduri Tranzacțiile valutare sunt
convertite în euro utilizându-se cursurile de schimb în vigoare la data
efectuării tranzacțiilor. Câștigurile și pierderile din
diferențe de schimb valutar ca urmare a decontării tranzacțiilor
în valută și a conversiei la cursurile de schimb de la sfârșitul
exercițiului a elementelor monetare de activ și pasiv denominate în
valută sunt înregistrate în situația performanței financiare. Se aplică diferite metode de
conversie imobilizărilor corporale și necorporale, care își
păstrează valoarea în euro la cursul în vigoare la data când au fost
cumpărate. Soldurile de la încheierea
exercițiului ale elementelor monetare de active și pasive denominate
în valută sunt convertite în euro pe baza cursurilor de schimb în vigoare
la 31 decembrie: Cursurile de schimb ale euro Moneda || 31.12.2013 || 31.12.2012 || Moneda || 31.12.2013 || 31.12.2012 BGN || 1.9558 || 1.9558 || LTL || 3.4528 || 3.4528 CZK || 27.4270 || 25.1510 || PLN || 4.1543 || 4.0740 DKK || 7.4593 || 7.4610 || RON || 4.4710 || 4.4445 GBP || 0.8337 || 0.8161 || SEK || 8.8591 || 8.5820 HRK || 7.6265 || 7.5575 || CHF || 1.2276 || 1.2072 HUF || 297.0400 || 292.3000 || JPY || 144.7200 || 113.6100 LVL || 0.7028 || 0.6977 || USD || 1.3791 || 1.3194 Modificările
valorii juste a instrumentelor financiare monetare denominate în valută
și clasificate ca disponibile pentru vânzare care sunt legate de o
diferență de conversie sunt înregistrate în situația
performanței financiare. Diferențele de conversie ale activelor
și pasivelor financiare nemonetare deținute la valoare justă
prin profit sau pierderi sunt înregistrate în situația performanței
financiare. Diferențele de conversie ale instrumentelor financiare
nemonetare clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt incluse în rezerva de
valoare justă. 1.4.2.
Utilizarea
estimărilor În conformitate cu IPSAS și cu
principiile contabile general acceptate, situațiile financiare includ
neapărat sume bazate pe estimări și ipoteze ale conducerii pe
baza celor mai fiabile informații disponibile. Estimările
semnificative includ, dar fără a se limita la acestea, sumele pentru
datorii privind beneficiile angajaților, provizioane, riscul financiar al
stocurilor și al creanțelor, veniturile și cheltuielile
înregistrate în avans, activele și pasivele contingente și gradul de
depreciere a imobilizărilor necorporale și corporale. Rezultatele efective pot fi diferite față de estimări.
Modificările estimărilor se reflectă în perioada în care devin
cunoscute. 1.5.
BILANȚ 1.5.1. Imobilizări
necorporale Licențele de programe informatice
achiziționate sunt înregistrate pe baza costurilor istorice minus
amortizarea acumulată și pierderile din depreciere acumulate.
Activele sunt amortizate conform metodei liniare pe durata lor de viață
utilă estimată. Durata de viață estimată a
imobilizărilor necorporale depinde de durata de viață
economică specifică sau de durata legală de viață a
acestora determinată printr-un acord. Imobilizările necorporale
dezvoltate intern sunt capitalizate atunci când sunt îndeplinite criteriile
relevante ale normelor contabile ale UE. Costurile capitalizabile includ toate
costurile atribuibile direct necesare creării, producerii și
pregătirii activelor pentru a fi capabile să funcționeze conform
modului prevăzut de conducere. Costurile asociate activităților
de cercetare, costurile de dezvoltare necapitalizabile și costurile de
întreținere sunt înregistrate drept cheltuieli pe măsură ce sunt
suportate. 1.5.2. Imobilizări
corporale Toate imobilizările corporale
sunt înregistrate pe baza costului istoric minus amortizarea acumulată
și pierderile din depreciere acumulate. Costul istoric include cheltuieli
atribuibile direct achiziționării sau construirii activului. Costurile ulterioare sunt incluse în
valoarea contabilă a activului sau înregistrate ca activ separat,
după caz, doar atunci când este probabil că viitoarele beneficii
economice sau potențialul de serviciu asociat cu elementul respectiv vor
intra în UE și când costul elementului poate fi evaluat în mod fiabil.
Costurile de reparație și întreținere sunt înregistrate drept
cheltuieli în situația performanței financiare în perioada
financiară în care sunt efectuate. Terenurile și operele de
artă nu sunt amortizate deoarece se presupune că au o viață
utilă nedeterminată. Activele în construcție nu sunt amortizate
deoarece nu sunt încă date în folosință. Amortizarea altor
active este calculată utilizând metoda amortizării liniare pentru
alocarea costurilor la valorile reziduale pe durata lor de viață
utilă estimată, după cum urmează: Tipul activului || Rata amortizării prin metoda liniară Clădiri || 4 % Instalații, mașini și utilaje || 10 %-25 % Mobilier || 10 %-25 % Instalații fixe și accesorii || 10 %-33 % Mijloace de transport || 25 % Echipamente informatice || 25 % Alte imobilizări corporale || 10 %-33 % Câștigurile sau pierderile din
cesionări sunt determinate prin compararea încasărilor după
scăderea cheltuielilor de vânzare cu valoarea contabilă a activului
cesionat și sunt incluse în situația performanței financiare. Contracte de leasing Leasingurile de imobilizări
corporale, în care UE are practic toate riscurile și avantajele aferente
dreptului de proprietate, sunt clasificate drept contracte de leasing
financiar. Contractele de leasing financiar sunt capitalizate la începutul leasingului
la cea mai mică din următoarele două valori: valoarea justă
a activului oferit prin leasing și valoarea prezentă a ratelor minime
de leasing. Fiecare rată de leasing este compusă din soldul pasivului
și cheltuielile de finanțare pentru a se ajunge la o rată constantă
pe soldul restant de finanțare. Obligațiile provenite din închirieri,
după scăderea cheltuielilor de finanțare, sunt incluse în alte
pasive (imobilizate sau curente). Dobânda costurilor de finanțare este
inclusă drept cheltuială în situația performanței
financiare pe perioada de leasing pentru a produce o rată constantă a
dobânzii periodice pe soldul restant al datoriei pentru fiecare perioadă.
Activele deținute prin contracte de leasing financiar sunt amortizate pe
perioada mai scurtă dintre durata de viață utilă a
activelor și durata leasingului. Contractele de leasing prin care
locatorul reține o parte importantă a riscurilor și a
avantajelor aferente dreptului de proprietate sunt clasificate ca leasinguri
operaționale. Plățile efectuate în cadrul leasingurilor
operaționale sunt înregistrate drept cheltuieli în situația
performanței financiare conform metodei liniare pe toată durata
leasingului. 1.5.3. Deprecierea
activelor nefinanciare Activele care au o durată de
viață utilă nedeterminată nu sunt amortizate/depreciate
și sunt supuse anual unui test de depreciere. Activele supuse
amortizării/deprecierii sunt examinate cu privire la depreciere de fiecare
dată când evenimente sau schimbări de împrejurare indică
posibilitatea nerecuperării valorii contabile. O pierdere din depreciere
este înregistrată la valoarea cu care valoarea contabilă a activului
depășește valoarea recuperabilă. Valoarea recuperabilă
este suma mai mare dintre valoarea justă a unui activ minus costurile
generate de vânzare și valoarea în folosință. Valorile reziduale și duratele de viață utilă ale
imobilizărilor corporale și necorporale sunt revizuite și
ajustate, dacă este cazul, cel puțin o dată pe an. Valoarea
contabilă a unui activ este redusă imediat la valoarea
recuperabilă a acestuia dacă valoarea sa contabilă este mai mare
decât valoarea recuperabilă estimată. Dacă motivele deprecierii
înregistrate în anii precedenți nu mai sunt valabile, pierderile din
deprecieri se stornează corespunzător. 1.5.4. Investiții Participațiile în entități asociate
și întreprinderi comune Participațiile în
entități asociate și întreprinderi comune sunt contabilizate
utilizând metoda punerii în echivalență. Costurile capitalurilor
proprii sunt ajustate pentru a reflecta rata creșterilor sau a reducerilor
în active nete ale entităților asociate și întreprinderilor
comune atribuibile UE după înregistrarea inițială. Dacă
sunt indicii de depreciere, sunt reduse la valoarea recuperabilă mai
scăzută, dacă este nevoie. Valoarea recuperabilă este
determinată astfel cum se descrie la punctul 1.5.3.
Dacă motivul deprecierii încetează la o dată ulterioară,
pierderea din depreciere se stornează la valoarea contabilă care ar
fi fost stabilită dacă nu ar fi fost înregistrate pierderi prin
depreciere. Investiții în fonduri cu capital de risc Investițiile în fonduri cu
capital de risc sunt clasificate drept active disponibile pentru vânzare (a se
vedea punctul 1.5.5) și, în
consecință, trebuie contabilizate la valoarea justă, cu
câștigurile și pierderile care rezultă din modificările
valorii juste (inclusiv diferențele de conversie) înregistrate în rezerva
de valoare justă. Deoarece nu au un preț de
piață cotat pe o piață activă, investițiile în
fondurile cu capital de risc sunt evaluate linie cu linie la suma mai mică
dintre cost sau valoarea netă aferentă activelor („VNA”).
Câștigurile nerealizate care rezultă din evaluarea la valoarea
justă sunt contabilizate prin rezerve, iar pierderile nerealizate sunt
evaluate din punctul de vedere al deprecierii pentru a determina dacă sunt
înregistrate în situația performanței financiare ca pierderi din
depreciere sau ca modificări ale rezervei de valoare justă. 1.5.5. Active
financiare Clasificare Activele financiare ale UE sunt
clasificate în următoarele categorii: active financiare la valoarea justă
prin profit sau pierderi, împrumuturi și creanțe, investiții
păstrate până la scadență și active financiare
disponibile pentru vânzare. Clasificarea instrumentelor financiare este
determinată la înregistrarea inițială și reevaluată la
fiecare dată a bilanțului. (i)
Active financiare la valoarea justă prin
profit sau pierdere Un activ financiar este clasificat în
această categorie dacă este achiziționat în principal în scopul
vinderii pe termen scurt sau dacă este desemnat astfel de UE.
Instrumentele derivate sunt, de asemenea, plasate în această categorie.
Activele din această categorie sunt clasificate drept active circulante
dacă se prevede lichidarea acestora în termen de 12 luni de la data
bilanțului. În acest exercițiu financiar, UE nu a deținut niciun
activ financiar în această categorie. (ii) Împrumuturi și creanțe Împrumuturile și creanțele
sunt active financiare nederivate cu rate fixe sau determinabile care nu sunt
cotate pe o piață activă. Acestea apar atunci când UE oferă
bani, produse sau servicii în mod direct unui debitor fără
intenția de a tranzacționa creanța. Ele sunt incluse în activele
imobilizate, cu excepția celor scadente în termen de 12 luni de la
data bilanțului. (iii) Investiții
păstrate până la scadență Investițiile păstrate
până la scadență sunt active financiare nederivate cu rate fixe
sau determinabile și scadențe fixe pe care UE intenționează
și poate să le păstreze până la scadență. În
acest exercițiu financiar, UE nu a deținut nicio investiție în
această categorie. (iv) Active
financiare disponibile pentru vânzare Activele financiare disponibile pentru
vânzare sunt instrumente nederivate care fie sunt desemnate în această
categorie, fie nu sunt clasificate în niciuna dintre celelalte categorii.
Acestea sunt clasificate ca active circulante sau active imobilizate în
funcție de perioada de timp în care UE intenționează să le
utilizeze, care este, de obicei, scadența reziduală la data
bilanțului. Investițiile în entități neconsolidate și
alte investiții în capitaluri proprii (de ex. operațiunile cu capital
de risc) care nu sunt contabilizate cu ajutorul metodei punerii în
echivalență sunt clasificate, de asemenea, ca active financiare
disponibile pentru vânzare. Înregistrare și evaluare inițiale Achizițiile și
vânzările de active financiare la valoarea justă prin profit sau
pierderi, păstrate până la scadență și disponibile
pentru vânzare sunt înregistrate la data tranzacției, data la care UE se
angajează să achiziționeze sau să vândă activul.
Împrumuturile sunt înregistrate atunci când se avansează
lichidități debitorilor. Instrumentele financiare sunt înregistrate
inițial la valoarea justă. Pentru toate activele financiare
neînregistrate la valoarea justă prin profit sau pierdere, costurile
tranzacțiilor sunt adăugate la valoarea justă în înregistrarea
inițială. Activele financiare înregistrate la valoarea justă
prin profit sau pierderi sunt înregistrate inițial la valoarea justă
și costurile tranzacției sunt incluse drept cheltuieli în
situația performanței financiare. Valoarea justă a unui activ financiar
la înregistrarea inițială reprezintă în mod normal prețul
tranzacției (adică valoarea justă a contraprestației
primite). Totuși, atunci când se acordă un împrumut pe termen lung
fără dobândă sau cu o dobândă sub condițiile
pieței, valoarea sa justă poate fi estimată ca fiind valoarea
actualizată a tuturor intrărilor viitoare de fonduri calculate
folosind rata dobânzii prevalente pe piață pentru un instrument
similar cu un rating de credit asemănător. Împrumuturile acordate din fonduri
împrumutate sunt evaluate la valoarea lor nominală, care este
considerată a fi valoarea justă a împrumutului. Logica acestui
raționament este următoarea: – „Mediul de piață” pentru activitățile de creditare
ale UE este foarte specific și diferit de piața de capital utilizată
pentru a emite obligațiuni comerciale sau guvernamentale. Întrucât pe
aceste piețe creditorii au posibilitatea de a alege investiții
alternative, această posibilitate se resimte în prețurile de pe
piață. Totuși, această posibilitate de a alege investiții
alternative nu există pentru UE, care nu poate investi bani pe
piețele de capital; aceasta doar împrumută fonduri în vederea
creditării la aceeași rată a dobânzii. Aceasta înseamnă
că UE nu dispune de opțiuni alternative de creditare sau de
investiții pentru sumele împrumutate. Astfel, nu există niciun cost
de oportunitate și, prin urmare, nicio bază de comparație cu
ratele de pe piață. De fapt, operațiunea UE de creditare în sine
reprezintă piața. În esență, deoarece opțiunea „costul
de oportunitate” nu se aplică, prețul de piață nu
reflectă în mod corect substanța tranzacțiilor de creditare ale
UE. Prin urmare, nu este adecvat să se determine valoarea justă a
operațiunilor de creditare ale UE în funcție de obligațiunile
comerciale sau guvernamentale. – Mai mult, întrucât nu există o piață activă sau
tranzacții similare care să permită efectuarea unei
comparații, rata dobânzii care trebuie utilizată de UE în ceea ce
privește determinarea valorii juste a operațiunilor sale de creditare
în temeiul Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF), al
balanței de plăți (BdP) și al altor astfel de împrumuturi,
ar trebui să fie rata dobânzii percepută. – În plus, pentru aceste împrumuturi există efecte de compensare
între împrumuturile acordate și cele luate datorită caracterului lor
de reciprocitate („back-to-back”). Astfel, dobânda efectivă a
împrumuturilor acordate este egală cu rata dobânzii efective pentru
împrumuturile luate aferente. Costurile tranzacțiilor suportate de UE
și apoi imputate beneficiarului împrumutului sunt înregistrate direct în
situația performanței financiare. Instrumentele financiare sunt
eliminate din bilanț atunci când au expirat sau au fost transferate
drepturile de a primi fluxuri de numerar din investiții și UE a
transferat practic toate riscurile și avantajele aferente dreptului de
proprietate. Evaluare ulterioară (i)
Activele financiare la valoarea justă prin
profit sau pierderi sunt contabilizate ulterior la valoarea justă.
Câștigurile și pierderile rezultate în urma modificărilor
valorii juste sunt incluse în situația performanței financiare din
perioada în care se produc. (ii)
Împrumuturile și creanțele, precum
și investițiile păstrate până la scadență sunt
contabilizate la costul amortizat folosind metoda dobânzii efective. În cazul împrumuturilor
acordate din fonduri împrumutate, se aplică aceeași rată a
dobânzii efective atât împrumuturilor acordate, cât și celor luate,
întrucât aceste împrumuturi au caracteristicile operațiunilor
„back-to-back”, iar diferențele dintre condițiile și valoarea
împrumuturilor acordate și ale celor luate nu sunt semnificative.
Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi imputate
beneficiarului împrumutului sunt înregistrate direct în situația
performanței financiare. (iii)
Investiții păstrate până la scadență:
UE nu deține, în prezent, astfel de investiții. (iv)
Activele financiare disponibile pentru vânzare sunt
contabilizate ulterior la valoarea justă. Câștigurile și
pierderile rezultate în urma modificărilor valorii juste sunt incluse în
rezerva de valoare justă. Atunci când aceste active sunt vândute sau se
depreciază, ajustările cumulative ale valorii juste contabilizate
anterior în rezerva de valoare justă sunt înregistrate în situația
performanței financiare. Dobânda pe activele financiare disponibile pentru
vânzare calculată folosind metoda dobânzii efective este înregistrată
în situația performanței financiare. Dividendele aferente
instrumentelor de capital propriu disponibile pentru vânzare sunt înregistrate
atunci când se stabilește dreptul UE de a primi plata. Valorile juste ale investițiilor
cotate pe piețele active se bazează pe prețurile oferite în
prezent. Dacă piața unui activ financiar nu este activă (și
în cazul titlurilor de valoare necotate la bursă), UE stabilește o
valoare justă folosind tehnici de evaluare. Acestea includ folosirea
tranzacțiilor recente desfășurate în condiții obiective,
referirea la alte instrumente care sunt într-o mare măsură
aceleași, analiza actualizată a fluxurilor de numerar, modelele de
fixare a prețului pe valoarea opțiunii și alte tehnici de
evaluare utilizate în mod obișnuit de actorii de pe piață. În cazurile în care valoarea
justă a investițiilor în instrumente de capital propriu care nu au un
preț cotat pe o piață activă nu poate fi măsurată
în mod fiabil, aceste investiții sunt evaluate ca fiind costul minus
pierderile din depreciere. Deprecierea activelor financiare UE evaluează la data
fiecărui bilanț dacă există dovezi obiective că un
activ financiar s-a depreciat. Un activ financiar se depreciază și
există pierderi din depreciere dacă și numai dacă
există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau a mai multor
evenimente care au avut loc după înregistrarea inițială a activului și acea pierdere (sau
acele pierderi) are (au) un impact asupra fluxurilor de numerar viitoare
estimate ale activului financiar care poate fi estimat în mod fiabil. (a) Active contabilizate la costul amortizat Dacă există dovezi obiective
că a avut loc o pierdere din depreciere a împrumuturilor și a
creanțelor sau a investițiilor păstrate până la
scadență contabilizate la costul amortizat, suma reprezentând
pierderea se calculează ca diferența dintre valoarea contabilă a
elementului de activ și valoarea actuală a viitoarelor fluxuri de numerar
estimate (cu excepția pierderilor viitoare de credit care nu au avut loc)
actualizate la rata inițială a dobânzii efective a activului
financiar. Valoarea contabilă a activului este redusă și
valoarea pierderii este înscrisă în situația performanței financiare.
Dacă un credit sau o investiție păstrată până la
scadență are o rată variabilă a dobânzii, rata de
actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din depreciere este rata
actuală a dobânzii efective determinată conform contractului. Calculul
valorii actuale a viitoarelor fluxuri de numerar estimate ale unui activ
financiar depus ca garanție reflectă fluxurile de numerar care ar
putea rezulta dintr-o lichidare minus costurile obținerii și
vânzării garanției reale, indiferent dacă lichidarea este sau nu
probabilă. Dacă, într-o perioadă ulterioară, suma
corespunzătoare pierderii din depreciere scade și scăderea poate
fi legată în mod obiectiv de un eveniment care are loc după
înregistrarea deprecierii, pierderea din depreciere înregistrată anterior
se stornează prin situația performanței financiare. (b) Active contabilizate la valoarea justă În cazul investițiilor în
capitaluri proprii clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare,
o scădere semnificativă sau permanentă (prelungită) a
valorii juste a titlului sub costul său este luată în considerare
atunci când se determină dacă titlurile s-au depreciat sau nu.
Dacă există asemenea dovezi pentru activele financiare disponibile
pentru vânzare, pierderea cumulată – măsurată ca diferența
dintre costul de achiziție și valoarea justă actuală, minus
pierderea din depreciere a activului financiar respectiv înregistrat în
prealabil în situația performanței financiare – este scoasă din
rezerve și înregistrată în situația performanței
financiare. Pierderile din depreciere înregistrate în situația
performanței financiare la instrumente de capitaluri proprii nu se
stornează prin situația performanței financiare. Dacă,
într-o perioadă ulterioară, valoarea justă a unui instrument de
împrumut clasificat drept activ financiar disponibil pentru vânzare crește
și creșterea poate fi legată în mod obiectiv de un eveniment
care are loc după înregistrarea pierderii din depreciere, pierderea din
depreciere se stornează prin situația performanței financiare. 1.5.6. Stocuri Stocurile sunt înregistrate la suma
mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă.
Costurile se determină folosind metoda primul intrat, primul ieșit
(FIFO). Costurile produselor finite și lucrărilor în curs constau în
costuri de materii prime, mână de lucru directă, alte costuri
atribuibile direct și cheltuielile generale de producție aferente
(bazate pe capacitatea normală de funcționare). Valoarea
realizabilă netă este prețul estimat de vânzare în cursul
activității obișnuite minus costurile de finalizare și
cheltuielile de vânzare. Atunci când stocurile sunt deținute pentru a fi
distribuite cu titlu gratuit sau contra unei sume nominale, acestea sunt
evaluate la suma mai mică dintre cost și costul curent de înlocuire.
Costul curent de înlocuire reprezintă costul pe care UE l-ar suporta
pentru achiziționarea activului la data raportării. 1.5.7. Prefinanțări Prefinanțarea reprezintă
plata unei sume destinate să ofere beneficiarului un avans de numerar,
adică un fond de trezorerie. Aceasta poate fi împărțită
într-un număr de plăți pe o perioadă definită în
acordul respectiv de prefinanțare. Fondul de trezorerie sau avansul este
restituit sau este folosit în scopul pentru care a fost acordat pe perioada
definită în acord. Dacă beneficiarul nu are cheltuieli eligibile,
acesta are obligația de a restitui UE avansul de prefinanțare.
Valoarea prefinanțării este redusă (integral sau parțial)
prin acceptarea costurilor eligibile (care sunt înregistrate drept cheltuieli)
și a sumelor restituite. La încheierea exercițiului,
sumele de prefinanțare restante sunt evaluate la suma (sumele)
originală (originale) plătită (plătite) minus: sumele
returnate, sumele eligibile înregistrate drept cheltuieli, sumele eligibile
estimate și încă necompensate la încheierea exercițiului și
reducerile de valoare. Dobânda la prefinanțare este
înregistrată întrucât este dobândită în conformitate cu
dispozițiile acordului relevant. La încheierea exercițiului, pe baza
celor mai fiabile informații, se realizează o estimare a veniturilor
din dobânzi acumulate, care este inclusă în bilanț. 1.5.8. Creanțe Creanțele sunt contabilizate la
valoarea originală minus reducerea valorii contabile. Reducerea valorii
contabile se stabilește atunci când există dovezi obiective conform
cărora UE nu va putea colecta toate sumele datorate la termenele
prevăzute inițial pentru creanțe. Cuantumul reducerii, care
reprezintă diferența dintre valoarea contabilă a activului
și valoarea recuperabilă. Suma corespunzătoare reducerii este
înregistrată în situația performanței financiare. Se
înregistrează și o reducere generală, pe baza experienței
anterioare, pentru ordinele de recuperare scadente care nu au fost încă
supuse unei reduceri specifice. A se vedea nota 1.5.14
de mai jos cu privire la tratamentul veniturilor înregistrate în avans la
încheierea exercițiului. 1.5.9. Numerar
și echivalente de numerar Numerarul și echivalentele de
numerar sunt instrumente financiare și sunt clasificate drept active
financiare disponibile pentru vânzare. Acestea includ lichidități,
depozite la vedere la bănci, alte investiții foarte lichide pe termen
scurt cu date inițiale de scadență de cel mult trei luni. 1.5.10. Pensii
și alte beneficii ale angajaților Obligații privind pensiile UE administrează planuri de
pensii cu beneficii determinate. Deși angajații acoperă, din
salariile lor, o treime din costul preconizat al acestor beneficii, datoria nu
este finanțată. Datoria înregistrată în bilanț cu privire
la planurile de pensii cu beneficii determinate este valoarea actualizată
a obligației privind beneficiul determinat la data bilanțului.
Obligația privind beneficiul determinat este calculată de actuari
folosind metoda unităților de credit preconizate. Valoarea
prezentă a obligației privind beneficiul determinat este
calculată prin actualizarea fluxurilor viitoare estimate de numerar
folosind rate ale dobânzii obligațiunilor guvernamentale denominate în
moneda în care vor fi plătite beneficiile și cu termene până la
scadență asemănătoare cu termenele datoriei de pensii
aferente. Câștigurile și pierderile
actuariale care apar datorită ajustărilor legate de experiență
și a modificărilor ipotezelor actuariale sunt înregistrate imediat în
situația performanței financiare. Costurile serviciilor anterioare
sunt înregistrate imediat în situația performanței financiare, cu excepția
cazului în care modificările planului de pensii sunt condiționate de
rămânerea angajaților în funcție pentru o perioadă
specifică de timp (perioada pentru satisfacerea condițiilor de
intrare în drepturi). În acest caz, costurile serviciilor anterioare sunt
amortizate conform metodei liniare în perioada pentru satisfacerea
condițiilor de intrare în drepturi. Prestații de
boală după pensionare Uniunea Europeană oferă
beneficii de sănătate angajaților săi prin rambursarea
cheltuielilor medicale. Un fond separat a fost creat pentru administrarea
zilnică. Atât angajații actuali, pensionarii, văduvii, cât
și succesorii în drepturi ai acestora beneficiază de acest sistem.
Beneficiile de sănătate care sunt acordate „persoanelor inactive”
(pensionari, orfani etc.) sunt clasificate drept „Beneficii ale
angajaților ulterioare pensionării”. Dată fiind natura acestor
beneficii, este necesar un calcul actuarial. Datoria din bilanț este
determinată pe o bază similară cu cea a obligațiilor
privind pensiile (a se vedea mai sus). 1.5.11. Provizioane Provizioanele sunt înregistrate atunci
când UE are o obligație juridică prezentă sau implicită
față de terțe părți ca urmare a unor evenimente
trecute; este foarte probabil să fie necesară o ieșire de
resurse pentru stingerea obligației, iar valoarea să fie
estimată în mod fiabil. Nu sunt înregistrate provizioane pentru pierderile
viitoare din exploatare. Valoarea provizionului reprezintă cea mai
bună estimare a cheltuielilor preconizate pentru stingerea obligației
actuale la data de raportare. În cazul în care provizionul implică un număr mare de elemente,
obligația este estimată prin ponderarea tuturor rezultatelor posibile
în funcție de probabilitățile asociate acestora (metoda „valorii
preconizate”). 1.5.12. Datorii
financiare Datoriile financiare sunt clasificate
drept datorii financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere ori
drept datorii financiare contabilizate la costul amortizat (împrumuturi luate).
Împrumuturile luate sunt alcătuite din împrumuturi de la instituții
de credit și datorii dovedite prin certificate. Împrumuturile luate sunt
înregistrate inițial la valoarea justă, respectiv încasările din
emiterea acestora (valoarea justă a contraprestației primite) minus
costurile de tranzacție suportate, iar apoi contabilizate la costul amortizat
folosind metoda dobânzii efective; orice diferență între
încasări minus costurile de tranzacție și valoarea de rambursare
este înregistrată în situația performanței financiare pe durata
împrumuturilor folosind metoda dobânzii efective. Acestea sunt clasificate ca pasive
imobilizate, cu excepția celor scadente în mai puțin de 12 luni
după data bilanțului. În cazul creditelor acordate din fonduri
împrumutate, metoda dobânzii efective nu poate fi aplicată creditelor
acordate și împrumuturilor luate, pe baza considerațiilor de prag de
semnificație. Costurile tranzacțiilor suportate de UE și apoi
imputate beneficiarului împrumutului sunt înregistrate direct în situația
performanței financiare. Datoriile financiare clasificate la
valoarea justă prin profit sau pierderi includ instrumentele derivate
atunci când valorarea justă a acestora este negativă. Ele fac
obiectul aceluiași tratament contabil precum activele financiare la
valoarea justă prin profit sau pierderi, a se vedea nota 1.5.5. În
acest exercițiu financiar, UE nu a deținut nicio datorie
financiară în această categorie. 1.5.13. Obligații
de plată O parte semnificativă a
obligațiilor de plată ale UE nu este legată de
achiziționarea de bunuri sau servicii, ci reprezintă cereri de decont
neplătite, prezentate de beneficiarii de granturi sau de alte
finanțări UE. Acestea sunt înregistrate drept obligații de
plată pentru suma cerută atunci când este primită cererea de
decont. La verificarea și acceptarea costurilor eligibile,
obligațiile de plată sunt evaluate la suma acceptată și
eligibilă. Obligațiile de plată care
provin din achiziționarea de produse și servicii sunt înregistrate la
primirea facturii la valoarea inițială, iar cheltuielile aferente
sunt introduse în contabilitate atunci când produsele sau serviciile sunt
livrate și acceptate de UE. 1.5.14. Venituri
și cheltuieli înregistrate în avans, venituri și cheltuieli reportate Conform regulilor contabile ale UE,
tranzacțiile și evenimentele sunt înregistrate în situațiile
financiare în perioada la care acestea se referă. La sfârșitul
perioadei contabile, cheltuielile înregistrate în avans sunt înregistrate pe
baza sumelor estimate ale obligațiilor de transfer datorate pentru
perioada respectivă. Calculul cheltuielilor înregistrate în avans se face
în conformitate cu orientările practice detaliate redactate de Comisie,
care au ca obiectiv ca situațiile financiare să ofere o imagine
fidelă și corectă a realității. Veniturile sunt, de asemenea,
contabilizate în perioada la care se referă. La încheierea
exercițiului, dacă o factură nu a fost încă emisă, dar
serviciul a fost prestat sau produsele au fost livrate de UE ori există un
acord contractual (de exemplu, prin referire la un tratat), suma
respectivă se va înregistra ca venituri înregistrate în avans în
situațiile financiare. În plus, la încheierea
exercițiului, dacă o factură este emisă, dar serviciul nu a
fost încă prestat sau produsele nu au fost încă livrate, venitul va
fi reportat și înregistrat în perioada contabilă ulterioară. 1.6.
SITUAȚIA PERFORMANȚEI FINANCIARE 1.6.1. Venituri VENITURI CARE NU PROVIN DIN SCHIMBURI Acestea reprezintă marea
majoritate a veniturilor UE și includ în principal impozitele directe
și indirecte și resursele proprii. În afara impozitelor, UE poate
beneficia și de plăți de la alte părți, precum taxe,
amenzi și donații. Resurse bazate pe VNB și
resurse TVA Veniturile sunt înregistrate pentru
perioada pentru care Comisia trimite o cerere de fonduri statelor membre
solicitând contribuția acestora. Ele sunt evaluate la „suma cerută”.
Având în vedere că resursele TVA și VNB se bazează pe
estimări ale datelor din exercițiul bugetar respectiv, acestea pot fi
revizuite pe măsură ce survin modificări, până când statele
membre publică datele finale. Efectul unei modificări a estimării
este inclus la stabilirea excedentului sau a deficitului net corespunzător
perioadei în care a avut loc modificarea. Resursele proprii
tradiționale Creanțele și veniturile
aferente sunt înregistrate atunci când situațiile contabile „A” lunare
relevante (inclusiv taxele colectate și sumele datorate care sunt
garantate și necontestate) sunt primite de la statele membre. La data
raportării, veniturile colectate de statele membre pentru perioada
respectivă, dar încă neplătite Comisiei sunt estimate și
contabilizate ca venituri înregistrate în avans. Situațiile contabile „B”
trimestriale (inclusiv taxele care nu au fost nici colectate, nici garantate,
precum și sumele garantate care au fost contestate de debitor) primite de
la statele membre sunt înregistrate drept venituri minus costurile de colectare
la care au dreptul (25 %). În plus, o reducere a valorii este
înregistrată drept valoarea diferenței de recuperare estimată. Amenzi Veniturile provenite din amenzi sunt
înregistrate atunci când UE ia decizia de a se aplica o amendă, iar
destinatarul este înștiințat în mod oficial. Dacă există
îndoieli cu privire la solvabilitatea întreprinderii, se înregistrează o
reducere a valorii creanței. După luarea deciziei de a aplica o
amendă, debitorii au la dispoziție două luni de la data
înștiințării: –
ori să accepte decizia, caz în care trebuie
să plătească amenda în termenul prevăzut și suma este
colectată definitiv de UE; –
ori să nu accepte decizia, caz în care
înaintează recurs în temeiul dreptului UE. Cu toate acestea, chiar dacă se
înaintează un recurs, contravaloarea amenzii trebuie plătită în
termenul de trei luni prevăzut, întrucât recursul nu are efect suspensiv
(articolul 278 din Tratatul UE) sau, în anumite condiții și cu
aprobarea contabilului Comisiei, se poate prezenta în loc o garanție
bancară pentru suma respectivă. Dacă întreprinderea face recurs
împotriva deciziei și a plătit deja amenda în mod provizoriu, suma
este prezentată ca pasiv contingent. Totuși, având în vedere că
un recurs al destinatarului împotriva unei decizii a UE nu are efect suspensiv,
suma în numerar primită este folosită pentru a compensa creanța.
Dacă se primește o garanție în loc de plată, amenda
rămâne înregistrată drept creanță. Dacă există
riscul ca Tribunalul să nu ia o decizie în favoarea UE, se
înregistrează un provizion pentru acoperirea acestui risc. Dacă, în
schimb, a fost oferită o garanție, atunci creanța restantă
este diminuată conform cerințelor. Dobânda acumulată de Comisie
în conturile bancare în care se depozitează plățile primite este
înregistrată ca venit și orice pasiv contingent este mărit în
mod corespunzător. Începând cu 2010, toate amenzile
încasate cu titlu provizoriu sunt gestionate de Comisie cu ajutorul unui fond
special în acest scop (BUFI) și investite în instrumente financiare din
categoria celor clasificate ca disponibile pentru vânzare. VENITURI DIN SCHIMBURI Veniturile din vânzarea de produse
și servicii sunt înregistrate atunci când riscurile și avantajele
semnificative aferente dreptului de proprietate asupra produselor sunt
transferate cumpărătorului. Veniturile asociate cu o tranzacție
care include prestarea de servicii sunt înregistrate în funcție de stadiul
de execuție a tranzacției la data raportării. VENITURI DIN DOBÂNZI ȘI CHELTUIELI CU
DOBÂNZILE Veniturile din dobânzi și
cheltuielile cu dobânzile sunt înregistrate în situația performanței
financiare folosind metoda dobânzii efective. Aceasta este o metodă de
calcul al costului amortizat al unui activ financiar sau pasiv financiar
și de alocare a veniturilor din dobânzi sau a cheltuielilor cu dobânzile
pe perioada relevantă. Atunci când se calculează rata dobânzii
efective, UE estimează fluxurile de numerar luând în considerare toți
termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, opțiunile
de plată în avans), dar nu ia în considerare viitoarele pierderi de
credit. Calculul include toate taxele și punctele plătite sau primite
de părțile la contract care fac parte integrantă din rata
dobânzii efective, costurile de tranzacție și alte prime sau actualizări. Odată ce un activ financiar sau
un grup de active financiare similare a fost diminuat ca urmare a unei pierderi
din depreciere, venitul din dobânzi este înregistrat folosind rata dobânzii
pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul evaluării
pierderii din depreciere. VENITURI DIN DIVIDENDE Veniturile din dividende sunt
înregistrate atunci când se stabilește dreptul de a primi plata. 1.6.2. Cheltuieli Cheltuielile legate de schimburi,
generate de achiziționarea de bunuri și servicii, sunt înregistrate
atunci când acestea din urmă sunt livrate și acceptate de UE. Acestea
sunt evaluate la costul inițial din factură. Cheltuielile de altă natură
decât cele legate de diferențele de schimb valutar reprezintă cea mai
mare parte a cheltuielilor UE. Acestea sunt aferente transferurilor către
beneficiari și pot fi de trei tipuri: creanțe, transferuri conform
unui acord, precum și granturi, contribuții și donații
discreționare. Transferurile sunt înregistrate drept
cheltuieli în perioada în care au loc evenimentele care conduc la transfer, atâta
vreme cât tipul de transfer este permis de regulament (Regulamentul financiar,
Statutul funcționarilor sau alt regulament) sau a fost semnat un contract
care autorizează transferul; toate criteriile de eligibilitate au fost
întrunite de beneficiar; și se poate face o estimare rezonabilă a
sumei respective. Când se primește o cerere de
plată sau de decont care întrunește criteriile de contabilizare,
aceasta este înregistrată drept cheltuială pentru suma
eligibilă. La încheierea exercițiului, cheltuielile eligibile
constatate datorate beneficiarilor, dar nedeclarate încă sunt estimate
și înscrise drept cheltuieli înregistrate în avans. 1.7.
ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE 1.7.1.
Active contingente Un activ contingent este un activ
potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare și a
cărui existență va fi confirmată doar de apariția sau
neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu
depind în totalitate de controlul UE. Un activ contingent este prezentat în
cazul în care este probabilă o intrare de beneficii economice sau
apariția unui potențial de servicii. 1.7.2.
Pasive contingente Un pasiv contingent este o
obligație potențială care apare ca urmare a unor evenimente
anterioare și a cărei existență va fi confirmată doar
de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare
incerte, care nu depind în totalitate de controlul UE; sau o obligație
prezentă care apare ca urmare a unor evenimente anterioare, dar nu este
înregistrată deoarece nu este probabil că pentru stingerea
obligației va fi necesară o ieșire de resurse care să
încorporeze beneficii economice sau un potențial de servicii sau în cazuri
rare în care nu poate fi făcută o estimare suficient de fiabilă
a valorii obligației. 2.
NOTE LA BILANȚUL CONTABIL
ACTIVE IMOBILIZATE 2.1.
IMOBILIZĂRI NECORPORALE || milioane EUR || Valoare contabilă brută la încheierea exercițiului precedent || 379 Suplimentări || 100 Cesiuni || (8) Alte evoluții || 2 Valoare contabilă brută la încheierea exercițiului || 473 Amortizare cumulată la încheierea exercițiului precedent || (191) Cheltuieli cu amortizarea în exercițiul curent || (48) Cesiuni || 5 Alte evoluții || 0 Amortizare cumulată la încheierea exercițiului || (235) || Valoare contabilă netă la încheierea exercițiului || 237 Valoare contabilă netă la încheierea exercițiului precedent || 188 Sumele indicate mai sus se
referă în principal la programele informatice. 2.2.
IMOBILIZĂRI CORPORALE Sunt incluse la active în
construcție la 31 decembrie 2013 1 041 milioane EUR (2012: 660 de milioane EUR) reprezentând active
aferente proiectului Galileo, sistemul global de navigație prin satelit al
UE (GNSS), care este construit cu asistența Agenției Spațiale
Europene (ASE). În această perioadă a fost înregistrată drept
cheltuieli suma de 13 milioane EUR, reprezentând costuri de dezvoltare
necapitalizabile. Atunci când va fi
finalizat, sistemul va fi format din 30 de sateliți, 2 centre de control
și aproape 16 stații la sol. Valoarea din bilanțul reflectă
costurile capitalizabile suportate de către Comisie pentru acest proiect
începând din 22 octombrie 2011, data la care au fost lansați cu succes
primii doi sateliți ai sistemului. Înainte de această dată,
după cum s-a explicat în conturile anuale anterioare, Comisia a considerat
că proiectul era în faza de cercetare și astfel, în conformitate cu
normele contabile ale UE, toate cheltuielile survenite au fost înregistrate
drept cheltuieli. De la începutul proiectului și până la finalul
actualului cadru financiar, bugetul estimat se ridică la 3 852 de milioane
EUR. Pentru viitorul cadru financiar se prevede cheltuirea a încă 5 400 de
milioane EUR; pentru desfășurarea integrală a sistemului,
exploatarea acestuia, furnizarea de servicii asigurate de sistemul Galileo
până în 2020 și pregătirea următoarei generații a
constelației, aceasta din urmă fiind finanțată integral din
bugetul UE. La data bilanțului, numărul
total de sateliți lansați începând din octombrie 2011 este de patru,
iar după finalizarea testării ulterioare a acestora, se va încheia
faza de validare pe orbită („VPO”) a proiectului. Această fază a
fost finanțată în comun de către UE și ASE și, în
conformitate cu acordul de grant încheiat între cele două părți,
ASE va efectua un transfer oficial al activelor construite către UE. Acest
transfer juridic va necesita acordul Consiliului ASE, constatându-se faptul
că toate statele membre ale ASE, cu excepția a două state membre
ale ASE (Norvegia și Elveția), sunt și state membre ale UE. În
acest moment, Comisia nu are niciun motiv să creadă că un astfel
de transfer ar fi blocat de un membru al ASE. Imobilizări corporale || || || || || || || || milioane EUR || Terenuri și construcții || Instalații și echipamente || Mobilier și mijloace de transport || Echipamente informatice || Alte imobilizări corporale || Contracte de leasing financiar || Active în construcție || Total Valoare contabilă brută la încheierea exercițiului precedent || 4 314 || 558 || 233 || 577 || 231 || 3 181 || 1 118 || 10 212 Suplimentări || 30 || 61 || 14 || 60 || 22 || 87 || 516 || 790 Cesiuni || 0 || (22) || (15) || (46) || (8) || 0 || 0 || (91) Transfer între categoriile de active || 312 || 11 || (1) || 2 || 3 || (312) || (14) || 0 Alte evoluții || 4 || 0 || 2 || 2 || 1 || (264) || (21) || (276) Valoare contabilă brută la încheierea exercițiului || 4 660 || 608 || 233 || 595 || 248 || 2 692 || 1 599 || 10 635 Depreciere cumulată la încheierea exercițiului precedent || (2 137) || (449) || (165) || (436) || (150) || (897) || 0 || (4 234) Cheltuieli cu deprecierea în exercițiul curent || (143) || (47) || (15) || (69) || (23) || (103) || 0 || (401) Reluări de deprecieri || 5 || 1 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 6 Cesiuni || 1 || 21 || 15 || 46 || 8 || 0 || 0 || 91 Transfer între categoriile de active || (124) || 0 || 0 || (2) || 1 || 126 || 0 || 1 Alte evoluții || (1) || 0 || (2) || 0 || (1) || 11 || 0 || 7 Depreciere cumulată la încheierea exercițiului || (2 399) || (474) || (167) || (461) || (165) || (863) || 0 || (4 531) || || || || || || || || VALOAREA CONTABILĂ NETĂ LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI || 2 261 || 134 || 65 || 134 || 83 || 1 829 || 1 599 || 6 104 VALOAREA CONTABILĂ NETĂ LA ÎNCHEIEREA EXERCIȚIULUI PRECEDENT || 2 177 || 109 || 67 || 142 || 81 || 2 284 || 1 118 || 5 978 Contracte
de leasing financiar Sumele de plată cu privire la contractele de leasing financiar
și drepturile similare sunt prezentate la pasivele imobilizate și
pasivele curente din bilanț (a se vedea notele 2.15 și 2.18.3). || || || || || || || || || || milioane EUR Descriere || Taxe cumulate (A) || Sume care urmează să fie plătite || Valoare totală || Cheltuieli ulterioare cu activele || Valoarea activului || Depreciere || Valoare contabilă netă || || < 1 an || > 1 an || > 5 ani || Datorii totale (B) || (A+B) || (C) || (A+ B+C) || (D) || (A+B+C+D) Terenuri și clădiri || 772 || 76 || 344 || 1 403 || 1 823 || 2 595 || 57 || 2 653 || (838) || 1 815 Alte imobilizări corporale || 24 || 6 || 9 || 1 || 15 || 39 || - || 39 || (25) || 14 Total la încheierea exercițiului || 796 || 82 || 353 || 1 403 || 1 838 || 2 634 || 57 || 2 692 || (863) || 1 829 Elementul de dobândă || 89 || 319 || 481 || 889 || || || || || Totalul plăților viitoare minime de leasing la încheierea exercițiului || 171 || 672 || 1 884 || 2 727 || || || || || Totalul plăților viitoare minime de leasing la încheierea exercițiului precedent || 155 || 660 || 2 189 || 3 003 || || || || || 2.3.
INVESTIȚII CONTABILIZATE PRIN METODA PUNERII
ÎN ECHIVALENȚĂ || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Participații în întreprinderi comune || 2.3.1 || 0 || 42 Participații în entități asociate || 2.3.2 || 349 || 350 Total || || 349 || 392 2.3.1. Participații
în întreprinderi comune || || || || || || milioane EUR || ICG || SESAR || ITER || IMI || FCH || Total Valoare la 31.12.12 || 0 || 0 || 10 || 32 || 0 || 42 Contribuții || 0 || 78 || 121 || 126 || 56 || 380 Cota rezultatului net || 0 || (78) || (130) || (158) || (56) || (422) Valoare la 31.12.2013 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Participațiile în întreprinderi
comune sunt contabilizate utilizându-se metoda punerii în
echivalență. Următoarele valori contabile se pot atribui
Comisiei pe baza procentajului de participare a acesteia: || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Active imobilizate || 198 || 226 Active circulante || 63 || 106 Datorii pe termen lung || 0 || 0 Pasive curente || (394) || (291) Venituri || 1 || 8 Cheltuieli || (412) || (427) ÎNTREPRINDEREA COMUNĂ
GALILEO (ICG) ÎN LICHIDARE Întreprinderea comună Galileo
(ICG) a intrat în lichidare la sfârșitul anului 2006, iar procedura este
încă în derulare. Entitatea a fost inactivă și, în continuare,
în curs de lichidare în 2013. ÎNTREPRINDEREA COMUNĂ SESAR Obiectivul acestei întreprinderi
comune este de a asigura modernizarea sistemului european de gestionare a
traficului aerian și implementarea rapidă a Planului general european
de management al traficului aerian prin coordonarea și concentrarea
tuturor eforturilor de cercetare și dezvoltare relevante din UE. La 31
decembrie 2013, Comisia deținea 46,26 % din participația la capitalul
propriu al SESAR. Contribuția totală a Comisiei prevăzută
pentru SESAR (în perioada 2007-2013) este de 700 de milioane EUR. Cota
pierderilor cumulate neînregistrate este de 205 milioane EUR. Cota pierderilor
neînregistrate este rezultatul unei proceduri contabile tehnice necesare în
momentul utilizării metodei contabile a punerii în echivalență.
Aceste pierderi neînregistrate nu reprezintă pierderi pentru UE și
sunt cauzate de faptul că înregistrarea cheltuielilor se efectuează
de obicei înainte de majorarea capitalului pentru contribuția în
natură a participanților, alții decât UE. ÎNTREPRINDEREA COMUNĂ EUROPEANĂ
PENTRU ITER ȘI PENTRU DEZVOLTAREA ENERGIEI DE FUZIUNE (ITER) La ITER participă UE, China,
India, Rusia, Coreea de Sud, Japonia și SUA. ITER a fost
înființată pentru a gestiona instalațiile ITER, a încuraja
exploatarea instalațiilor ITER, a promova înțelegerea și
acceptarea publică a energiei de fuziune și a întreprinde orice alte
activități care sunt necesare pentru îndeplinirea scopului său.
Contribuția UE (Euratom) la ITER Internațional este acordată
prin intermediul Agenției Fusion for Energy care include, de asemenea, contribuțiile din
partea statelor membre și a Elveției. Contribuția totală
este, din punct de vedere juridic, considerată ca fiind o contribuție
Euratom la ITER, deoarece statele membre și Elveția nu participă
la capitalul propriu al ITER. Întrucât UE deține, din punct de vedere
juridic, participația la întreprinderea comună ITER
Internațional, Comisia trebuie să înregistreze participația în
conturile sale. La 31 decembrie 2013, Comisia deținea 43,33 % din
participația la capitalul propriu al ITER. Contribuția totală
(indicativă) a Euratom prevăzută pentru ITER (în perioada 2007 -
2041) este de 8 949 de milioane EUR. Inițiative comune în
domeniul tehnologiei Parteneriatele public-privat sub forma
inițiativelor comune în domeniul tehnologiei, care au fost puse în
aplicare prin întreprinderi comune în sensul articolului 187 din tratat, au
fost create în vederea punerii în aplicare a obiectivelor Agendei de la
Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă. IMI
și FCH (a se vedea mai jos) sunt incluse la această rubrică, dar
alte trei inițiative comune, și anume ARTEMIS, Clean Sky și
ENIAC (a se vedea nota 2.3.2 de mai jos), deși din punct de vedere
juridic sunt întreprinderi comune, din perspectivă contabilă trebuie
considerate entități asociate (și, prin urmare, incluse ca atare
în nota 2.3.2) deoarece Comisia exercită o
influență semnificativă, nu control în comun, asupra acestora. INIȚATIVA COMUNĂ PENTRU PUNEREA ÎN
APLICARE A INIȚIATIVEI TEHNOLOGICE COMUNE PRIVIND MEDICAMENTELE INOVATOARE
IMI Întreprinderea comună IMI
sprijină cercetarea și dezvoltarea farmaceutică
preconcurențială în statele membre și țările asociate,
urmărind creșterea investițiilor în cercetarea din sectorul
biofarmaceutic și promovează implicarea întreprinderilor mici și
mijlocii (IMM) în activitățile sale. La 31 decembrie 2013, Comisia deținea
74,16 % din participația la capitalul propriu al IMI. Contribuția
maximă indicativă a Comisiei se va ridica la 1 miliard EUR până
la 31.12.2017. Cota pierderilor cumulate neînregistrate este de 16 milioane
EUR. ÎNTREPRINDEREA COMUNĂ „PILE DE COMBUSTIE
ȘI HIDROGEN” (FCH) Obiectivul întreprinderii comune FCH
este de a pune în comun resursele alocate de sectorul public și cel privat
pentru sprijinirea activităților de cercetare în vederea sporirii
eficienței generale a eforturilor europene de cercetare și a
accelerării dezvoltării și mobilizării tehnologiilor
pilelor de combustie și hidrogenului. La 31 decembrie 2013, Comisia
deținea 74,20 % din participația la capitalul propriu al FCH.
Contribuția maximă indicativă a UE se va ridica la 470 de
milioane EUR până la 31.12.2017. Cota pierderilor cumulate neînregistrate
este de 67 milioane EUR. 2.3.2. Participații
în entități asociate || || || || || milioane EUR || FEI || ARTEMIS || Clean Sky || ENIAC || Total Valoare la 31.12.12 || 336 || 0 || 0 || 14 || 350 Contribuții || (2) || 20 || 125 || 37 || 180 Cota rezultatului net || 9 || (20) || (125) || (50) || (186) Alte mișcări de capitaluri proprii || 6 || 0 || 0 || 0 || 6 Valoare la 31.12.2013 || 349 || 0 || 0 || 0 || 349 Participațiile în
entități asociate sunt contabilizate utilizându-se metoda punerii în
echivalență. Următoarele valori contabile se pot atribui
Comisiei pe baza procentajului de participare a acesteia: || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Active || 499 || 505 Pasive || (240) || (191) Venituri || 37 || 33 Excedent/(deficit) || (221) || (177) Fondul european de
investiții Fondul european de investiții
(FEI) este instituția financiară a UE specializată în furnizarea
de capital de risc și garanții pentru IMM-uri. Comisia a vărsat 20
% din participațiile sale, soldul nesolicitat fiind de 720 de
milioane EUR. || || milioane EUR || Total capitalul FEI || Subscrierea Comisiei Capital social total || 3 000 || 900 Vărsat || (600) || (180) Nesolicitat || 2 400 || 720 ÎNTREPRINDEREA
COMUNĂ ARTEMIS Această entitate a fost
creată în vederea punerii în aplicare a unei inițiative comune în
domeniul tehnologiei cu sectorul privat privind sistemele informatice
integrate. Contribuția maximă indicativă a Comisiei se va ridica
la 420 de milioane EUR. Cota pierderilor cumulate neînregistrate este de 9
milioane EUR (94,57 % din participația la capitalul propriu). ÎNTREPRINDEREA COMUNĂ CLEAN SKY Scopul acestei entități este
de a accelera dezvoltarea, validarea și demonstrarea tehnologiilor curate
în transportul aerian în UE și în special de a crea un sistem de transport
aerian inovativ în mod radical, având drept țintă reducerea impactului
transportului aerian asupra mediului. Contribuția maximă
indicativă a Comisiei se va ridica la 800 de milioane EUR. Cota
pierderilor cumulate neînregistrate este de 72 de milioane EUR (57,80 % din
participația la capitalul propriu). ÎNTREPRINDEREA COMUNĂ ENIAC Obiectivul ENIAC este de a defini o
agendă de cercetare adoptată de comun acord în domeniul
nanoelectronicii în vederea stabilirii priorităților de cercetare
pentru dezvoltarea și adoptarea unor competențe-cheie în acest domeniu.
Aceste obiective vor fi urmărite prin punerea în comun a resurselor
sectorului public și ale celui privat, în scopul susținerii
activităților de cercetare și dezvoltare (C-D) sub formă de
proiecte. Angajamentul total al UE se va ridica la 450 de milioane EUR. La 31
decembrie 2013, Comisia deținea 95,41 % din participația la
capitalul propriu al ENIAC. Cota pierderilor cumulate neînregistrate este de 26
de milioane EUR. 2.4.
ACTIVE FINANCIARE IMOBILIZATE || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Active financiare disponibile pentru vânzare || 2.4.1 || 5 497 || 4 870 Credite || 2.4.2 || 54 347 || 57 441 Total || || 59 844 || 62 311 2.4.1.
Active financiare imobilizate disponibile pentru
vânzare || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Fondul de garantare* || 1 412 || 1 327 CECO în lichidare || 1 129 || 1 102 Investiții BUFI || 1 013 || 832 Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR) || 789 || 593 Înființarea ETF || 339 || 305 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare || 188 || 188 Operațiuni cu capital de risc || 124 || 123 Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (LGTT) || 90 || 52 Agenția Europeană pentru Produse Chimice || 0 || 52 Alte investiții disponibile pentru vânzare || 413 || 296 Total || 5 497 || 4 870 * Fondul de garantare
deține obligațiuni MESF (20 de milioane EUR) emise de Comisie, deci acestea
au fost eliminate. FONDUL DE GARANTARE Fondul de garantare pentru
acțiunile externe acoperă împrumuturile garantate de Uniunea
Europeană ca urmare a unei decizii a Consiliului, în special
operațiunile de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI)
din afara UE și împrumuturile din cadrul asistenței macrofinanciare
(AMF), precum și împrumuturile Euratom în afara UE. Acesta este un
instrument pe termen lung menit să acopere toate împrumuturile
nerambursate garantate de UE. Fondul este alimentat prin plăți de la
bugetul general al UE echivalente cu 9 % din valoarea de capital a
operațiunilor, încasările din dobânda pe investiții efectuate
din activele Fondului și sumele recuperate de la debitorii rău
platnici pentru care fondul a trebuit să își utilizeze garanția.
Orice excedent anual se returnează și se înscrie ca venit în bugetul
UE. UE trebuie să includă o
rezervă de garanție pentru a acoperi împrumuturile acordate
țărilor terțe. Această rezervă este destinată
acoperirii nevoilor Fondului de garantare și, atunci când este necesar, a
garanțiilor utilizate care depășesc suma disponibilă în
fond, pentru ca aceste sume să poată fi imputate bugetului.
Această rezervă corespunde valorii - țintă de 9 % din
împrumuturile restante la încheierea exercițiului. CECO ÎN LICHIDARE În ceea ce privește sumele CECO
în lichidare, toate activele financiare disponibile pentru vânzare sunt titluri
de creanță denominate în EUR și cotate pe o piață
activă. INVESTIȚII BUFI Începând cu 1 ianuarie 2010, amenzile
încasate cu titlu provizoriu sunt gestionate de Comisie cu ajutorul unui fond
special creat în acest scop (BUFI) și investite în instrumente financiare
din categoria celor clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare
(a se vedea nota 8.2). MECANISMUL DE FINANȚARE CU PARTAJAREA
RISCURILOR Mecanismul de finanțare cu
partajarea riscurilor (MFPR) este gestionat de BEI, iar portofoliul de
investiții al Comisiei este folosit pentru a acoperi riscurile financiare
pentru împrumuturile și garanțiile oferite de BEI proiectelor de
cercetare eligibile. S-a prevăzut un buget al Comisiei de 1 miliard EUR în
total pentru perioada 2007-2013, din care 800 de milioane EUR sunt de la
programul specific „Cooperare” și, până la 200 de milioane EUR de la
programul specific „Capacități”. BEI s-a angajat să ofere
aceeași sumă. La 31 decembrie 2013 Comisia
contribuise, incluzând contribuțiile AELS și ale țărilor
terțe, cu 1 231 de milioane EUR la MFPR. Suma prezentată
drept pasiv contingent (nota 5.2.1), respectiv 958 de milioane EUR,
reprezintă pierderile maxime estimate la 31 decembrie 2013 pe care Comisia
le-ar suporta în situațiile de nerespectare a obligațiilor de
plată legate de creditele sau garanțiile oferite de BEI în cadrul
MFPR. Trebuie menționat faptul că riscul global la care este
expusă Comisia este limitat la suma cu care aceasta contribuie la
mecanism. Înființarea ETF Sprijinul pentru Fondul
pentru înființare (ETF) vizează programul
Creștere și ocuparea forței de muncă, programul multianual
pentru întreprinderi și spirit antreprenorial (MAP), programul-cadru
pentru competitivitate și inovare (CIP) și proiectul-pilot Transfer
tehnologic, sub tutela FEI, sprijinind crearea și finanțarea
constituirii IMM-urilor prin investiții în fonduri specializate cu capital
de risc, corespunzătoare. La încheierea exercițiului, fusese
angajată o sumă suplimentară de 132 de milioane EUR
destinată înființării ETF, dar care nu fusese încă
utilizată de către celelalte părți. BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE
ȘI DEZVOLTARE Deoarece Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) nu este cotată la nicio
bursă de valori și având în vedere restricțiile contractuale
incluse în statutul BERD cu privire, printre altele, la vânzarea participațiilor
plafonate la costul de achiziție și autorizate doar acționarilor
existenți, participarea Comisiei la BERD este evaluată ca fiind
costul minus orice diminuare din depreciere. || || milioane EUR BERD || Totalul capitalului BERD || Subscrierea Comisiei Capital social total || 29 601 || 900 Vărsat || (6 202) || (188) Nesolicitat || 23 399 || 712 Operațiuni cu capital de risc În cadrul operațiunilor cu
capital de risc, sumele se acordă intermediarilor financiari pentru a
finanța investițiile în capitaluri proprii. Acestea sunt gestionate
de BEI și sunt finanțate în cadrul politicii europene de
vecinătate. INSTRUMENTUL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU
PROIECTELE TEN-T Instrumentul de garantare a creditelor
pentru proiectele Ten-T (LGTT) emite garanții pentru a atenua riscurile
privind veniturile la care se expun proiectele TEN-Transport în primii ani de
existență. Mai precis, garanția ar acoperi integral liniile de
credit stand-by, care ar fi utilizate numai în cazurile în care fluxurile de
numerar ale proiectului sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriei
cu rang prioritar. Instrumentul este un produs financiar comun al Comisiei
și al BEI. Comisia alocă maximum 250 de milioane EUR în favoarea
LGTT în perioada 2007-2013. La 31 decembrie 2013, Comisia
contribuise cu 162 de milioane EUR la LGTT. La sfârșitul anului 2013, au
fost semnate credite în valoare de 522 de milioane EUR, care astfel sunt
acoperite de garanție. Suma înregistrată drept pasiv contingent (39
de milioane EUR) reprezintă pierderile maxime estimate la 31 decembrie
2013 pe care Comisia le-ar suporta în situațiile de nerespectare a
obligațiilor de plată legate de creditele oferite de BEI în cadrul
operațiunilor LGTT. Trebuie menționat faptul că riscul global la
care este expusă Comisia este limitat la suma cu care aceasta contribuie
la instrument. Alte investiții disponibile pentru
vânzare Principalele sume incluse în categoria
alte investiții disponibile pentru vânzare pe termen lung de mai sus sunt Fondul
european pentru Europa de Sud-Est (116 milioane EUR) și Fondul
mondial pentru eficiență energetică și energii regenerabile
(67 de milioane EUR). 2.4.2.
Împrumuturi pe termen lung || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Împrumuturi acordate din bugetul UE și al CECO || 2.4.2.1 || 151 || 162 Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate || 2.4.2.2 || 54 196 || 57 279 Total || || 54 347 || 57 441 2.4.2.1.
Împrumuturi acordate din bugetul Uniunii Europene
și al CECO în lichidare || || || milioane EUR || Împrumuturi cu condiții speciale || Împrumuturi CECO pentru locuințe || Total Total la 31.12.12 || 146 || 16 || 162 Noi împrumuturi || 4 || 0 || 4 Rambursări || (18) || (5) || (23) Diferențe de schimb valutar || (6) || 0 || (6) Modificări ale valorii contabile || 12 || 1 || 13 Total la 31.12.2013 || 138 || 12 || 151 Împrumuturile cu condiții
speciale sunt acordate la rate preferențiale, ca parte a cooperării
cu statele terțe. Toate sumele devin scadente la peste 12 luni după
încheierea exercițiului. Rata efectivă a dobânzii pentru aceste
împrumuturi variază între 7,73 % și 14,507 %. 2.4.2.2.
Împrumuturi acordate din fonduri împrumutate || || || || || || milioane EUR || AMF || Euratom || BdP || MESF || CECO în lichidare || Total Total la 31.12.12 || 549 || 425 || 11 623 || 44 476 || 221 || 57 294 Noi împrumuturi || 100 || - || - || - || - || 100 Rambursări || (81) || (36) || - || - || - || (117) Diferențe de schimb valutar || - || (1) || - || - || (5) || (6) Modificări ale valorii contabile || 1 || (1) || - || (8) || (5) || (13) Total la 31.12.2013 || 569 || 387 || 11 623 || 44 468 || 211 || 57 258 || || || || || || Sumă scadentă < 1 an || 31 || - || 3 033 || - || - || 3 064 || || || || || || Sumă scadentă > 1 an || 538 || 387 || 8 590 || 44 468 || 211 || 54 195 Pentru mai multe informații cu
privire la activitățile de împrumut și de creditare, a se vedea
nota 7. 2.5.
CREANȚE ȘI SUME RECUPERABILE PE TERMEN
LUNG || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Statele membre || 478 || 545 Altele || 20 || 19 Total || 498 || 564 Din totalul de creanțe pe termen
lung, 483 de milioane EUR (2012: 550 de milioane EUR) sunt legate de
tranzacțiile de altă natură decât cele legate de
diferențele de schimb valutar. Sumele datorate de statele membre sunt
legate de deciziile neexecutate privind verificarea conformității
pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). 2.6.
PREFINANȚARE PE TERMEN LUNG || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Prefinanțare || 2.6.1 || 34 819 || 40 790 Cheltuieli plătite în avans || 2.6.2 || 3 253 || 3 715 Total || || 38 072 || 44 505 2.6.1.
Prefinanțare În funcție de termenul de
recuperare sau de utilizare a prefinanțării se stabilește
dacă aceasta este prezentată ca prefinanțare pe termen scurt sau
pe termen lung. Utilizarea este definită prin acordul subiacent al
proiectului. Toate rambursările sau utilizările datorate cu
doisprezece luni înainte de data de raportare sunt prezentate drept
prefinanțări pe termen scurt. Prefinanțarea reprezintă o
mare parte din activele totale ale UE și, prin urmare, beneficiază de
o atenție corespunzătoare și periodică. Ar trebui remarcat
faptul că nivelul sumelor de prefinanțare în diferitele programe
trebuie să fie suficient pentru asigurarea fondului de trezorerie necesar
pentru ca beneficiarul să poată iniția proiectul, precum și
pentru protejarea intereselor financiare ale UE și luarea în considerare a
constrângerilor juridice, operaționale și a celor legate de raportul
cost-eficacitate. Comisia a ținut seama în mod corespunzător de toate
aceste elemente în cadrul eforturilor sale de îmbunătățire a
monitorizării prefinanțării. Anumite prefinanțări
plătite în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare
și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite efectiv de un Fond de
garantare al participanților (FGP) – valoarea totală a
prefinanțării plătite ridicându-se în 2013 la 4,5 miliarde EUR (2012:
4 miliarde EUR). Acest fond este o entitate separată de UE și nu este
consolidat în aceste conturi – a se vedea nota 11.2.3. || || milioane EUR Tip de gestiune || 31.12.2013 || 31.12.2012 Gestiune centralizată directă || 1 526 || 1 249 Gestiune centralizată indirectă || 772 || 1 042 Gestiune descentralizată || 646 || 677 Gestiune partajată || 31 104 || 37 214 Gestiune în comun || 694 || 592 Pusă în aplicare de alte instituții și agenții || 77 || 16 Total || 34 819 || 40 790 Articolul 58 din noul Regulament
financiar care a revizuit parțial metodele de execuție bugetară
nu se aplică decât începând cu 1 ianuarie 2014. Cele mai importante sume de
prefinanțare pe termen lung corespund acțiunilor structurale pentru
perioada de programare 2007-2013: Fondul european de dezvoltare regională
(FEDER) și Fondul de coeziune (FC) - 19,6 miliarde EUR; fondul social
(FSE) - 5,6 miliarde EUR; Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) - 5,2 miliarde EUR; și Fondul european pentru pescuit (FEP) - 0,6
miliarde EUR. Deoarece multe din aceste proiecte sunt pe termen lung prin
însăși natura lor, este necesar ca avansurile aferente să fie
disponibile mai mult de un an. Astfel, aceste sume de prefinanțare sunt
prezentate ca active imobilizate. Perioada de programare 2007-2013 se apropie
de etapa sa finală și, prin urmare, prefinanțarea aferentă
devine treptat scadentă în termen de douăsprezece luni. Așadar,
prefinanțarea pe termen lung scade în timp ce prefinanțarea pe termen
scurt crește (a se vedea nota 2.10). Garanții primite cu privire la
prefinanțare Acestea sunt garanții pe care
Comisia le solicită de la beneficiarii care nu sunt state membre, în
anumite cazuri, atunci când varsă avansuri (prefinanțare). Două
valori trebuie prezentate pentru acest tip de garanție, valoarea
„nominală” și valoarea „curentă”. Pentru valoarea
„nominală”, evenimentul generator este legat de existența
garanției. Pentru valoarea „curentă”, evenimentul generator al
garanției îl reprezintă plata prefinanțării și/sau
compensările ulterioare. La 31 decembrie 2013, valoarea „nominală” a
garanțiilor primite în ceea ce privește prefinanțările se
ridica la 1 124 de milioane EUR, în timp ce valoarea „curentă” a acestor
garanții era de 887 de milioane EUR (2012: 1 348 de milioane EUR și
respectiv 1 083 de milioane EUR). 2.6.2.
Cheltuieli plătite în avans || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Instrumente de inginerie financiară || 2 118 || 2 717 Scheme de ajutoare || 1 135 || 998 Total || 3 253 || 3 715 În cadrul
programelor finanțate din fonduri structurale pentru 2007-2013,
plățile pot fi efectuate din bugetul UE către statele membre,
pentru ca acestea să contribuie la instrumentele de inginerie
financiară (sub formă de credite, investiții în capitaluri
proprii sau garanții) instituite și gestionate sub responsabilitatea
statelor membre. Sumele nefolosite de aceste instrumente la încheierea
exercițiului sunt proprietatea UE (la fel ca prefinanțarea standard)
și, prin urmare, sunt tratate ca active în bilanțul Comisiei. Cu
toate acestea, actele juridice de bază nu obligă statele membre
să prezinte Comisiei rapoarte periodice cu privire la utilizarea acestor
avansuri și, în anumite cazuri, nici măcar să le identifice în
declarațiile de cheltuieli transmise Comisiei. Astfel, și pe baza informațiilor
primite de la statele membre cu privire la utilizarea fondurilor, se
realizează o estimare a valorii acestui activ la încheierea fiecărui
exercițiu. În mod similar, avansurile
plătite de statele membre care nu au fost utilizate la încheierea
exercițiului sunt înregistrate drept active în bilanțul Comisiei.
Statele membre pot plăti astfel de avansuri pentru diferite scheme de
ajutoare (ajutoare de stat, măsuri de piață ale FEGA). Comisia a
estimat valoarea acestor avansuri pe baza
informațiilor furnizate de statele membre; sumele rezultate sunt incluse
la rubrica scheme de ajutoare. ACTIVE CIRCULANTE 2.7.
STOCURI || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Material științific || 81 || 81 Altele || 47 || 57 Total || 128 || 138 2.8. ACTIVE FINANCIARE CURENTE || || || milioane EUR || Note || 31.12.2013 || 31.12.2012 Active financiare disponibile pentru vânzare || 2.8.1 || 2 373 || 1 858 Credite || 2.8.2 || 3 198 || 123 Total || || 5 571 || 1 981 2.8.1.
Active financiare curente disponibile pentru
vânzare Activele financiare disponibile
pentru vânzare sunt achiziționate pentru rentabilitatea sau randamentul
investiției ori sunt deținute pentru a stabili o anumită
structură a activelor sau o sursă secundară de
lichidități și, prin urmare, pot fi vândute pentru a
răspunde nevoii de lichidități sau modificărilor ratelor
dobânzii. Tabelul următor oferă o imagine de ansamblu a activelor
financiare disponibile pentru vânzare cu o scadență reziduală
înainte de sfârșitul anului 2014: || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Investiții BUFI || 897 || 845 CECO în lichidare || 567 || 490 Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR) || 408 || 160 Fondul de garantare || 361 || 268 Agenția Europeană pentru Produse Chimice || 76 || 69 Instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T (LGTT) || 31 || 23 Alte investiții disponibile pentru vânzare || 33 || 3 Total || 2 373 || 1 858 2.8.2.
Împrumuturi pe termen scurt În această rubrică sunt
incluse împrumuturi cu scadența finală mai mică de 12 luni de la
data bilanțului (a se vedea nota 2.4.2.2 de mai sus pentru mai multe
detalii). Creșterea, în comparație cu anul anterior, este
datorată rambursărilor creditelor BdP programate pentru 2014 (2
miliarde EUR Ungaria și 1 miliard EUR Letonia). 2.9.
CREANȚE PE TERMEN SCURT ȘI SUME
RECUPERABILE || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Amenzi || 2.9.1 || 4 071 || 4 090 Statele membre || 2.9.2 || 5 574 || 6 270 Venituri înregistrate în avans și cheltuieli reportate || 2.9.3 || 3 095 || 3 368 Alte creanțe și sume recuperabile || 2.9.4 || 442 || 311 Total || || 13 182 || 14 039 Totalul de mai sus conține o
sumă estimată la 12 638 de milioane EUR (2012: 13 729 de milioane
EUR) datorată unor tranzacții de altă natură decât cele
legate de diferențele de schimb valutar. 2.9.1.
Amenzi Este vorba despre sumele care
urmează a fi recuperate aferente amenzilor aplicate de Comisie, în valoare
de 4 310 milioane EUR (2012: 4 357 milioane EUR) la care se aplică o
reducere de 239 de milioane EUR (2012: 267 de milioane EUR). Pentru
amenzile restante la încheierea exercițiului fuseseră primite
garanții de 3 244 de milioane EUR în total (2012: 2.513 de milioane
EUR). Trebuie notat faptul că, după 31 decembrie 2013, erau
scadente 1 032 de milioane EUR din aceste creanțe. 2.9.2. Statele
membre || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Creanțe FEGA și în domeniul dezvoltării rurale || || Fondul european de garantare agricolă (FEGA) || 1 858 || 1 172 Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) || 41 || 14 Instrumentul tranzitoriu pentru dezvoltare rurală (ITDR) || 45 || 44 Programul special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală (SAPARD) || 155 || 136 Reducere || (819) || (814) Total || 1 279 || 552 || || TVA plătită și recuperabilă || 68 || 44 || || Resurse proprii || || Înregistrate în contul A || 47 || 45 Înregistrate în contul separat || 1 228 || 1 294 Resurse proprii care urmează a fi primite || 3 054 || 3 617 Reducere || (743) || (773) Altele || 6 || 16 Total || 3 592 || 4 199 || || Alte creanțe de la statele membre || || Recuperare preconizată a prefinanțării || 542 || 1 220 Altele || 94 || 255 Total || 636 || 1 475 || || Total || 5 574 || 6 270 Creșterea creanțelor legate
de agricultură se explică în principal prin deciziile neexecutate
privind verificare conformității deoarece în anumite cazuri data
execuției este amânată cu câțiva ani, iar în alte cazuri
deciziile sunt executate în tranșe anuale amânate. Acesta este cazul
statelor membre care fac obiectul asistenței financiare în conformitate cu
Acordul-cadru european de stabilitate financiară semnat la 7 iunie 2010. Suma aferentă resurselor proprii
care urmează a fi primită este legată de bugetul rectificativ 8/2013
adoptat la 20 noiembrie 2013. Potrivit articolului 10 din
Regulamentul nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000
(JO L 130, 31.5.2000) înregistrările corespunzătoare
reajustărilor contribuțiilor bazate pe VBN au fost efectuate în prima
zi lucrătoare a lunii ianuarie 2014. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul
că anumite state membre și-au anticipat plățile, ceea ce
explică motivul pentru care suma care urmează a fi primită este
mai scăzută decât contribuțiile solicitate în respectivul buget
rectificativ. Creanțe FEGA și în domeniul
dezvoltării rurale Acest post acoperă în principal
sumele datorate de statele membre la 31 decembrie, astfel cum au fost declarate
și certificate de statele membre la 15 octombrie. Este realizată o
estimare pentru creanțele care au apărut între data acestei
declarații și 31 decembrie. De asemenea, Comisia prevede o reducere a
sumelor datorate de beneficiari în cazul cărora recuperarea pare
puțin probabilă. Faptul că se face o astfel de ajustare nu
înseamnă renunțarea de către Comisie la recuperarea în viitor a
acestor sume. În ajustare este, de asemenea, inclusă o deducere de 20 %,
care corespunde sumelor pe care statele membre le pot reține pentru
acoperirea costurilor administrative. Creanțe din resurse proprii Trebuie notat faptul că statele
membre au dreptul să rețină 25 % din resursele proprii
tradiționale drept costuri de colectare, deci cifrele anterioare sunt
prezentate ținând seama de această deducere. Pe baza estimărilor
trimise de statele membre, a fost dedusă o reducere din creanțele
statelor membre. Totuși, aceasta nu înseamnă renunțarea de
către Comisie la recuperarea sumelor acoperite de această ajustare a
valorii. 2.9.3.
Venituri înregistrate în avans și cheltuieli
reportate || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Venituri înregistrate în avans || 2 709 || 3 002 Cheltuieli reportate || 368 || 351 Altele || 18 || 15 Total || 3 095 || 3 368 Principala sumă din cadrul acestei rubrici este reprezentată
de veniturile înregistrate în avans: || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Resurse proprii || 2 424 || 2 388 Venituri agricole alocate în noiembrie și decembrie || 0 || 218 Fonduri de coeziune și de dezvoltare regională și rurală: corecții financiare || 31 || 276 Alte venituri înregistrate în avans || 254 || 120 Total || 2 709 || 3 002 Sumele indicate în rubrica resurse
proprii (2 424 de milioane EUR) sunt în principal taxe vamale acumulate din
lunile noiembrie și decembrie 2013. Trebuie remarcat faptul că
veniturile agricole alocate în noiembrie și decembrie (131 de milioane
EUR) sunt în prezent înregistrate în rubrica creanțe pe termen scurt. 2.9.4.
Alte creanțe și sume recuperabile În această rubrică sunt
incluse în principal sumele de prefinanțare recuperate, recuperarea
cheltuielilor, precum și alte venituri din acțiuni administrative
și operaționale. 2.10.
PREFINANȚARE CURENTĂ || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Prefinanțare || 2.10.1 || 16 403 || 9 548 Cheltuieli plătite în avans || 2.10.2 || 4 963 || 3 690 Total || || 21 367 || 13 238 2.10.1.
Prefinanțare || || milioane EUR Tip de gestiune || 31.12.2013 || 31.12.2012 Gestiune centralizată directă || 3 848 || 3 289 Gestiune centralizată indirectă || 4 711 || 3 908 Gestiune descentralizată || 250 || 301 Gestiune partajată || 6 263 || 1 008 Gestiune în comun || 1 018 || 844 Pusă în aplicare de alte instituții și agenții || 313 || 198 Total || 16 403 || 9 548 Articolul 58 din noul Regulament
financiar care a revizuit parțial metodele de execuție bugetară
nu se aplică decât începând cu 1 ianuarie 2014. Creșterea
prefinanțării pe termen lung este legată în special de gestiunea
partajată. Astfel cum se explică la nota 2.6, programele
finanțate din fondurile structurale intră în ultima etapă a
perioadei de programare 2007-2013. Prin urmare, o mare parte (6,1 miliarde EUR)
din prefinanțarea pe termen lung precedentă, a devenit
prefinanțare pe termen scurt la 31 decembrie 2013. În plus, există o creștere
în cadrul gestiunii centralizate directe și al gestiunii centralizate
indirecte. În ambele cazuri, această creștere este datorată în
special etapei finale a celui de Al șaptelea program-cadru pentru
cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7) care este marcat de
semnarea ultimelor acorduri având ca rezultat noi plăți de
prefinanțare de aproximativ 2,8 miliarde EUR în cadrul gestiunii
centralizate directe și de 1,4 miliarde în cadrul gestiunii centralizate
indirecte. În paralel, au fost finalizate proiecte care au făcut obiectul
unor acorduri anterioare, iar plățile de prefinanțare aferente
au fost lichidate. 2.10.2.
Cheltuieli plătite în avans || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Instrumente de inginerie financiară || 2 118 || 1 358 Scheme de ajutoare || 2 845 || 2 332 Total || 4 963 || 3 690 Variația sumelor prezentate în
această rubrică se datorează în principal contribuției
sporite a statelor membre la instrumentele de inginerie financiară din
domeniul dezvoltării regionale. 2.11.
NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE NUMERAR || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Numerar nerestricționat: || 2.11.1 || || Conturi la trezorerii și bănci centrale || || 2 790 || 2 203 Conturi curente || || 838 || 967 Conturile de avans || || 39 || 38 Transferuri (numerar în tranzit) || || (1) || (1) Total || || 3 665 || 3 207 Numerar care ține de instrumente financiare și depozite la termen || 2.11.2 || 1 680 || 2 345 || || || Numerar restricționat și echivalente de numerar || 2.11.3 || 4 165 || 5 122 || || || Total || || 9 510 || 10 674 2.11.1. Numerar
nerestricționat Numerarul nerestricționat
acoperă toate fondurile pe care Comisia le deține în conturile sale
în fiecare stat membru și țară AELS (trezorerie sau bancă
centrală), precum și în conturile curente, conturile de avans și
în casă. Numerarul nerestricționat la 31
decembrie 2013 include 1,1 miliarde EUR reprezentând contribuțiile din
resurse proprii datorate de statele membre la 1 ianuarie 2014 care au fost
primite cu câteva zile în avans. În plus, bilanțul de la încheierea
exercițiului include 1,3 miliarde EUR reprezentând amenzi aplicate în
cazul încălcării concurenței, cea mai mare parte din sumă
fiind colectată de Comisie în ultimele săptămâni ale anului 2013
și care nu a fost încă restituită statelor membre prin
intermediul unui buget rectificativ. 2.11.2. Numerar care
ține de instrumente financiare și depozite la termen Sumele prezentate la această
rubrică sunt în principal echivalente de numerar (1 434 de milioane EUR)
gestionate de administratori în numele Comisiei în scopul implementării
anumitor programe privind instrumente financiare finanțate din bugetul UE
și alte depozite la termen (245 de milioane EUR). Numerarul care ține
de instrumente financiare poate fi folosit, așadar, numai pentru programul
respectiv privind instrumentele financiare. La încheierea exercițiului,
fuseseră angajate 138 de milioane EUR pentru instrumentele financiare
gestionate de administratori, dar acestea nu fuseseră încă utilizate
de celelalte părți. 2.11.3. Numerar
restricționat și echivalente de numerar Numerarul restricționat se
referă la sumele primite aferente amenzilor aplicate de Comisie pentru
care cazul este încă deschis. Acestea sunt păstrate în conturi de
depozit specifice care nu sunt folosite pentru nicio altă activitate. În
cazul în care s-a lansat un recurs ori nu se știe dacă cealaltă
parte va iniția un recurs, suma corespunzătoare este prezentată
ca datorie contingentă la nota 5.2. Scăderea numerarului restricționat
este cauzată de faptul că începând cu 2010, toate amenzile încasate
cu titlu provizoriu sunt gestionate de Comisie cu ajutorul unui fond special în
acest scop (BUFI) și investite în instrumente financiare din categoria
celor clasificate ca disponibile pentru vânzare(a se vedea notele 2.4.1
și 2.8.1). PASIVE
IMOBILIZATE 2.12.
PENSII ȘI ALTE BENEFICII ALE ANGAJAȚILOR || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Pensii - personal || 40 933 || 37 528 Pensii – alte categorii || 1 016 || 968 Sistemul comun de asigurări de sănătate || 4 869 || 4 007 Total || 46 818 || 42 503 2.12.1. Pensii -
personal În conformitate cu articolul 83 din
Statutul funcționarilor, plata beneficiilor oferite prin sistemul de
pensii (PSEO: Sistemul de pensii al funcționarilor europeni) constituie
cheltuieli din bugetul UE. Sistemul nu este finanțat, dar statele membre
garantează colectiv plata acestor beneficii conform unei scale fixate
pentru finanțarea acestor cheltuieli. În plus, funcționarii
contribuie cu o treime la finanțarea pe termen lung a acestui sistem
printr-o contribuție obligatorie. Datoriile sistemului de pensii au
fost evaluate pe baza numărului de funcționari activi și
funcționari pensionari la 31 decembrie 2013 și pe baza normelor
Statutului funcționarilor în vigoare la acea dată. Această evaluare
a fost realizată în conformitate cu metodologia IPSAS 25 (și, prin
urmare, regula contabilă 12 a UE). Metoda utilizată pentru calcularea
acestei datorii este metoda unităților de credit preconizate.
Principalele ipoteze actuariale disponibile la data evaluării și
folosite la evaluare au fost după cum urmează: Ipoteze actuariale - datorii privind pensiile personalului || 31.12.2013 || 31.12.2012 Rata de actualizare nominală || 3.7 % || 3.6 % Rata inflației estimată || 1.9 % || 2.0 % Rată reală de actualizare || 1.8 % || 1.6 % Probabilitatea căsătoriilor: bărbat/femeie || 81 %/49 % || 84 %/38 % Creșterea generală a salariului/reevaluarea pensiei || 0 % || 0 % Tabelul privind mortalitatea în rândul funcționarilor publici din instituțiile internaționale (ICSLT) || ICSLT 2013 || ICSLT 2008 || || milioane EUR Variația pasivului brut privind beneficiile angajaților || Pasive privind pensiile personalului || Asigurarea de sănătate Pasivul brut la încheierea exercițiului precedent || 41 961 || 4 278 Costul serviciului/normal || 1 928 || - Costul dobânzii || 1 603 || 162 Beneficiile plătite || (1 288) || (11) Pierderi actuariale || 1 499 || 704 Evoluție datorată noilor veniți || 244 || - Pasivul brut la încheierea exercițiului || 45 947 || 5 133 Coeficienții corectori aplicați pensiilor || 959 || N/A Deducerea impozitelor asupra pensiilor || (5 973) || N/A Active ale planului || N/A || (264) Pasivul net la încheierea exercițiului || 40 933 || 4 869 2.12.2. Pensii – alte
categorii Această rubrică se
referă la pasivele privind obligațiile de pensii către membri
și foști membri ai Comisiei, ai Curții de Justiție (și
Tribunalului) și ai Curții de Conturi, către Secretarii Generali
ai Consiliului, către Ombudsman, către șeful
Autorității Europene pentru Protecția Datelor și către
membri ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene. De asemenea,
este inclus în această rubrică un pasiv care corespunde pensiilor
membrilor Parlamentului European. 2.12.3. Sistemul
comun de asigurări de sănătate Se evaluează, de asemenea,
datoria estimată pe care o va avea UE în ceea ce privește
contribuțiile sale la Sistemul comun de asigurări de
sănătate aferente personalului pensionat. Această datorie
brută a fost evaluată la 5 133 de milioane EUR (2012: 4 278 de
milioane EUR) și activele planului la 264 de milioane EUR (2012: 271
milioane EUR) sunt deduse din această datorie brută pentru a se
ajunge la suma netă. Rata de actualizare și creșterea
generală a salariului utilizate în calcul sunt aceleași cu cele
utilizate la evaluarea pensiilor personalului. 2.13.
PROVIZIOANE PE TERMEN LUNG || || || || || || || milioane EUR || Valoare la 31.12.12 || Provizioane suplimentare || Sume neutilizate și returnate || Sume utilizate || Transfer la provizioanele pe termen scurt || Modificarea estimărilor || Valoare la 31.12.2013 Contencios || 132 || 180 || (51) || (3) || - || - || 258 Dezafectarea siturilor nucleare || 997 || - || - || (2) || (30) || (32) || 933 Financiar || 108 || 45 || - || - || (38) || (4) || 111 Altele || 21 || 2 || (2) || 0 || - || - || 21 Total || 1 258 || 227 || (53) || (5) || (68) || (36) || 1 323 Contencios Acesta reprezintă estimarea
sumelor care vor fi probabil plătite la mai mult de 12 luni de la
încheierea exercițiului pentru o serie de cauze aflate pe rol.
Provizioanele suplimentare pentru contencios vizează în principal cauzele
noi în domeniul agriculturii și al coeziunii. Dezafectarea siturilor nucleare În 2012, un
consorțiu de experți independenți a realizat o actualizare a
studiului lor din 2008 privind costurile estimate ale Centrului Comun de
Cercetare (JRC) pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și ale
programului de gestionare a deșeurilor. Estimarea lor
revizuită, de 989 de milioane EUR (față
de 1 222 de milioane EUR, cât estimaseră anterior) , este
luată ca bază pentru provizionul care urmează a fi inclus în
conturi. În conformitate cu normele contabile ale UE, provizionul este indexat
pentru a ține cont de inflație și apoi actualizat la valoarea sa
prezentă netă (folosind curba swap cu cupon zero în euro). Având în
vedere durata estimată a acestui program (aproximativ 20 de ani), trebuie
subliniat faptul că există o anumită nesiguranță cu
privire la această estimare, iar costul final ar putea fi diferit de
sumele înscrise în prezent. Provizioane financiare Acestea se referă la
provizioane care reprezintă pierderile estimate ce vor fi suportate în
legătură cu garanțiile oferite în cadrul Fondului de garantare
pentru IMM-uri 1998, Fondului de garantare pentru IMM-uri 2001 și Fondului
de garantare pentru IMM-uri 2007 în conformitate cu programul-cadru pentru
competitivitate și inovare (CIP) și Instrumentul european de
microfinanțare Progress (Garanție), în care Fondul European de
Investiții (FEI) are competența de a emite garanții în nume
propriu, dar și în numele și pe riscul Comisiei. Riscul financiar
aferent garanțiilor utilizate și neutilizate este, totuși,
plafonat. Provizioanele financiare pe termen lung sunt actualizate la valoarea
lor netă actuală (folosind rata anuală de schimb -swap rate- în
euro). 2.14.
DATORII FINANCIARE IMOBILIZATE || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Împrumuturi luate pe termen lung || 2.14.1 || 54 173 || 57 252 Eliminarea Fondului de garantare* || || (20) || (20) Total || || 54 153 || 57 232 * Fondul
de garantare deține obligațiuni MESF emise de Comisie, deci acestea
trebuie să fie eliminate. Împrumuturi luate pe termen lung || || || || || || milioane EUR || AMF || Euratom || BdP || MESF || CECO în lichidare || Total Total la 31.12.12 || 549 || 425 || 11 623 || 44 476 || 194 || 57 267 Noi împrumuturi luate || 100 || - || - || - || - || 100 Rambursări || (81) || (36) || - || - || - || (117) Diferențe de schimb valutar || - || (1) || - || - || (4) || (5) Modificări ale valorii contabile || 1 || (1) || - || (8) || - || (8) Total la 31.12.2013 || 569 || 387 || 11 623 || 44 468 || 190 || 57 237 || || || || || || Sumă scadentă < 1 an || 31 || - || 3 033 || - || - || 3 064 || || || || || || Sumă scadentă > 1 an || 538 || 387 || 8 590 || 44 468 || 190 || 54 173 Această
rubrică include împrumuturile datorate de UE scadente în mai mult de un
an. Împrumuturile luate includ datorii atestate prin
certificate a căror valoare se ridică la 56 981 milioane EUR (2012: 57 026 de
milioane EUR). Variațiile valorii contabile corespund variației dobânzilor
acumulate. Pentru mai multe informații cu
privire la activitățile de împrumut și de creditare, a se vedea
nota 7. 2.15.
ALTE PASIVE IMOBILIZATE || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Datorii privind leasinguri financiare || 1 756 || 2 040 Clădiri plătite în rate || 336 || 352 Altele || 124 || 135 Total || 2 216 || 2 527 PASIVE CURENTE 2.16.
PROVIZIOANE CURENTE || || || || || || || milioane EUR || Valoare la 31.12.12 || Provizioane suplimentare || Sume neutilizate și returnate || Sume utilizate || Transferuri din provizioanele pe termen lung || Modificarea estimărilor || Valoare la 31.12.2013 Contencios || 224 || 8 || (2) || (2) || 0 || 1 || 229 Dezafectarea siturilor nucleare || 29 || 0 || 0 || (29) || 30 || 0 || 30 Financiare || 188 || 53 || (45) || (55) || 38 || (8) || 171 Altele || 365 || 4 || (114) || (139) || 0 || (1) || 115 Total || 806 || 65 || (161) || (225) || 68 || (8) || 545 2.17.
DATORII FINANCIARE CURENTE Această rubrică se
referă la cota de împrumuturi luate pe termen lung (a se vedea nota 2.14)
scadente la cel mult 12 luni de la data bilanțului. Creșterea, în
comparație cu anul anterior, este datorată rambursărilor
creditelor BdP programate pentru 2014 (2 miliarde EUR Ungaria și 1 miliard
EUR Letonia). 2.18.
OBLIGAȚII DE PLATĂ || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Cheltuieli înregistrate în avans și venituri reportate || 2.18.1 || 56 282 || 68 436 Obligații de plată || 2.18.2 || 36 213 || 21 558 Partea curentă a pasivelor imobilizate || 2.18.3 || 99 || 89 Total || || 92 594 || 90 083 2.18.1. Cheltuieli
înregistrate în avans și venituri reportate || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Cheltuieli înregistrate în avans || 56 062 || 68 216 Venituri reportate || 190 || 201 Altele || 30 || 19 Total || 56 282 || 68 436 Cheltuielile înregistrate în avans sunt
defalcate după cum urmează: || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Fondul European de Garantare Agricolă: || || Ajutor direct și intervenții pe piețele agricole || 33 489 || 44 532 Altele || 2 || 1 Dezvoltare rurală: || || FEADR || 12 255 || 12 463 Altele || 203 || 34 || 45 949 || 57 030 || || Acțiuni structurale: || || Fondul european pentru pescuit / Instrumente financiare pentru orientarea pescuitului || 48 || 66 Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune || 4 356 || 4 359 Instrumentul pentru politici structurale de preaderare || 114 || 382 Fondul social european || 1 100 || 1 378 || 5 618 || 6 185 Alte cheltuieli înregistrate în avans: || || Cercetare și dezvoltare || 1 172 || 1 077 Altele || 3 323 || 3 924 || 4 495 || 5 001 Total || 56 062 || 68 216 2.18.2. Obligații
de plată || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Statele membre || 37 481 || 23 029 Furnizori și altele || 1 650 || 1 704 Sume neeligibile estimate și plăți în avans în așteptare || (2 918) || (3 175) Total || 36 213 || 21 558 Obligațiile de plată includ situațiile privind costurile
primite de Comisie în cadrul activităților de acordare de granturi.
Acestea sunt creditate cu suma solicitată din momentul în care se
primește cererea. În cazul în care contrapartida este un stat membru,
acestea sunt clasificate ca atare. Aceeași procedură se aplică
facturilor și notelor de credit primite în cadrul activităților
de achiziții. Cererile de decont respective au fost luate în considerare
pentru procedurile de separare a exercițiilor de la încheierea acestora.
Conform datelor înregistrate privind separarea acestor conturi, sumele
eligibile estimate au fost prin urmare înregistrate în conturi drept
cheltuieli, în timp ce restul sumei este prezentat drept „Sume neeligibile
estimate și plăți în avans în așteptare” (a se vedea mai
jos). Pentru a nu supraestima activele și pasivele, s-a hotărât
înscrierea sumei nete la pasive curente. Statele membre Obligațiile de plată ale
statelor membre sunt legate în special de cererile de decont neplătite
pentru acțiunile fondurilor structurale (20,8 miliarde EUR pentru FEDR
și FC și 4,2 miliarde EUR pentru FSE). În plus, suma include 11,3 miliarde
EUR pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA). În vederea unei
mai bune prezentări a realității economice, începând cu anul 2013,
toate sumele legate de FEGA pentru care scadența a fost în prima zi
lucrătoare a lunii ianuarie a anului următor, sunt înregistrate drept
obligații de plată în loc de cheltuieli înregistrate în avans.
Dacă în conturile din 2012 ar fi existat această abordare, sumele
aferente obligațiilor de plată ale statelor membre ar fi fost cu 11,9
miliarde EUR mai ridicate (și anume 34,9 miliarde EUR). Suma rămasă de 1,2
miliarde EUR din obligațiile de plată ale statelor membre
vizează în principal politicile din domeniul pescuitului și maritim (0,6
miliarde EUR) și al dezvoltării rurale (0,2 miliarde EUR). Furnizori
și altele În această rubrică sunt
incluse obligații de plată diverse, sume datorate în urma unor
activități de acordare de granturi sau activități de
achiziții publice, precum și sume datorate unor organisme publice
și unor entități neconsolidate. Sume neeligibile estimate și plăți
în avans în așteptare Obligațiile de plată sunt
reduse cu acea parte a cererilor de rambursare primite, dar încă
neverificate, care a fost estimată neeligibilă. Cele mai mari sume
sunt aferente direcțiilor generale care gestionează acțiuni
structurale. Obligațiile de plată sunt, de asemenea, reduse cu acea
parte a cererilor de rambursare primite care corespund cheltuielilor
plătite în avans care mai sunt de achitat la încheierea exercițiului
(2,2 miliarde EUR). 2.18.3. Partea
curentă a pasivelor imobilizate || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Datorii privind leasinguri financiare || 82 || 70 Altele || 17 || 19 Total || 99 || 89 ACTIVE NETE 2.19.
REZERVE || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Rezerva de valoare justă || 2.19.1 || 99 || 150 Rezerva Fondului de garantare || 2.19.2 || 2 125 || 2 079 Alte rezerve || 2.19.3 || 1 849 || 1 832 Total || || 4 073 || 4 061 2.19.1. Rezerva de
valoare justă În conformitate cu normele
contabile, modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile pentru
vânzare este contabilizată prin rezerva de valoare justă. În 2013 o sumă netă de 29
de milioane EUR (2012: 5 milioane EUR) a fost retrasă din rezerva de
valoare justă și înregistrată în situația performanței
financiare aferente activelor disponibile pentru vânzare reprezentând
creșteri ale valorii juste acumulate. 2.19.2.
Rezerva Fondului de garantare Această rezervă
reflectă suma țintă de 9 % din soldurile garantate de Fond care
trebuie deținute ca active. 2.19.3. Alte rezerve Suma corespunde în principal rezervei
CECO în lichidare (1 537 de milioane EUR) pentru activele Fondului de cercetare
pentru cărbune și oțel și a fost creată în contextul
lichidării CECO. 2.20.
SUME CARE URMEAZĂ A FI SOLICITATE DE LA
STATELE MEMBRE || milioane EUR || Sume care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31.12.2012 || 44 477 Rambursarea excedentului bugetar 2012 către statele membre || 1 023 Variația rezervei Fondului de garantare || 46 Alte variații ale rezervei || 14 Rezultatul economic al exercițiului || 4 365 Totalul sumelor care urmează a fi solicitate de la statele membre la 31.12.2013 || 49 925 || Defalcat între || Beneficiile angajaților || 46 818 Alte sume || 3 107 Această
sumă reprezintă partea din cheltuielile deja efectuate de Comisie
până la 31 decembrie 2013 care trebuie finanțată din bugetele
viitoare. Multe dintre cheltuieli sunt înregistrate conform regulilor
contabilității de angajamente în exercițiul N, deși ele pot
fi plătite efectiv în exercițiul N + 1 (sau ulterior) utilizând
bugetul din exercițiul N + 1 (sau ulterior). Includerea acestor datorii în
conturi și faptul că sumele corespunzătoare sunt finanțate
din bugetele viitoare determină datorii care, la încheierea
exercițiului, depășesc cu mult activele. Sumele cele mai
importante se referă la activitățile FEGA. Majoritatea sumelor
care urmează a fi solicitate sunt, de fapt, plătite de statele membre
în mai puțin de 12 luni de la încheierea exercițiului financiar
respectiv, ca parte a bugetului aferent exercițiului următor. În principal, numai datoriile Comisiei
privind beneficiile angajaților trebuie plătite într-un termen mai
lung, cu mențiunea că finanțarea pensiilor din bugetele anuale
este garantată de statele membre. Mai jos, este prezentată, doar cu
titlu informativ, o estimare a distribuției plăților viitoare
privind beneficiile angajaților: || milioane EUR || Valoarea Sume de plată în 2014 || 1 450 Sume de plată după 2014 || 45 368 Total pasive privind beneficiile angajaților la 31.12.2013 || 46 818 Trebuie remarcat, de asemenea, că
sumele de mai sus nu au niciun efect asupra rezultatului bugetar - veniturile
bugetare ar trebui să fie întotdeauna egale sau să
depășească cheltuielile bugetare și orice excedent de
venituri este returnat statelor membre. 3.
NOTE LA SITUAȚIA PERFORMANȚEI FINANCIARE 3.1.
VENITURI DIN RESURSE PROPRII ȘI
CONTRIBUȚII || || || milioane EUR || Notă || 2013 || 2012 Resurse bazate pe VNB || || 110 194 || 98 061 Resursele proprii tradiționale: Taxe vamale || || 15 268 || 16 087 Cotizații pentru zahăr || || 199 || 157 Resurse bazate pe TVA || || 14 019 || 14 871 Venituri din resurse proprii || 3.1.1 || 139 680 || 129 176 Ajustări bugetare || 3.1.2 || 1 187 || 1 439 Cotizații ale țărilor terțe (inclusiv AELS) || || 373 || 304 Total || || 141 241 || 130 919 3.1.1.
Venituri din resurse proprii Resursele proprii reprezintă
elementul principal al veniturilor din exploatare ale UE. Astfel, o mare parte
din cheltuieli este finanțată din resurse proprii, iar alte venituri
reprezintă doar o parte minoră din finanțarea totală.
Resursele proprii se împart în trei categorii: resurse proprii
tradiționale, resursa bazată pe TVA și resursa bazată pe
VNB. Resursele proprii tradiționale includ cotizații pentru
zahăr și taxe vamale. Fac parte, de asemenea, din sistemul resurselor
proprii un mecanism de corectare a dezechilibrelor bugetare (corecția în
favoarea Regatului Unit), precum și o reducere brută a contribuțiilor
bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei. Statele membre
rețin drept costuri de colectare 25 % din resursele proprii
tradiționale, iar sumele de mai sus reprezintă valorile de după
deducerea acestor costuri. Trebuie remarcat faptul că o
restituire a 169 de milioane EUR (brut, 126 de milioane EUR net) solicitate de
Belgia în 2011 în cadrul resurselor proprii tradiționale a fost
acordată în 2013 după finalizarea auditurilor și a controalelor
privind fiabilitatea sistemelor de verificare și contabile belgiene.
Provizionul aferent rezervat în 2012 a fost utilizat în 2013. Trebuie remarcat, de asemenea, că
în urma unei hotărâri judecătorești vizând regulamentele privind
cotizațiile pentru zahăr contestate de anumite companii și state
membre, și a adoptării ulterioare de către Consiliu a unui nou
regulament la sfârșitul lunii decembrie 2013, o sumă de 214 milioane
EUR va trebui rambursată părților în cauză la
sfârșitul anului 2014. Un provizion rezervat în 2012 și care
acoperă această sumă este în continuare inclus în conturi. 3.1.2.
Ajustări bugetare Ajustările bugetare includ
excedentul bugetar din 2012 (1 023 de milioane EUR) care este restituit,
indirect, statelor membre prin deducerea sumelor din resursele proprii pe care
acestea trebuie să le transfere către UE în exercițiul
următor - astfel acesta reprezintă un venit pentru 2013. 3.2.
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE || || || milioane EUR || Notă || 2013 || 2012 Amenzi || 3.2.1 || 2 757 || 1 884 || || || Taxe agricole || 3.2.2 || 48 || 87 || || || Recuperarea cheltuielilor: || 3.2.3 || || Gestiune centralizată directă || || 69 || 63 Gestiune centralizată indirectă || || 6 || 30 Gestiune descentralizată || || 41 || 27 Gestiune în comun || || 33 || 8 Gestiune partajată || || 1 628 || 1 376 Total || || 1 777 || 1 504 Venituri din operațiuni administrative: || 3.2.4 || || Personal || || 1 137 || 1 209 Venituri aferente imobilizărilor corporale || || 38 || 23 Alte venituri administrative || || 83 || 59 Total || || 1 257 || 1 291 Venituri diverse din exploatare: || 3.2.5 || || Ajustări/provizioane || || 208 || 280 Câștiguri din diferențe de schimb valutar || || 334 || 335 Altele || || 2 033 || 1 445 Total || || 2 575 || 2 060 Total || || 8 414 || 6 826 3.2.1. Amenzi Creșterea
altor venituri din exploatare se explică în principal printr-o cantitate
mai mare de venituri aferente amenzilor din 2013. Aceste venituri sunt aferente
amenzilor aplicate de Comisie pentru încălcarea normelor în materie de
concurență. Creanțele și veniturile aferente sunt
înregistrate după ce Comisia ia decizia de a aplica o amendă, iar
destinatarul a fost înștiințat în mod oficial. Valoarea mai mare din 2013 se
explică în principal prin amenzi de 1,7 miliarde EUR care au fost aplicate
unor de bănci pentru participarea la carteluri în sectorul derivatelor pe
rata dobânzii. În plus, în 2013 există un caz în care s-au aplicat amenzi
foarte mari companiei Microsoft (561 milioane EUR) legat de faptul că nu a
promovat o serie de browsere, altele decât Internet Explorer, pentru
utilizatorii din UE. 3.2.2. Taxe
agricole Aceste sume se referă în
principal la taxele pe lapte, care sunt un instrument de gestionare a
pieței destinat penalizării producătorilor de lapte care
își depășesc cantitățile de referință.
Deoarece nu este legat de plăți anterioare ale Comisiei, în
practică, este considerat un venit destinat unui scop specific. 3.2.3.
Recuperarea cheltuielilor Această rubrică
reprezintă ordinele de recuperare emise de Comisie și deducerile de
plăți ulterioare înregistrate în contabilitatea Comisiei pentru
recuperarea sumelor plătite anterior din bugetul general, pe baza
controalelor, a auditurilor încheiate sau a analizei eligibilității,
împreună cu ordinele de recuperare emise de statele membre beneficiarilor
cheltuielilor aferente FEGA. De asemenea, această rubrică include
variația estimărilor veniturilor înregistrate în avans în
exercițiul curent în raport cu exercițiul precedent. De remarcat faptul că aceste
cifre reprezintă doar impactul contabil al activităților de
corecție ale UE, pe baza normelor contabile ale UE în vigoare. Din acest
motiv, aceste cifre nu pot și nu prezintă în totalitate
recuperările cheltuielilor UE, în special pentru domenii importante de cheltuieli
precum acțiunile structurale, unde există mecanisme specifice care
să asigure restituirea sumelor neeligibile, majoritatea acestora
neimplicând emiterea unui ordin de recuperare și neavând, așadar,
niciun efect asupra sistemului contabil al UE. De altfel, nici sumele de
prefinanțare recuperate nu sunt incluse la venituri, în conformitate cu
normele contabile ale UE. Mai multe detalii privind corecțiile financiare
și recuperările de cheltuieli sunt prezentate în nota 6. Agricultură: FEGA și dezvoltare
rurală În cadrul FEGA și FEADR, sumele
contabilizate drept venit al exercițiului la această rubrică
sunt corecții financiare decise pe parcursul exercițiului și
rambursările declarate de statele membre și recuperate pe parcursul
exercițiului plus creșterea netă a sumelor restante declarate de
statele membre în vederea recuperării la sfârșitul anului, privind
fraude și nereguli. Acțiuni structurale Sumele principale din cadrul
subrubricii acțiunilor structurale includ ordinele de recuperare emise de
Comisie pentru a recupera cheltuielile necuvenite efectuate în anii
precedenți, deducerile din cheltuieli minus reducerea veniturilor
înregistrate în avans la încheierea exercițiului. Ordinele de recuperare sunt emise
numai în următoarele cazuri: – decizii formale de corecții financiare luate de Comisie în urma
detectării de cheltuieli în neregulă în sumele solicitate de statele
membre; – ajustări la încheierea unui program care duc la o reducere a
contribuției UE atunci când un stat membru nu a declarat suficiente cheltuieli
eligibile pentru a justifica toate plățile intermediare și de
prefinanțare deja efectuate; astfel de operațiuni se pot realiza
fără o decizie oficială a Comisiei dacă statul membru
acceptă acest lucru; – rambursarea sumelor recuperate după închidere ca urmare a
finalizării procedurilor juridice pendinte la momentul încheierii. Alte ordine de recuperare emise în
cadrul acțiunilor structurale vizează recuperarea de
prefinanțări - a se vedea nota 6.3.
Aceste sume nu sunt prezentate ca venituri, ci sunt creditate la rubrica de
prefinanțare în bilanț. 3.2.4.
Venituri din operațiuni administrative Aceste venituri provin din deducerile
din salariile personalului și sunt alcătuite în principal din
două sume - contribuțiile la pensie ale personalului și
impozitul pe venit. 3.2.5.
Venituri diverse din exploatare O sumă de 779 de milioane EUR (2012:
672 de milioane EUR) este aferentă unor sume primite de la
țările în curs de aderare. Veniturile din schimburi valutare, cu
excepția activităților financiare tratate la nota 3.5 de
mai jos, sunt, de asemenea, incluse la această rubrică. Acestea
provin din activitățile zilnice și tranzacțiile aferente
efectuate în alte valute decât euro, precum și din reevaluarea de la
încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor.
Acestea conțin atât câștiguri contabilizate, cât și
câștiguri necontabilizate. Pe perioada exercițiului bugetar s-a
înregistrat o pierdere importantă din schimb valutar de 39 de milioane EUR
(2012: câștig net din schimb valutar de 52 de milioane EUR). 3.3.
CHELTUIELI ADMINISTRATIVE || || milioane EUR || 2013 || 2012 Cheltuieli cu personalul || 5 527 || 5 708 Amortizare și depreciere || 450 || 451 Alte cheltuieli administrative || 3 293 || 3 161 Total || 9 269 || 9 320 În cadrul rubricii alte cheltuieli administrative sunt incluse 388 de
milioane EUR (2012: 379 de milioane EUR) aferente leasingurilor
operaționale. Sumele angajate care urmează a fi plătite pe
perioada rămasă a acestor contracte de leasing sunt după cum
urmează: || || milioane EUR || Sume care urmează să fie plătite || || < 1 an || 1 - 5 ani || > 5 ani || Total Clădiri || 338 || 912 || 739 || 1 990 Echipamente informatice și alte echipamente || 7 || 17 || 0 || 24 Total || 346 || 929 || 739 || 2 014 3.4.
CHELTUIELI DE FUNCȚIONARE || || || milioane EUR || Notă || 2013 || 2012 Cheltuieli de funcționare primare: || 3.4.1 || || Gestiune centralizată directă || || 8 722 || 9 883 Gestiune centralizată indirectă || || 5 491 || 4 151 Gestiune descentralizată || || 720 || 1 019 Gestiune partajată || || 120 070 || 106 378 Gestiune în comun || || 1 745 || 1 819 Total || || 136 747 || 123 250 Alte cheltuieli de funcționare: || 3.4.2 || || Ajustări/provizioane || || 301 || 427 Pierderi din diferențe de schimb valutar || || 378 || 281 Altele || || 1 145 || 675 Total || || 1 824 || 1 383 Total || || 138 571 || 124 633 3.4.1.
Cheltuieli de funcționare primare Cheltuielile de funcționare
acoperă diverse rubrici ale cadrului financiar și iau forme diferite,
în funcție de modalitatea în care sunt plătiți și
gestionați banii. Majoritatea cheltuielilor intră la rubrica
„Gestiune partajată”, care presupune delegarea de sarcini către
statele membre și care acoperă domenii precum cheltuielile FEGA
și acțiuni finanțate prin intermediul diferitelor acțiuni
structurale (Fondul pentru dezvoltare regională, Fondul social, Fondul
agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul de coeziune și Fondul pentru
pescuit). Principalele elemente ale
cheltuielilor de funcționare menționate anterior acoperă
următoarele domenii: agricultură și dezvoltare rurală 59 de
miliarde EUR (2012: 57 de miliarde EUR), dezvoltare regională și
coeziune 49 de miliarde EUR (2012: 39 de miliarde EUR), ocuparea forței
de muncă și afaceri sociale 12 miliarde EUR (2012: 11 miliarde
EUR), cercetare și rețele de comunicare, conținut și
tehnologie 6 miliarde EUR (2012: 6 miliarde EUR) și relații
externe 3 miliarde EUR (2012: 3 miliarde EUR). Creșterea globală a tuturor
cheltuielilor de funcționare este determinată de dezvoltarea
proiectelor în domeniul dezvoltării regionale pentru perioada de
programare 2007-2013. 3.4.2.
Alte cheltuieli de funcționare Pierderile din diferențe de
schimb valutar, cu excepția celor provenite din activitățile
financiare prezentate la nota 3.6 de mai jos, au loc în cadrul
activităților zilnice și al tranzacțiilor aferente
efectuate în alte valute decât euro, precum și cu ocazia reevaluării
de la încheierea exercițiului, necesară pentru pregătirea conturilor
- și sunt atât realizate, cât și nerealizate. Rubrica „Altele” din 2013 (în cadrul
altor cheltuieli de funcționare) cuprindea în principal corectarea
amenzilor emise în anii precedenți, în valoare totală de 360 de
milioane EUR. Costurile legate de
cercetare și dezvoltare Cheltuielile legate de cercetare
și dezvoltare sunt incluse atât la cheltuieli administrative, cât și
la cheltuieli de funcționare, după cum urmează: || || milioane EUR || 2013 || 2012 Costuri de cercetare || 335 || 331 Costuri de dezvoltare necapitalizate || 74 || 76 Total || 409 || 407 3.5.
VENITURI FINANCIARE || || milioane EUR || 2013 || 2012 Venituri din dividende || 6 || 12 || || Venituri din dobânzi: || || Pe prefinanțare || 29 || 28 Pe plăți întârziate || 88 || 242 Pe active financiare disponibile pentru vânzare || 71 || 100 Pe împrumuturi acordate || 1 712 || 1 559 Pe numerar și echivalente de numerar || 21 || 26 Altele || 1 || 2 Total || 1 922 || 1 957 Alte venituri financiare: || || Câștiguri realizate din vânzarea de active financiare || 24 || 18 Altele || 85 || 160 Total || 108 || 178 || || Câștiguri din diferențe de schimb valutar || 2 || 10 || || Total || 2 038 || 2 157 3.6. CHELTUIELI FINANCIARE || || milioane EUR || 2013 || 2012 Cheltuieli cu dobânzile: || || Leasing || 99 || 88 Pe împrumuturi luate || 1 697 || 1 545 Altele || 22 || 23 Total || 1 818 || 1 656 Alte cheltuieli financiare: || || Ajustări la provizioanele financiare || 98 || 75 Privind instrumentele financiare gestionate de administratori || 68 || 43 Pierderi din deprecierea activelor financiare disponibile pentru vânzare || 8 || 8 Pierdere realizată din vânzarea de active financiare || 0 || 4 Altele || 35 || 143 Total || 209 || 273 Pierderi din diferențe de schimb valutar || 18 || 13 || || Total || 2 045 || 1 942 3.7.
COTA DE DEFICIT NET A ÎNTREPINDERILOR COMUNE
ȘI A ENTITĂȚILOR ASOCIATE În conformitate cu metoda
contabilă a punerii în echivalență, Comisia include în
situația performanței financiare cota de deficit net a
întreprinderilor sale comune și a entităților sale asociate (a
se vedea, de asemenea, notele 2.3.1 și 2.3.2). 3.8.
VENITURI DIN TRANZACȚIILE DE ALTĂ
NATURĂ DECÂT CELE LEGATE DE DIFERENȚELE DE SCHIMB VALUTAR În 2013, s-au înregistrat în
situația performanței financiare venituri în valoare de 148 874 de
milioane EUR (2012: 137 023 de milioane EUR) provenite din tranzacții de
altă natură decât cele legate de diferențele de schimb valutar. 3.9.
RAPORTAREA PE SEGMENTE Raportarea pe segmente împarte veniturile din exploatare și
cheltuielile de funcționare pe domenii de politică, în funcție
de structura bugetului bazat pe activități în vigoare la Comisie. Aceste
domenii de politică pot fi grupate în trei mari categorii -
„Activități din cadrul UE”, „Activități din afara UE”
și „Servicii și altele”. Categoria „Activități din cadrul
UE” este cea mai vastă dintre acestea deoarece acoperă cele mai multe
domenii de politică din cadrul UE. Categoria „Activități din
afara UE” se referă la politicile din afara UE, precum comerțul
și asistența externă. „Servicii și altele” reprezintă
activitățile interne și orizontale necesare
funcționării instituțiilor și organismelor UE. A se remarca
faptul că informațiile referitoare la agenții sunt incluse în
domeniul de politică relevant. A se remarca, de asemenea, faptul că
resursele proprii și contribuțiile nu sunt împărțite între diversele
activități deoarece acestea sunt calculate, percepute și
gestionate de către serviciile centrale ale Comisiei. || || || || || || || milioane EUR || Activități din cadrul UE || Activități din afara UE || Servicii și altele || CECO în lichidare || Alte instituții || Eliminări din consolidare || Total Amenzi || 2 757 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2 757 Taxe agricole || 48 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 48 Recuperarea cheltuielilor || 1 687 || 79 || 0 || 0 || 4 || 6 || 1 777 Venituri din operațiuni administrative || 111 || 1 || 998 || 0 || 625 || (478) || 1 257 Venituri diverse din exploatare || 3 178 || 104 || 531 || 3 || 55 || (1 296) || 2 575 Alte venituri din exploatare || 7 781 || 184 || 1 529 || 3 || 685 || (1 768) || 8 414 || || || || || || || Cheltuieli cu personalul || (2 248) || (321) || (1 279) || 0 || (1 704) || 25 || (5 527) Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale || (137) || 0 || (115) || 0 || (205) || 7 || (450) Alte cheltuieli administrative || (986) || (329) || (887) || 0 || (1 720) || 628 || (3 293) Cheltuieli administrative || (3 370) || (649) || (2 281) || 0 || (3 628) || 660 || (9 269) || || || || || || || Gestiune centralizată directă || (6 068) || (3 348) || (264) || 0 || 0 || 957 || (8 722) Gestiune centralizată indirectă || (4 943) || (585) || (32) || 0 || 0 || 69 || (5 491) Gestiune descentralizată || (181) || (539) || 0 || 0 || 0 || 0 || (720) Gestiune partajată || (119 995) || (74) || 0 || 0 || 0 || 0 || (120 070) Gestiune în comun || (233) || (1 512) || 0 || 0 || 0 || 0 || (1 745) Alte cheltuieli operaționale || (1 475) || (6) || (367) || (48) || (9) || 82 || (1 824) Cheltuieli de funcționare || (132 894) || (6 064) || (664) || (48) || (9) || 1 108 || (138 571) Cheltuieli totale de funcționare || (136 265) || (6 713) || (2 945) || (48) || (3 638) || 1 768 || (147 840) Cheltuieli nete de funcționare || (128 483) || (6 529) || (1 416) || (44) || (2 953) || 0 || (139 426) Venituri din resurse proprii și din contribuții || || || || || || || 141 241 Excedent din activitățile de funcționare || || || || || || || 1 815 Cheltuieli financiare nete || || || || || || || (7) Variația datoriei privind pensiile și beneficiile angajaților || || || || || || || (5 565) Cota de deficit a societăților asociate/întreprinderilor comune || || || || || || || (608) Rezultatul economic al exercițiului || || || || || || || (4 365) RAPORTARE PE SEGMENTE -
ACTIVITĂȚI DIN CADRUL UE || || || || || || || || || milioane EUR || Afaceri economice și financiare || Întreprinderi și industrie || Concurență || Ocuparea forței de muncă || Agricultură || Transporturi și energie || Mediu || Cercetare || Societatea informațională Amenzi || 0 || 0 || 2 738 || 0 || 0 || 0 || 16 || 0 || 0 Taxe agricole || 0 || 0 || 0 || 0 || 48 || 0 || 0 || 0 || 0 Recuperarea cheltuielilor || 0 || 3 || 0 || 263 || 1 350 || 20 || 0 || 17 || 14 Venituri din operațiuni administrative || 0 || 3 || 0 || 0 || 0 || 23 || 9 || 16 || 0 Venituri diverse din exploatare || 5 || 131 || 112 || 36 || 147 || 212 || 127 || 1 052 || 13 Alte venituri din exploatare || 5 || 136 || 2 850 || 299 || 1 545 || 255 || 152 || 1 084 || 27 Cheltuieli cu personalul || (66) || (100) || (78) || (79) || (101) || (268) || (141) || (233) || (104) Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale || 0 || (4) || 0 || (1) || 0 || (15) || (7) || (16) || 0 Alte cheltuieli administrative || (9) || (45) || (7) || (24) || (19) || (109) || (46) || (177) || (24) Cheltuieli administrative || (74) || (148) || (85) || (104) || (119) || (391) || (195) || (427) || (128) Gestiune centralizată directă || (10) || (229) || 1 || (141) || (48) || 519 || (324) || (3 057) || (1 318) Gestiune centralizată indirectă || 0 || (108) || 0 || (1) || 0 || (1 137) || (24) || (1 919) || (14) Gestiune descentralizată || 0 || 0 || 0 || (58) || (187) || 0 || 0 || 0 || 0 Gestiune partajată || 0 || 0 || 0 || (12 183) || (58 652) || 0 || 0 || 0 || 0 Gestiune în comun || 0 || (87) || 0 || (10) || 0 || (131) || 0 || 0 || 0 Alte cheltuieli operaționale || 0 || 0 || (476) || (15) || (189) || (60) || (40) || (160) || (6) Cheltuieli de funcționare || (10) || (424) || (475) || (12 408) || (59 075) || (808) || (388) || (5 136) || (1 338) Cheltuieli totale de funcționare || (84) || (572) || (560) || (12 511) || (59 195) || (1 199) || (582) || (5 563) || (1 466) Cheltuieli nete de funcționare || (80) || (436) || 2 290 || (12 213) || (57 650) || (945) || (430) || (4 479) || (1 439) RAPORTARE PE SEGMENTE -
ACTIVITĂȚI DIN CADRUL UE (CONTINUARE) || || || || || || || || || milioane EUR || Centrul Comun de Cercetare || Pescuit || Piața internă || Politica regională || Impozitare și vamă || Educație și cultură || Sănătate și protecția consumatorilor || Justiție, libertate și securitate || Total Amenzi || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 3 || 2 757 Taxe agricole || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 48 Recuperarea cheltuielilor || 1 || 3 || 1 || 12 || 0 || 5 || 2 || (4) || 1 687 Venituri din operațiuni administrative || 37 || 0 || 1 || 0 || 1 || 0 || 12 || 10 || 111 Venituri diverse din exploatare || 107 || 7 || 252 || (2) || 1 || 318 || 379 || 281 || 3 178 Alte venituri din exploatare || 146 || 10 || 254 || 10 || 3 || 323 || 393 || 290 || 7 781 Cheltuieli cu personalul || (255) || (37) || (164) || (63) || (46) || (104) || (231) || (179) || (2 248) Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale || (30) || (1) || (12) || 0 || (5) || (1) || (24) || (20) || (137) Alte cheltuieli administrative || (83) || (14) || (89) || (12) || (72) || (96) || (86) || (75) || (986) Cheltuieli administrative || (368) || (52) || (264) || (75) || (123) || (202) || (341) || (274) || (3 370) Gestiune centralizată directă || (78) || (217) || (44) || (72) || (16) || (253) || (331) || (451) || (6 068) Gestiune centralizată indirectă || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || (1 671) || (67) || 0 || (4 943) Gestiune descentralizată || 0 || 0 || 0 || 64 || 0 || 0 || 0 || 0 || (181) Gestiune partajată || 0 || (465) || 0 || (48 470) || 0 || 0 || 0 || (225) || (119 995) Gestiune în comun || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || (3) || (2) || 0 || (233) Alte cheltuieli operaționale || 3 || (1) || (43) || (96) || 0 || (133) || (162) || (98) || (1 475) Cheltuieli de funcționare || (75) || (683) || (87) || (48 574) || (16) || (2 059) || (562) || (775) || (132 894) Cheltuieli totale de funcționare || (444) || (735) || (351) || (48 649) || (139) || (2 261) || (904) || (1 049) || (136 265) Cheltuieli nete de funcționare || (297) || (725) || (97) || (48 639) || (136) || (1 938) || (511) || (759) || (128 483) RAPORTARE
PE SEGMENTE - ACTIVITĂȚI DIN AFARA UE || || || || || || milioane EUR || Relații Externe || Comerț || Dezvoltare || Extindere || Ajutor umanitar || Totalul activităților din afara UE Recuperarea cheltuielilor || 36 || 0 || 6 || 36 || 1 || 79 Venituri din operațiuni administrative || 1 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 Venituri diverse din exploatare || (1) || 0 || 86 || 2 || 18 || 104 Alte venituri din exploatare || 35 || 0 || 92 || 38 || 19 || 184 Cheltuieli cu personalul || (27) || (62) || (163) || (45) || (23) || (321) Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Alte cheltuieli administrative || (24) || (8) || (282) || (8) || (8) || (329) Cheltuieli administrative || (51) || (70) || (444) || (53) || (31) || (649) Gestiune centralizată directă || (1 624) || (6) || (628) || (417) || (673) || (3 348) Gestiune centralizată indirectă || (531) || 0 || (16) || (38) || 0 || (585) Gestiune descentralizată || (218) || 0 || (67) || (254) || 0 || (539) Gestiune partajată || (74) || 0 || 0 || 0 || 0 || (74) Gestiune în comun || (553) || (5) || (241) || (79) || (633) || (1 512) Alte cheltuieli de operaționale || (1) || 0 || (3) || (1) || (1) || (6) Cheltuieli de funcționare || (3 001) || (11) || (955) || (789) || (1 308) || (6 064) Cheltuieli totale de funcționare || (3 052) || (80) || (1 400) || (843) || (1 339) || (6 713) Cheltuieli nete de funcționare || (3 017) || (80) || (1 308) || (805) || (1 319) || (6 529) RAPORTARE
PE SEGMENTE - SERVICII ȘI ALTELE || || || || || || || || || || milioane EUR || Presă și comunicare || Oficiul Antifraudă || Coordonare || Personal și administrație || Eurostat || Buget || Audit || Limbi || Altele || Total servicii și altele Recuperarea cheltuielilor || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Venituri din operațiuni administrative || 0 || 5 || 2 || 834 || 0 || 60 || 0 || 95 || 0 || 998 Venituri diverse din exploatare || (2) || 7 || 1 || 121 || (1) || 31 || 0 || 49 || 325 || 531 Alte venituri din exploatare || (2) || 12 || 3 || 956 || (1) || 91 || 0 || 145 || 325 || 1 529 Cheltuieli cu personalul || (79) || (38) || (149) || (611) || (63) || (42) || (10) || (330) || 43 || (1 279) Cheltuieli aferente imobilizărilor corporale și necorporale || (2) || (1) || 0 || (110) || 0 || 0 || 0 || (2) || 0 || (115) Alte cheltuieli administrative || (43) || (14) || (28) || (687) || (17) || (13) || (1) || (83) || 0 || (887) Cheltuieli administrative || (125) || (52) || (177) || (1 408) || (81) || (55) || (10) || (415) || 43 || (2 281) Gestiune centralizată directă || (101) || (17) || 0 || (23) || (31) || (78) || 0 || (15) || 0 || (264) Gestiune centralizată indirectă || (32) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || (32) Gestiune descentralizată || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Gestiune partajată || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Gestiune în comun || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 Alte cheltuieli operaționale || 0 || 0 || (2) || (1) || 0 || 0 || 0 || 0 || (365) || (367) Cheltuieli de funcționare || (133) || (17) || (2) || (24) || (31) || (78) || 0 || (15) || (365) || (664) Cheltuieli totale de funcționare || (257) || (69) || (179) || (1 431) || (112) || (133) || (10) || (430) || (322) || (2 945) Cheltuieli nete de funcționare || (259) || (57) || (176) || (476) || (113) || (42) || (10) || (285) || 3 || (1 416) 4.
NOTE LA SITUAȚIA FLUXURILOR DE NUMERAR 4.1.
SCOPUL ȘI ELABORAREA SITUAȚIEI FLUXURILOR
DE NUMERAR Informațiile privind fluxurile
de numerar sunt folosite ca bază pentru evaluarea capacității UE
de a genera numerar și echivalente de numerar și a
necesității de utilizare a acestor fluxuri de numerar. Situația fluxurilor de numerar
este întocmită prin metoda indirectă. Aceasta înseamnă că
rezultatul economic al exercițiului financiar este ajustat în funcție
de efectele tranzacțiilor de tip non-numerar, de orice amânare sau
cumulare a veniturilor sau plăților de numerar din exploatare,
trecute sau viitoare, și de elementele de venituri sau cheltuieli asociate
cu investirea fluxurilor de numerar. Fluxurile de numerar care provin din
tranzacții în valută sunt înregistrate în moneda de prezentare a
situațiilor financiare ale UE (euro) prin aplicarea cursului de schimb
dintre euro și valuta respectivă la data fluxurilor de numerar. Situația fluxurilor de numerar
prezentată în continuare arată fluxurile de numerar în perioada
clasificată în funcție de activitățile de exploatare
și investiții (UE nu are activități financiare). 4.2.
ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE Activitățile de exploatare
sunt activitățile UE care nu sunt activități de
investiții. Acestea reprezintă majoritatea activităților
îndeplinite. Creditele acordate beneficiarilor (și luările de
împrumut aferente, dacă există) nu sunt considerate
activități de investiții (sau finanțare), întrucât fac
parte din obiectivele generale și, prin urmare, din operațiunile
curente ale UE. Activitățile de exploatare includ și
investiții precum FEI, BERD și fonduri cu capital de risc.
Într-adevăr, obiectivul acestor activități este participarea la
realizarea obiectivelor de politică. 4.3.
ACTIVITĂȚI DE INVESTIȚII Activitățile de
investiții constau în achiziționarea și cesionarea
imobilizărilor necorporale și corporale și a altor
investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Activitățile de investiții nu includ credite acordate
beneficiarilor. Obiectivul este de a arăta investițiile reale
făcute de UE. 5.
ACTIVE ȘI PASIVE CONTINGENTE ȘI ALTE
INFORMAȚII SEMNIFICATIVE 5.1.
ACTIVE CONTINGENTE || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Garanții primite: || || Garanții de bună execuție || 441 || 337 Alte garanții || 39 || 43 Alte active contingente || 16 || 14 Total || 496 || 394 Garanțiile
de bună execuție sunt cerute pentru a se asigura că beneficiarii
finanțării UE își îndeplinesc obligațiile contractuale
față de UE. 5.2.
PASIVE CONTINGENTE || || || milioane EUR || Notă || 31.12.2013 || 31.12.2012 Garanții oferite || 5.2.1 || 22 162 || 22 317 Amenzi || 5.2.2 || 5 227 || 6 378 FEGA, dezvoltare rurală și preaderare || 5.2.3 || 1 537 || 1 188 Politica de coeziune || 5.2.4 || 137 || 546 Cauze și alte litigii || 5.2.5 || 689 || 91 Total || || 29 753 || 30 521 Toate pasivele
contingente, cu excepția celor privind amenzile aplicate, vor fi
finanțate, în cazul în care devin scadente, de la bugetul UE din anii
următori. 5.2.1.
Garanții oferite || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Pentru creditele acordate de BEI din resursele sale proprii: || || Garanție de 65 % || 19 077 || 18 683 Garanție de 70 % || 1 361 || 1 654 Garanție de 75 % || 257 || 383 Garanție de 100 % || 461 || 594 Total || 21 156 || 21 314 Alte garanții oferite || 1 006 || 1 003 || || Total || 22 162 || 22 317 Bugetul UE
garantează împrumuturile semnate și acordate de BEI din resursele
sale proprii statelor terțe la 31 decembrie 2013 (inclusiv împrumuturile
acordate statelor membre înainte de aderare). Totuși, garanția UE
este limitată la un procentaj din plafonul liniilor de credit autorizate: 65
% (pentru mandatul 2000-2007), 70 %, 75 % sau 100 %. Pentru mandatul 2007-2013,
garanția UE este limitată la 65 % din soldurile scadente și nu
din liniile de credit autorizate. Atunci când plafonul nu este atins,
garanția UE acoperă întreaga sumă. La 31 decembrie 2013, soldul
totaliza 21 156 de milioane EUR, acesta reprezentând, așadar, riscul maxim
cu care se confruntă UE. Alte garanții
oferite sunt legate, în principal, de mecanismul de finanțare cu
partajarea riscurilor (958 de milioane EUR). Pentru mai multe informații cu privire la
mecanism, a se vedea nota 2.4. 5.2.2.
Amenzi Aceste sume reprezintă amenzi
aplicate de Comisie în cazuri de încălcare a regulilor de
concurență, care au fost plătite provizoriu și în cazul
cărora s-a introdus un recurs sau nu se știe dacă se va
introduce recurs. Acest pasiv contingent se va păstra până la
pronunțarea unei hotărâri definitive a Curții de Justiție
în cauza respectivă. Dobânda câștigată din plățile
provizorii este inclusă în rezultatul economic al exercițiului în
curs și, de asemenea, drept pasiv contingent, pentru a reflecta
nesiguranța titlurilor Comisiei pentru aceste sume. 5.2.3.
FEGA, dezvoltare rurală și preaderare Acestea sunt pasive contingente
către statele membre, legate de decizii de conformitate FEGA, de
dezvoltare rurală și de corecții financiare aferente
preaderării în așteptarea unei hotărâri a Curții de
Justiție. Stabilirea sumei finale a datoriei și anul în care efectul
recursurilor câștigate va fi imputat bugetului vor depinde de durata
procedurii înaintea Curții de Justiție. 5.2.4.
Politica de coeziune Acestea sunt pasive contingente
către statele membre în legătură cu acțiunile din cadrul
politicii de coeziune care sunt în așteptarea datei audierii orale sau în
așteptarea hotărârii Curții de Justiție. 5.2.5.
Cauze și alte litigii Această rubrică este
aferentă acțiunilor în despăgubiri intentate în prezent
împotriva UE, altor litigii și cheltuielilor de judecată estimate.
Trebuie remarcat faptul că, în cadrul unei acțiuni în
despăgubiri în temeiul articolului 288 din Tratatul CE, reclamantul
trebuie să demonstreze că instituția a încălcat în mod
suficient de grav unele prevederi legale destinate să confere drepturi
persoanelor fizice, să prezinte daunele reale pe care le-a suferit și
legătura cauzală directă dintre actul ilegal și prejudicii. 5.3.
ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE 5.3.1.
Angajamente restante care nu au fost încă
înscrise || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Angajamente restante care nu au fost încă înscrise || 178 382 || 175 853 Suma indicată mai sus este RAL-ul
bugetar („Reste à Liquider”) minus
sumele aferente care au fost incluse drept cheltuieli în situația
performanței financiare din 2013. RAL-ul bugetar este o sumă care
reprezintă angajamentele deschise pentru care nu au fost făcute
încă plăți și/sau dezangajări. Acest lucru este
consecința normală a existenței unor programe multianuale. La 31
decembrie 2013, RAL-ul bugetar era de 222 410 milioane EUR (2012: 217 810
milioane EUR). 5.3.2.
Angajamente juridice semnificative || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Acțiuni structurale || 150 || 71 775 Protocoale cu țările mediteraneene || 264 || 264 Acorduri de pescuit || 79 || 173 Galileo || 0 || 143 Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES) || 0 || 233 Rețelele transeuropene de transport (TEN-T) || 850 || 1 331 Alte angajamente contractuale || 3 516 || 3 884 Total || 4 858 || 77 803 Aceste
angajamente au apărut întrucât UE a decis să își asume
angajamente juridice pe termen lung cu privire la sumele care nu erau acoperite
încă de credite de angajament în buget. Acest fapt poate fi legat de
programele multianuale precum acțiunile structurale sau de sumele pe care
UE s-a angajat să le plătească în viitor în cadrul contractelor
administrative existente la data bilanțului (de ex., legate de furnizarea
de servicii, cum ar fi securitate, curățenie etc., dar și
angajamente contractuale privind proiecte specifice, cum ar fi lucrările
de construcții). Acțiuni structurale Următorul tabel prezintă o
comparație între angajamentele juridice pentru care nu există
încă angajamente bugetare și angajamentele maxime față de
sumele prevăzute în cadrul financiar 2007-2013. Viitoarele obligații
reprezintă sumele restante pentru care Comisia este încă
angajată să efectueze plăți după 31 decembrie 2013.
Suma de 150 de milioane EUR rămasă restantă corespunde bugetului
rectificativ 7/2013 pentru fondurile structurale. || || || || || || || milioane EUR || Cadrul financiar 2007-2013 (A) || Angajamente juridice încheiate (B) || Angajamente bugetare (C ) || Dezangajări (D) || Angajamente juridice minus angajamente bugetare (=B-C+D) || Angajament maxim (=A-C+D) || Obligații viitoare (=A-C) Fonduri structurale || 348 151 || 347 767 || 348 001 || 264 || 30 || 414 || 150 Resurse naturale || 100 558 || 100 353 || 100 558 || 205 || 0 || 205 || 0 Instrument de asistență pentru preaderare || 11 110 || 10 856 || 11 110 || 259 || 6 || 259 || 0 Total || 459 818 || 458 976 || 459 668 || 728 || 36 || 878 || 150 Protocoale cu țările mediteraneene Aceste angajamente se referă la
protocoale financiare cu țări terțe mediteraneene. Suma
inclusă aici reprezintă diferența dintre suma totală
prevăzută în protocoalele semnate și valoarea angajamentelor
bugetare contabilizate. Aceste protocoale sunt tratate internaționale care
nu pot fi încheiate fără acordul ambelor părți, deși
procesul de încheiere a acestora este în curs. Acorduri de pescuit Acestea sunt angajamente încheiate
cu țări terțe pentru desfășurarea de operațiuni
în cadrul unor acorduri internaționale de pescuit. Galileo Acestea sunt sumele angajate pentru
programul Galileo de dezvoltare a unui sistem european global de navigație
prin satelit – a se vedea, de asemenea, nota 2.2. GMES Comisia
a încheiat un contract cu ASE pentru perioada 2008-2013 în vederea implementării
componentei spațiale a programului Monitorizare globală pentru mediu
și securitate (GMES). Suma totală indicativă pentru acea
perioadă este de 728 de milioane EUR. TEN-T Această sumă corespunde
unor granturi în domeniul rețelelor transeuropene de transport (TEN-T)
pentru perioada 2007-2013. Programul se aplică proiectelor identificate
pentru sprijinirea atât a proiectelor de infrastructură, cât și a
proiectelor de cercetare și inovare, în vederea promovării
integrării de noi tehnologii și procese inovatoare în crearea unei
infrastructuri noi de transport. Suma totală indicativă pentru acest
program este de 7,9 miliarde EUR. Diminuarea
angajamentelor juridice aferente TEN-T este efectul combinat al angajamentelor
juridice reduse ca urmare a deciziilor de modificare și a creșterii
angajamentelor bugetare. Alte angajamente
contractuale Sumele incluse în această
rubrică reprezintă sumele angajate care urmează a fi
plătite pe durata contractelor. Cele mai mari sume sunt incluse aici sunt 2
035 de milioane EUR pentru Agenția pentru Energia de Fuziune, în contextul
proiectului ITER și 831 de milioane EUR pentru contractele de
construcție ale Parlamentului European. 6.
PROTECȚIA BUGETULUI UE 6.1.
CORECȚII FINANCIARE ȘI RECUPERĂRI 2013 6.1.1.
Corecții financiare și recuperări
confirmate/stabilite în 2013 || || || || milioane EUR || Corecții financiare || Recuperări || 2013 Total || 2012 Total Agricultură: || || || || FEGA || 843 || 227 || 1 070 || 638 Dezvoltare rurală || 247 || 139 || 386 || 221 Politica de coeziune: || || || || FEDER || 337 || 1 || 338 || 958 Fondul de coeziune || 220 || - || 220 || 203 FSE || 834 || 40 || 874 || 425 IFOP/FEP || 10 || 24 || 34 || 2 FEOGA Orientare || 1 || 2 || 3 || 34 Altele || - || 16 || 16 || 19 Domenii de politică internă || 3 || 393 || 396 || 253 Domenii de politică externă || N/A || 93 || 93 || 107 Administrație || N/A || 6 || 6 || 7 Total corecții stabilite/confirmate în 2013 || 2 495 || 941 || 3 436 || Total corecții stabilite/confirmate în 2012 || 2 172 || 695 || || 2 867 Valoarea
totală a corecțiilor financiare și a recuperărilor
confirmate/stabilite în 2013 a crescut cu 20 % față de 2012
(corecțiile financiare au crescut cu 15 %, iar recuperările cu 35 %).
Din suma de 1 402 milioane EUR care a vizat politica de coeziune, suma de 514
milioane EUR este aferentă perioadei de programare 2007-2013, suma de 714
milioane EUR este aferentă perioadei de programare 2000-2006, iar suma
rămasă, de 174 de milioane EUR, este aferentă perioadei de
programare 1994-1999. 6.1.2.
Corecții financiare și recuperări
efectuate în 2013 || || || || milioane EUR || Corecții financiare || Recuperări || 2013 Total || 2012 Total Agricultură: || || || || FEGA || 481 || 155 || 636 || 771 Dezvoltare rurală || 230 || 129 || 359 || 225 Politica de coeziune: || || || || FEDER || 622 || - || 622 || 2 416 Fondul de coeziune || 277 || - || 277 || 207 FSE || 842 || 40 || 882 || 430 IFOP/FEP || 4 || 23 || 28 || 1 FEOGA Orientare || 14 || 2 || 16 || 20 Altele || - || 16 || 16 || 11 Domenii de politică internă || 3 || 398 || 401 || 230 Domenii de politică externă || N/A || 93 || 93 || 99 Administrație || N/A || 6 || 6 || 9 Total corecții efectuate în 2013 || 2 472 || 862 || 3 334 || Total corecții efectuate în 2012 || 3 742 || 678 || || 4 419 Valoarea
totală a corecțiilor financiare și a recuperărilor
efectuate în 2013 a crescut cu 25 % față de 2012. Creșterea
recuperărilor aplicate în 2013 cu 27 % a fost compensată de
scăderea corecțiilor financiare aplicate în 2013 cu 34 %.
Această reducere se datorează unui caz semnificativ legat de
aplicarea, și, prin urmare, de înregistrarea, în 2012 a unei corecții
financiare de 1,8 miliarde EUR cu privire la programele de coeziune pe 2000-2006
din Spania (reprezentând 49 % din valoarea totală a corecțiilor
financiare efectuate în 2012). Din suma de 1 759 de milioane EUR care a vizat
politica de coeziune, suma de 693 de milioane EUR este aferentă perioadei
de programare 2007-2013, suma de 889 de milioane EUR este aferentă
perioadei de programare 2000-2006, iar suma rămasă, de 177 de
milioane EUR, este aferentă perioadei de programare 1994-1999. Agricultură și dezvoltare
rurală: Corecțiile
financiare confirmate/stabilite sunt legate, în principal, de deciziile
Comisiei privind verificarea conformității și închiderea
conturilor, ca urmare a auditurilor efectuate de Comisie. Suma efectiv
executată diferă de suma stabilită din cauza plăților
efectuate în tranșe de către statele membre. Politica de coeziune: FEDER și Fondul de coeziune: - Perioada 2007-2013: Corecțiile financiare au scăzut ca urmare a politicii
stricte de supraveghere și întrerupere a Direcției Generale
Politică Regională și Urbană și a numărului tot
mai mare de planuri de acțiune puse în aplicare ca urmare a scrisorilor de
întrerupere sau de presuspendare. Corecțiile financiare confirmate/stabilite
în 2013 vizează 17 state membre și, în special, Republica Cehă (128
de milioane EUR), Ungaria (139 de milioane EUR), Slovacia (56 de milioane EUR)
și Italia (49 de milioane EUR). Acestea sunt în primul rând rezultatul
corecțiilor forfetare semnificative pentru deficiențele în punerea în
aplicare a procedurilor de achiziții publice. Corecțiile financiare
aplicate în 2013 vizează în principal Ungaria (140 de milioane EUR),
Grecia (86 de milioane EUR) și Slovacia (66 de milioane EUR). - Perioada 2000-2006: Din corecțiile financiare confirmate/stabilite în 2013 81% au fost
efectuate în Italia (114 milioane EUR) și în Spania (96 de milioane EUR),
fiind rezultatul închiderii de programe și al excluderii cheltuielilor
considerate neeligibile. Pentru Italia, principalul motiv pentru efectuarea de
corecții financiare la închidere este reprezentat de proiectele
neterminate după expirarea perioadei de eligibilitate și excluderea
lor subsecventă de la finanțarea din partea UE. Italia și Spania
sunt, de asemenea, statele membre cu corecțiile financiare cu cea mai mare
valoare efectuate în 2013 (118 milioane EUR și, respectiv, 177 de milioane
EUR). FSE: - Perioada 2007-2013: O corecție financiară semnificativă de 219 milioane
EUR a fost atât confirmată/stabilită, cât și aplicată
pentru România pe parcursul anului 2013. Alte corecții financiare
confirmate/stabilite în 2013 au vizat Spania (45 de milioane EUR) și
Regatul Unit (25 de milioane EUR) ca urmare a rolului de supraveghere al
Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale
și Incluziune. Principalele corecții financiare aplicate în 2013 au
vizat Spania (44 de milioane EUR) și Republica Cehă (41 de milioane
EUR) Suma totală reprezintă corecțiile financiare aplicate pe
durata de viață a programelor. Respectivele corecții au fost
realizate printr-o deducere din cererile de plată intermediare prezentate
de statele membre. - Perioada 2000-2006: Principalele corecții financiare care au fost atât
confirmate/stabilite, cât și efectuate în 2013 vizează Spania (260 de
milioane EUR), Italia (103 milioane EUR) și Țările de Jos (44 de
milioane EUR). Suma totală reprezintă corecțiile financiare
efectuate la închiderea programelor. Toate corecțiile financiare raportate
ca fiind efectuate au fost realizate printr-o deducere din situațiile
finale privind cheltuielile prezentate de statele membre pe durata procesului
de închidere. - Perioada 1994-1999: Suma de 153 de milioane EUR reprezentând corecții financiare
impuse de decizia Comisiei și raportate ca stabilite și aplicate pe
parcursul procesului de închidere vizează două programe spaniole
vechi. 6.1.3.
Cifre cumulate privind corecțiile financiare
și recuperările efectuate Informațiile furnizate mai jos
evidențiază corecțiile financiare cumulate pentru fiecare perioadă
de programare: || || || || || || || milioane EUR Corecții financiare || Perioada de programare || Decizii FEGA cumulate din 1999 || Totalul corecțiilor financiare efectuate la sfârșitului anului 2013 || Efectuate/stabilite/confirmate || Corecții financiare care nu au fost încă efectuate || Corecții financiare efectuate la sfârșitul anului 2012 || Perioada 1994-1999 || Perioada 2000-2006 || Perioada 2007-2013 Agricultură: || - || 111 || 294 || 8 229 || 8 633 || 89.61% || 1 001 || 7 902 FEGA || - || - || - || 8 229 || 8 229 || 89.95% || 920 || 7 728 Dezvoltare rurală || - || 111 || 294 || N/A || 404 || 83.16% || 82 || 174 Politica de coeziune: || 2 711 || 7 248 || 1 472 || N/A || 11 431 || 93.78% || 756 || 9 673 FEDER || 1 788 || 4 905 || 474 || N/A || 7 166 || 93.76% || 477 || 6 544 Fondul de coeziune || 264 || 587 || 241 || N/A || 1 092 || 90.65% || 113 || 815 FSE || 560 || 1 677 || 755 || N/A || 2 992 || 97.86% || 65 || 2 150 IFOP/FEP || 100 || 7 || 3 || N/A || 109 || 51.77% || 102 || 105 FEOGA Orientare || 0 || 71 || - || N/A || 72 || 100.0% || 0 || 58 Altele || - || - || - || N/A || 4 || 100.0% || 0 || 2 || || || || || || || || Total || 2 711 || 7 358 || 1 766 || 8 229 || 20 068 || 91.94% || 1 758 || 17 577 Tabelul de mai sus cuprinde câteva cazuri
de corecții financiare care sunt contestate de anumite state membre (în
condițiile în care experiența trecută arată că
situațiile în care Comisia a trebuit să ramburseze sume în astfel de
cazuri au fost foarte rare). Pentru mai multe detalii, a se vedea notele 5.2.3 și 5.2.4. Valorile corecțiilor financiare
prezentate în tabelul de mai sus cu privire la agricultură reprezintă
sume aferente deciziilor de verificare a conformității, în timp ce
sumele prezentate la nota 6.1.2 iau
în considerare și deciziile anuale de verificare și închidere a
conturilor. În ceea ce privește FEGA, suma
cumulată executată, de 8 229 de milioane EUR, acoperă toate
corecțiile efectuate și aplicate cu începere de la adoptarea primei
decizii, în 1999. În ceea ce
privește dezvoltarea rurală, suma
cumulată de 404 milioane EUR acoperă toate corecțiile efectuate
cu începere din 2007. Trebuie
remarcat faptul că, în unele cazuri, pentru FEGA și pentru dezvoltarea
rurală, data aplicării a fost amânată cu câțiva ani,
iar unele decizii sunt rambursate, de asemenea, în tranșe anuale amânate.
Acesta este cazul statelor membre care fac obiectul asistenței financiare,
în conformitate cu Acordul-cadru european de stabilitate financiară semnat
la 7 iunie 2010. În consecință, există o
discrepanță tot mai mare între sumele cumulate stabilite și cele
executate. În ceea ce privește politica de coeziune:
FEDER
și Fondul de coeziune: O
proporție de 67 % din suma totală a corecțiilor financiare
cumulate raportate ca fiind efectuate, vizează perioada de programare 2000-2006,
pentru care închiderea este destul de avansată, cu corecții
financiare semnificative în etapa finală a execuției. De asemenea,
există corecții financiare pentru perioada 2007-2013, ale cărei
programe sunt în continuare în curs de desfășurare. - Perioada
2007-2013: O proporție
de 83 % din corecțiile financiare cumulate raportate ca fiind
efectuate de la începutul perioadei de programare vizează următoarele
state membre: Ungare (142,9 milioane EUR), Republica Cehă (132,7
milioane EUR), Slovacia (87,9 milioane EUR), Grecia (86 de milioane EUR),
Polonia (84,6 milioane EUR) și Spania (62 de milioane EUR). Aceasta
demonstrează rolul sporit de supraveghere al Comisiei, precum și
măsurile de prevenire întreprinse la nivelul statelor membre. -
Perioada 2000-2006: Corecții
financiare de 5,5 miliarde EUR au fost raportat ca fiind efectuate până în
prezent, reflectând stadiul avansat al închiderii acestei perioade de
programare, deoarece numai 384 de milioane EUR au rămas de executat la
sfârșitul anului 2013 (mai puțin de 7 %). FSE: - Perioada 2007-2013: Rata de aplicare pentru această perioadă de programare este
de 92 %. Statele membre cu cele mai mari corecții financiare aplicate
sunt România (299 de milioane EUR), Spania (150 de milioane EUR) și
Polonia (118 milioane EUR). Sumele care nu au fost încă executate
vizează în principal Regatul Unit (24 de milioane EUR), Irlanda (19
milioane EUR) și România (13 milioane EUR). - Perioada 2000-2006: Au fost efectuate toate corecțiile financiare raportate ca
decise/stabilite, cu excepția unei sume reziduale legată de
Franța și Suedia (0,3 milioane EUR), ceea ce înseamnă o
rată de executare de 99,98 % pentru această perioadă de
programare. Principalele state membre vizate de corecțiile financiare
efectuate sunt Spania (734 de milioane EUR), Italia (376 de milioane EUR),
Franța (220 de milioane EUR) și Regatul Unit (163 de milioane EUR). - Perioada 1994-1999: Au fost efectuate toate corecțiile raportate ca
decise/stabilite. Principalele state membre vizate sunt Spania (180 de milioane
EUR), Țările de Jos (160 de milioane EUR) și Italia (117 milioane
EUR). IFOP/FEP: Rata
scăzută de executare este consecința unei corecții mari de 90
de milioane EUR în cazul programelor spaniole legate de IFOP 2000-2006, pentru
care procesul de închidere este în curs de desfășurare. Corecția
a fost acceptată de statul membru, dar va fi efectuată doar la
închidere. Referitor la recuperări,
informațiile cumulate fiabile sunt disponibile numai începând din 2008,
atunci când a fost introdusă o funcție specifică în sistemul
contabil al Comisiei în vederea unei mai bune urmăriri și
raportări a unor astfel de recuperări. Informațiile de mai jos
prezintă o defalcare pentru fiecare an în parte a recuperărilor
efectuate: || || || || || || || milioane EUR || || Total la || Total la Recuperări || Anii || sfârșitul anului 2013 || sfârșitul anului 2012 || 2008 || 2009 || 2010 || 2011 || 2012 || 2013 || || Agricultură: || || || || || || || || FEGA || 356 || 148 || 172 || 178 || 161 || 155 || 1 170 || 1 015 Dezvoltare rurală || 0 || 25 || 114 || 161 || 166 || 129 || 595 || 466 Politica de coeziune || 31 || 102 || 25 || 48 || 14 || 81 || 301 || 219 Domenii de politică internă || 40 || 100 || 162 || 268 || 229 || 398 || 1 197 || 799 Domenii de politică externă || 32 || 81 || 136 || 77 || 99 || 93 || 518 || 425 Administrație || 0 || 9 || 5 || 2 || 9 || 6 || 31 || 25 Total || 459 || 464 || 614 || 734 || 678 || 862 || 3 811 || 2 949 6.2.
PROTECȚIA BUGETULUI UE – REZUMAT Un aspect important în execuția
bugetului UE este necesitatea de a se asigura buna prevenire sau detectarea
și corectarea ulterioară a erorilor, neregulilor și fraudei.
Obiectivul acestei note este de a prezenta cea mai bună estimare a
totalului sumelor acoperite de controalele și acțiunile UE, astfel
încât să se ilustreze în termeni reali modul în care este protejat bugetul
UE. Mai multe detalii privind aceste cifre și mecanismele preventive și
corective prevăzute în legislația aplicabilă se găsesc în
comunicare elaborată de Comisie și transmisă
autorității care acordă descărcarea de gestiune și
Curții de Conturi în luna septembrie a fiecărui an, disponibilă
pe site-ul Europa al Direcției Generale Buget. Această
comunicare nu furnizează doar mai multe detalii privind cifrele din
această notă (în special defalcarea pe stat membru a corecțiilor
financiare), ci include și informații suplimentare (cum ar fi date
privind corecțiile financiare nete care conduc la venituri alocate
bugetului UE și rezultatele măsurilor corective întreprinse de
statele membre). 6.2.1.
Corecții financiare În cadrul gestiunii partajate, statele
membre sunt primele responsabile de prevenirea, detectarea și corectarea
erorilor, neregulilor sau fraudelor comise de beneficiari în primă
instanță, în timp ce Comisia are un rol de supraveghere
generală. Atunci când deficiențele grave apărute în sistemele de
gestionare și control ale statelor membre au condus sau ar putea conduce la
erori individuale sau sistemice, la nereguli sau fraudă, Comisia poate
să aplice corecții
financiare. Efectuarea corecțiilor financiare
respectă următoarele trei etape principale: (1) Corecții financiare în curs: în această etapă, aceste corecții sunt încă
susceptibile să se schimbe, deoarece nu sunt încă acceptate în mod
formal de către statele membre, de exemplu în cazul unui audit care a fost
finalizat, dar în legătură cu care există încă o
contradicție între Comisie și statul membru respectiv. Acestea sunt
prezentate în comunicarea sus-menționată. (2) Corecții financiare confirmate/stabilite: aceste sume
sunt definitive, ceea ce înseamnă că au fost confirmate (acceptate)
de statul membru respectiv ori au fost adoptate prin intermediul unei decizii a
Comisiei. Acestea sunt prezentate în tabelul 6.1.1
de mai sus. (3) Corecții financiare
efectuate: Aceste sume reprezintă etapa finală
a procesului prin care se corectează definitiv o situație
constatată referitoare la cheltuieli necuvenite. În cadrele de
reglementare sectoriale sunt prevăzute mai multe mecanisme de
corecție. Aceste cifre sunt prezentate în tabelele 6.1.2 și 6.1.3 de mai sus. 6.2.2.
Recuperări În cadrul gestiunii directe și în
conformitate cu Regulamentul financiar, ordinele de recuperare ar trebui
să fie stabilite de ordonatorul de credite pentru sumele plătite
necuvenit. Ulterior, recuperările sunt efectuate direct prin transfer
bancar efectuat de debitor (de exemplu, statul membru) sau prin compensare cu
alte sume pe care Comisia trebuie să le plătească debitorului.
Regulamentul financiar prevede proceduri suplimentare pentru a asigura
colectarea ordinelor de recuperare al căror termen a fost
depășit, care fac obiectul unei monitorizări specifice efectuate
de către contabilul Comisiei. În cadrul gestiunii partajate și
conform Regulamentul financiar și reglementărilor sectoriale, statele
membre (nu Comisia) sunt principalele responsabile de identificarea și
recuperarea de la beneficiari a sumelor plătite necuvenit, în conformitate
cu normele și procedurile naționale. Pentru FEGA, după deducerea
de 20 % (în medie) aplicată de statele membre, sumele recuperate de la
beneficiari sunt creditate Comisiei, care le înscrie ca venituri. În ceea ce
privește FEADR și politica de coeziune, recuperările sunt luate
în considerare la următoarea cerere de plată, înainte ca aceasta
să fie adresată serviciilor Comisiei, și, prin urmare, suma
respectivă poate fi reutilizată pentru program. În cazul în care un
stat membru nu urmărește recuperarea sau nu este suficient de
perseverent în acțiunile sale, Comisia poate decide să intervină
și să impună o corecție financiară statului membru în
cauză. 6.2.3.
Mecanisme de prevenire ale Comisiei În plus față de mecanismele
corective sus-menționate, Comisia recurge la o serie de mecanisme
preventive pentru a proteja bugetul UE. În gestionarea directă,
acțiunile preventive includ controalele efectuate de serviciile
responsabile privind eligibilitatea cheltuielilor declarate de beneficiari.
Aceste controale ex-ante sunt încorporate în procedurile de gestionare a
programelor și sunt destinate să ofere o asigurare rezonabilă
privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate. De asemenea,
serviciile Comisiei pot oferi orientări, în special cu privire la
chestiuni contractuale, cu scopul de a asigura o gestionare solidă și
eficientă a fondurilor și, prin urmare, un risc mai scăzut de
nereguli. În cadrul gestiunii partajate
(respectiv cheltuielile aferente politicii agricole și de coeziune),
statele membre sunt primele responsabile, pe parcursul întregului ciclu de viață
al cheltuielilor, de legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate
din bugetul UE. Mecanisme de prevenire există, de asemenea, la nivelul
Comisiei, având în vedere calitatea acesteia de organism de supraveghere. În
ceea ce privește cheltuielile aferente coeziunii, Comisia poate: - întrerupe termenul de plată pentru o
perioadă de maximum 6 luni pentru programele 2007-2013 în cazul în care: (a) există dovezi care
indică o deficiență semnificativă în funcționarea
sistemelor de gestionare și control ale statului membru în cauză; sau (b) serviciile Comisiei trebuie
să efectueze verificări suplimentare în urma unor informații
conform cărora cheltuielile prezentate într-o declarație de
cheltuieli certificată sunt legate de o neregulă gravă care nu a
fost corectată. - suspenda, în totalitate sau parțial, o
plată intermediară către un stat membru pentru programele din
perioada 2007-2013 în următoarele trei cazuri: (a) există dovada unei
deficiențe grave în sistemul de gestionare și control al programului,
iar statul membru nu a luat măsurile corective necesare sau (b) cheltuielile prezentate într-o
declarație certificată a cheltuielilor sunt legate de o neregulă
gravă care nu a fost corectată; sau (c) în cazul în care se constată
o încălcare gravă de către un stat membru a obligațiilor
sale de gestionare și control. În cazul
în care statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate decide
să aplice o corecție financiară. Întreruperi: || || || || || || || milioane EUR Perioada de programare 2007-2013 || Totalul cazurilor deschise la 31.12.12 || Cazuri noi 2013 || Cazuri închise în cursul anului 2013 || Totalul cazurilor deschise la 31.12.2013 Fond || Numărul de cazuri || Valoarea || Numărul de cazuri || Valoarea || Numărul de cazuri || Valoarea || Numărul de cazuri || Valoarea FEDER și Fondul de coeziune || 38 || 1 638 || 220 || 4 242 || 157 || 4 272 || 101 || 1 608 FSE || 15 || 181 || 25 || 349 || 20 || 258 || 20 || 272 FEP || 30 || 108 || 20 || 339 || 40 || 350 || 10 || 97 Total || 83 || 1 927 || 265 || 4 930 || 217 || 4 880 || 131 || 1 977 Suspendări: În ceea ce privește FEDER și Fondul de coeziune
și cele 2 decizii de suspendare încă în vigoare la sfârșitul
anului 2012, în 2013 a fost luată decizia de ridicare a suspendării
pentru Germania. Decizia de suspendare legată de Italia rămâne
însă în vigoare la sfârșitul anului 2013. În 2013, au fost adoptate 4 noi
decizii de suspendare: 3 legate de Spania, care erau încă în vigoare la
încheierea exercițiului și una legată de Estonia care a fost
ridicată înainte de încheierea exercițiului. Trebuie remarcat faptul
că, în ianuarie 2014 au fost adoptate 2 noi decizii de suspendare, ambele
vizând programe puse în aplicare în Spania. În ceea ce privește FSE, în 2012 au
fost adoptate 2 decizii de suspendare care erau încă în vigoare la
sfârșitul anului 2012. În 2013, decizia de suspendare în cazul Republicii
Cehe a fost ridicată, dar a rămas în vigoare în 2013 în cazul
Slovaciei. În 2013, au fost adoptate 11 decizii de suspendare. Toate cu o
excepție (Germania) erau încă în vigoare la încheierea
exercițiului (Belgia, Republica Cehă, Spania, Franța, Italia,
Slovacia și Regatul Unit). O decizie de suspendare adoptată în 2011
era încă în vigoare la încheierea exercițiului (Franța). Nu au existat decizii de suspendare
luate în 2013 pentru FEP. 6.3.
RECUPERAREA SUMELOR DE PREFINANȚARE
NEUTILIZATE || || milioane EUR || 2013 || 2012 Agricultură: || || FEGA || 0 || 0 Dezvoltare rurală || 0 || 0 Politica de coeziune: || || FEDER || 68 || 38 Fondul de coeziune || 4 || 5 FSE || 53 || 214 IFOP/FEP || 7 || 0 FEOGA Orientare || 3 || 5 Domenii de politică internă || 208 || 207 Domenii de politică externă || 91 || 104 Administrație || 1 || 2 Total recuperat || 435 || 575 Sumele de mai
sus au fost deduse pentru calcularea sumelor de prefinanțare incluse la
notele 2.6 și 2.10. Recuperările
sumelor de prefinanțare neutilizate nu ar trebui să fie confundate cu
cheltuielile în neregulă recuperate. În cazul în care serviciile Comisiei
identifică și recuperează astfel de cheltuieli în raport cu sume
de prefinanțare plătite, acestea sunt incluse în procedurile normale
de corecție financiară sau de recuperare descrise mai sus. 7.
MECANISME DE SPRIJIN FINANCIAR Prezenta notă este menită
să ofere o imagine de ansamblu completă asupra mecanismelor de
asistență financiară existente în prezent în UE și, prin
urmare, oferă informații suplimentare față de cele
prezentate la nota 2. Informațiile incluse
în prima parte a prezentei note (7.1) se
referă la operațiunile de împrumut și de creditare ale UE
gestionate de Comisie. Informațiile furnizate în partea a doua a prezentei
note (7.2) se referă la mecanismele
interguvernamentale de stabilitate financiară din afara cadrului impus de
Tratatul UE și, prin urmare, nu au un impact asupra bugetului UE. 7.1.
ACTIVITĂȚILE DE ÎMPRUMUT ȘI DE
CREDITARE GESTIONATE DE COMISIE 7.1.1.
Activități de împrumut și creditare
— Prezentare generală SUME LA VALOAREA CONTABILĂ || || || || || || || milioane EUR || Asistență macro-financiară (AMF) || Euratom || BdP || MESF || CECO în lichidare || Total la 31.12.13 || Total la 31.12.2012 Credite || 569 || 387 || 11 623 || 44 468 || 211 || 57 258 || 57 294 (nota 2.4.2) || || || || || || || Împrumuturi || 569 || 387 || 11 623 || 44 468 || 190 || 57 237 || 57 267 (nota 2.14) || || || || || || || Sumele de mai sus sunt exprimate
la valoarea contabilă, în timp ce, în tabelele de mai jos, sunt prezentate
valori nominale. Uniunea Europeană (UE) este
împuternicită prin Tratatul UE să adopte operațiuni de împrumut
în scopul de a mobiliza resursele financiare necesare pentru îndeplinirea unor
mandate specifice. Comisia, acționând în numele UE, derulează în
prezent trei programe principale, AMF, asistență BdP și MESF, în
cadrul cărora poate să acorde credite și să le
finanțeze prin emiterea de instrumente de creanță pe
piețele de capital sau de la instituții financiare. Punctele-cheie sau caracteristicile
care trebuie evidențiate în cazul acestor trei instrumente sunt
următoarele: – activitățile de împrumut ale UE sunt operațiuni în afara
bugetului. Capitalul necesar pentru finanțarea creditării acordate de
UE în baza programelor susmenționate provin de pe piețele de capital
sau de la instituții financiare. UE nu poate contracta împrumuturi pentru
a își finanța cheltuielile bugetare curente sau deficitul bugetar; – volumul împrumuturilor variază de la plasamente private pentru
sume de până la 500 de milioane EUR la emitere de obligațiuni de
referință (de cel puțin 1 miliard EUR); – fondurile obținute sunt împrumutate țării beneficiare în
regim de reciprocitate („back-to-back”), și anume cu aceleași
cupoane, scadențe și sume. Chiar dacă se aplică regimul
„back-to-back”, serviciul datoriei aferente instrumentelor de finanțare
este o obligație legală a UE, care se va asigura că toate
plățile sunt efectuate la timp și integral. În acest scop,
beneficiarii BdP trebuie să depună rambursări cu 7 zile înaintea
scadențelor, iar beneficiarii MESF cu 14 zile în avans, fapt care
oferă Comisiei suficient timp pentru a asigura plata la timp, în toate
circumstanțele; – pentru fiecare program destinat unei țări, deciziile
Consiliului și ale Comisiei stabilesc valoarea totală acordată,
numărul (maxim) al tranșelor care urmează a fi plătite
și scadența (medie) maximă a pachetului de credit. Ulterior,
Comisia și țara beneficiară convin asupra parametrilor
creditului/finanțării, inclusiv asupra tranșelor și a
plății acestora. În plus, în afară de prima tranșă din
credit, toate celelalte tranșe depind de respectarea unor condiții
stricte, cu termeni și condiții similare sprijinului FMI, asupra
cărora s-a convenit, în contextul unei asistențe financiare comune
UE/FMI, care este un alt factor ce influențează calendarul
finanțării; – astfel, calendarul și scadențele emisiunilor depind de
activitățile de creditare conexe ale UE; – finanțarea este denominată exclusiv în euro, iar
scadența variază de la 3 la 30 de ani; – împrumuturile sunt obligații directe și necondiționate
ale UE, fiind garantate de toate cele 28 de state membre ale UE. Împrumuturile
luate pentru finanțarea creditelor unor țări terțe sunt
acoperite de Fondul de garantare pentru acțiuni externe (a se vedea nota 2.4); – în cazul în care un stat membru beneficiar nu își respectă
obligațiile de plată, serviciul datoriei va fi dedus din soldul de
trezorerie disponibil al Comisiei Europene, dacă este posibil. În cazul în
care acest lucru nu este posibil, Comisia ar urma să obțină
fondurile necesare de la statele membre. Statele membre ale UE sunt obligate
din punct de vedere juridic, în conformitate cu legislația privind
resursele proprii a Uniunii Europene (articolul 12 din Regulamentul 1150/2000
al Consiliului), să pună la dispoziție fonduri suficiente pentru
a acoperi obligațiile UE. Prin urmare, investitorii sunt expuși doar
riscului de credit al UE, nu celui al beneficiarului creditelor finanțate;
– creditarea în regim „back-to-back” garantează că bugetul UE
nu își asumă niciun risc de rată a dobânzii și niciun risc
de schimb valutar. În plus, entitatea juridică Euratom (reprezentată de Comisie) împrumută
bani pentru a credita atât statele membre, cât și țările
terțe, pentru a finanța proiecte legate de instalațiile
energetice. În fine, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului (CECO) aflată în lichidare,
ca urmare a restructurării datoriilor unui debitor rău platnic, a
achiziționat, în 2002 și 2007, bilete la ordin ale BEI (cotate AAA).
La data bilanțului, valoarea contabilă a acestor bilete la ordin a
fost de 212 de milioane EUR. Mai multe detalii cu privire la
fiecare dintre aceste instrumente sunt prezentate mai jos. Ratele dobânzii
efective (exprimate ca un interval de rate ale dobânzii) au fost după cum
urmează: Credite || 31.12.2013 || 31.12.2012 Asistență macrofinanciară (AMF) || 0,27 %-4,54 % || 0,298 %-4,54 % Euratom || 0,34 %-5,76 % || 0,431 %-5,76 % Balanța de plăți (BdP) || 2,375 %-3,625 % || 2,375 %-3,625 % Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) || 2,375 %-3,750 % || 2,375 %-3,750 % CECO în lichidare || 5,2354 %-5,8103 % || 5,2354 %-5,8103 % Împrumuturi || 31.12.2013 || 31.12.2012 Asistență macrofinanciară (AMF) || 0,27 %-4,54 % || 0,298 %-4,54 % Euratom || 0,291 %-5,6775 % || 0,351 %-5,6775 % Balanța de plăți (BdP) || 2,375 %-3,625 % || 2,375 %-3,625 % Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) || 2,375 %-3,750 % || 2,375 %-3,750 % CECO în lichidare || 6,92 %-9,78 % || 6,92 %-9,78 % 7.1.2.
Balanța de plăți Facilitatea BdP, care este un
instrument financiar axat pe o politică, oferă asistență
financiară pe termen mediu statelor membre ale UE. Aceasta permite
acordarea de credite statelor membre care se află în dificultate ori care
se confruntă cu un risc major privind balanța lor de plăți
sau mișcările de capital. Numai statele membre care nu au adoptat
moneda euro pot beneficia de această facilitate. Asistența din BdP
pentru Letonia a fost acordată înainte de 1 ianuarie 2014 când a fost
introdusă moneda euro. Soldul maxim al creditelor acordate în baza
instrumentului este limitat la 50 de miliarde EUR. Împrumuturile legate de
aceste credite BdP sunt garantate de bugetul UE – astfel, la 31 decembrie 2013,
bugetul este expus unui risc maxim posibil de 11 623 de milioane EUR cu privire
la aceste credite (suma de 11,4 miliarde EUR de mai jos fiind valoarea
nominală). BdP VALOARE
NOMINALĂ || || || || milioane EUR || Ungaria || Letonia || România || Total Total credite acordate || 6 500 || 3 100 || 8 400 || 18 000 Plătite la 31.12.2012 || 5 500 || 2 900 || 5 000 || 13 400 Plătite în 2013 || 0 || 0 || 0 || 0 Credite plătite la 31.12.2013 || 5 500 || 2 900 || 5 000 || 13 400 Credite rambursate la 31.12.13 || (2 000) || 0 || 0 || (2 000) Soldul la 31.12.2013 || 3 500 || 2 900 || 5 000 || 11 400 Sume neutilizate la 31.12.2013 || 0 || 0 || 0 || 0 La
sfârșitul notei 7.1.3 a fost inserat un tabel care prezintă
calendarul rambursărilor pentru aceste credite. Între noiembrie 2008 și
sfârșitul anului 2013, a fost acordată asistență
financiară în valoare de 18 miliarde EUR Ungariei, Letonie și
României, din care 13,4 miliarde EUR au fost rambursate la sfârșitului
anului 2013. Trebuie remarcat faptul că programul de asistență
BdP destinat Ungariei a expirat în noiembrie 2010 (cu suma de 1 miliard EUR
neretrasă) și că o primă rambursare de 2 miliarde EUR a
fost primită conform calendarului în decembrie 2011. Programul de
asistență pentru BdP pentru Letonia a expirat în ianuarie 2012 (cu
suma 200 de milioane EUR neretrasă) și o primă rambursare de 1
miliard EUR a fost primită conform calendarului în aprilie 2014. Programul
de asistență BdP pentru România a expirat în mai 2012, iar suma
acordată, de 5 milioane EUR, a fost rambursată integral. Deoarece
diferite programe de asistență BdP au expirat, în tabelul de mai sus
nu au fost prezentat sume neretrase. În februarie 2011, România a solicitat
un program de continuare a asistenței financiare, ca măsură de
precauție, în cadrul facilității BdP, pentru a sprijini
relansarea creșterii economice. La 12 mai 2011, Consiliul a decis să
pună la dispoziție, ca măsură de precauție,
asistență BdP a UE pentru România în valoare de până la 1,4
miliarde EUR (Decizia 2011/288/UE a Consiliului), totuși aceasta a expirat
la sfârșitul lunii martie 2013 fără a fi utilizată. În urma
celei de a doua cereri a României de asistență preventivă,
Consiliul a decis să ofere o nouă asistență BdP a UE, de
până la 2 miliarde EUR, la 22 octombrie 2013 (Decizia 2013/531/UE a
Consiliului), care va putea fi activată până la 30 septembrie 2015.
În cazul în care activarea va fi solicitată, asistența
financiară va fi acordată sub forma unui împrumut cu o
scadență medie maximă de opt ani. 7.1.3.
Mecanismul european de stabilizare financiară MESF VALOARE NOMINALĂ || || || milioane EUR || Irlanda || Portugalia || Total Total credite acordate || 22 500 || 26 000 || 48 500 Plătite la 31.12.2012 || 21 700 || 22 100 || 43 800 Plătite în 2013 || 0 || 0 || 0 Credite plătite la 31.12.2013 || 21 700 || 22 100 || 43 800 Credite rambursate la 31.12.2013 || 0 || 0 || 0 Credite restante la 31.12.2013 || 21 700 || 22 100 || 43 800 Sume neutilizate la 31.12.2013 || 800 || 3 900 || 4 700 La sfârșitul prezentei note
a fost inserat un tabel care prezintă calendarul rambursărilor pentru
aceste credite. La 11 mai 2010, Consiliul a adoptat
MESF pentru a menține stabilitatea financiară în Europa [Regulamentul
(UE) nr. 407/2010 al Consiliului]. Mecanismul are drept temei articolul 122
alineatul (2) din TFUE și permite acordarea de asistență
financiară unui stat membru care se confruntă cu
dificultăți sau care este în mod serios amenințat de
dificultăți grave, din cauza unor circumstanțe excepționale
care nu depind de el. Asistența poate lua forma unui credit sau a unei
linii de credit. Comisia împrumută fonduri pe piețele de capital sau
de la instituții financiare în numele UE și acordă aceste
fonduri drept credit statelor membre beneficiare. Pentru fiecare țară
care beneficiază de un credit în cadrul MESF, înainte de plata unei
tranșe se efectuează o evaluare trimestrială privind
îndeplinirea condițiilor privind politicile. Conform concluziilor Consiliului
ECOFIN din 9 mai 2010, facilitatea este limitată la 60 de miliarde EUR,
dar limita legală este stabilită la articolul 2 alineatul (2) din
Regulamentul nr. 407/2010 al Consiliului, care limitează valoarea
restantă a creditelor sau a liniilor de credite la marja disponibilă
în cadrul plafonului de resurse proprii. Împrumuturile legate de creditele
acordate în cadrul MESF sunt garantate de bugetul UE; astfel, la 31 decembrie 2013,
bugetul este expus la un risc maxim posibil de 44 469 de milioane EUR cu
privire la creditele respective (cele 43,8 de miliarde EUR de mai sus fiind
valoarea nominală). Întrucât împrumuturile în cadrul MESF sunt garantate
de bugetul UE, Parlamentul European examinează acțiunile Comisiei în
cadrul MESF și exercită un control în contextul procedurii bugetare
și al procedurii de descărcare de gestiune. Consiliul a hotărât, prin decizia
de punere în aplicare din decembrie 2010, cu privire la un credit de maximum 22,5
miliarde EUR pentru Irlanda, iar în mai 2011, cu privire la un credit de
maximum 26 de miliarde EUR pentru Portugalia. Deciziile inițiale
de punere în aplicare au fixat dobânzi cu o marjă care să
permită condiții similare cu cele ale sprijinului acordat de FMI.
Odată cu adoptarea Deciziilor de punere în aplicare nr. 682/2011 și 683/2011
ale Consiliului din 11 octombrie 2011, Consiliul a eliminat retroactiv marja
dobânzii și a extins scadența medie maximă de la 7,5 ani la 12,5
ani și scadența tranșelor individuale până la 30 de ani.
Odată cu adoptarea deciziilor de punere în aplicare nr. 313/2013 și 323/2013
ale Consiliului din 21 iunie 2013, Consiliul a prelungit în continuare
scadența medie maximă a împrumuturilor MESF pentru Irlanda și
Portugalia cu 7 până la 19,5 ani. Această prelungire
simplifică profilul de rambursare a datoriei din ambele țări
și reduce nevoile de refinanțare ale acestora în perioada
ulterioară aplicării programului. MESF nu se va mai angaja în noi programe de finanțare sau nu va
mai încheia noi acorduri privind facilitățile de împrumut, dar va
rămâne activă în ceea ce privește finanțarea programelor în
derulare privind Portugalia și Irlanda (a se vedea, de asemenea, nota 7.2.2 de mai jos). La 25 martie 2014, o sumă de 2,6
miliarde EUR a fost plătită în baza MESF (0,8 miliarde EUR pentru
Irlanda și 1,8 miliarde EUR pentru Portugalia) cu data de rambursare
stabilită pentru luna aprilie 2024. Tabelul următor oferă o imagine de ansamblu a schemei de
rambursare planificată exprimată în valoare nominală pentru
sumele neachitate aferente creditelor în cadrul MESF și BdP la data
semnării acestor conturi: || || || || || || || Anul || BdP || MESF || Total || Ungaria || Letonia || România || Total || Irlanda || Portugalia || Total 2014 || 2 || 1 || || 3 || || || 0 || 3 2015 || || 1,2 || 1,5 || 2,7 || 5 || || 5 || 7,7 2016 || 1,5 || || || 1,5 || || 4,75 || 4,75 || 6,25 2017 || || || 1,15 || 1,15 || || || 0 || 1,15 2018 || || || 1,35 || 1,35 || 3,9 || 0,6 || 4,5 || 5,85 2019 || || 0,5 || 1 || 1,5 || || || 0 || 1,5 2021 || || || || 0 || 3 || 6,75 || 9,75 || 9,75 2022 || || || || 0 || || 2,7 || 2,7 || 2,7 2024 || || || || 0 || 0,8 || 1,8 || 2,6 || 2,6 2025 || || 0,2 || || 0,2 || || || 0 || 0,2 2026 || || || || 0 || 2 || 2 || 4 || 4 2027 || || || || 0 || 1 || 2 || 3 || 3 2028 || || || || 0 || 2,3 || || 2,3 || 2,3 2032 || || || || 0 || 3 || || 3 || 3 2038 || || || || 0 || || 1,8 || 1,8 || 1,8 2042 || || || || 0 || 1,5 || 1,5 || 3 || 3 Total || 3,5 || 2,9 || 5 || 11,4 || 22,5 || 23,9 || 46,4 || 57,8 7.1.4.
AMF, EURATOM și CECO în lichidare AMF este un instrument financiar axat pe o politică de
asistență pentru redresarea balanței de plăți
și/sau asistență bugetară acordată în mod
necondiționat și fără o alocare expresă
țărilor terțe partenere care sunt apropriate geografic de
teritoriul UE. Acest instrument constă în credite sau granturi pe termen
mediu/lung sau o combinație corespunzătoare a amândurora și
completează, în general, finanțarea oferită în contextul unei
ajustări și al unui program de reformă susținute de FMI.
Aceste împrumuturi sunt garantate de Fondul de garantare (a se vedea nota 2.4). Euratom este o entitate juridică a Uniunii Europene, fiind
reprezentată de Comisie. Aceasta acordă împrumuturi statelor membre
cu scopul de a finanța, în statele membre, proiecte de investiții
legate de producția industrială de energie electrică în centrale
nucleare și de instalațiile industriale ale ciclului combustibilului.
Împrumuturile Euratom sunt acordate, de asemenea, țărilor terțe
pentru a-și îmbunătăți nivelul de siguranță
și eficiență ale centralelor nucleare și ale
instalațiilor din ciclul de combustibili nucleari care sunt în exploatare
sau în construcție. Au fost primite de la părțile terțe
garanții de 387 milioane EUR (2012: 423 de milioane EUR) pentru
acoperirea acestor credite. Creditele
CECO sunt acordate de CECO în lichidare din fonduri
împrumutate (212 milioane EUR), în conformitate cu articolele 54 și 56 din
Tratatul CECO, precum și din trei titluri de creanță necotate la
bursă emise de BEI pentru înlocuirea unui debitor rău platnic. Aceste
titluri de creanță vor fi deținute până la scadența
finală (2017 și 2019) pentru a se acoperi utilizarea împrumuturilor
aferente. Modificările valorii contabile corespund modificării
dobânzilor acumulate plus amortizarea primelor plătite în cadrul
exercițiului și costul tranzacției de la deschidere, calculate
conform metodei ratei dobânzii efective. 7.2.
MECANISME DE STABILITATE FINANCIARĂ
INTERGUVERNAMENTALE DIN AFARA CADRULUI IMPUS DE TRATATUL UE 7.2.1.
Fondul european de stabilitate financiară Fondul european de stabilitate
financiară (FESF) a fost creat de statele membre având mandatul de a
proteja stabilitatea financiară în Europa prin furnizarea de
asistență financiară statelor membre din zona euro. FESF este o
societate comercială înregistrată în Luxemburg și
deținută de statele membre din zona euro în afara cadrului impus de
Tratatul UE și, prin urmare, nu este un organism al UE, este complet
separat de aceasta și nu este consolidat în conturile UE. Nu este garantat
de bugetul UE. În consecință, nu are niciun impact asupra conturilor
UE, în afara veniturilor posibile provenind din sancțiuni, conform celor
prezentate în continuare. La momentul intrării în vigoare a MES (a se
vedea mai jos), FESF nu a mai prevăzut noi credite după 1 iulie 2013. Comisiei îi revine responsabilitatea
de a negocia condițiile privind politicile pe care se întemeiază
asistența financiară, precum și de a monitoriza respectarea
acestor condiții. Regulamentul 1173/2011 al Parlamentului European și
al Consiliului permite impunerea de sancțiuni sub formă de amenzi
pentru statele membre a căror monedă este euro. Aceste amenzi, în
valoare de 0,2 % din PIB-ul statului membru în cauză în anul precedent,
pot fi aplicate în cazurile în care un stat membru nu a luat măsurile
necesare pentru a corecta un deficit bugetar excesiv sau în cazul în care a
existat o manipulare a statisticilor. În mod similar, Regulamentul 1174/2011
privind dezechilibrele macroeconomice prevede o amendă anuală de 0,1
% din PIB pentru un stat membru din zona euro în cazul în care acesta nu a luat
măsurile corective solicitate sau în cazul în care a prezentat un plan de
măsuri corective insuficiente. Regulamentul nr. 1177/2011 a actualizat
Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea
aplicării procedurii de deficit excesiv. Acest regulament actualizat
prevede, de asemenea, posibilitatea de a aplica amenzi statelor membre din zona
euro (egale cu 0,2 % din PIB plus o componentă variabilă). În
conformitate cu toate cele trei regulamente, amenzile colectate de către
Comisie revin FESF sau mecanismului care îi succede. Amenzile vor trece în
bugetul UE și apoi vor fi transferate în FESF. Aceasta ar însemna că
astfel de sume ar urma să apară în același timp ca venituri
și cheltuieli la buget, neavând astfel niciun impact asupra rezultatului
bugetar general. De asemenea, acestea nu ar avea niciun impact asupra
rezultatului economic, astfel cum s-a prezentat în situațiile financiare
ale UE. 7.2.2.
Mecanismul european de stabilitate La 17 decembrie 2010, Consiliul
European a convenit cu privire la necesitatea ca statele membre din zona euro
să instituie un mecanism de stabilitate permanent: Mecanismul european de
stabilitate (MES), o organizație interguvernamentală creată în
temeiul dreptului internațional public, în afara cadrului impus de
Tratatul UE. Tratatul privind MES a fost semnat de cele 17 state membre din
zona euro la data de 2 februarie 2012 și a devenit operațional
în octombrie 2012. MES a preluat sarcinile îndeplinite de MESF și de FESF,
devenind singurul mecanism permanent care răspunde la noile cereri de
asistență financiară pentru statele membre din zona euro. Prin
urmare, FESF și MESF nu se vor mai angaja în noi programe de
finanțare sau nu vor mai încheia noi acorduri privind facilitățile
de împrumut. Instituirea MES nu va avea, prin urmare, niciun impact asupra
angajamentelor existente în cadrul MESF sau FESF. De asemenea, trebuie notat
faptul că bugetul UE nu va garanta împrumuturile MES. Întrucât acest
mecanism are propria personalitate juridică și este finanțat
direct de statele membre din zona euro, acesta nu este un organism al UE
și nu are un impact nici asupra contabilității UE, nici asupra
bugetului UE, în afara veniturilor posibile provenind din sancțiunile
descrise mai jos. După cum s-a menționat
anterior, amenzile percepute în temeiul Regulamentelor 1173/2011, 1174/2011
și 1177/2011 vor trece în bugetul UE și apoi vor fi transferate în
MES, atunci când FESF nu va mai fi operațional. În plus, Tratatul privind
stabilitatea, coordonarea și guvernarea semnat de 25 de state membre (cu
excepția Regatului Unit și a Republicii Cehe) prevede plata de
penalități pentru oricare dintre „părțile contractante” în
cazul în care statul membru respectiv nu a luat măsurile necesare pentru a
remedia o încălcare a criteriului privind deficitul.
Penalitățile impuse (care nu pot depăși 0,1 % din PIB) vor
fi plătite MES în cazul în care sunt aplicate statelor membre din zona
euro (deci cu niciun impact asupra rezultatului bugetar al UE, ca și în
cazul FESF, conform celor de mai sus) sau bugetului UE pentru statele membre
din afara zonei euro - a se vedea articolul 8 alineatul (2) din tratat. În
acest din urmă caz, suma corespunzătoare sancțiunii va constitui
venit pentru bugetul UE și va fi reflectată ca atare în conturile
sale. 8.
GESTIONAREA RISCURILOR FINANCIARE Următoarele informații
prezentate în legătură cu gestionarea riscurilor financiare ale UE se
referă la: – activități de creditare și împrumut realizate de Comisie
prin: MESF, BdP, AMF, acțiuni Euratom și CECO în lichidare; – operațiuni de trezorerie efectuate de Comisie în vederea
execuției bugetului UE, inclusiv primirea de amenzi și la – Fondul de garantare pentru acțiunile externe. 8.1.
TIPURI DE RISCURI Riscul de
piață este riscul ca valoarea justă
sau fluxurile viitoare de numerar ale unui instrument financiar să
fluctueze din cauza modificărilor prețurilor pe piață.
Riscul de piață include nu doar potențialul pierderilor, dar
și potențialul câștigurilor. Acesta cuprinde riscul valutar,
riscul ratei dobânzii și alte riscuri de preț (UE nu are alte riscuri
de preț semnificative). (1)
Riscul valutar este riscul ca operațiunile UE sau valoarea investițiilor
acesteia să fie afectate de modificările ratelor de schimb valutar.
Acest risc rezultă în urma modificării prețului unei valute
față de alta. (2)
Riscul legat de rata
dobânzii reprezintă posibilitatea unei
reduceri a valorii unui titlu, în special o obligațiune, care rezultă
dintr-o majorare a ratelor dobânzii. În general, creșterea ratelor
dobânzii va conduce la scăderea prețurilor ratelor fixe ale
obligațiunilor și viceversa. Riscul de
credit este riscul unei pierderi ca urmare a
neplății de către un debitor/o entitate care se împrumută a
unui credit sau a unei alte linii de credit (fie principalul, fie dobânda, fie
ambele) sau ca urmare a unei alte neîndepliniri a unei obligații
contractuale. Printre cazurile de neîndeplinire a obligațiilor se
numără întârzierea rambursărilor, eșalonarea
rambursărilor debitorilor și falimentul. Riscul de
lichiditate este riscul care apare în urma
dificultății de a vinde un activ, de exemplu, riscul ca un anumit
titlu sau activ să nu poată fi comercializat suficient de repede pe
piață pentru a se împiedica producerea unei pierderi sau pentru a se
îndeplini o obligație. 8.2.
POLITICILE DE GESTIONARE A RISCURILOR Activități de împrumut și de
creditare Tranzacțiile de creditare și
de împrumut, precum și gestionarea trezoreriei aferente se efectuează
de UE în conformitate cu deciziile relevante ale Consiliului, dacă este
cazul, și cu orientările interne. Au fost elaborate manuale de
proceduri scrise care acoperă domenii specifice precum împrumuturile,
creditele și gestionarea trezoreriei, iar acestea sunt folosite de
unitățile relevante care execută operațiunile. Ca
regulă generală, nu există activități de compensare a
variațiilor ratei dobânzii sau ale valutelor străine
(activități de „acoperire a riscului”) întrucât operațiunile de
creditare sunt finanțate în general prin împrumuturi reciproce acoperite
(„back-to-back”), care astfel nu generează rate ale dobânzii sau
poziții valutare deschise. Aplicarea regimului „back-to-back” este
verificată periodic. În ceea ce privește CECO în
lichidare, Comisia gestionează lichidarea pasivelor și nu se prevede
niciun nou credit sau finanțare corespunzătoare. Noile împrumuturi
CECO sunt limitate la refinanțare în scopul reducerii costului fondurilor.
În ceea ce privește operațiunile de trezorerie, se aplică
principiile gestionării prudente pentru a se limita riscurile financiare. Trezoreria Normele și principiile de
gestionare a operațiunilor de trezorerie ale Comisiei sunt prevăzute
în Regulamentul nr. 1150/2000 al Consiliului (astfel cum a fost modificat prin
Regulamentele nr. 2028/2004 și nr. 105/2009 ale Consiliului) și în
Regulamentul financiar și în normele sale de aplicare. Ca urmare a regulamentelor
menționate anterior, se aplică următoarele principii: – resursele proprii sunt plătite de statele membre în conturi
deschise în acest scop în numele Comisiei la trezorerie sau la organismul numit
de fiecare stat membru. Comisia poate retrage bani din aceste conturi numai
pentru a-și acoperi lichiditățile obligatorii; – resursele proprii sunt plătite de statele membre în moneda lor
națională, iar plățile Comisiei sunt, de regulă,
efectuate în EUR; – conturile bancare deschise în numele Comisiei nu pot avea
facilități de descoperire de cont. Această restricție nu se
aplică în ceea ce privește conturile de resurse proprii ale Comisiei
în cazul nerespectării obligațiilor de plată aferente creditelor
contractate sau garantate în temeiul regulamentelor și deciziei
Consiliului UE și în anumite condiții, în cazul în care necesarul de
lichidități depășește activele din conturi; – fondurile depuse în conturi în alte monede decât EUR sunt fie folosite
pentru plăți în aceleași monede, fie sunt periodic convertite în
EUR. Pe lângă conturile de resurse
proprii, Comisia a deschis conturi la bănci centrale sau comerciale, cu
scopul de a executa plăți și de a face încasări, altele
decât contribuțiile statelor membre la buget. Operațiunile de trezorerie
și de plată sunt foarte automatizate și se bazează pe
sisteme moderne de informații. Se aplică proceduri specifice de
garantare a securității sistemelor și a separării sarcinilor
în conformitate cu Regulamentul financiar, cu standardele de control intern ale
Comisiei și cu principiile de audit. Un set de orientări și de
proceduri scrise reglementează gestionarea operațiunilor de
trezorerie și de plată ale Comisiei, scopul acestora fiind limitarea
riscurilor operaționale și financiare și asigurarea unui nivel
adecvat de control. Acestea acoperă diferite domenii de operare (de
exemplu: executarea plăților și gestionarea numerarului,
previzionarea fluxului de numerar, continuitatea operațiunilor etc.), iar
respectarea orientărilor și a procedurilor este verificată cu
regularitate. În plus, Direcția Generală Buget și Direcția
Generală Afaceri Economice și Financiare fac schimb de
informații privind gestionarea riscurilor și cele mai bune expuneri. Amenzi Amenzi încasate cu titlu
provizoriu: depozite Sumele primite înainte de 2010
rămân în conturi bancare la băncile selectate în mod special pentru
depunerea amenzilor încasate cu titlu provizoriu. Selecția băncilor
se efectuează în conformitate cu procedurile de licitație definite în
Regulamentul financiar. Plasarea de fonduri la bănci specifice este
determinată de politica internă de gestionare a riscurilor, care
stabilește cerințele de rating al creditului și valoarea
fondurilor care ar putea fi plasate proporțional cu fondurile proprii ale
fiecărei contrapartide. Riscurile financiare și operaționale
sunt identificate și evaluate, iar conformitatea cu orientările
și cu procedurile interne este verificată periodic. Amenzi încasate cu titlu
provizoriu: portofoliul BUFI Începând cu anul 2010, sumele
corespunzătoare amenzilor încasate cu titlu provizoriu sunt investite
într-un fond creat în mod special, denumit BUFI. Principalele obiective ale
fondului sunt reducerea riscurilor asociate cu piețele financiare și
egalitatea de tratament a tuturor entităților amendate prin oferirea
unui randament garantat calculat pe aceeași bază. Gestionarea
activelor pentru amenzile încasate cu titlu provizoriu este realizată de
Comisie în conformitate cu orientările interne privind gestionarea
activelor. Au fost elaborate manuale de proceduri care acoperă domenii
specifice precum gestionarea trezoreriei, care sunt utilizate de
unitățile relevante care execută operațiunile. Riscurile
financiare și operaționale sunt identificate și evaluate, iar
conformitatea cu orientările și procedurile interne este
verificată periodic. Obiectivul activităților de
gestionare a activelor este de a se investi amenzile plătite cu titlu
provizoriu Comisiei, astfel încât: a) să se
garanteze că fondurile sunt disponibile ușor în caz de necesitate, în
paralel cu b) urmărirea
asigurării unei rentabilități care, în circumstanțe
normale, este, în medie, cel puțin egală cu rentabilitatea de
referință a BUFI minus costurile suportate. Investițiile sunt
restricționate practic la următoarele categorii: depozite la termen
la băncile centrale ale țărilor din zona euro, agențiile
datoriilor suverane ale țărilor din zona euro, băncile
deținute în totalitate de stat sau garantate de acesta sau instituții
supranaționale, obligațiuni, bonuri și certificate de depozit
emise de entități suverane care creează o expunere directă
a țărilor din zona euro la riscul unei datorii suverane sau care sunt
emise de instituții supranaționale. În vederea acoperirii riscului
rezidual, și anume ca performanța BUFI să nu atingă,
temporar, un randament garantat, poate fi instituit un amortizor care să
nu depășească 2 % din suma nominală totală a
amenzilor, finanțat din câștigurile dobândite din investițiile
BUFI care depășesc randamentul garantat. Acest amortizor asigură
un randament garantat societății, dacă decizia de aplicare a
amenzii este anulată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Garanții bancare Cantități semnificative de
garanții emise de instituții financiare sunt deținute de Comisie
legat de amenzile pe care aceasta le aplică societăților care
încalcă normele în materie de concurență ale UE (a se vedea nota
2.9.1). Aceste garanții sunt furnizate de
societățile amendate ca o alternativă la efectuarea
plăților provizorii. Garanțiile sunt gestionate în conformitate
cu politica internă de gestionare a riscurilor. Riscurile financiare
și operaționale sunt identificate și evaluate, iar conformitatea
cu orientările și cu procedurile interne este verificată
periodic. Fondul de garantare Normele și principiile de
gestionare a activelor Fondului de garantare (a se vedea nota 2.4) sunt
prevăzute în Convenția dintre Comisie și BEI din data de 25
noiembrie 1994 și în amendamentele ulterioare din 17/23 septembrie 1996, 8
mai 2002, 25 februarie 2008 și 9 noiembrie 2010.. Fondul de garantare
efectuează operațiuni exclusiv în EUR și investește
exclusiv în această monedă pentru a evita orice risc valutar.
Activele sunt gestionate pe baza normelor tradiționale de
prudență folosite pentru activitățile financiare. Se cere să
se acorde o atenție specială reducerii riscurilor și
asigurării posibilității vânzării sau transferului
activelor gestionate fără întârzieri semnificative, avându-se în
vedere angajamentele acoperite. 8.3.
RISCURILE VALUTARE Activități de împrumut și de creditare Majoritatea activelor și
pasivelor financiare sunt în EUR, deci, în aceste cazuri, pentru UE nu
există niciun risc valutar. Cu toate acestea, UE acordă credite în
USD prin instrumentul financiar Euratom, care sunt finanțate prin contractarea
unor împrumuturi cu sume echivalente în USD (operațiune reciprocă, back-to-back).
La data bilanțului, pentru UE nu există niciun risc valutar aferent
Euratom. Riscul valutar net la care este expusă CECO în lichidare este
redus, echivalentul a 1,33 milioane EUR, și provine din credite imobiliare
echivalente a 0,19 milioane EUR și din soldurile conturilor curente
echivalente a 1,14 milioane EUR. Trezoreria Resursele proprii plătite de
statele membre în alte monede decât EUR sunt depozitate în conturile de resurse
proprii, în conformitate cu regulamentul privind resursele proprii. Acestea
sunt convertite în EUR atunci când sunt necesare pentru a acoperi executarea
unor plăți. Procedurile aplicate pentru gestionarea acestor fonduri
sunt impuse de regulamentul menționat anterior. Într-un număr limitat
de cazuri, aceste fonduri sunt utilizate direct pentru a se executa
plăți în aceleași monede. O serie de conturi în monede UE altele
decât EUR, precum și în USD și CHF sunt deschise de Comisie la
bănci comerciale, cu scopul de a executa plăți în aceeași
monedă. Aceste conturi sunt alimentate în funcție de valoarea
plăților de executat, prin urmare soldurile acestora nu
reprezintă expunere la riscul valutar. Când se primesc încasări diverse
(altele decât resursele proprii) în alte monede decât EUR, acestea sunt
transferate în conturile Comisiei în moneda respectivă, dacă aceste
sume sunt necesare pentru a acoperi execuția plăților, sau sunt
convertite în EUR și transferate în alte conturi în EUR. Conturile de
avans în alte monede decât EUR sunt alimentate în funcție de necesarul de
plăți locale pe termen scurt estimate, în monedele respective.
Soldurile acestor conturi sunt menținute la nivelul prevăzut. Amenzi Amenzi încasate cu titlu
provizoriu (depozite și portofoliul BUFI) și garanțiile bancare Întrucât toate amenzile se aplică
și se încasează în EUR, nu există niciun risc valutar. Fondul de garantare Activele financiare sunt în EUR, prin
urmare nu există risc valutar. 8.4.
RISCUL RATEI DOBÂNZII Activități de împrumut și de creditare Împrumuturi și credite cu
rate variabile ale dobânzii Datorită naturii
activităților sale de împrumut și de creditare, UE are active
și pasive purtătoare de dobânzi semnificative. Împrumuturile AMF
și Euratom emise la rate variabile expun UE la riscuri ale ratei dobânzii.
Cu toate acestea, riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi sunt
compensate prin credite echivalente în ceea ce privește termenii și
condițiile (operațiuni reciproce, back-to -back). La data
bilanțului, UE are credite (exprimate în valori nominale) cu rate
variabile de 583 de miliarde EUR (2012: 697 miliarde EUR), cu o reevaluare
a ratelor la fiecare 6 luni. Împrumuturi și credite cu
rate fixe ale dobânzii UE are, de asemenea, credite AMF
și Euratom cu rate fixe de 367 de milioane EUR în total în 2013 (2012: 271
de milioane EUR) și care au o scadență finală între unu
și cinci ani (55 de milioane EUR) și peste cinci ani (312 milioane
EUR). În plus, UE are 11 credite în cadrul instrumentului financiar BdP cu rate
fixe ale dobânzii de 11,4 miliarde EUR în total în 2013 (2012: 11,4 miliarde
EUR) și care au o scadență finală mai mică de an (3
miliarde EUR), mai mare de un an, însă mai mică de cinci ani (6,7
miliarde EUR) și mai mare de cinci ani (1,7 miliarde EUR). În baza instrumentului
financiar MESF, UE are 18 credite cu rate fixe ale dobânzii însumând 43,8
miliarde EUR în 2013 (2012: 43,8 miliarde EUR) și care au o
scadență finală între unu și cinci ani (14,2 miliarde EUR)
și mai mare de cinci ani (29,6 miliarde EUR). Din cauza naturii
activităților sale, CECO în lichidare este expusă unui risc al
ratelor dobânzii. Riscurile ratelor dobânzii care provin din împrumuturi sunt
compensate în general prin credite echivalente în ceea ce privește
termenii și condițiile. În ceea ce privește operațiunile de
gestionare a activelor, există obligațiuni cu rate variabile ale
dobânzii ce reprezintă 8 % din portofoliul CECO. La data bilanțului,
obligațiunile cu cupon zero reprezentau 9 % din portofoliul de
obligațiuni. Trezoreria Trezoreria Comisiei nu împrumută
niciun ban; în consecință, aceasta nu este expusă riscului ratei
dobânzii. Totuși, obține dobândă de la soldurile pe care le are
în diversele sale conturi bancare. De aceea, Comisia a instituit măsuri
prin care să se asigure că dobânda câștigată în conturile
sale bancare în mod periodic reflectă ratele dobânzii de pe
piață, precum și fluctuațiile posibile ale acestora. Conturile deschise la trezoreriile
statelor membre sau la băncile centrale naționale pentru
încasările din resurse proprii nu sunt purtătoare de dobânzi și
sunt scutite de comisioane. Pentru toate celelalte conturi deschise la
băncile centrale naționale, remunerarea depinde de condițiile
specifice oferite de fiecare bancă; ratele dobânzii aplicate sunt
variabile și ajustate în funcție de fluctuațiile pieții. Soldurile de la sfârșitul zilei
ale conturilor deschise la băncile comerciale beneficiază de o
dobândă zilnică aferentă. Aceasta are la bază ratele
variabile de pe piață la care se aplică o marjă contractuală
(pozitivă sau negativă). Pentru majoritatea conturilor, calculul
dobânzii aferente este legat de EONIA (indexarea euro medie de la
sfârșitul zilei) și este ajustat pentru a reflecta orice
fluctuație a acestei rate. Pentru alte conturi, calculul dobânzii aferente
este legat de rata marginală a BCE pentru principalele sale
operațiuni de refinanțare. Prin urmare, nu există niciun risc de
încasare de către Comisie a unor dobânzi la rate mai mici decât cele de pe
piață. Amenzi Amenzi încasate cu titlu
provizoriu (depozite și portofoliul BUFI) și garanțiile bancare Depozitele și garanțiile
bancare nu sunt expuse riscurilor aferente ratelor dobânzii. Dobânda
acumulată la depozite reflectă nivelul de piață al ratelor
dobânzii, precum și fluctuațiile posibile ale acestora. Nu
există obligațiuni cu rate variabile ale dobânzii în cadrul
portofoliului BUFI. Parametrul privind sensibilitatea ratei dobânzii - durata
portofoliului, urmează foarte îndeaproape durata indexului BUFI. Prin
urmare, orice efect negativ asupra evaluării activelor va trebui să
corespundă răspunderii BUFI. Aceasta rămâne o expunere
redusă în fața riscului ratei dobânzii în cazul în care astfel de
efecte negative de pe parcursul perioadei de scadență a amenzii ar
avea ca rezultat o evoluție în general negativă a indicelui. Fondul de garantare Titlurile de creanță din
cadrul Fondului de garantare emise la rate variabile ale dobânzii sunt supuse
efectelor de volatilitate ale acestor rate, întrucât titlurile de
creanță la rate fixe prezintă un risc în ceea ce privește
valoarea lor justă. Obligațiunile cu rată fixă
reprezintă aproximativ 58 % din portofoliul de investiții la data
bilanțului (2012: 67 %). 8.5.
RISCUL DE CREDIT Activități de împrumut și de
creditare Expunerea la riscul de credit este
gestionată în primul rând prin obținerea de garanții de
țară în cazul Euratom, după aceea prin Fondul de garantare (AMF
și Euratom), după aceea prin posibilitatea de a se retrage fondurile
necesare din conturile de resurse proprii ale Comisiei deschise de statele
membre și, în ultimul rând, prin bugetul UE. Legislația privind
resursele proprii stabilește plafonul de plăți din resurse
proprii la 1,23 % din VNB-ul statelor membre, iar în 2013 a fost utilizat
efectiv un procent de 1,06 % pentru a se acoperi creditele de plată.
Aceasta înseamnă că la 31 decembrie 2013 a existat o marjă
disponibilă de 0,17 % pentru a se acoperi aceste garanții. Fondul de
garantare pentru acțiuni externe a fost înființat în 1994 pentru a
acoperi riscurile de neachitare a împrumuturilor luate care
finanțează credite acordate țărilor din afara UE. În orice
caz, expunerea la riscul de credit este diminuată prin posibilitatea de a
recurge la conturile de resurse proprii ale Comisiei deschise de statele
membre, în plus față de activele din conturile respective în cazul în
care un debitor nu ar putea rambursa integral sumele datorate. În acest scop,
UE are dreptul să invite toate statele membre să asigure respectarea
obligației legale a UE față de creditorii acesteia. În ceea ce privește
operațiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările
privind alegerea contrapartidelor. Prin urmare, unitatea care execută
operațiunile va putea să tranzacționeze doar cu băncile
eligibile care au limite suficiente pe contrapartide. Expunerea CECO la riscul de credit
este gestionată prin analiza periodică a capacității
debitorilor de a îndeplini obligațiile de rambursare a capitalului și
a dobânzii. Expunerea la riscul de credit este gestionată și prin
obținerea de garanții, precum și de garanții de
țară, ale companiilor și personale. În ceea ce privește
operațiunile de trezorerie, trebuie puse în aplicare orientările
privind alegerea contrapartidelor. Unitatea care execută operațiunile
poate să tranzacționeze doar cu băncile eligibile care au limite
suficiente pe contrapartide. Trezoreria Majoritatea resurselor de trezorerie
ale Comisiei sunt depozitate, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr.
1150/2000 al Consiliului privind resursele proprii, în conturile deschise de
statele membre pentru plata propriilor contribuții (resurse proprii).
Toate aceste conturi sunt deschise la trezoreriile statelor membre sau la
băncile centrale naționale. Pentru Comisie, aceste instituții
prezintă cele mai diminuate riscuri de creditare (sau de
contrapartidă), deoarece expunerea este față de statele membre
ale acesteia. În ceea ce privește resursele de trezorerie ale Comisiei
deținute la bănci comerciale în vederea execuției
plăților, alimentarea acestor conturi se realizează pe o
bază „just-in-time” (la momentul oportun) și este gestionată
automat de sistemul trezoreriei de gestionare a numerarului. În fiecare cont se
mențin niveluri minime de numerar, proporționale cu media
plăților zilnice executate din acesta. În consecință,
sumele deținute de pe o zi pe alta în aceste conturi rămân în mod
constant la niveluri scăzute (în general, în medie, între 5 și 40 de
milioane EUR, distribuite în peste 20 de conturi), pentru a se asigura că
expunerea Comisiei la riscuri este limitată. Aceste sume ar trebui să
fie analizate avându-se în vedere soldurile globale de trezorerie care au
fluctuat în 2013 între 100 de milioane EUR și 44 de miliarde EUR, precum
și suma globală a plăților executate în 2013, care a fost
de 148,3 miliarde EUR. În plus, se aplică orientări
specifice pentru selectarea băncilor comerciale în vederea
minimizării în continuare a riscului de contrapartidă la care este
expusă Comisia: – toate
băncile comerciale sunt selectate prin licitație. Ratingul minim de
depozit pe termen scurt solicitat băncilor în vederea admiterii la
procedurile de licitație este Moody’s P-1 sau un rating echivalent
(adică S&P A-1 sau Fitch F1). În circumstanțe specifice și
care se justifică în mod corespunzător, se poate accepta un nivel mai
scăzut; – ratingurile
de credit ale băncilor comerciale la care Comisia are conturi sunt
revizuite cel puțin o dată pe lună sau cu o frecvență
mai mare, dacă și atunci când este necesar. Au fost adoptate
măsuri de monitorizare intensificată și evaluări zilnice
ale ratingurilor băncilor comerciale în contextul crizei financiare, iar
acestea au fost menținute în cursul anului 2013. – în
delegațiile din afara UE, conturile de avans sunt deschise la bănci
locale selectate printr-o procedură de licitație simplificată.
Cerințele de rating depind de situația locală și pot
să difere în mod substanțial de la o țară la alta. Pentru a
se limita expunerea la risc, soldurile acestor conturi sunt menținute la
nivelurile cele mai scăzute posibil (ținându-se seama de nevoile
operaționale); acestea sunt alimentate periodic, iar plafoanele aplicate
sunt revizuite anual. – băncile
comerciale eligibile pentru a primi depozite la termen nesecurizate din partea
CECO trebuie să aibă cel puțin un rating pe termen scurt de
Moody P-1 sau echivalent (S&P A-1 sau Fitch F1). În cazul în care banca
beneficiară prezintă suficiente garanții Comisiei (depozite
garantate tripartite) ratingul minim pe termen scurt coboară la Moody P-2
sau echivalent (S&P A-2 sau Fitch F2). Amenzi Amenzi încasate cu titlu
provizoriu: depozite Băncile care dețin depozite
pentru amenzile încasate cu titlu provizoriu înainte de 2010 sunt selectate
printr-o procedură de licitație, în conformitate cu politica de
gestionare a riscurilor care definește cerințele privind ratingul
creditului și valoarea fondurilor care ar putea fi plasate
proporțional cu fondurile proprii ale fiecărei contrapartide. Pentru băncile comerciale care au
fost în mod special selectate pentru depunerea amenzilor încasate cu titlu
provizoriu (numerar restricționat) este necesar, ca regulă generală,
cel puțin un rating A pe termen lung (S&P sau echivalentul) acordat de
toate cele trei mari agenții de rating și cel puțin un rating A-1
pe termen scurt (S&P sau echivalentul). Sunt aplicate măsuri specifice
în cazul în care băncile din acest grup primesc un rating mai mic. În
plus, suma depusă în fiecare bancă este limitată la un anumit
procent din fondurile sale proprii, care variază în funcție de
nivelul de rating al fiecărei instituții. La calculul unei astfel de
limite se ia în considerare, de asemenea, valoarea garanțiilor restante
emise Comisiei de către aceeași instituție. Conformitatea
depozitelor restante cu cerințele politicii aplicabile este
revăzută periodic. Amenzi încasate cu titlu
provizoriu: portofoliul BUFI În ceea ce privește
investițiile efectuate din amenzi încasate cu titlu provizoriu, Comisia
își asumă riscul de credit, care constă în riscul ca o
contrapartidă să nu poată plăti integral sumele la
scadență. Nivelul cel mai înalt al expunerii este față de
Franța și Germania, întrucât fiecare dintre aceste țări
reprezintă 61 % și, respectiv, 30 % din volumul total al
portofoliului. Garanții bancare Cantități semnificative de
garanții emise de instituții financiare sunt deținute de Comisie
legat de amenzile pe care aceasta le aplică societăților care
încalcă normele în materie de concurență ale UE (a se vedea nota
2.9.1). Aceste garanții sunt furnizate de
societățile amendate ca o alternativă la efectuarea
plăților provizorii. Politica de gestionare a riscurilor
aplicată pentru acceptarea unor astfel de garanții a fost
revizuită în 2012 și a fost stabilită o nouă
combinație de cerințe de rating de credit și procentaje limitate
pe contrapartidă (proporțional cu fondurile proprii ale fiecărei
contrapartide), avându-se în vedere contextul financiar actual din UE. Aceasta
continuă să asigure pentru Comisie o calitate înaltă a
creditului. Respectarea de către garanțiile restante a
cerințelor politicii aplicabile este revăzută în mod periodic. Fondul de garantare În conformitate cu acordul dintre UE
și BEI privind gestionarea Fondului de garantare, toate investițiile
interbancare ar trebui să aibă un rating minim de Moody’s P-1 sau un
rating echivalent. Începând din 31 decembrie 2013 au fost create depozite
cu termene fixe de 151 de milioane EUR la astfel de contrapartide (2012: 242 de
milioane EUR). 8.6.
Riscul de lichiditate Activități de împrumut și de
creditare Riscul de lichiditate care provine din
împrumuturi este compensat, în general, prin credite echivalente în ceea ce
privește termenii și condițiile (operațiuni reciproce - back
–to -back). În cazul AMF și Euratom, Fondul de garantare servește
drept rezervă de lichidități (sau rețea de
siguranță) în cazul plăților neachitate sau al întârzierii
plăților debitorilor. În cazul BdP, Regulamentul (CE) nr. 431/2009 al
Consiliului asigură o procedură care acordă timp suficient
pentru mobilizarea de fonduri din conturile de resurse proprii ale Comisiei
deschise de statele membre. Pentru MESF, Regulamentul 407/2010 al Consiliului
prevede o procedură similară. Pentru gestionarea activelor și a
pasivelor CECO în lichidare, Comisia gestionează nevoile de lichiditate pe
baza previziunilor de plăți obținute prin consultări cu
serviciile responsabile ale Comisiei. Trezoreria Principiile bugetare ale UE
asigură un nivel general, întotdeauna suficient, al resurselor de numerar
pentru exercițiul respectiv în vederea executării tuturor
plăților. De fapt, contribuțiile totale ale statelor membre sunt
egale cu valoarea creditelor de plată pentru exercițiul bugetar respectiv.
Cu toate acestea, contribuțiile statelor membre sunt primite în
douăsprezece tranșe lunare pe parcursul exercițiului, în timp ce
pentru plăți există un anumit calendar. În plus, în conformitate
cu Regulamentul nr. 1150/2000 al Consiliului (Regulamentul privind resursele
proprii), contribuțiile statelor membre privind bugetele (rectificative)
aprobate după data de 16 dintr-o anumită lună (N) devin
disponibile numai din luna N + 2, în timp ce creditele de plată
corespunzătoare sunt disponibile imediat. Pentru a se asigura că
resursele de trezorerie sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi
plățile care urmează a fi executate într-o anumită
lună, sunt instituite proceduri privind previzionarea periodică a
numerarului și pot fi solicitate în avans resurse proprii sau
finanțare suplimentară de la statele membre, dacă este necesar,
în anumite limite și în anumite condiții. Calendarul cheltuielilor
și restricțiile bugetare generale din ultimii ani sunt rezultatul
nevoii de a spori nivelul de monitorizare a ritmului de efectuare a
plăților în cursul anului. În plus față de cele de mai sus,
în contextul operațiunilor zilnice de trezorerie ale Comisiei,
instrumentele automate de gestionare a numerarului asigură zilnic lichidități
suficiente disponibile în fiecare din conturile bancare ale Comisiei. Fondul de garantare Fondul este gestionat în conformitate
cu principiul potrivit căruia activele au un nivel suficient de
lichidități și mobilizare în raport cu angajamentele relevante.
Fondul trebuie să mențină un minim de 100 de milioane EUR
într-un portofoliu cu o scadență < 12 luni, care urmează a fi
investit în instrumente monetare. Începând din 31 decembrie 2013, aceste
investiții, inclusiv numerarul, s-au ridicat la suma de 152 de milioane
EUR. Mai mult, un minim de 20 % din valoarea nominală a fondului va
cuprinde instrumente monetare, obligațiuni cu rată fixă cu
scadență de cel mult un an și obligațiuni cu rată
variabilă. La 31 decembrie 2013 acest procent era de 59 %. 9.
INFORMAȚII PRIVIND PĂRȚILE AFILIATE 9.1.
PĂRȚILE AFILIATE Părțile afiliate ale UE sunt entitățile consolidate
ale UE și personalul de conducere superioară al acestor
entități. Tranzacțiile dintre aceste entități se
desfășoară ca parte a operațiunilor normale ale UE și,
de aceea, pentru aceste tranzacții, nu sunt necesare cerințe
specifice de informare, în conformitate cu normele contabile ale UE. 9.2.
DREPTURILE CONDUCERII SUPERIOARE În vederea prezentării
informațiilor privind tranzacțiile cu părți afiliate
referitoare la conducerea superioară a UE, aceste persoane sunt
împărțite în cinci categorii, astfel: Categoria 1: președintele Consiliului
European, președintele Comisiei și președintele Curții de
Justiție a Uniunii Europene Categoria 2: vicepreședintele Comisiei
și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și
politica de securitate și ceilalți vicepreședinți ai
Comisiei Categoria 3: Secretarul General al Consiliului, membrii Comisiei, judecătorii
și avocații generali ai Curții de Justiție,
președintele și membrii Tribunalului, președintele și
membrii Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, Ombudsmanul
și Controlorul European pentru Protecția Datelor Categoria 4: președintele și membrii Curții de Conturi Europene Categoria 5: funcționarii publici cu cel mai mare grad din instituții
și agenții Un rezumat drepturilor acestora este
oferit mai jos. Informații suplimentare se găsesc în Statutul
funcționarilor publicat pe site-ul Europa, documentul oficial ce descrie
drepturile și obligațiile tuturor funcționarilor UE. Personalul
conducerii superioare nu primește niciun fel de credite preferențiale
de la UE. DREPTURI FINANCIARE ALE CONDUCERII SUPERIOARE || || || || în EUR Drepturi (pe salariat) || Categoria 1 || Categoria 2 || Categoria 3 || Categoria 4 || Categoria 5 Salariu de bază (lunar) || 25 352 || 22 964 - || 18 371 - || 19 840 - || 11 681 - || || 23 882 || 20 667 || 21 126 || 18 371 || || || || || Alocație pentru locuință/indemnizație de expatriere || 15% || 15% || 15% || 15% || 0-4%-16% || || || || || Indemnizații familiale: || || || || || Gospodărie (% din salariu) || 2% + 170.52 || 2% + 170.52 || 2% + 170.52 || 2% + 170.52 || 2% + 170.52 Copil aflat în întreținere || 372.61 || 372.61 || 372.61 || 372.61 || 372.61 Alocație preșcolară || 91.02 || 91.02 || 91.02 || 91.02 || 91.02 Educație sau || 252.81 || 252.81 || 252.81 || 252.81 || 252.81 educație în afara locului de muncă || 505.39 || 505.39 || 505.39 || 505.39 || 505.39 Alocație pentru judecătorii care prezidează || N/A || N/A || 554.17 – 607.71 || N/A || N/A || || || || || Alocația de reprezentare || 1 418.07 || 911.38 || 554.17 – 607.71 || N/A || N/A || || || || || Cheltuieli anuale de deplasări || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || || || || || Transferuri către statele membre : || || || || || Alocația pentru educație * || Da || Da || Da || Da || Da % din salariu * || 5% || 5% || 5% || 5% || 5% % din salariu fără cc * || maximum 25 % || maximum 25 % || maximum 25 % || maximum 25 % || maximum 25 % Cheltuieli de reprezentare || Rambursat || Rambursat || Rambursat || N/A || N/A || || || || || Preluarea funcției || || || || || Cheltuieli de instalare || 50 703.52 || 45 927.10 - || 36 741.68 - || 39 681.02 - || Rambursat || || 47 764.18 || 41 334.40 || 42 252.94 || Cheltuieli familiale de călătorie || Rambursat || Rambursat || Rambursat || Rambursat || Rambursat Cheltuieli de mutare || Rambursat || Rambursat || Rambursat || Rambursat || Rambursat r Părăsirea funcției: || || || || || Cheltuieli de reinstalare || 25 352 || 22 964 || 18 371 - || 19 840 - || Rambursat || || - 23 882 || 20 667 || 21 126 || Cheltuieli familiale de călătorie || Rambursat || Rambursat || Rambursat || Rambursat || Rambursat Cheltuieli de mutare || Rambursat || Rambursat || Rambursat || Rambursat || Rambursat Tranziția (% din salariu)** || 40% - 65% || 40% - 65% || 40% - 65% || 40% - 65% || N/A Asigurare de sănătate** || Acoperită || Acoperită || Acoperită || Acoperită || Opțional Pensie (% din salariu înainte de impozitare) || Maximum 70% || Maximum 70% || Maximum 70% || Maximum 70% || Maximum 70% || || || || || Deduceri: || || || || || Impozit pe salariu || 8% - 45% || 8% - 45% || 8% - 45% || 8% - 45% || 8% - 45% Asigurarea de sănătate (% salariu) || 1.7% || 1.7% || 1.7% || 1.7% || 1.7% Taxe speciale pe salariu || 7% || 7% || 7% || 7% || 7% Deducere pensie || N/A || N/A || N/A || N/A || 11.3% Număr de persoane la sfârșitul anului || 3 || 9 || 93 || 28 || 111 * cu aplicarea coeficientului de corecție („cc”). **plătită
în primii 3 ani după părăsirea funcției 10.
EVENIMENTE DUPĂ DATA BILANȚULUI La data transmiterii acestor conturi
anuale nicio problemă semnificativă, care să necesite o
prezentare separată în această secțiune, nu a ajuns în
atenția contabilului Comisiei și nu a fost raportată acestuia.
Conturile anuale și notele aferente au fost pregătite pe baza celor mai
recente informații disponibile și acest lucru se reflectă în
informațiile prezentate. 11.
DOMENIUL DE APLICARE AL CONSOLIDĂRII 11.1.
ENTITĂȚI CONSOLIDATE A. ENTITĂȚI CONTROLATE (52) || 1. Instituții și organisme consultative (11) || Parlamentul European || Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor Consiliul European || Comitetul Economic și Social European Comisia Europeană || Ombudsmanul European Comitetul Regiunilor || Curtea de Conturi Europeană Curtea de Justiție a Uniunii Europene || Consiliul Uniunii Europene Serviciul European de Acțiune Externă || || 2. Agențiile UE (39) || 2.1. Agenții executive (6) || Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură || Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori || Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport Agenția Executivă pentru Cercetare || Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare 2.2. Agenții descentralizate (33) || Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă || Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară Agenția Europeană pentru Medicamente || Agenția Europeană a Căilor Ferate Autoritatea de Supraveghere a GNSS European || Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante Agenția Europeană pentru Produse Chimice || Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului Fusion for Energy (întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune) || Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie Eurojust || Colegiul European de Poliție (CEPOL) Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați || Oficiul European de Poliție (EUROPOL) Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă || Agenția Europeană de Siguranță a Aviației Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor || Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor Agenția Europeană de Mediu || Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale || Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei || Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene Autoritatea Bancară Europeană || Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe Biroul European de Sprijin pentru Azil || Fundația Europeană de Formare Biroul pentru Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice || Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale UE || Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) eu-LISA (Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă, în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție)* || || 3. Alte entități controlate (2) || Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (în lichidare) || Institutul European de Inovare și Tehnologie || B. Întreprinderi comune (5) || Organizația Internațională ITER pentru Energia prin Fuziune || Întreprinderea comună Galileo (în lichidare) Întreprinderea comună SESAR || Întreprinderea comună IMI Întreprinderea comună FCH || || C. Entități asociate (4) || Fondul european de investiții || Întreprinderea comună ARTEMIS Întreprinderea comună Clean Sky || Întreprinderea comună ENIAC * Consolidate pentru prima dată în 2013 11.2.
ENTITĂȚI NECONSOLIDATE Deși UE gestionează activele
entităților menționate mai jos, acestea nu întrunesc criteriile
de consolidare și, prin urmare, nu sunt incluse în conturile Uniunii
Europene. 11.2.1.
Fondul european de dezvoltare Fondul european de dezvoltare (FED)
este principalul instrument pentru acordarea ajutorului UE în vederea
cooperării pentru dezvoltare în țările din Africa, zona
Caraibilor și Pacific (ACP) și în țările și
teritoriile de peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 a
prevăzut crearea acestuia în vederea furnizării de
asistență tehnică și financiară, inițial doar
statelor africane cu care anumite state membre aveau legături istorice. FED nu este finanțat din bugetul
UE, ci din contribuții directe ale statelor membre, care sunt bazate pe un
acord intern al reprezentanților statelor membre, din cadrul Consiliului.
Comisia și BEI gestionează resursele FED. Fiecare FED se încheie, de
obicei, pe o perioadă de aproximativ cinci ani. De la încheierea primei
convenții de parteneriat în 1964, ciclurile de programare FED au urmat, în
general, ciclurile acordurilor/convențiilor de parteneriat. FED este guvernat prin propriul
său Regulament financiar (JO L 78, 19.3.2008) care prevede prezentarea
propriilor situații financiare, separat de cele ale UE. Conturile anuale
ale FED și gestionarea resurselor sunt supuse controlului extern al
Curții de Conturi și al Parlamentului European. Cu scop informativ,
în continuare sunt prezentate bilanțul și situația
performanței financiare ale celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea
FED: BILANȚ – cel de al 8-lea, al 9-lea
și al 10-lea FED || || milioane EUR || 31.12.2013 || 31.12.2012 Active imobilizate || 424 || 438 Active circulante || 2 129 || 2 094 TOTAL ACTIVE || 2 553 || 2 532 Datorii pe termen lung || (25) || (40) Pasive curente || (1 214) || (1 057) PASIVE TOTALE || (1 239) || (1 097) || || ACTIVE NETE || 1 313 || 1 435 || || FONDURI ȘI REZERVE || || Capitalul fondului solicitat || 32 529 || 29 579 Alte rezerve || 2 252 || 2 252 Rezultatul economic reportat din exercițiile anterioare || (30 396) || (27 374) Rezultatul economic al exercițiului || (3 072) || (3 023) ACTIVE NETE || 1 313 || 1 435 SITUAȚIA PERFORMANȚEI
FINANCIARE – cel de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea FED || || milioane EUR || 2013 || 2012 Venituri din exploatare || 123 || 124 Cheltuieli de funcționare || (3 027) || (3 017) Cheltuieli administrative || (167) || (107) DEFICIT DIN ACTIVITĂȚI DE EXPLOATARE || (3 072) || (3 001) Activități financiare || 0 || (22) REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI || (3 072) || (3 023) 11.2.2.
Sistemul comun de asigurări de
sănătate Sistemul comun de asigurări de
sănătate este sistemul care oferă asigurare medicală
personalului diverselor organisme ale UE. Fondurile sistemului sunt
proprietatea acestuia și nu sunt controlate de UE, deși activele sale
financiare sunt gestionate de Comisie. Sistemul este finanțat prin
contribuții de la membrii săi (personalul) și de la angajatori
(instituții/agenții/organisme). Orice excedent rămâne în cadrul
sistemului. Sistemul are patru entități
separate - sistemul principal, care cuprinde personalul instituțiilor
și al agențiilor Uniunii Europene, și trei sisteme mai mici,
care cuprind personalul Institutului Universitar European și al
școlilor europene, precum și personalul care lucrează în afara
UE, de exemplu personalul din delegațiile UE. Totalul activelor sistemului
la 31 decembrie 2013 era de 291 de milioane EUR în total (2012: 296 de
milioane EUR). 11.2.3.
Fondul de garanții al participanților Anumite sume de prefinanțare
plătite în cadrul celui de al șaptelea Program-cadru pentru cercetare
și dezvoltare tehnologică (PC7) sunt acoperite în mod eficace de un
Fond de garanții al participanților (FGP) – valoarea totală a
prefinanțării plătite ridicându-se, în 2013, la 4,5 miliarde EUR
(2012: 4 miliarde EUR). Acest fond este o entitate separată de Comisie
și nu este consolidat în aceste conturi. FGP este un instrument de beneficiu
reciproc instituit pentru a se acoperi riscurile financiare suportate de UE
și de participanți pe perioada implementării acțiunilor
indirecte ale PC7, capitalul și dobânda acestuia constituind garanție
de bună execuție. Toți participanții la acțiunile
indirecte care iau forma unui grant contribuie la capitalul FGP cu 5 % din
contribuția totală a UE pe perioada acțiunii. Astfel,
participanții sunt proprietarii FGP, UE (reprezentată de Comisie)
acționând ca agent executiv al acestora. La sfârșitul unei
acțiuni indirecte, participanții își recuperează în
întregime contribuția la capital, cu excepția cazurilor în care FGP
înregistrează pierderi din cauza beneficiarilor rău platnici – în
acest caz participanții își recuperează cel puțin 80 % din
contribuție. FGP garantează atât interesele financiare ale UE, cât
și pe cele ale participanților. La 31 decembrie 2013, FGP avea active
totale de 1 658 de milioane EUR (2012: 1.452 de milioane EUR). Fondurile
FGP sunt proprietatea acestuia și nu sunt controlate de UE, iar activele
sale financiare sunt gestionate de BEI. UNIUNEA EUROPEANĂ EXERCIȚIUL FINANCIAR 2013 UNIUNEA EUROPEANĂ EXERCIȚIUL FINAANCIAR 2013 RAPOARTE AGREGATE PRIVIND EXECUȚIA
BUGETULUI UE ȘI NOTE EXPLICATIVE* * Trebuie precizat faptul
că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane de euro, anumite date
financiare din următoarele tabele bugetare pot părea că nu
corespund. CUPRINS STRUCTURĂ ȘI PRINCIPII BUGETARE. 105 1. REZULTATUL
EXECUȚIEI BUGETULUI UE. 107 1.1 REZULTATUL BUGETAR AL UE. 107 1.2 RECONCILIEREA REZULTATULUI
ECONOMIC CU REZULTATUL BUGETAR. 107 1.3 COMPARAȚIE ÎNTRE SUMELE
ÎNSCRISE ÎN BUGET ȘI SUMELE REALE. 108 2. EXECUȚIA
VENITURILOR BUGETARE ALE UE. 113 2.1 SINTEZA EXECUȚIEI
VENITURILOR BUGETARE. 113 3. EXECUȚIA
CHELTUIELILOR BUGETARE ALE UE. 117 3.1 DEFALCAREA ȘI
EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE RUBRICILE
CADRULUI FINANCIAR. 117 3.2 EXECUTAREA CREDITELOR DE
ANGAJAMENT PE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR. 117 3.3 EXECUTAREA CREDITELOR DE
PLATĂ PE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR. 118 3.4 VARIAȚIILE
ANGAJAMENTELOR RESTANTE, ÎN FUNCȚIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR 118 3.5 DEFALCAREA ANGAJAMENTELOR
RESTANTE, ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL DE ORIGINE ȘI DE RUBRICILE
CADRULUI FINANCIAR. 119 3.6 DEFALCAREA ȘI
EVOLUȚIA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ ÎN FUNCȚIE DE
DOMENIUL DE POLITICĂ. 120 3.7 EXECUTAREA CREDITELOR DE
ANGAJAMENT PE DOMENII DE POLITICĂ. 122 3.8 EXECUTAREA CREDITELOR DE
PLATĂ PE DOMENII DE POLITICĂ. 124 3.9 VARIAȚIILE
ANGAJAMENTELOR RESTANTE PE DOMENII DE POLITICĂ. 126 3.10 DEFALCAREA ANGAJAMENTELOR
RESTANTE ÎN FUNCȚIE DE EXERCIȚIUL DE ORIGINE ȘI DE DOMENIILE DE
POLITICĂ. 127 4. INSTITUȚII
ȘI AGENȚII 130 4.1 SINTEZA EXECUȚIEI
VENITURILOR BUGETARE PE INSTITUȚII 130 4.2 EXECUTAREA CREDITELOR DE
ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE INSTITUȚII 131 4.3 VENITURILE AGENȚIILOR:
PREVIZIUNI BUGETARE, CREANȚE ȘI SUME PRIMITE. 133 4.4 CREDITE DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE
AGENȚII 135 4.5 REZULTATUL BUGETAR, INCLUSIV AL AGENȚIILOR. 136 STRUCTURĂ
ȘI PRINCIPII BUGETARE Conturile bugetare sunt administrate
în conformitate cu Regulamentul financiar și cu normele sale de aplicare.
Bugetul general este principalul instrument al politicii financiare a Uniunii,
care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile Uniunii
pentru fiecare exercițiu. În fiecare an Comisia estimează
veniturile și cheltuielile tuturor instituțiilor pentru
exercițiul respectiv și elaborează un proiect de buget pe care
îl trimite autorității bugetare. Pe baza acestui proiect de buget,
Consiliul adoptă o poziție care face, ulterior, obiectul negocierilor
dintre de cele două componente ale autorității bugetare.
Președintele Parlamentului declară că proiectul comun a fost în
cele din urmă adoptat, astfel bugetul putând fi executat. Sarcina
execuției bugetare este în principal responsabilitatea Comisiei. Pentru Comisie,structura bugetului constă din credite
administrative și din credite operaționale. Celelalte instituții
au doar credite administrative. În plus, bugetul face distincția între
două tipuri de credite: nediferențiate și diferențiate.
Creditele nediferențiate sunt utilizate pentru finanțarea
operațiunilor anuale (care respectă principiul
anualității). Creditele diferențiate au fost introduse pentru a
reconcilia principiul anualității cu necesitatea de a gestiona
operațiuni multianuale. Acestea sunt destinate să acopere, în principal,
operațiuni multianuale. Creditele diferențiate se împart în credite
de angajament și credite de plată: – credite de angajament: acoperă costul total al obligațiilor juridice asumate
pentru exercițiul financiar în curs pentru operațiunile a căror
durată este de câțiva ani. Cu toate acestea, angajamentele bugetare
pentru acțiuni care se extind pe mai mult de un exercițiu financiar
pot fi defalcate pe mai mulți ani în tranșe anuale atunci când actul
de bază prevede acest lucru; – credite de plată: acoperă cheltuielile care provin din angajamente asumate în
exercițiul financiar curent și/sau în exerciții financiare
anterioare. Originea
creditelor Principala sursă a creditelor
este bugetul Uniunii pentru exercițiul în curs. Totuși, există
și alte tipuri de credite care rezultă din dispoziții ale
Regulamentului financiar. Acestea provin din exerciții financiare
anterioare sau din surse exterioare: – creditele bugetare inițiale adoptate pentru exercițiul curent pot fi suplimentate cu
transferuri între linii, și de bugete rectificative; – creditele reportate din exercițiul anterior sau puse din nou la dispoziție
suplimentează, de asemenea, bugetul curent. Acestea sunt: (i) credite de plată nediferențiate care pot fi reportate automat
doar pentru un exercițiu financiar; (ii) creditele
reportate prin decizia instituțiilor în unul din următoarele
două cazuri: dacă etapele pregătitoare au fost încheiate sau
dacă baza juridică este adoptată cu întârziere; și (iii) creditele
puse din nou la dispoziție ca urmare a deblocărilor: acest lucru
implică reînscrierea creditelor de angajament aferente fondurilor
structurale care au fost dezangajate. Sumele pot fi reînscrise în mod
excepțional în cazul unei erori a Comisiei sau dacă sunt
indispensabile pentru finalizarea programului; – Venituri alocate
care sunt alcătuite din: (i) restituiri, atunci când sumele sunt venituri alocate la linia
bugetară care a suportat cheltuielile inițiale și care pot fi
reportate nelimitat; (ii) credite
AELS: acordul cu Spațiul Economic European (SEE) asigură
contribuții financiare de la membrii săi pentru anumite
activități înscrise în bugetul UE. Liniile bugetare respective
și sumele prevăzute sunt publicate în anexa III la bugetul UE.
Liniile bugetare respective sunt majorate prin contribuția AELS. Creditele
nefolosite la încheierea exercițiului sunt anulate și returnate
țărilor SEE; (iii) venituri
provenite de la părți terțe/alte țări care au încheiat
cu Uniunea Europeană acorduri ce presupun o contribuție
financiară la activitățile UE. Sumele primite sunt considerate
venituri de la părți terțe care sunt alocate liniilor bugetare
respective (adeseori în domeniul cercetării) și pot fi reportate
nelimitat; (iv) lucrări
pentru părți terțe: ca parte din activitățile de
cercetare, centrele de cercetare ale UE pot lucra pentru organisme externe.
Asemenea veniturilor de la părți terțe, lucrările pentru
părți terțe sunt alocate unor linii bugetare specifice și
pot fi reportate nelimitat; precum și (v) credite
puse din nou la dispoziție ca urmare a rambursării plăților
din cont: acestea sunt fonduri UE care au fost rambursate de către
beneficiari și care pot fi reportate nelimitat. Alcătuirea creditelor
disponibile –
bugetul inițial = credite aprobate în anul N-1; –
credite bugetare definitive = credite bugetare
inițiale adoptate + creditele bugetului rectificativ + transferuri +
credite suplimentare; – credite suplimentare = venituri alocate (a se vedea mai sus) + credite
reportate din exercițiul financiar anterior sau puse din nou la
dispoziție ca urmare a dezangajărilor. Calcularea rezultatului bugetar Sumele din resursele proprii înscrise
în conturi sunt cele creditate în cursul exercițiului în conturile
deschise în numele Comisiei de guvernele statelor membre. De asemenea,
veniturile cuprind, în cazul unui excedent, rezultatul bugetar al exercițiului
financiar precedent. Celelalte venituri înscrise în conturi reprezintă
suma primită efectiv în cursul exercițiului. În vederea calculării
rezultatului bugetar al exercițiului, cheltuielile includ
plățile efectuate în contul creditelor exercițiului, plus orice
credite din exercițiul respectiv care sunt reportate în exercițiul
următor. Plățile efectuate în contul creditelor
exercițiului reprezintă plăți efectuate de contabil
până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar. În cazul FEGA,
plățile sunt cele efectuate de statele membre între 16 octombrie N-1
și 15 octombrie N, cu condiția înștiințării
contabilului cu privire la angajament și la autorizare până la data
de 31 ianuarie a exercițiului N+1. Cheltuielile FEGA pot fi supuse unei
decizii de conformitate ca urmare a controalelor din statele membre. Rezultatul bugetar este alcătuit
din două elemente: rezultatul UE și rezultatul participării
țărilor AELS care fac parte din SEE. În conformitate cu articolul 15
din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind resursele proprii, acest
rezultat reprezintă diferența dintre: –
veniturile totale încasate în exercițiul
respectiv și – plățile totale efectuate în contul creditelor
exercițiului respectiv plus valoarea totală a creditelor
exercițiului respectiv reportate în următorul exercițiu. –
Următoarele elemente sunt adăugate sau
deduse din cifra rezultată: ·
soldul net al anulărilor creditelor de
plată reportate din exercițiile anterioare și orice plată
care, din cauza fluctuației cursului euro, depășește creditele
nediferențiate reportate din exercițiul anterior și ·
soldul câștigurilor și pierderilor din
cursul valutar înregistrate în cursul exercițiului. Creditele reportate din
exercițiul financiar anterior aferente contribuțiilor de la
părți terțe și activităților pentru acestea, care
prin definiție nu sunt anulate niciodată, sunt incluse împreună
cu creditele adiționale pentru exercițiul financiar. Aceasta
explică diferența dintre reportările din exercițiul anterior
în situațiile privind execuția bugetară din 2013 și
reportările în exercițiul următor în situațiile privind
execuția bugetară din 2012. Creditele de plată destinate
reutilizării și creditele puse din nou la dispoziție ca urmare a
rambursării aconturilor nu sunt luate în considerare atunci când se calculează
rezultatul bugetar. Creditele de plată reportate
includ: reportările automate și reportările prin decizie.
Anularea creditelor de plată neutilizate reportate din exercițiul
anterior indică anulările creditelor reportate automat și prin
decizie. Aceasta include și diminuarea creditelor veniturilor alocate
reportate pentru exercițiul următor față de 2012. 1.
REZULTATUL EXECUȚIEI BUGETULUI UE 1.1
REZULTATUL BUGETAR AL UE || || milioane EUR || 2013 || 2012 Venituri aferente exercițiului financiar || 149 504 || 139 541 Plăți ale creditelor anului în curs || (147 567) || (137 738) Credite de plată reportate în anul N+1 || (1 329) || (936) Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din anul N-1 || 437 || 92 Diferențe de schimb valutar ale exercițiului || (42) || 60 Rezultatul bugetar * || 1 002 || 1 019 * Din acesta, rezultatul AELS
este (4) milioane EUR în 2013 și (4) milioane EUR în 2012. Rezultatul bugetar al UE este returnat
statelor membre în cursul exercițiului următor prin deducere din
sumele scadente ale acestora în exercițiul respectiv. 1.2
RECONCILIEREA REZULTATULUI ECONOMIC CU REZULTATUL
BUGETAR || || milioane EUR || 2013 || 2012 REZULTATUL ECONOMIC AL EXERCIȚIULUI || (4 365) || (5 329) || || Venituri || || Creanțe constatate în cursul exercițiului curent dar necolectate încă || (2 071) || (2 000) Creanțe constatate în cursul exercițiilor precedente și colectate în exercițiul curent || 3 357 || 4 582 Venituri înregistrate în avans (nete) || (134) || (38) Cheltuieli || || Cheltuieli înregistrate în avans (nete) || 3 216 || (1 544) Cheltuieli aferente exercițiului precedent și plătite în exercițiul curent || (1 123) || (2 695) Efect net al prefinanțării || (902) || 820 Credite de plată reportate în exercițiul următor || (1 528) || (4 666) Plăți efectuate din reportări și anulări ale creditelor de plată nefolosite || 1 538 || 4 768 Variații ale provizioanelor || 4 136 || 7 805 Altele || (1 028) || (670) || || Rezultatul economic al agențiilor și al CECO || (93) || (15) || || REZULTATUL BUGETAR AL EXERCIȚIULUI || 1 002 || 1 019 Rezultatul
economic al exercițiului se calculează în baza principiilor
contabilității de angajamente. Totuși, rezultatul bugetar se
bazează pe normele contabilității de casă modificată,
în conformitate cu Regulamentul financiar. Având în vedere că rezultatul
economic și rezultatul bugetar acoperă aceleași tranzacții
operaționale subiacente, asigurarea faptului că acestea sunt
reconciliabile reprezintă un control util. În 2013, cheltuielile plătite în
avans legate de instrumentele de inginerie financiară și schemele de
ajutoare (a se vedea notele 2.6.2 și 2.10.2) au fost
incluse, pentru prima dată, în categoria „efectul net al
prefinanțării”. Aceeași reclasificare a fost efectuată în
cazul cifrelor comparative de mai sus. Elemente de reconciliere -
Venituri Veniturile bugetare efective ale unui
exercițiu financiar corespund veniturilor colectate din creanțe
constatate în cursul exercițiului și sumelor colectate din
creanțe constatate în cursul exercițiilor precedente. Astfel, creanțele constatate în cursul exercițiului
curent, dar necolectate încă trebuie deduse din rezultatul economic
în scopul reconcilierii deoarece nu fac parte din veniturile bugetare.
Dimpotrivă, creanțele constatate în cursul
exercițiilor precedente și colectate în exercițiul curent
trebuie adăugate la rezultatul economic în scopul reconcilierii. Venitul net
înregistrat în avans este format, în principal, din
venituri înregistrate în avans care corespund unor prelevări agricole,
resurse proprii, dobânzi și dividende. Este luat în considerare numai
efectul net, adică venitul înregistrat în avans pentru anul curent, minus
veniturile înregistrate în avans și anulate din anii anteriori. Elemente de reconciliere -
Cheltuieli Cheltuielile
nete înregistrate în avans constau, în principal,
în cheltuieli angajate în scopul separării exercițiului, și
anume, cheltuielile eligibile suportate de beneficiarii fondurilor UE, dar care
nu sunt încă raportate Comisiei. Întrucât cheltuielile înregistrate în
avans nu sunt considerate cheltuieli bugetare, plățile efectuate în exercițiul curent aferente facturilor înregistrate în
exercițiile anterioare fac parte din cheltuielile bugetare ale
exercițiului curent. Efectul net
al prefinanțării este combinația
dintre (1) noile sume de prefinanțare plătite în exercițiul
curent și recunoscute drept cheltuieli bugetare ale exercițiului
și (2) validarea și închiderea prefinanțării plătite
în exercițiul curent sau în exercițiile anterioare prin acceptarea
costurilor eligibile. Ultimele reprezintă o cheltuială
înregistrată în avans, dar nu în conturile bugetare, întrucât plata
prefinanțării inițiale a fost deja considerată
cheltuială bugetară la momentul plății. În afara plăților efectuate
în contul creditelor exercițiului respectiv, creditele aferente
exercițiului respectiv reportate în
următorul exercițiu trebuie luate în considerare, de asemenea,
la calculul rezultatului bugetar al exercițiului (în conformitate cu
articolul 15 din Regulamentul nr. 1150/2000). Același lucru se
aplică și în cazul plăților bugetare efectuate în
exercițiul curent din reportările și
anulările creditelor de plată nefolosite. Variația
provizioanelor este aferentă estimărilor
de la sfârșitul exercițiului efectuate în contabilitatea de
angajamente (în principal, beneficiile angajaților), care nu au impact
asupra conturilor bugetare. Alte sume de reconciliat
includ diferite elemente precum amortizarea activelor, achiziționarea
activelor, plățile aferente achiziționărilor în leasing
și participațiile financiare pentru care înregistrările
diferă între contabilitatea bugetară și cea de angajamente. 1.3
COMPARAȚIE ÎNTRE SUMELE ÎNSCRISE ÎN BUGET
ȘI SUMELE REALE 1.3.1.
VENITURI || || || || milioane EUR || || Buget inițial || Buget final || Venituri reale 1. || Resurse proprii || 131 288 || 140 326 || 140 100 || Din care drepturi vamale || 18 632 || 14 857 || 15 164 || Din care TVA || 15 030 || 14 680 || 14 542 || Din care VNB || 97 503 || 110 823 || 110 032 3. || Excedente, solduri și ajustări || 0 || 1 057 || 698 4. || Venituri provenite de la persoane care lucrează în cadrul instituțiilor Uniunii și în cadrul altor organisme ale acesteia || 1 278 || 1 278 || 1 199 5. || Venituri provenite din funcționarea administrativă a instituțiilor || 54 || 54 || 611 6. || Contribuții și restituiri în cadrul acordurilor și al programelor Uniunii || 60 || 60 || 3 898 7. || Penalități de întârziere și amenzi || 123 || 1 642 || 2 973 8. || Operațiuni de împrumut și de credit || 4 || 4 || 2 9. || Venituri diverse || 30 || 30 || 24 Total || || 132 837 || 144 451 || 149 504 1.3.2.
CHELTUIELI DEFALCATE ÎN FUNCȚIE DE RUBRICILE
CADRULUI FINANCIAR || || || || milioane EUR || || Buget inițial || Buget final** || Plăți efectuate 1. || Creștere durabilă || 59 085 || 73 528 || 71 238 || 1.1 Competitivitate pentru creștere și ocuparea forței de muncă || 11 886 || 16 290 || 14 307 || 1.2 Coeziune pentru creștere și ocuparea forței de muncă || 47 199 || 57 238 || 56 931 2 || Conservarea și gestionarea resurselor naturale || 57 484 || 60 404 || 59 524 3 || Cetățenie, libertate, securitate și justiție || 1 515 || 2 197 || 1 883 4 || UE ca actor mondial || 6 323 || 7 200 || 7 055 5 || Administrație || 8 430 || 10 056 || 8 693 6 || Compensații || 0 || 75 || 75 Total || || 132 837 || 153 461 || 148 469 *
Inclusiv bugetele rectificative, creditele reportate și veniturile
alocate. 1.3.3.
CHELTUIELI DEFALCATE PE DOMENIU DE POLITICĂ || || || || milioane EUR || || Buget inițial || Buget final** || Plăți efectuate 01 || Afaceri economice și financiare || 428 || 411 || 397 02 || Întreprinderi || 1 162 || 1 587 || 1 456 03 || Concurență || 92 || 107 || 93 04 || Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale || 10 429 || 14 286 || 14 107 05 || Agricultură și dezvoltare rurală || 56 344 || 59 234 || 58 339 06 || Mobilitate și transporturi || 984 || 1 120 || 1 059 07 || Mediu și politici climatice || 391 || 438 || 406 08 || Cercetare || 4 808 || 6 556 || 5 771 09 || Rețele de comunicare, conținut și tehnologie || 1 389 || 2 024 || 1 826 10 || Cercetare directă || 411 || 959 || 496 11 || Afaceri maritime și pescuit || 794 || 831 || 820 12 || Piața internă || 103 || 127 || 116 13 || Politica regională || 37 434 || 43 960 || 43 494 14 || Impozitare și uniunea vamală || 112 || 140 || 129 15 || Educație și cultură || 2 373 || 3 301 || 3 052 16 || Comunicare || 253 || 273 || 252 17 || Sănătate și protecția consumatorilor || 593 || 622 || 599 18 || Afaceri interne || 799 || 1 053 || 1 035 19 || Relații externe || 3 089 || 3 354 || 3 295 20 || Comerț || 102 || 112 || 104 21 || Dezvoltare și relații cu statele ACP || 1 207 || 1 377 || 1 345 22 || Extindere || 832 || 933 || 920 23 || Ajutor umanitar || 829 || 1 278 || 1 249 24 || Combaterea fraudei || 73 || 83 || 73 25 || Coordonarea politicii Comisiei și consultanța juridică || 194 || 221 || 193 26 || Administrația Comisiei || 1 013 || 1 318 || 1 082 27 || Buget || 67 || 146 || 135 28 || Audit || 12 || 13 || 12 29 || Statistici || 115 || 147 || 126 30 || Pensii și cheltuieli conexe || 1 399 || 1 401 || 1 397 31 || Servicii lingvistice || 397 || 506 || 436 32 || Energie || 814 || 838 || 758 33 || Justiție || 184 || 208 || 195 40 || Rezerve || 80 || 0 || 0 90 || Alte instituții || 3 527 || 4 497 || 3 703 Total || || 132 837 || 153 461 || 148 469 * Inclusiv bugetele
rectificative, creditele reportate și veniturile alocate. 1.3.4.
ANGAJAMENTE DEFALCATE PE FIECARE RUBRICĂ A
CADRULUI FINANCIAR || || || || milioane EUR || || Buget inițial || Buget final** || Angajamente 1. || Creștere durabilă || 70 630 || 75 054 || 72 682 || 1.1 Competitivitate pentru creștere și ocuparea forței de muncă || 16 121 || 19 191 || 17 723 || 1.2 Coeziune pentru creștere și ocuparea forței de muncă || 54 509 || 55 863 || 54 959 2. || Conservarea și gestionarea resurselor naturale || 60 149 || 62 540 || 61 463 3. || Cetățenie, libertate, securitate și justiție || 2 106 || 2 846 || 2 777 4. || UE ca actor mondial || 9 583 || 10 015 || 9 793 5. || Administrație || 8 430 || 9 281 || 8 870 6. || Compensații || 0 || 75 || 75 Total || || 150 898 || 159 810 || 155 659 * Inclusiv bugetele rectificative,
creditele reportate și veniturile alocate. 1.3.5.
ANGAJAMENTE ÎN FUNCȚIE DE DOMENIUL DE
POLITICĂ || || || || milioane EUR || || Buget inițial || Buget final** || Angajamente 01 || Afaceri economice și financiare || 556 || 527 || 517 02 || Întreprinderi || 1 154 || 1 269 || 1 241 03 || Concurență || 92 || 99 || 94 04 || Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale || 12 004 || 12 823 || 12 131 05 || Agricultură și dezvoltare rurală || 58 852 || 61 226 || 60 167 06 || Mobilitate și transporturi || 1 741 || 1 843 || 1 807 07 || Mediu și politici climatice || 498 || 518 || 506 08 || Cercetare || 6 878 || 8 130 || 7 915 09 || Rețele de comunicare, conținut și tehnologie || 1 805 || 2 131 || 2 085 10 || Cercetare directă || 424 || 1 000 || 518 11 || Afaceri maritime și pescuit || 1 024 || 1 043 || 997 12 || Piața internă || 106 || 123 || 117 13 || Politica regională || 43 389 || 44 464 || 44 170 14 || Impozitare și uniunea vamală || 145 || 151 || 147 15 || Educație și cultură || 2 813 || 3 433 || 3 303 16 || Comunicare || 266 || 275 || 269 17 || Sănătate și protecția consumatorilor || 634 || 648 || 635 18 || Afaceri interne || 1 296 || 1 444 || 1 420 19 || Relații externe || 5 001 || 5 088 || 5 023 20 || Comerț || 107 || 111 || 108 21 || Dezvoltare și relații cu statele ACP || 1 572 || 1 701 || 1 664 22 || Extindere || 1 062 || 1 152 || 1 147 23 || Ajutor umanitar || 917 || 1 360 || 1 339 24 || Combaterea fraudei || 79 || 79 || 79 25 || Coordonarea politicii Comisiei și consultanța juridică || 193 || 205 || 194 26 || Administrația Comisiei || 1 030 || 1 184 || 1 119 27 || Buget || 67 || 138 || 134 28 || Audit || 12 || 13 || 12 29 || Statistici || 134 || 144 || 134 30 || Pensii și cheltuieli conexe || 1 399 || 1 401 || 1 397 31 || Servicii lingvistice || 397 || 482 || 435 32 || Energie || 738 || 818 || 782 33 || Justiție || 218 || 235 || 225 40 || Rezerve || 764 || 528 || 0 90 || Alte instituții || 3 527 || 4 023 || 3 830 Total || || 150 898 || 159 810 || 155 659 * Inclusiv bugetele
rectificative, creditele reportate și veniturile alocate. În bugetul adoptat inițial,
semnat de Președintele Parlamentului European la 12 decembrie 2012,
valoarea creditelor de plată era de 132 837 de milioane EUR, iar din
resurse proprii urmau să se acopere în total 131 288 de milioane EUR.
Estimările veniturilor și cheltuielilor din bugetul inițial
sunt, în general, ajustate pe parcursul exercițiului bugetar, astfel de
modificări fiind prezentate în bugetele rectificative. Ajustările
privind resursele proprii bazate pe VNB garantează corespondența
dintre veniturile și cheltuielile înscrise în buget. În conformitate cu
principiul echilibrului, veniturile și cheltuielile bugetare (credite de
plată) trebuie să fie în echilibru. Venituri: În cursul anului 2013 au fost adoptate
nouă bugete rectificative. Dacă se ține cont de acestea, venitul
final total înscris în buget pentru 2013 a fost de 144 451 de milioane EUR.
Acesta a fost finanțat prin resurse proprii în valoare totală de 140 326
de milioane EUR (prin urmare, cu 9 038 de milioane EUR mai mult decât se
prevăzuse inițial), și restul prin alte venituri. Necesitatea
sporită de finanțare pentru creditele de plată a fost
acoperită, în principal, din resursele bazate pe VNB introduse în bugetele
rectificative nr. 2 și 8/2013. Scrisoarea de modificare a bugetului
rectificativ nr. 6/2013 a inclus amenzi pentru întreprinderi în valoare
totală de 1 614 milioane EUR, valoare cunoscută la data elaborării
proiectului de buget rectificativ nr. 6/2013. Până la 31 decembrie 2013,
alte amenzi au devenit definitive, după o decizie definitive sau deoarece
întreprinderile nu au făcut recurs în cazul noilor decizii de aplicare a
amenzilor. Veniturile, contribuțiile și
restituirile în legătură cu acordurile și programele Uniunii au
o valoare totală de 3 888 de milioane EUR. Principalele sume
vizează FEGA și FEADR (și în special închiderea conturilor
și corectarea neregulilor), participarea țărilor terțe în
cadrul programelor de cercetare și alte contribuții și
restituiri la programele/activitățile Uniunii. O proporție
semnificativă din acest total este reprezentată de veniturile
alocate, care în mod obișnuit conduc la introducerea de credite
suplimentare pe partea de cheltuieli. În ceea ce privește rezultatul
privind resursele proprii, suma reprezentând resursele proprii
tradiționale colectate a fost aproape de sumele prevăzute, în special
deoarece estimările bugetare care au fost modificate la momentul întocmirii
bugetului rectificativ nr. 6/2013 (majorate cu 1 871 de milioane EUR în
conformitate cu noile previziuni macroeconomice din primăvara anului 2013)
au fost din nou modificate în scrisoarea rectificativă la respectivul
buget rectificativ pentru a se ține seama de ritmul efectiv al
colectării. Astfel, aceste sume au scăzut din nou cu 2 062 de
milioane EUR. Plățile finale ale statelor
membre privind TVA și VNB se apropie foarte mult, de asemenea, de
estimările bugetare finale. Diferențele dintre sumele prevăzute
și sumele efectiv plătite se datorează diferențelor dintre
cursul de schimb valutar al euro utilizat în scopuri bugetare și cursurile
valutare în vigoare la data la care statele membre care nu participă la
UEM au efectuat efectiv plățile. Cheltuieli: Anul 2013 a fost ultimul an al
perioadei de programare 2007-2013. Bugetul inițial pentru toate
instituțiile a stabilit credite de angajament de 150 898 de milioane EUR,
reprezentând o creștere de 1,7 % în comparație cu bugetul final
pentru 2012. Aceasta a reprezentat o diminuare de 160 de milioane EUR în
comparație cu proiectul de buget al Comisiei, și a lăsat o
marjă de 2,45 miliarde EUR sub plafonul cadrului financiar multianual. Creditele de plată a fost
stabilite în cele din urmă la 132 837 de milioane EUR, după o
reducere de 4,96 miliarde EUR în proiectul de buget pentru 2013. Aceasta a
însemnat o diminuare de 2,2 % în comparație cu bugetul final pentru 2012.
Nivelul inițial al creditelor de plată în 2013 a corespuns unei
proporții de 0,99 % din VNB-ul Uniunii și a lăsat o
marjă de 11,24 miliarde EUR sub plafonul cadrului financiar. În ceea ce privește
angajamentele, creditele bugetare finale și, prin urmare, obiectivele de
politică stabilite au fost puse integral în aplicare (99,7 %, excluzând
rezervele nemobilizate). Cele mai semnificative ajustări prin intermediul
bugetelor rectificative în cursul exercițiului în cauză au vizat
sumele necesare pentru susținerea aderării Croației (655 de
milioane EUR), mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (415
milioane EUR), cheltuielile neprevăzute prin însăși natura lor,
și angajamentele suplimentare de la rubrica 1b pentru Franța, Italia
și Spania (150 de milioane EUR), care decurg dintr-un acord al Consiliului
European vizând creșterea alocării lor în cadrul fondurilor
structurale. Din execuția totală de 151 080 milioane EUR au
rămas neutilizate 1 011 milioane EUR. După reportarea în 2014,
există un deficit de 833 de milioane EUR Cu toate acestea, cea mai mare
parte a acestuia vizează rezervele nemobilizate: 464 de milioane EUR
pentru Fondul european de ajustare la globalizare, 64 de milioane EUR pentru
rezerva pentru ajutoare de urgență și 43 de milioane EUR
din rezerva pentru acordurile internaționale în domeniul pescuitului. Creșterile totale ale creditelor
de plată stabilite inițial în buget, introduse prin rectificări
bugetare s-au ridicat la 11,6 miliarde EUR. Confruntându-se cu presiunea
puternică exercitată de cererile de plată și de
întârzierile aferente cererilor de plată neachitate din 2012, autoritatea
bugetară a adoptat majorări de 11,2 miliarde EUR pentru creditele de
plată în două etape (bugetele rectificative nr. 2 și 8/2013).
Aceasta a generat un nivel al creditelor de plată de până la nivelul
celor din cadrul financiar, contribuind la reducerea creșterii
angajamentelor restante (RAL). Nevoile de plată ale Fondului de
solidaritate al Uniunii Europene au fost acoperite cu 15 milioane EUR din noi
credite prin intermediul bugetului rectificativ nr. 5/2013 și
printr-o realocare de 250 de milioane EUR prin intermediul bugetului
rectificativ nr. 9/2013 de la anumite linii bugetare pe care Comisia le-a
propus în contextul transferului global. Restul de 150 de milioane EUR
reprezentând credite de plată a fost introdus în bugetul pentru 2014. Executarea totală a creditelor de
plată din bugetul final a fost de 142 883 milioane EUR, adică 98,9 %.
Aceasta este cu 8 miliarde EUR mai mult decât în 2012, dar și cu 7
miliarde EUR mai mult în raport cu plafonul cadrului financiar pentru 2014. Cu
toate acestea, întârzierile aferente cererilor de plată neachitate la
încheierea exercițiului s-au majorat cu încă 26,2 miliarde EUR.
După luarea în considerare a reportării creditelor de plată
pentru 2014, rezultă un deficit de 238 de milioane EUR. Peste jumătate din deficitul
aferent creditelor Comisiei rezultă din respingerea de către Consiliu
a transferului creditelor legate de ajustările salariale. Din creditele de
plată reportate din 2012, a fost anulată o sumă de 97 de
milioane EUR. O analiză mai detaliată a
rectificărilor bugetare, a contextului relevant, a justificării
și a impactului acestora este prezentată în Raportul Comisiei privind
gestiunea bugetară și financiară 2013, partea A, care cuprinde o
sinteză a execuției bugetare și partea B, care abordează
fiecare rubrică a cadrului financiar multianual. 2.
EXECUȚIA VENITURILOR BUGETARE ALE UE 2.1
SINTEZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETARE || || || || || || || || || || || milioane EUR || Titlu || Credite de venit || Creanțe constatate || Venituri || Încasări ca % din buget || Sold || || Inițiale || Finale || În exercițiul curent || Reportate || Total || Din creanțele exercițiului curent || Din creanțele reportate || Total || || 1. || Resurse proprii || 131 288 || 140 326 || 140 102 || 45 || 140 147 || 140 097 || 3 || 140 100 || 99,84% || 47 3. || Excedente, solduri și ajustări || 0 || 1 057 || 698 || 0 || 698 || 698 || 0 || 698 || 65,99% || 0 4. || Venituri provenite de la persoane care lucrează în cadrul instituțiilor Uniunii și în cadrul altor organisme ale acesteia || 1 278 || 1 278 || 1 206 || 5 || 1 211 || 1 194 || 5 || 1 199 || 93,83% || 12 5. || Venituri provenite din funcționarea administrativă a instituțiilor || 54 || 54 || 604 || 29 || 632 || 587 || 24 || 611 || 1133,46% || 21 6. || Contribuții și restituiri în cadrul acordurilor și al programelor comunitare || 60 || 60 || 3 601 || 525 || 4 126 || 3 500 || 398 || 3 898 || 6496,27% || 228 7. || Penalități de întârziere și amenzi || 123 || 1 642 || 2 631 || 10 774 || 13 406 || 634 || 2 338 || 2 973 || 181,05% || 10 433 8. || Operațiuni de împrumut și de credit || 4 || 4 || 35 || 222 || 257 || 2 || 0 || 2 || 49,77% || 255 9. || Venituri diverse || 30 || 30 || 25 || 9 || 34 || 22 || 2 || 24 || 79,42% || 10 || Total || 132 837 || 144 451 || 148 901 || 11 609 || 160 510 || 146 733 || 2 771 || 149 504 || 103,50% || 11 006 Detaliu titlul 1: Resurse proprii || Capitolul || Credite de venit || Creanțe constatate || Venituri || Încasări ca % din buget || Sold || || Inițiale || Finale || În exercițiul curent || Reportate || Total || Din creanțele exercițiului curent || Din creanțele reportate || Total || || 11. || Cotizații pentru zahăr || 123 || (35) || 202 || 0 || 202 || 202 || 0 || 202 || (582,66)% || 0 12. || Taxe vamale || 18 632 || 14 857 || 15 166 || 45 || 15 211 || 15 161 || 3 || 15 164 || 102,06% || 47 13. || TVA || 15 030 || 14 680 || 14 542 || 0 || 14 542 || 14 542 || 0 || 14 542 || 99,06% || 0 14. || VNB || 97 503 || 110 823 || 110 032 || 0 || 110 032 || 110 032 || 0 || 110 032 || 99,29% || 0 15. || Corecția dezechilibrelor bugetare || 0 || 0 || 166 || 0 || 166 || 166 || 0 || 166 || 0,00% || 0 16. || Reducerea contribuțiilor bazate pe VNB ale Țărilor de Jos și Suediei || 0 || 0 || (6) || 0 || (6) || (6) || 0 || (6) || 0,00% || 0 || Total || 131 288 || 140 326 || 140 102 || 45 || 140 147 || 140 097 || 3 || 140 100 || 99,84% || 47 Detaliu titlul 3: Excedente, solduri și ajustări || Capitolul || Credite de venit || Creanțe constatate || Venituri || Încasări ca % din buget || Sold || || Inițiale || Finale || În exercițiul curent || Reportate || Total || Din creanțele exercițiului curent || Din creanțele reportate || Total || || 30. || Excedent din exercițiul anterior || 0 || 1 057 || 1 054 || 0 || 1 054 || 1 054 || 0 || 1 054 || 99,65% || 0 31. || Sold TVA || 0 || 0 || (522) || 0 || (522) || (522) || 0 || (522) || 0,00% || 0 32. || Sold VNB || 0 || 0 || 162 || 0 || 162 || 162 || 0 || 162 || 0,00% || 0 34. || Ajustare pentru neparticipare la politica JAI || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% || 0 35. || Ajustări la corecțiile pentru Regatul Unit || 0 || 0 || 4 || 0 || 4 || 4 || 0 || 4 || 0,00% || 0 || Total || 0 || 1 057 || 698 || 0 || 698 || 698 || 0 || 698 || 65,99% || 0 2.1.1.
Venituri din resurse proprii Marea majoritate a veniturilor provine
din resurse proprii. Acest lucru este prevăzut la articolul 311 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, conform căruia:
„Bugetul este finanțat integral din resurse proprii, fără a
aduce atingere altor venituri”. Marea parte a cheltuielilor bugetare este finanțată
prin resursele proprii. Alte venituri reprezintă doar o parte minoră
din finanțarea totală. Resursele proprii pot fi
împărțite în următoarele categorii: (1) resursele
proprii tradiționale (RPT) care constau în taxe vamale și
cotizații pentru zahăr. Aceste resurse proprii sunt percepute de la
agenții economici și colectate de statele membre în numele UE. Cu
toate acestea, statele membre păstrează 25 % cu titlu de compensare
pentru costurile de colectare ale acestora. Taxele vamale sunt percepute asupra
importurilor de produse din țări terțe, pe baza valorilor din
Tariful Vamal Comun. Cotizațiile pentru zahăr sunt plătite de
producătorii de zahăr în vederea finanțării restituirilor
la exportul de zahăr. RPT reprezintă, de obicei, +/– 13 % din
veniturile din resurse proprii; (2) resursele
proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) sunt percepute din
bazele TVA ale statelor membre, care sunt armonizate în acest sens, în
conformitate cu normele UE. Se percepe același procentaj asupra bazei
armonizate a fiecărui stat membru. Cu toate acestea, baza TVA luată
în calcul este plafonată la 50 % din VNB-ul fiecărui stat membru.
Resursele bazate pe TVA reprezintă, de obicei, aproximativ 12 % din
veniturile din resurse proprii; (3) Resursa
bazată pe venitul național brut (VNB) este utilizată pentru a
echilibra veniturile și cheltuielile bugetare, adică pentru
finanțarea părții din buget care nu este acoperită prin
celelalte surse de venit. Aceeași rată procentuală este
percepută asupra VNB-ului fiecărui stat membru, stabilită în
conformitate cu normele UE. Resursa bazată pe VNB reprezintă, de
obicei, +/– 75 % din veniturile din resurse proprii. Resursele proprii sunt alocate în
conformitate cu normele prevăzute în Decizia nr. 2007/436/CE, Euratom a
Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al UE (DRP 2007). 2.1.2.
Resursele proprii tradiționale Resursele proprii tradiționale:
toate sumele din resurse proprii tradiționale stabilite trebuie
înregistrate în contabilitatea ținută de una dintre autoritățile
competente. – În contabilitatea normală prevăzută la articolul 6
alineatul (3) litera (a) din Regulamentul nr. 1150/2000: toate sumele
recuperate sau garantate; – În contabilitatea separată prevăzută la articolul 6
alineatul (3) litera (b) din Regulamentul nr. 1150/2000: toate sumele
încă nerecuperate și/sau negarantate; sumele garantate, dar
contestate pot fi, de asemenea, înscrise în acest tip de contabilitate. Pentru contabilitatea separată,
declarația trimestrială a statelor membre trimisă Comisiei include: – soldul restant de recuperat în cursul trimestrului precedent; – creanțele constatate în cursul trimestrului respectiv; – rectificări ale bazei (corecții/anulări) în cursul
trimestrului respectiv; – sumele amortizate [care nu pot fi puse la dispoziție în conformitate
cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1150/2000); – sumele recuperate în cursul trimestrului respectiv; – soldul de recuperat la încheierea trimestrului respectiv. Resursele proprii tradiționale
trebuie înregistrate în contul Comisiei la trezorerie sau la organismul numit
de statul membru cel mai târziu în prima zi lucrătoare după a 19-a zi
a celei de a doua luni de după luna în care s-a constatat creanța
(sau recuperat, în cazul contului separat). Statele membre rețin drept
costuri de colectare 25 % din resursele proprii tradiționale.
Creanțele contingente din resursele proprii sunt ajustate în funcție
de probabilitatea recuperării lor. 2.1.3.
Resurse bazate pe TVA și resurse bazate pe VNB Resursele proprii bazate pe TVA
rezultă din aplicarea unei rate uniforme în toate statele membre, bazei
TVA armonizate, determinată în conformitate cu dispozițiile
articolului 2 alineatul (1) litera (b) din DRP 2007. Rata uniformă este
fixată la 0,30 %, cu excepția perioadei 2007-2013, în care rata
pentru Austria este fixată la 0,225 %, pentru Germania la 0,15 %
și pentru Țările de Jos și Suedia la 0,10 %. Baza TVA este
plafonată la 50 % din VNB pentru toate statele membre. Resursa bazată pe VNB este o
resursă variabilă care are ca scop furnizarea veniturilor necesare
într-un anumit exercițiu, pentru a se acoperi cheltuielile care
depășesc suma colectată din resursele proprii tradiționale,
resursele TVA și diversele venituri. Veniturile derivă din aplicarea
unei rate uniforme sumei VNB a tuturor statelor membre. Resursele bazate pe TVA
și VNB sunt determinate pe baza previziunilor de TVA și VNB
făcute odată cu pregătirea proiectului de buget. Aceste
previziuni sunt revizuite ulterior; cifrele sunt actualizate în cursul
exercițiului bugetar respectiv printr-un buget rectificativ. Cifrele reale ale TVA și VNB sunt
disponibile în cursul exercițiului următor exercițiului bugetar
respectiv. Comisia calculează diferențele dintre sumele datorate de
statele membre în funcție de bazele reale și sumele plătite
efectiv pe baza previziunilor (revizuite). Aceste solduri ale TVA și VNB,
fie pozitive, fie negative, sunt solicitate de Comisie de la statele membre în
prima zi lucrătoare a lunii decembrie a exercițiului următor
exercițiului bugetar respectiv. Se mai pot face corecții la bazele
reale de calcul ale TVA și VNB în cursul următorilor patru ani, sub
rezerva emiterii unei rezerve. Soldurile calculate anterior sunt ajustate
și diferența este solicitată în același timp cu soldurile
TVA și VNB pentru exercițiul bugetar anterior. Când controlează situațiile
TVA și datele VNB, Comisia poate să înștiințeze statele
membre cu privire la rezerve asupra anumitor puncte care pot avea
consecințe asupra contribuțiilor lor din resurse proprii. De exemplu,
aceste puncte ar putea rezulta din absența unor date acceptabile sau din
necesitatea de a elabora o metodologie potrivită. Aceste rezerve trebuie
văzute drept creanțe potențiale ale statelor membre pentru sume
nesigure întrucât impactul lor financiar nu poate fi estimat cu precizie. Când poate
fi determinată suma exactă, resursele corespunzătoare bazate pe
TVA și VNB sunt solicitate ori în legătură cu soldurile TVA
și VNB ori prin cereri individuale de fonduri. 2.1.4.
Corecția în favoarea Regatului Unit Acest mecanism reduce
plățile din resursele proprii ale Regatului Unit proporțional cu
ceea ce este cunoscut drept „dezechilibru bugetar” și mărește
plățile din resursele proprii ale altor state membre în mod
corespunzător. Mecanismul de corecție a dezechilibrului bugetar în
favoarea Regatului Unit a fost instituit de Consiliul European de la
Fontainebleau (iunie 1984) și de decizia aferentă privind resursele
proprii din 7 mai 1985. Scopul mecanismului era reducerea dezechilibrului
bugetar al Regatului Unit printr-o reducere a plăților sale
către UE. Germania, Austria, Suedia și Țările de Jos
beneficiază de o finanțare redusă a corecției
(restricționată la o pătrime din cota lor normală). 2.1.5.
Reducere brută Consiliul European din 15 și 16
decembrie 2005 a conchis că Țările de Jos și Suedia
beneficiază de o reducere brută a contribuțiilor anuale bazate
pe VNB pentru perioada 2007-2013. Astfel, acest mecanism de compensare
stipulează că Țările de Jos beneficiază de o reducere
brută a contribuției lor anuale din VNB de 605 milioane EUR, iar
Suedia de o reducere brută a contribuției sale anuale din VNB de 150 de milioane
EUR, exprimate în prețurile din 2004. 3.
EXECUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE ALE UE 3.1
DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE
ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR || || || || || || || || || || || || milioane EUR || Credite de angajament || Credite de plată Rubricile cadrului financiar || Credite adoptate || Modificări (transferuri și BR) || Reportate || Venituri alocate || Total adițional || Total autorizat || Credite adoptate || Modificări (transferuri și BR) || Reportate || Venituri alocate || Total adițional || Total autorizat || 1 || 2 || 3 || 4 || 5=3+4 || 6=1+2+5 || 7 || 8 || 9 || 10 || 11=9+10 || 12=7+8+11 1 || Creștere durabilă || 70 630 || 620 || 28 || 3 777 || 3 805 || 75 054 || 59 085 || 10 037 || 157 || 4 250 || 4 407 || 73 528 2 || Conservare și gestionare a resurselor naturale || 60 149 || (4) || 2 || 2 393 || 2 395 || 62 540 || 57 484 || 552 || 36 || 2 332 || 2 368 || 60 404 3 || Cetățenie, libertate, securitate și justiție || 2 106 || 507 || 0 || 233 || 233 || 2 846 || 1 515 || 450 || 9 || 224 || 232 || 2 197 4 || UE ca actor mondial || 9 583 || (4) || 2 || 433 || 435 || 10 015 || 6 323 || 500 || 30 || 346 || 377 || 7 200 5 || Administrație || 8 431 || 0 || 0 || 851 || 851 || 9 281 || 8 430 || (1) || 767 || 859 || 1 627 || 10 056 6 || Compensații || 0 || 75 || 0 || 0 || 0 || 75 || 0 || 75 || 0 || 0 || 0 || 75 || Total || 150 898 || 1 193 || 31 || 7 687 || 7 719 || 159 810 || 132 837 || 11 614 || 999 || 8 011 || 9 010 || 153 461 3.2
EXECUTAREA CREDITELOR DE ANGAJAMENT PE RUBRICILE
CADRULUI FINANCIAR || || || || || || || || || || || || || || || milioane EUR || Rubricile cadrului financiar || Credite de angajament || Angajamente efectuate || Credite reportate || Credite anulate || || autorizate || Din creditele exercițiului || Din reportări || Din venituri alocate || Total || % || Venituri alocate || Reportări prin decizie || Total || % || Din creditele exercițiului bugetar || Din reportări || Venituri alocate || Total || % || || 1 || 2 || 3 || 4 || 5=2+3+4 || 6=5/1 || 7 || 8 || 9=7+8 || 10=9/1 || 11 || 12 || 13 || 14=11+ 12+13 || 15=14/1 1 || Creștere durabilă || 75 054 || 70 585 || 28 || 2 069 || 72 682 || 96,84% || 1 708 || 169 || 1 877 || 2,50% || 495 || 0 || 0 || 495 || 0,66% 2 || Conservare și gestionare a resurselor naturale || 62 540 || 60 080 || 2 || 1 381 || 61 463 || 98,28% || 1 012 || 1 || 1 013 || 1,62% || 64 || 0 || 0 || 64 || 0,10% 3 || Cetățenie, libertate, securitate și justiție || 2 846 || 2 606 || 0 || 171 || 2 777 || 97,59% || 62 || 2 || 64 || 2,26% || 4 || 0 || 0 || 4 || 0,15% 4 || UE ca actor mondial || 10 015 || 9 500 || 2 || 291 || 9 793 || 97,78% || 142 || 6 || 149 || 1,48% || 74 || 0 || 0 || 74 || 0,73% 5 || Administrație || 9 281 || 8 234 || 0 || 636 || 8 870 || 95,57% || 215 || 0 || 215 || 2,32% || 196 || 0 || 0 || 196 || 2,11% 6 || Compensații || 75 || 75 || 0 || 0 || 75 || 100,00% || 0 || 0 || 0 || 0,00% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% || Total || 159 810 || 151 080 || 31 || 4 548 || 155 659 || 97,40% || 3 140 || 178 || 3 318 || 2,08% || 833 || 0 || 0 || 833 || 0,52% 3.3
EXECUTAREA CREDITELOR DE PLATĂ PE RUBRICILE
CADRULUI FINANCIAR || || || || || || || || || || || || || || || || milioane EUR || Rubricile cadrului financiar || Credite || Plăți efectuate || Credite reportate || Credite anulate || || de plată autorizate || Din creditele exercițiului || Din reportări || Din venituri alocate || Total || % || Reportări automate || Reportări prin decizie || Venituri alocate || Total || % || Din creditele exercițiului || Din reportări over || Venituri alocate || Total || % || || || 2 || 3 || 4 || 5=2+3+4 || 6=5/1 || 7 || 8 || 9 || 10=7+8+9 || 11=10/1 || 12 || 13 || 14 || 15=12+ 13+14 || 16= || || || || || || || || || || || || || || || || || 15/1 1 || Creștere durabilă || 73 528 || 68 804 || 138 || 2 296 || 71 238 || 96,89% || 135 || 165 || 1 954 || 2 254 || 3,06% || 18 || 18 || 0 || 37 || 0,05% 2 || Conservarea și gestionarea resurselor naturale || 60 404 || 57 980 || 32 || 1 512 || 59 524 || 98,54% || 34 || 2 || 820 || 856 || 1,42% || 20 || 4 || 0 || 24 || 0,04% 3 || Cetățenie, libertate, securitate și justiție || 2 197 || 1 703 || 8 || 173 || 1 883 || 85,71% || 9 || 251 || 51 || 311 || 14,15% || 2 || 1 || 0 || 3 || 0,15% 4 || UE ca actor mondial || 7 200 || 6 786 || 26 || 243 || 7 055 || 97,99% || 34 || 1 || 103 || 138 || 1,92% || 2 || 5 || 0 || 7 || 0,09% 5 || Administrație || 10 056 || 7 534 || 699 || 460 || 8 693 || 86,44% || 699 || 0 || 399 || 1 098 || 10,92% || 196 || 68 || 0 || 265 || 2,63% 6 || Compensații || 75 || 75 || 0 || 0 || 75 || 100,00% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% || Total || 153 461 || 142 883 || 902 || 4 684 || 148 469 || 96,75% || 911 || 419 || 3 327 || 4 657 || 3,03% || 238 || 97 || 0 || 335 || 0,22% 3.4
VARIAȚIILE ANGAJAMENTELOR RESTANTE, ÎN
FUNCȚIE DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR || || || || || || || || || || milioane EUR || || Angajamente restante la încheierea exercițiului anterior || Angajamente ale exercițiului || || Rubricile cadrului financiar || Angajamente reportate din exercițiul anterior || Dezangajări/Re-evaluări/Anulări || Plăți || Angajamente restante la încheierea exercițiului || Angajamente efectuate în cursul exercițiului || Plăți || Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate || Angajamente restante la încheierea exercițiului || Total angajamente restante la sfârșitul exercițiului 1 || Creștere durabilă || 166 271 || (1 019) || (63 822) || 101 430 || 72 682 || (7 416) || (3) || 65 263 || 166 693 2 || Conservarea și gestionarea resurselor naturale || 26 886 || (396) || (13 444) || 13 045 || 61 463 || (46 080) || 0 || 15 383 || 28 428 3 || Cetățenie, libertate, securitate și justiție || 2 316 || (133) || (628) || 1 555 || 2 777 || (1 255) || 0 || 1 522 || 3 077 4 || UE ca actor mondial || 21 429 || (852) || (5 002) || 15 575 || 9 793 || (2 053) || (2) || 7 738 || 23 313 5 || Administrație || 909 || (191) || (715) || 3 || 8 870 || (7 978) || 4 || 896 || 899 6 || Compensații || 0 || 0 || 0 || 0 || 75 || (75) || 0 || 0 || 0 || Total || 217 810 || (2 590) || (83 611) || 131 609 || 155 659 || (64 858) || (1) || 90 801 || 222 410 3.5
DEFALCAREA ANGAJAMENTELOR RESTANTE, ÎN FUNCȚIE
DE EXERCIȚIUL DE ORIGINE ȘI DE RUBRICILE CADRULUI FINANCIAR || || || || || || || || || || milioane EUR || Rubricile cadrului financiar || <2007 || 2007 || 2008 || 2009 || 2010 || 2011 || 2012 || 2013 || Total 1 || Creștere durabilă || 4 097 || 337 || 859 || 3 760 || 12 112 || 28 399 || 51 867 || 65 263 || 166 693 2 || Conservarea și gestionarea resurselor naturale || 479 || 46 || 95 || 139 || 219 || 2 571 || 9 496 || 15 383 || 28 428 3 || Cetățenie, libertate, securitate și justiție || 6 || 16 || 50 || 144 || 214 || 398 || 728 || 1 522 || 3 077 4 || UE ca actor mondial || 956 || 415 || 823 || 1 237 || 2 375 || 3 845 || 5 923 || 7 738 || 23 313 5 || Administrație || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 139 || 759 || 899 || Total || 5 537 || 815 || 1 827 || 5 280 || 14 920 || 35 214 || 68 153 || 90 664 || 222 410 3.6
DEFALCAREA ȘI EVOLUȚIA CREDITELOR DE
ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ ÎN FUNCȚIE DE DOMENIUL DE POLITICĂ || || || || || || || || || || || || milioane EUR || Credite de angajament || Credite de plată || Credite adoptate || Modificări (Transferuri/ BR) || Reportate || Venituri alocate || Total adițional || Total autorizat || Credite adoptate || Modificări (Transferuri/ BR) || Reportate || Venituri alocate || Total adițional || Total autorizat || 1 || 2 || 3 || 4 || 5=3+4 || 6=1+2+5 || 7 || 8 || 9 || 10 || 11=9+10 || 12=7+8+11 01 || Afaceri economice și financiare || 556 || (60) || 0 || 31 || 31 || 527 || 428 || (52) || 6 || 29 || 35 || 411 02 || Întreprinderi || 1 154 || (16) || 0 || 131 || 131 || 1 269 || 1 162 || 214 || 19 || 192 || 211 || 1 587 03 || Concurență || 92 || 1 || 0 || 6 || 6 || 99 || 92 || 1 || 8 || 6 || 13 || 107 04 || Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale || 12 004 || 276 || 24 || 518 || 542 || 12 823 || 10 429 || 3 303 || 38 || 517 || 555 || 14 286 05 || Agricultură și dezvoltare rurală || 58 852 || (33) || 2 || 2 406 || 2 407 || 61 226 || 56 344 || 512 || 27 || 2 351 || 2 378 || 59 234 06 || Mobilitate și transport || 1 741 || 0 || 0 || 102 || 102 || 1 843 || 984 || 18 || 6 || 112 || 118 || 1 120 07 || Mediu și climă || 498 || (1) || 0 || 21 || 21 || 518 || 391 || 9 || 18 || 19 || 37 || 438 08 || Cercetare || 6 878 || (4) || 0 || 1 256 || 1 256 || 8 130 || 4 808 || 174 || 26 || 1 548 || 1 573 || 6 556 09 || Rețele de comunicare, conținut și tehnologie || 1 805 || 6 || || 320 || 321 || 2 131 || 1 389 || 167 || 14 || 454 || 468 || 2 024 10 || Cercetare directă || 424 || 0 || 0 || 576 || 576 || 1 000 || 411 || 8 || 48 || 491 || 539 || 959 11 || Afaceri maritime și pescuit || 1 024 || 15 || 0 || 4 || 4 || 1 043 || 794 || 30 || 3 || 4 || 7 || 831 12 || Piața internă || 106 || 0 || 0 || 16 || 16 || 123 || 103 || 2 || 6 || 17 || 22 || 127 13 || Politica regională || 43 389 || 780 || 3 || 292 || 295 || 44 464 || 37 434 || 6 222 || 12 || 292 || 304 || 43 960 14 || Impozitare și uniunea vamală || 145 || 1 || 0 || 6 || 6 || 151 || 112 || 16 || 7 || 5 || 12 || 140 15 || Educație și cultură || 2 813 || 15 || 0 || 604 || 604 || 3 433 || 2 373 || 254 || 13 || 661 || 674 || 3 301 16 || Comunicare || 266 || 1 || 0 || 8 || 8 || 275 || 253 || (2) || 14 || 8 || 23 || 273 17 || Sănătate și protecția consumatorilor || 634 || (14) || 0 || 28 || 28 || 648 || 593 || (5) || 11 || 23 || 34 || 622 18 || Afaceri interne || 1 296 || 60 || 0 || 88 || 88 || 1 444 || 799 || 174 || 5 || 75 || 80 || 1 053 19 || Relații externe || 5 001 || (125) || 0 || 212 || 212 || 5 088 || 3 089 || 118 || 13 || 134 || 147 || 3 354 20 || Comerț || 107 || 0 || || 3 || 4 || 111 || 102 || 2 || 4 || 3 || 7 || 112 21 || Dezvoltare și relații cu statele ACP || 1 572 || 1 || 2 || 127 || 129 || 1 701 || 1 207 || 23 || 11 || 136 || 147 || 1 377 22 || Extindere || 1 062 || 54 || 0 || 35 || 35 || 1 152 || 832 || 76 || 8 || 17 || 25 || 933 23 || Ajutor umanitar || 917 || 411 || 0 || 32 || 32 || 1 360 || 829 || 410 || 7 || 32 || 39 || 1 278 24 || Combaterea fraudei || 79 || 0 || 0 || || || 79 || 73 || 0 || 10 || || 10 || 83 25 || Coordonarea politicilor și consultanță juridică || 193 || 0 || 0 || 11 || 11 || 205 || 194 || 0 || 16 || 11 || 27 || 221 26 || Administrația Comisiei || 1 030 || (2) || 0 || 156 || 156 || 1 184 || 1 013 || 14 || 133 || 158 || 290 || 1 318 27 || Buget || 67 || 63 || 0 || 7 || 7 || 138 || 67 || 63 || 8 || 7 || 16 || 146 28 || Audit || 12 || 0 || 0 || 1 || 1 || 13 || 12 || 0 || 1 || 1 || 1 || 13 29 || Statistici || 134 || (1) || 0 || 11 || 11 || 144 || 115 || 7 || 6 || 19 || 24 || 147 30 || Pensii și cheltuieli conexe || 1 399 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1 401 || 1 399 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1 401 31 || Servicii lingvistice || 397 || 0 || 0 || 86 || 86 || 482 || 397 || 0 || 24 || 86 || 109 || 506 32 || Energie || 738 || 1 || 0 || 80 || 80 || 818 || 814 || (70) || 6 || 88 || 93 || 838 33 || Justiție || 218 || 1 || 0 || 16 || 16 || 235 || 184 || 4 || 4 || 15 || 19 || 208 40 || Rezerve || 764 || (236) || 0 || 0 || 0 || 528 || 80 || (80) || 0 || 0 || 0 || 0 90 || Alte instituții || 3 527 || 0 || 0 || 496 || 496 || 4 023 || 3 527 || 0 || 468 || 502 || 970 || 4 497 || Total || 150 898 || 1 193 || 31 || 7 687 || 7 719 || 159 810 || 132 837 || 11 614 || 999 || 8 011 || 9 010 || 153 461 3.7
EXECUTAREA CREDITELOR DE ANGAJAMENT PE DOMENII DE
POLITICĂ || || || || || || || || || || || || || || milioane EUR || Domeniul de politică || Credite || Angajamente efectuate || Credite reportate || Credite anulate || || de angajament autorizate || Din creditele exercițiului || Din reportări || Venituri alocate || Total || % || Venituri alocate || Reportări: decizie || Total || % || Din creditele bugetare ale exercițiului || Din reportări || Venituri alocate || Total || % || || 1 || 2 || 3 || 4 || 5=2+3+4 || 6=5/1 || 7 || 8 || 9=7+8 || 10=9/1 || 11 || 12 || 13 || 14=11+ 12+13 || 15=14/1 01 || Afaceri economice și financiare || 527 || 488 || 0 || 29 || 517 || 98.09% || 2 || 0 || 2 || 0.44% || 8 || 0 || 0 || 8 || 1,47% 02 || Întreprinderi || 1 269 || 1 135 || 0 || 105 || 1 241 || 97,77% || 26 || 0 || 26 || 2,03% || 2 || 0 || 0 || 2 || 0,19% 03 || Concurență || 99 || 91 || 0 || 3 || 94 || 94,88% || 3 || 0 || 3 || 2,62% || 2 || 0 || 0 || 2 || 2,50% 04 || Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale || 12 823 || 12 097 || 24 || 10 || 12 131 || 94,61% || 509 || 168 || 677 || 5,28% || 14 || 0 || 0 || 14 || 0,11% 05 || Agricultură și dezvoltare rurală || 61 226 || 58 797 || 2 || 1 368 || 60 167 || 98,27% || 1 038 || 0 || 1 038 || 1,69% || 21 || 0 || 0 || 21 || 0,03% 06 || Mobilitate și transporturi || 1 843 || 1 734 || 0 || 73 || 1 807 || 98,03% || 30 || 0 || 30 || 1,61% || 7 || 0 || 0 || 7 || 0,36% 07 || Mediu și climă || 518 || 495 || 0 || 11 || 506 || 97,67% || 10 || 0 || 10 || 1,88% || 2 || 0 || 0 || 2 || 0,45% 08 || Cercetare || 8 130 || 6 874 || 0 || 1 041 || 7 915 || 97,35% || 215 || 0 || 215 || 2,64% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,01% 09 || Rețele de comunicare, conținut și tehnologie || 2 131 || 1 810 || 0 || 276 || 2 085 || 97,84% || 45 || 0 || 45 || 2,10% || 1 || 0 || 0 || 1 || 0,06% 10 || Cercetare directă || 1 000 || 424 || 0 || 94 || 518 || 51,79% || 482 || 0 || 482 || 48,21% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% 11 || Afaceri maritime și pescuit || 1 043 || 995 || 0 || 1 || 997 || 95,55% || 2 || 0 || 2 || 0,20% || 44 || 0 || 0 || 44 || 4,25% 12 || Piața internă || 123 || 104 || 0 || 13 || 117 || 95,22% || 4 || 0 || 4 || 3,10% || 2 || 0 || 0 || 2 || 1,69% 13 || Politica regională || 44 464 || 44 162 || 3 || 5 || 44 170 || 99,34% || 287 || 0 || 287 || 0,65% || 7 || 0 || 0 || 7 || 0,02% 14 || Impozitare și uniunea vamală || 151 || 144 || 0 || 3 || 147 || 97,21% || 3 || 0 || 3 || 1,81% || 1 || 0 || 0 || 1 || 0,97% 15 || Educație și cultură || 3 433 || 2 826 || 0 || 477 || 3 303 || 96,20% || 127 || 0 || 127 || 3,71% || 3 || 0 || 0 || 3 || 0,09% 16 || Comunicare || 275 || 264 || 0 || 5 || 269 || 98,10% || 3 || 0 || 3 || 1,08% || 2 || 0 || 0 || 2 || 0,82% 17 || Sănătate și protecția consumatorilor || 648 || 614 || 0 || 20 || 635 || 97,88% || 8 || 1 || 9 || 1,35% || 5 || 0 || 0 || 5 || 0,77% 18 || Afaceri interne || 1 444 || 1 352 || 0 || 68 || 1 420 || 98,31% || 20 || 2 || 22 || 1,50% || 3 || 0 || 0 || 3 || 0,19% 19 || Relații externe || 5 088 || 4 869 || 0 || 153 || 5 023 || 98,71% || 58 || 5 || 64 || 1,25% || 2 || 0 || 0 || 2 || 0,04% 20 || Comerț || 111 || 105 || 0 || 2 || 108 || 96,66% || 2 || 0 || 2 || 1,40% || 2 || 0 || 0 || 2 || 1,94% 21 || Dezvoltare și relații cu statele ACP || 1 701 || 1 564 || 2 || 99 || 1 664 || 97,82% || 28 || 1 || 29 || 1,71% || 8 || 0 || 0 || 8 || 0,46% 22 || Extindere || 1 152 || 1 115 || 0 || 31 || 1 147 || 99,53% || 4 || 0 || 4 || 0,35% || 1 || 0 || 0 || 1 || 0,13% 23 || Ajutor umanitar || 1 360 || 1 326 || 0 || 12 || 1 339 || 98,42% || 20 || 0 || 20 || 1,46% || 2 || 0 || 0 || 2 || 0,11% 24 || Combaterea fraudei || 79 || 79 || 0 || 0 || 79 || 99,81% || 0 || 0 || 0 || 0,04% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,15% 25 || Coordonarea politicilor și consultanță juridică || 205 || 188 || 0 || 6 || 194 || 94,96% || 5 || 0 || 5 || 2,45% || 5 || 0 || 0 || 5 || 2,59% 26 || Administrația Comisiei || 1 184 || 1 028 || 0 || 91 || 1 119 || 94,50% || 64 || 0 || 65 || 5,46% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,03% 27 || Buget || 138 || 129 || 0 || 4 || 134 || 96,82% || 3 || 0 || 3 || 2,23% || 1 || 0 || 0 || 1 || 0,95% 28 || Audit || 13 || 11 || 0 || 0 || 12 || 93,31% || 0 || 0 || 1 || 4,03% || 0 || 0 || 0 || 0 || 2,66% 29 || Statistici || 144 || 126 || 0 || 8 || 134 || 93,14% || 3 || 0 || 3 || 2,37% || 6 || 0 || 0 || 6 || 4,49% 30 || Pensii și cheltuieli conexe || 1 401 || 1 397 || 0 || 0 || 1 397 || 99,74% || 1 || 0 || 1 || 0,10% || 2 || 0 || 0 || 2 || 0,16% 31 || Servicii lingvistice || 482 || 387 || 0 || 48 || 435 || 90,08% || 38 || 0 || 38 || 7,84% || 10 || 0 || 0 || 10 || 2,08% 32 || Energie || 818 || 734 || 0 || 48 || 782 || 95,66% || 31 || 0 || 31 || 3,82% || 4 || 0 || 0 || 4 || 0,52% 33 || Justiție || 235 || 216 || 0 || 8 || 225 || 95,71% || 8 || 0 || 8 || 3,23% || 2 || 0 || 0 || 2 || 1,06% 40 || Rezerve || 528 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% || 0 || 0 || 0 || 0,00% || 528 || 0 || 0 || 528 || 100,00% 90 || Alte instituții || 4 023 || 3 396 || 0 || 434 || 3 830 || 95,21% || 62 || 0 || 62 || 1,53% || 131 || 0 || 0 || 131 || 3,26% || Total || 159 810 || 151 080 || 31 || 4 548 || 155 659 || 97,40% || 3 140 || 178 || 3 318 || 2,08% || 833 || 0 || 0 || 833 || 0,52% 3.8
EXECUTAREA CREDITELOR DE PLATĂ PE DOMENII DE
POLITICĂ || || || || || || || || || || || || || || || milioane EUR || Domeniul de politică || Credite De plată || Plăți efectuate || Credite reportate || Credite anulate || || autorizate || Din creditele exercițiului || Din reportări || Venituri alocate || Total || % || Reportări automate || Reportări prin decizie || Venituri alocate || Total || % || Din creditele exercițiului || Din reportări || Venituri alocate || Total || % || || 1 || 2 || 3 || 4 || 5=2+3+4 || 6=5/1 || 7 || 8 || 9 || 10=7+8+9 || 11=10/1 || 12 || 13 || 14 || 15= 12+13 +14 || 16=15/1 01 || Afaceri economice și financiare || 411 || 366 || 6 || 26 || 397 || 96,68% || 8 || 0 || 3 || 11 || 2,60% || 2 || 1 || 0 || 3 || 0,72% 02 || Întreprinderi || 1 587 || 1 359 || 17 || 80 || 1 456 || 91,76% || 14 || 0 || 111 || 126 || 7,91% || 3 || 2 || 0 || 5 || 0,33% 03 || Concurență || 107 || 84 || 7 || 2 || 93 || 87,19% || 7 || 0 || 3 || 10 || 9,61% || 2 || 1 || 0 || 3 || 3,20% 04 || Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale || 14 286 || 13 672 || 36 || 399 || 14 107 || 98,74% || 14 || 36 || 117 || 168 || 1,18% || 9 || 2 || 0 || 11 || 0,08% 05 || Agricultură și dezvoltare rurală || 59 234 || 56 815 || 23 || 1 501 || 58 339 || 98,49% || 21 || 0 || 850 || 871 || 1,47% || 20 || 4 || 0 || 24 || 0,04% 06 || Mobilitate și transporturi || 1 120 || 990 || 5 || 64 || 1 059 || 94,58% || 6 || 0 || 48 || 54 || 4,86% || 5 || 1 || 0 || 6 || 0,56% 07 || Mediu și climă || 438 || 377 || 17 || 12 || 406 || 92,71% || 21 || 0 || 7 || 28 || 6,41% || 3 || 1 || 0 || 4 || 0,89% 08 || Cercetare || 6 556 || 4 958 || 23 || 790 || 5 771 || 88,02% || 24 || 0 || 758 || 782 || 11,92% || 0 || 3 || 0 || 3 || 0,05% 09 || Rețele de comunicare, conținut și tehnologie || 2 024 || 1 539 || 13 || 273 || 1 826 || 90,21% || 15 || 0 || 181 || 196 || 9,69% || 1 || 1 || 0 || 2 || 0,10% 10 || Cercetare directă || 959 || 366 || 41 || 89 || 496 || 51,68% || 54 || 0 || 402 || 456 || 47,57% || 0 || 7 || 0 || 7 || 0,75% 11 || Afaceri maritime și pescuit || 831 || 816 || 3 || 1 || 820 || 98,71% || 3 || 1 || 2 || 7 || 0,87% || 3 || 1 || 0 || 4 || 0,42% 12 || Piața internă || 127 || 97 || 5 || 13 || 116 || 90,79% || 6 || 0 || 3 || 9 || 7,08% || 2 || 1 || 0 || 3 || 2,13% 13 || Politica regională || 43 960 || 43 262 || 10 || 222 || 43 494 || 98,94% || 12 || 380 || 70 || 461 || 1,05% || 2 || 2 || 0 || 4 || 0,01% 14 || Impozitare și uniunea vamală || 140 || 120 || 7 || 3 || 129 || 92,07% || 7 || 0 || 3 || 9 || 6,71% || 1 || 0 || 0 || 2 || 1,22% 15 || Educație și cultură || 3 301 || 2 614 || 12 || 426 || 3 052 || 92,45% || 11 || 0 || 235 || 247 || 7,47% || 2 || 1 || 0 || 3 || 0,08% 16 || Comunicare || 273 || 234 || 14 || 5 || 252 || 92,32% || 14 || 0 || 4 || 17 || 6,34% || 3 || 1 || 0 || 4 || 1,34% 17 || Sănătate și protecția consumatorilor || 622 || 574 || 10 || 15 || 599 || 96,32% || 12 || 0 || 8 || 19 || 3,09% || 3 || 1 || 0 || 4 || 0,59% 18 || Afaceri interne || 1 053 || 966 || 5 || 64 || 1 035 || 98,33% || 4 || 0 || 11 || 15 || 1,41% || 2 || 1 || 0 || 3 || 0,26% 19 || Relații externe || 3 354 || 3 189 || 11 || 94 || 3 295 || 98,23% || 17 || 0 || 39 || 56 || 1,68% || 1 || 2 || 0 || 3 || 0,09% 20 || Comerț || 112 || 99 || 4 || 2 || 104 || 93,10% || 3 || 0 || 2 || 5 || 4,67% || 2 || 0 || 0 || 2 || 2,23% 21 || Dezvoltare și relații cu statele ACP || 1 377 || 1 212 || 9 || 124 || 1 345 || 97,67% || 11 || 0 || 12 || 24 || 1,71% || 7 || 2 || 0 || 8 || 0,61% 22 || Extindere || 933 || 901 || 6 || 12 || 920 || 98,56% || 5 || 0 || 5 || 10 || 1,07% || 2 || 2 || 0 || 3 || 0,37% 23 || Ajutor umanitar || 1 278 || 1 230 || 7 || 12 || 1 249 || 97,74% || 8 || 0 || 20 || 28 || 2,17% || 1 || 0 || 0 || 1 || 0,09% 24 || Combaterea fraudei || 83 || 65 || 8 || 0 || 73 || 87,45% || 9 || 0 || 0 || 9 || 10,39% || 0 || 2 || 0 || 2 || 2,16% 25 || Coordonarea politicilor și consultanță juridică || 221 || 175 || 13 || 5 || 193 || 87,38% || 14 || 0 || 6 || 20 || 9,04% || 5 || 3 || 0 || 8 || 3,57% 26 || Administrația Comisiei || 1 318 || 894 || 125 || 64 || 1 082 || 82,08% || 134 || 0 || 94 || 227 || 17,26% || 1 || 8 || 0 || 9 || 0,67% 27 || Buget || 146 || 124 || 8 || 3 || 135 || 91,97% || 6 || 0 || 4 || 10 || 6,75% || 1 || 1 || 0 || 2 || 1,29% 28 || Audit || 13 || 11 || 0 || 0 || 12 || 89,13% || 0 || 0 || 0 || 1 || 8,05% || 0 || 0 || 0 || 0 || 2,82% 29 || Statistici || 147 || 115 || 5 || 7 || 126 || 85,55% || 6 || 0 || 12 || 18 || 12,02% || 2 || 1 || 0 || 4 || 2,43% 30 || Pensii și cheltuieli conexe || 1 401 || 1 397 || 0 || 0 || 1 397 || 99,74% || 0 || 0 || 1 || 1 || 0,10% || 2 || 0 || 0 || 2 || 0,16% 31 || Servicii lingvistice || 506 || 371 || 22 || 44 || 436 || 86,22% || 16 || 0 || 42 || 58 || 11,42% || 10 || 2 || 0 || 12 || 2,36% 32 || Energie || 838 || 734 || 5 || 20 || 758 || 90,53% || 5 || 0 || 68 || 73 || 8,76% || 5 || 1 || 0 || 6 || 0,71% 33 || Justiție || 208 || 183 || 3 || 9 || 195 || 93,62% || 4 || 0 || 6 || 10 || 4,62% || 2 || 1 || 0 || 4 || 1,75% 40 || Rezerve || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% || 0 || 0 || 0 || 0 || 0,00% 90 || Alte instituții || 4 497 || 2 975 || 425 || 303 || 3 703 || 82,35% || 421 || 0 || 199 || 620 || 13,79% || 131 || 43 || 0 || 174 || 3,86% || Total || 153 461 || 142 883 || 902 || 4 684 || 148 469 || 96,75% || 911 || 419 || 3 327 || 4 657 || 3,03% || 238 || 97 || 0 || 335 || 0,22% 3.9
VARIAȚIILE ANGAJAMENTELOR RESTANTE PE DOMENII
DE POLITICĂ || || || || || || || || || || milioane EUR || || Angajamente restante la încheierea exercițiului anterior || Angajamente ale exercițiului || || Domeniul de politică || Angajamente reportate din exercițiul anterior || Dezangajări/Re-evaluări/Anulări || Plăți || Angajamente restante la încheierea exercițiului || Angajamente efectuate în cursul exercițiului || Plăți || Anularea angajamentelor care nu pot fi reportate || Angajamente restante la încheierea exercițiului || Total angajamente restante la încheierea exercițiului 01 || Afaceri economice și financiare || 623 || (3) || (142) || 478 || 517 || (256) || 0 || 261 || 739 02 || Întreprinderi || 2 090 || (20) || (963) || 1 107 || 1 241 || (493) || 0 || 748 || 1 855 03 || Concurență || 8 || (1) || (7) || 0 || 94 || (86) || 0 || 8 || 8 04 || Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale || 29 668 || (133) || (13 541) || 15 994 || 12 131 || (566) || 0 || 11 565 || 27 559 05 || Agricultură și dezvoltare rurală || 23 847 || (320) || (12 377) || 11 150 || 60 167 || (45 962) || 0 || 14 205 || 25 354 06 || Mobilitate și transporturi || 3 317 || (64) || (885) || 2 368 || 1 807 || (174) || 0 || 1 633 || 4 001 07 || Mediu și climă || 1 002 || (12) || (268) || 723 || 506 || (138) || 0 || 368 || 1 090 08 || Cercetare || 10 781 || (92) || (3 109) || 7 579 || 7 915 || (2 661) || (2) || 5 252 || 12 831 09 || Rețele de comunicare, conținut și tehnologie || 2 594 || (31) || (952) || 1 611 || 2 085 || (874) || 0 || 1 211 || 2 822 10 || Cercetare directă || 199 || (20) || (121) || 59 || 518 || (375) || 0 || 143 || 202 11 || Afaceri maritime și pescuit || 2 290 || (107) || (633) || 1 551 || 997 || (188) || 0 || 809 || 2 360 12 || Piața internă || 21 || (2) || (16) || 4 || 117 || (100) || 0 || 17 || 21 13 || Politica regională || 112 307 || (811) || (42 832) || 68 664 || 44 170 || (662) || 0 || 43 508 || 112 172 14 || Impozitare și uniunea vamală || 93 || (5) || (59) || 29 || 147 || (70) || 0 || 77 || 106 15 || Educație și cultură || 2 194 || (57) || (938) || 1 199 || 3 303 || (2 114) || 0 || 1 188 || 2 387 16 || Comunicare || 119 || (10) || (84) || 25 || 269 || (168) || 0 || 101 || 126 17 || Sănătate și protecția consumatorilor || 642 || (62) || (293) || 288 || 635 || (306) || 0 || 328 || 616 18 || Afaceri interne || 1 677 || (69) || (331) || 1 277 || 1 420 || (704) || 0 || 715 || 1 992 19 || Relații externe || 11 342 || (352) || (2 421) || 8 569 || 5 023 || (874) || 0 || 4 149 || 12 718 20 || Comerț || 18 || (1) || (11) || 6 || 108 || (93) || 0 || 15 || 21 21 || Dezvoltare și relații cu statele ACP || 3 453 || (103) || (905) || 2 444 || 1 664 || (439) || 0 || 1 225 || 3 669 22 || Extindere || 3 039 || (58) || (763) || 2 218 || 1 147 || (157) || (1) || 988 || 3 206 23 || Ajutor umanitar || 831 || (3) || (555) || 273 || 1 339 || (694) || 0 || 645 || 918 24 || Combaterea fraudei || 35 || (3) || (18) || 14 || 79 || (55) || 0 || 25 || 38 25 || Coordonarea politicilor și consultanță juridică || 17 || (3) || (14) || 0 || 194 || (179) || 0 || 15 || 15 26 || Administrația Comisiei || 174 || (10) || (153) || 11 || 1 119 || (929) || 0 || 190 || 201 27 || Buget || 8 || (1) || (8) || 0 || 134 || (127) || 0 || 7 || 7 28 || Audit || 1 || 0 || 0 || 0 || 12 || (11) || 0 || 1 || 1 29 || Statistici || 114 || (9) || (48) || 57 || 134 || (78) || 0 || 55 || 113 30 || Pensii și cheltuieli conexe || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 397 || (1 397) || 0 || 0 || 0 31 || Servicii lingvistice || 24 || (2) || (22) || 0 || 435 || (415) || 0 || 20 || 20 32 || Energie || 4 517 || (40) || (639) || 3 838 || 782 || (119) || 0 || 664 || 4 502 33 || Justiție || 179 || (25) || (79) || 75 || 225 || (116) || 0 || 109 || 184 90 || Alte instituții || 588 || (163) || (425) || 0 || 3 830 || (3 278) || 5 || 557 || 557 || Total || 217 810 || (2 590) || (83 611) || 131 609 || 155 659 || (64 858) || (1) || 90 801 || 222 410 3.10
DEFALCAREA ANGAJAMENTELOR RESTANTE ÎN FUNCȚIE
DE EXERCIȚIUL DE ORIGINE ȘI DE DOMENIILE DE POLITICĂ || || || || || || || || || || milioane EUR || Domeniul de politică || <2007 || 2007 || 2008 || 2009 || 2010 || 2011 || 2012 || 2013 || Total 01 || Afaceri economice și financiare || 32 || 10 || 0 || 0 || 73 || 184 || 180 || 261 || 739 02 || Întreprinderi || 4 || 14 || 23 || 55 || 135 || 364 || 513 || 748 || 1 855 03 || Concurență || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 8 || 8 04 || Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale || 673 || 57 || 7 || 246 || 924 || 4 862 || 9 225 || 11 565 || 27 559 05 || Agricultură și dezvoltare rurală || 196 || || || 2 || 144 || 2 079 || 8 729 || 14 205 || 25 354 06 || Mobilitate și transporturi || 21 || 103 || 48 || 211 || 375 || 707 || 903 || 1 633 || 4 001 07 || Mediu și climă || 8 || 45 || 65 || 105 || 133 || 170 || 197 || 368 || 1 090 08 || Cercetare || 102 || 85 || 209 || 397 || 1 003 || 2 069 || 3 714 || 5 252 || 12 831 09 || Rețele de comunicare, conținut și tehnologie || 7 || 15 || 30 || 115 || 188 || 394 || 863 || 1 211 || 2 822 10 || Cercetare directă || 3 || 1 || 9 || 5 || 5 || 8 || 27 || 143 || 202 11 || Afaceri maritime și pescuit || 275 || 1 || 3 || 10 || 44 || 490 || 728 || 809 || 2 360 12 || Piața internă || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || || 3 || 17 || 21 13 || Politica regională || 3 583 || 9 || 421 || 1 560 || 7 925 || 19 331 || 35 836 || 43 508 || 112 172 14 || Impozitare și uniunea vamală || 0 || 0 || 0 || 0 || || 7 || 22 || 77 || 106 15 || Educație și cultură || 1 || 33 || 54 || 81 || 138 || 332 || 560 || 1 188 || 2 387 16 || Comunicare || 0 || 0 || || 0 || 1 || 3 || 19 || 101 || 126 17 || Sănătate și protecția consumatorilor || 4 || 1 || 30 || 29 || 52 || 65 || 108 || 328 || 616 18 || Afaceri interne || 0 || 14 || 41 || 128 || 183 || 340 || 570 || 715 || 1 992 19 || Relații externe || 335 || 318 || 573 || 822 || 1 257 || 1 971 || 3 293 || 4 149 || 12 718 20 || Comerț || 0 || 0 || || 0 || || 2 || 4 || 15 || 21 21 || Dezvoltare și relații cu statele ACP || 92 || 41 || 118 || 227 || 352 || 609 || 1 005 || 1 225 || 3 669 22 || Extindere || 137 || 45 || 125 || 172 || 369 || 600 || 770 || 988 || 3 206 23 || Ajutor umanitar || 1 || 1 || 9 || 14 || 28 || 37 || 182 || 645 || 918 24 || Combaterea fraudei || 0 || 1 || 1 || 1 || 2 || 3 || 6 || 25 || 38 25 || Coordonarea politicilor și consultanță juridică || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 15 || 15 26 || Administrația Comisiei || 0 || 0 || 0 || 0 || || || 11 || 190 || 201 27 || Buget || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 7 || 7 28 || Audit || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 29 || Statistici || 2 || || || 1 || 6 || 18 || 31 || 55 || 113 30 || Pensii și cheltuieli conexe || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 31 || Servicii lingvistice || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 20 || 20 32 || Energie || 61 || 21 || 62 || 1 095 || 1 576 || 549 || 475 || 664 || 4 502 33 || Justiție || 0 || || 2 || 5 || 7 || 18 || 43 || 109 || 184 90 || Alte instituții || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 137 || 420 || 557 || Total || 5 537 || 815 || 1 827 || 5 280 || 14 920 || 35 214 || 68 153 || 90 664 || 222 410 Cadrul financiar 2007-2013
|| || || || || || || milioane EUR || 2007 || 2008 || 2009 || 2010 || 2011 || 2012 || 2013 || Total 1. Creștere durabilă || 53 979 || 57 653 || 61 696 || 63 555 || 63 974 || 67 614 || 70 644 || 439 115 2. Conservarea și gestionarea resurselor naturale || 55 143 || 59 193 || 56 333 || 59 955 || 59 888 || 60 810 || 61 289 || 412 611 3. Cetățenie, libertate, securitate și justiție || 1 273 || 1 362 || 1 518 || 1 693 || 1 889 || 2 105 || 2 407 || 12 247 4. UE ca actor mondial || 6 578 || 7 002 || 7 440 || 7 893 || 8 430 || 8 997 || 9 595 || 55 935 5. Administrație || 7 039 || 7 380 || 7 525 || 7 882 || 8 091 || 8 523 || 8 492 || 54 932 6. Compensații || 445 || 207 || 210 || 0 || 0 || 0 || 75 || 937 Credite de angajament: || 124 457 || 132 797 || 134 722 || 140 978 || 142 272 || 148 049 || 152 502 || 975 777 || || || || || || || || Totalul creditelor de plată: || 122 190 || 129 681 || 120 445 || 134 289 || 133 700 || 141 360 || 144 285 || 925 950 Această secțiune descrie
principalele categorii de cheltuieli ale UE, clasificate pe rubrici ale
cadrului financiar 2007-2013. Exercițiul financiar 2013 a fost al
șaptelea și ultimul exercițiu acoperit de cadrul financiar 2007-2013.
Plafonul general al creditelor de angajament pentru 2013 atinge valoarea de 152 502
milioane EUR, echivalentul a 1,15 % din VNB. Plafonul aferent creditelor de
plată ajunge la 144 285 de milioane EUR, și anume 1,08 % din
VNB. Tabelul de mai sus prezintă cadrul financiar în prețuri curente. Rubrica 1 – Creștere durabilă Această rubrică se împarte în
două componente separate, dar interdependente: 1a. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea
forței de muncă, care cuprinde cheltuielile de cercetare și
inovare, educație și formare, rețele transeuropene,
politică socială, piața internă și politicile
adiacente; 1b. Coeziune pentru creștere economică și ocuparea
forței de muncă, menită să consolideze convergența
statelor membre și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate, să
completeze strategia UE pentru dezvoltare durabilă în afara regiunilor mai
puțin prospere și să susțină cooperarea
interregională. Rubrica 2 – Conservarea și gestionarea
resurselor naturale Rubrica 2 include politica
agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului,
măsurile în domeniul dezvoltării rurale și al mediului, în special
Natura 2000. Suma rezervată pentru politica agricolă comună
reflectă acordul la care s-a ajuns la reuniunea Consiliului European de la
Bruxelles din octombrie 2002. Rubrica 3 – Cetățenie, libertate,
securitate și justiție Rubrică 3 (Cetățenie,
libertate, securitate și justiție) reflectă importanța din
ce în ce mai mare acordată anumitor domenii în care UE are sarcini
specifice - justiție și afaceri interne, protecția frontierelor,
politica de imigrare și de azil, sănătate publică și
protecția consumatorului, cultură, tineret, informare și dialog
cu cetățenii. Aceasta este împărțită în două
componente: 3a. Libertate, securitate și justiție 3b. Cetățenie Rubrica 4 – UE ca actor mondial Rubrica 4 acoperă toate
acțiunile externe, inclusiv instrumentele de preaderare. Comisia propusese
să se integreze FED în cadrul financiar, dar Parlamentul European și
Consiliul European au convenit ca cele două să rămână
separate. Rubrica 5 - Administrație Această rubrică acoperă
cheltuielile administrative necesare tuturor instituțiilor, pensiilor
și școlilor europene. În afara Comisiei, pentru celelalte
instituții aceste costuri alcătuiesc totalul cheltuielilor lor, dar
agențiile și alte organisme au atât cheltuieli administrative, cât și
cheltuieli operaționale. Rubrica 6 - Compensații În conformitate cu acordul politic
conform căruia noile state membre nu ar trebui să devină
cotizanți neți la buget în primii ani după aderare, la
această rubrică au fost prevăzute compensațiile. Suma corespunzătoare
lor a fost disponibilă sub forma unor transferuri către acestea,
pentru a le echilibra încasările și contribuțiile bugetare. Domenii de
politică Ca parte din folosirea gestiunii
bazate pe activități (GBA) Comisia execută un buget bazat pe
activități (BBA) în procesele de planificare și gestiune. BBA
presupune o structură bugetară în care titlurile bugetare corespund
domeniilor de politică, iar capitolele bugetare, activităților.
BBA are ca scop oferirea unui cadru clar pentru punerea în practică a
obiectivelor de politică ale Comisiei, prin mijloace de tipul politicilor
legislative, financiare sau prin orice altă politică publică.
Prin structurarea lucrărilor Comisiei în funcție de
activități, se obține o imagine clară a acțiunilor
Comisiei și, simultan, se realizează un cadru comun pentru stabilirea
priorităților. Resursele sunt alocate în funcție de
priorități în cursul procedurii bugetare folosind
activitățile ca elemente de bază pentru întocmirea bugetului.
Prin stabilirea unei astfel de legături între activități și
resursele alocate lor, BBA urmărește creșterea eficienței
și eficacității folosirii resurselor în cadrul Comisei. Un domeniu de politică poate fi
definit ca o grupare omogenă a activităților reprezentând
părți din lucrările Comisiei, care sunt relevante pentru procesul
decizional. Fiecare domeniu de politică corespunde, în general, unei
direcții generale și cuprinde în medie aproximativ 6 sau 7
activități distincte. Aceste domenii de politică sunt în
principal operaționale, deoarece activitățile lor principale
sunt în beneficiul părților terțe din domeniul de activitate
respectiv. Bugetul operațional este completat cu cheltuielile
administrative necesare pentru fiecare domeniu de politică. 4.
INSTITUȚII ȘI AGENȚII 4.1
SINTEZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETARE PE
INSTITUȚII || || || || || || || || || || milioane EUR Instituție || Credite de venit || Creanțe constatate || Venituri || Încasări ca % din buget || Sold || Inițiale || Finale || În exercițiul curent || Reportate || Total || Din creanțele exercițiului în curs || Din creanțele reportate || Total || % din buget || Parlamentul European || 143 || 143 || 157 || 25 || 182 || 155 || 4 || 158 || 110,55% || 24 Consiliul European și Consiliu || 57 || 57 || 77 || 11 || 88 || 70 || 10 || 81 || 142,17% || 7 Comisia || 132 514 || 144 128 || 148 268 || 11 573 || 159 841 || 146 110 || 2 756 || 148 866 || 103,29% || 10 975 Curtea de Justiție || 45 || 45 || 43 || 0 || 43 || 42 || 0 || 42 || 94,44% || 1 Curtea de Conturi || 20 || 20 || 17 || 0 || 17 || 17 || 0 || 17 || 85,85% || 0 Comitetul Economic și Social || 11 || 11 || 14 || 0 || 14 || 14 || 0 || 14 || 132,16% || 0 Comitetul Regiunilor || 8 || 8 || 10 || 0 || 10 || 9 || 0 || 9 || 119,48% || 0 Ombudsmanul || 1 || 1 || 1 || 0 || 1 || 1 || 0 || 1 || 90,89% || 0 Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor || 1 || 1 || 1 || 0 || 1 || 1 || 0 || 1 || 70,20% || 0 Serviciul European de Acțiune Externă || 37 || 37 || 313 || 0 || 313 || 313 || 0 || 313 || 840,31% || 0 || 132 837 || 144 451 || 148 901 || 11 609 || 160 510 || 146 733 || 2 771 || 149 504 || 103,50% || 11 006 Rapoartele consolidate privind execuția
bugetului general al UE includ, ca și în exercițiile anterioare,
execuția bugetară a tuturor instituțiilor, având în vedere
că în cadrul bugetului UE s-a stabilit un buget separat pentru fiecare
instituție. Agențiile nu au un buget separat în cadrul bugetului UE
și sunt finanțate parțial printr-o subvenție din bugetul
Comisiei. În ceea ce privește SEAE, ar trebui remarcat faptul că, în
plus față de bugetul propriu, acesta primește, de asemenea,
contribuții din partea Comisiei de 210 milioane EUR (2012: 212
milioane EUR), iar de la FED primește 59 de milioane EUR (2012: 53 de
milioane EUR). Aceste credite bugetare sunt puse la dispoziția SEAE (ca
venituri alocate), astfel încât să acopere în primul rând costurile cu
personalul Comisiei care lucrează în delegațiile UE, aceste
delegații fiind gestionate din punct de vedere administrativ de către
SEAE. 4.2
EXECUTAREA CREDITELOR DE ANGAJAMENT ȘI DE
PLATĂ PE INSTITUȚII Credite de angajament || || || || || || || || || || || || || || milioane EUR || Credite de angajament autorizate || Angajamente efectuate || Credite reportate || Credite anulate Instituție || || Din creditele exercițiului || Din reportări || Din venituri alocate || Total || % || Din venituri alocate || Reportări prin decizie || Total || % || Din creditele exercițiului bugetar || Din reportări || Venituri alocate || Total || % || 1 || 2 || 3 || 4 || 5=2+3+4 || 6=5/1 || 7 || 8 || 9=7+8 || 10=9/1 || 11 || 12 || 13 || 14=11 +12+13 || 15=14/1 Parlamentul European || 1 883 || 1 736 || 0 || 121 || 1 857 || 98,6% || 12 || 0 || 12 || 0,6% || 15 || 0 || 0 || 15 || 0,8% Consiliul European și Consiliu || 605 || 464 || 0 || 42 || 507 || 83,8% || 27 || 0 || 27 || 4,4% || 71 || 0 || 0 || 71 || 11,8% Comisia || 155 788 || 147 684 || 31 || 4 114 || 151 829 || 97,5% || 3 078 || 178 || 3 256 || 2,1% || 702 || 0 || 0 || 702 || 0,5% Curtea de Justiție || 357 || 342 || 0 || 1 || 343 || 96,1% || 1 || 0 || 1 || 0,2% || 13 || 0 || 0 || 13 || 3,6% Curtea de Conturi || 143 || 132 || 0 || 0 || 132 || 92,2% || 0 || 0 || 0 || 0,2% || 11 || 0 || 0 || 11 || 7,6% Comitetul Economic și Social || 134 || 122 || 0 || 4 || 126 || 93,9% || 1 || 0 || 1 || 0,4% || 8 || 0 || 0 || 8 || 5,7% Comitetul Regiunilor || 90 || 85 || 0 || 2 || 87 || 97,1% || 0 || 0 || 0 || 0,0% || 3 || 0 || 0 || 3 || 2,9% Ombudsmanul || 10 || 10 || 0 || 0 || 10 || 98,2% || 0 || 0 || 0 || 0,0% || 0 || 0 || 0 || 0 || 1,8% Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor || 8 || 7 || 0 || 0 || 7 || 95,1% || 0 || 0 || 0 || 0,0% || 0 || 0 || 0 || 0 || 4,9% Serviciul European de Acțiune Externă || 793 || 498 || 0 || 263 || 761 || 96,0% || 21 || 0 || 21 || 2,7% || 10 || 0 || 0 || 10 || 1,3% || 159 810 || 151 080 || 31 || 4 548 || 155 659 || 97,4% || 3 140 || 178 || 3 318 || 2,1% || 833 || 0 || 0 || 833 || 0,5% Credite de plată || || || || || || || || || || || || || || || milioane EUR || Credite de plată autorizate || Plăți efectuate || Credite reportate || || Credite anulate Instituție || || Din creditele exercițiului || Din reportări || Din venituri alocate || Total || % || Reportări automate || Reportări prin decizie || Din venituri alocate || Total || % || Din creditele exercițiului || Din reportări || Venituri alocate || Total || % || 1 || 2 || 3 || 4 || 5=2+3+4 || 6=5/1 || 7 || 8 || 9 || 10=7+8+9 || 11=10/1 || 12 || 13 || 14 || 15=12 +13+ 14 || 16=15/1 Parlamentul European || 2 189 || 1 458 || 286 || 25 || 1 770 || 80,9% || 278 || 0 || 107 || 385 || 17,6% || 15 || 19 || 0 || 34 || 1,5% Consiliul European și Consiliu || 651 || 416 || 39 || 41 || 496 || 76,3% || 48 || 0 || 28 || 76 || 11,7% || 71 || 7 || 0 || 78 || 12,0% Comisia || 148 964 || 139 908 || 477 || 4 381 || 144 766 || 97,2% || 490 || 419 || 3 128 || 4 037 || 2,7% || 107 || 54 || 0 || 161 || 0,1% Curtea de Justiție || 375 || 326 || 15 || 1 || 342 || 91,2% || 16 || 0 || 1 || 17 || 4,5% || 13 || 3 || 0 || 16 || 4,2% Curtea de Conturi || 156 || 121 || 11 || 0 || 132 || 84,7% || 11 || 0 || 0 || 11 || 7,3% || 11 || 2 || 0 || 12 || 8,0% Comitetul Economic și Social || 142 || 114 || 7 || 3 || 125 || 87,7% || 8 || 0 || 1 || 9 || 6,2% || 8 || 1 || 0 || 9 || 6,1% Comitetul Regiunilor || 98 || 78 || 7 || 2 || 87 || 88,9% || 7 || 0 || 0 || 7 || 7,2% || 3 || 1 || 0 || 4 || 3,8% Ombudsmanul || 10 || 9 || 1 || 0 || 10 || 91,9% || 1 || 0 || 0 || 1 || 6,0% || 0 || 0 || 0 || 0 || 2,1% Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor || 9 || 6 || 0 || 0 || 7 || 81,5% || 1 || 0 || 0 || 1 || 9,3% || 0 || 0 || 0 || 1 || 9,3% Serviciul European de Acțiune Externă || 868 || 446 || 59 || 229 || 735 || 84,7% || 52 || 0 || 61 || 113 || 13,0% || 10 || 9 || 0 || 20 || 2,3% || 153 461 || 142 883 || 902 || 4 684 || 148 469 || 96,7% || 911 || 419 || 3 327 || 4 657 || 3,0% || 238 || 97 || 0 || 335 || 0,2% 4.3
VENITURILE AGENȚIILOR: PREVIZIUNI BUGETARE,
CREANȚE ȘI SUME PRIMITE || || || || milioane EUR Agenție || Bugetul de venituri prevăzute || Creanțe constatate || Sume primite || Sold || Domeniu de politică – Finanțarea de către Comisie Agenția Europeană de Cooperare a Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei || 12 || 12 || 12 || 0 || 06 Biroul European de Sprijin pentru Azil || 11 || 10 || 10 || 0 || 18 Agenția Europeană de Siguranță a Aviației || 151 || 125 || 125 || 0 || 06 Frontex || 94 || 92 || 92 || 0 || 18 Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale || 19 || 18 || 18 || 0 || 15 Colegiul European de Poliție || 8 || 9 || 9 || 0 || 18 Agenția Europeană pentru Produse Chimice || 99 || 98 || 98 || 0 || 02 Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor || 58 || 59 || 59 || 0 || 17 Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie || 16 || 16 || 16 || 0 || 18 Autoritatea Bancară Europeană || 26 || 26 || 26 || 0 || 12 Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale || 19 || 18 || 18 || 0 || 12 Agenția Europeană de Mediu || 49 || 63 || 63 || 0 || 07 Oficiul European de Poliție || 83 || 83 || 83 || 0 || 18 Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe || 28 || 30 || 30 || 0 || 12 Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului || 9 || 9 || 9 || 0 || 11 Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară || 76 || 76 || 76 || 0 || 17 Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați || 7 || 8 || 8 || 0 || 04 Autoritatea de Supraveghere a GNSS European || 14 || 54 || 54 || 0 || 06 Fusion for Energy || 432 || 432 || 432 || 0 || 08 Eurojust || 32 || 32 || 32 || 0 || 18 ue- LISA || 34 || 19 || 19 || 0 || 18 Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă || 57 || 58 || 56 || 2 || 06 Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne || 418 || 189 || 189 || 0 || 12 Agenția Europeană pentru Medicamente || 252 || 269 || 240 || 29 || 02 Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor || 10 || 10 || 9 || 0 || 09 Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice || 4 || 4 || 4 || 0 || 09 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene || 22 || 22 || 22 || 0 || 18 Agenția Europeană a Căilor Ferate || 26 || 26 || 26 || 0 || 06 Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă || 15 || 16 || 16 || 0 || 04 Institutul European de Inovare și Tehnologie || 99 || 97 || 97 || 0 || 15 Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene || 52 || 54 || 50 || 4 || 15 Fundația Europeană de Formare || 20 || 22 || 22 || 0 || 15 Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante || 14 || 13 || 13 || 0 || 17 Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă || 21 || 21 || 21 || 0 || 04 Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură || 51 || 52 || 52 || 0 || 15 Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare || 16 || 16 || 16 || 0 || 06 Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare || 40 || 40 || 40 || 0 || 08 Agenția Executivă pentru Cercetare || 47 || 47 || 47 || 0 || 08 Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori || 7 || 7 || 7 || 0 || 17 Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport || 10 || 10 || 10 || 0 || 06 || 2 457 || 2 260 || 2 224 || 37 || || || || || milioane EUR Tip de venit || Bugetul de venituri prevăzute || Creanțe constatate || Sume primite || Sold Subvenția Comisiei Europene || 1 349 || 1 370 || 1 370 || 1 Venit din onorarii || 569 || 591 || 564 || 27 Alte venituri || 539 || 299 || 290 || 9 || 2 457 || 2 260 || 2 224 || 37 4.4
CREDITE DE ANGAJAMENT ȘI DE PLATĂ PE AGENȚII || || || || || milioane EUR Agenție || Credite de angajament || Credite de plată || Credite || Angajamen-te efectuate || Reportate || Credite || Plăți efectuate || Reportate Agenția Europeană de Cooperare a Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei || 12 || 12 || 0 || 14 || 8 || 5 Biroul European de Sprijin pentru Azil || 12 || 10 || 0 || 12 || 11 || 1 Agenția Europeană de Siguranță a Aviației || 169 || 135 || 32 || 180 || 125 || 52 Frontex || 95 || 92 || 0 || 116 || 79 || 32 Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale || 20 || 20 || 0 || 21 || 19 || 2 Colegiul European de Poliție || 9 || 8 || 0 || 10 || 9 || 1 Agenția Europeană pentru Produse Chimice || 108 || 106 || 0 || 123 || 106 || 14 Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor || 59 || 54 || 0 || 70 || 53 || 11 Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie || 17 || 16 || 0 || 17 || 16 || 1 Autoritatea Bancară Europeană || 26 || 23 || 0 || 33 || 25 || 4 Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale || 19 || 18 || 0 || 22 || 16 || 5 Agenția Europeană de Mediu || 72 || 54 || 17 || 76 || 47 || 27 Oficiul European de Poliție || 84 || 82 || 0 || 100 || 87 || 10 Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe || 28 || 26 || 0 || 32 || 24 || 6 Agenția Comunitară pentru Controlul Pescuitului || 9 || 9 || 0 || 11 || 9 || 1 Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară || 79 || 78 || 0 || 85 || 77 || 7 Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați || 8 || 7 || 0 || 10 || 8 || 2 Autoritatea de Supraveghere a GNSS European || 94 || 81 || 13 || 75 || 26 || 49 Fusion for Energy || 1 297 || 1 297 || 0 || 439 || 393 || 23 Eurojust || 34 || 33 || 0 || 37 || 32 || 5 ue-LISA || 61 || 61 || 0 || 38 || 19 || 7 Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă || 62 || 59 || 2 || 59 || 53 || 3 Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne || 418 || 209 || 0 || 37 || 201 || 38 Agenția Europeană pentru Medicamente || 252 || 243 || 0 || 292 || 249 || 33 Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Informațiilor || 10 || 9 || 1 || 10 || 9 || 1 Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice || 4 || 3 || 0 || 4 || 3 || 0 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene || 22 || 22 || 0 || 26 || 20 || 7 Agenția Europeană a Căilor Ferate || 26 || 25 || 0 || 28 || 25 || 2 Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă || 17 || 15 || 2 || 21 || 14 || 6 Institutul European de Inovare și Tehnologie || 142 || 138 || 1 || 106 || 102 || 2 Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene || 52 || 44 || 0 || 56 || 44 || 3 Fundația Europeană de Formare || 22 || 22 || 0 || 23 || 21 || 2 Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante || 16 || 14 || 0 || 15 || 13 || 0 Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă || 21 || 21 || 0 || 25 || 20 || 5 Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură || 51 || 50 || 0 || 58 || 50 || 5 Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare || 16 || 16 || 0 || 18 || 15 || 1 Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare || 40 || 39 || 0 || 42 || 39 || 2 Agenția Executivă pentru Cercetare || 47 || 46 || 0 || 50 || 46 || 3 Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori || 7 || 7 || 0 || 8 || 7 || 1 Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport || 10 || 10 || 0 || 11 || 10 || 1 || 3 546 || 3 215 || 70 || 2 410 || 2 130 || 381 || || || || || milioane EUR Tipul cheltuielilor || Credite de angajament || Credite de plată || Credite || Angajamen-te efectuate || Reportate || Credite || Plăți efectuate || Reportate Personal || 875 || 844 || 1 || 796 || 838 || 16 Cheltuieli administrative || 350 || 343 || 1 || 351 || 335 || 83 Cheltuieli operaționale || 2 322 || 2 028 || 68 || 1 262 || 957 || 282 || 3 546 || 3 215 || 70 || 2 410 || 2 130 || 381 4.5
REZULTATUL BUGETAR,
INCLUSIV AL AGENȚIILOR || || || || milioane EUR || UE || AGENȚII || Eliminarea subvențiilor acordate agențiilor || Total Venituri aferente exercițiului financiar || 149 504 || 2 224 || (1 370) || 150 358 Plăți ale creditelor anului în curs || (147 567) || (1 909) || 1 370 || (148 106) Credite de plată reportate în anul N+1 || (1 329) || (381) || 0 || (1 710) Anularea creditelor de plată nefolosite reportate din anul N-1 || 437 || 107 || 0 || 543 Diferențe de schimb valutar ale exercițiului || (42) || 0 || 0 || (42) || 1 002 || 41 || 0 || 1 043 Pentru a oferi toate informațiile
bugetare relevante pentru agenții, partea bugetară a conturilor
anuale consolidate include rapoarte separate privind execuția bugetelor
individuale ale agențiilor tradiționale consolidate.