19.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 458/27

Raportor:

dl Stefano PALMIERI

1.1

Comitetul Economic şi Social European (CESE) salută „Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice – EUSAIR (1)”, considerând-o un instrument util pentru a se promova și susţine competitivitatea și creșterea ocupării forței de muncă, garantând astfel coeziunea economică, socială și teritorială a regiunii.

1.2

CESE subliniază faptul că regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice este caracterizată de o diversitate culturală, socială și economică, ceea ce face ca punerea în aplicare a strategiei EUSAIR să fie deosebit de complexă. Din acest motiv, este important să se definească o guvernanță pe mai multe niveluri capabilă să integreze în mod eficient „dimensiunea verticală” (participarea guvernelor centrale, a regiunilor și a autorităților locale) cu „dimensiunea orizontală” (participarea societății civile). Din această perspectivă, CESE consideră că este necesar să se aibă în vedere punerea în funcțiune a unui forum permanent.

1.3

CESE crede că concentrarea pronunțată a strategiei EUSAIR asupra regiunii balcanice și dunărene ar trebui însoțită de o aplecare la fel de semnificativă asupra altor regiuni ale Mediteranei, în special în contextul includerii în strategie a regiunilor care au ieșire la Marea Tireniană și Marea Egee. Această integrare ar face să crească valoarea strategică și disponibilitatea oportunităților de dezvoltare.

1.4

CESE consideră că este fundamental ca strategia EUSAIR să fie însoțită de alte două strategii care să se concentreze pe zona de vest și pe zona de est a Mării Mediterane. Astfel, prin integrarea acestor trei strategii s-ar garanta efectiv dezvoltarea economică și socială în interiorul bazinului mediteraneean.

1.5

CESE apreciază sprijinul politic semnificativ de care beneficiază strategia EUSAIR și consideră că el reprezintă un element fundamental pentru susţinerea unei integrări eficiente a Strategiei Europa 2020 cu politica europeană de extindere și cu strategiile de dezvoltare regională.

1.6

CESE subliniază că procesul de participare inițiat în timpul etapei de programare și pregătire a strategiei EUSAIR nu s-a dezvoltat în mod omogen în toate teritoriile implicate. Se pot evidenția unele aspecte negative în țările balcanice, mai ales în ceea ce privește participarea și implicarea IMM-urilor, a sindicatelor și a asociațiilor care reprezintă diverse interese sociale.

1.7

CESE consideră că, în cadrul diferitelor etape de punere în aplicare a strategiei EUSAIR, ar fi necesar ca entităților economice publice și private, actorilor sociali și diverselor componente ale societății civile organizate să li se asigure o asistență adecvată, prin intermediul unor programe de formare ad-hoc și de sprijin organizațional și tehnic.

1.8

CESE apreciază pozitiv faptul că strategia EUSAIR este complementară strategiei maritime pentru Marea Adriatică și Marea Ionică. Aceste strategii au fost integrate eficient în prioritățile și oportunitățile de dezvoltare vizând regiunile interioare. Ulterior aceste integrări ar trebui menținute, întrucât reprezintă o valoare adăugată pentru susținerea competitivităţii IMM-urilor, pentru protecția mediului și bunăstarea cetățenilor.

1.9

CESE observă că participarea societăţii civile la strategia EUSAIR are nevoie de o atenție mai mare, în special în ce privește activităţile de guvernanță și de consolidare a capacităților (capacity building).Este esențială îmbunătăţirea coordonării dintre mecanismele de cooperare și finanțare existente.

1.10

CESE recunoaşte utilitatea activității desfășurate de Comisia Europeană în timpul etapei de pregătire și prezentare a strategiei EUSAIR și consideră că implicarea sa este necesară inclusiv pentru sprijinirea etapei de punere în aplicare a strategiei, cu respectarea deplină a funcțiilor instituționale atribuite statelor participante.

1.11

Deși CESE consideră structura și obiectivele EUSAIR ca fiind adecvate pentru a-i ajuta pe partenerii din regiune să facă față dificultăților care nu pot fi abordate în mod eficient cu mijloace obișnuite, este de părere că este necesară formularea mai precisă și mai strictă a acestor obiective.

1.12

Este esențial să fie susținute mai ferm acțiunile în sprijinul IMM-urilor, în special în ceea ce privește accesul la credite, să se dezvolte o metodologie care să asigure caracterul complementar și sinergiile dintre diferitele programe de finanțare și să se definească elementul comun transversal al celor patru piloni, care să promoveze lansarea unor acțiuni care să vizeze condițiile de muncă, chestiunile legate de gen, persoanele cu handicap și imigranții.

1.13

În contextul creșterii albastre, trebuie promovate acțiuni specifice mai bine orientate către generarea de noi oportunități economice și a creării de noi locuri de muncă.

1.14

În legătură cu pilonul denumit „Conectarea regiunii”, este necesar să fie sprijinite mai mult chestiunile legate de siguranța traficului maritim, de conexiunea dintre regiunile maritime și costiere și zonele interne, de consolidarea și interconectarea rețelelor energetice.

1.15

În ceea ce privește calitatea mediului, acțiunile ar trebui să prevadă mai multe conexiuni între „medii” (cel marin și cel terestru) și între „obiectivele urmărite” (protecția faunei, sănătatea și siguranța persoanelor).

1.16

Cu privire la turismul sustenabil, este esențial să fie susținute intervenții care să valorifice dimensiunea turistică a „capitalurilor teritoriale” existente în regiune (patrimoniul natural, cultural și artistic).

1.17

CESE observă că, în cadrul strategiei EUSAIR, oportunitățile pentru IMM-uri generate de activitățile de cercetare și inovare nu sunt suficiente pentru a garanta relansarea competitivității și a creării de locuri de muncă în regiune. Pentru această regiune este necesar să se intervină cu acțiuni menite să faciliteze accesul IMM-urilor la credite, atragerea de investiții private, participarea la programe comunitare de finanţare, precum și colaborarea cu universități și centre de cercetare.

1.17.1

CESE consideră că, pentru valorificarea oportunităților oferite de activitățile de cercetare și inovare, este necesară promovarea următoarelor priorități:

1.18

CESE critică faptul că strategia EUSAIR nu prevede acțiuni specifice pentru valorificarea „dimensiunii sociale” în regiune. Este de dorit integrarea priorităţilor și acțiunilor menite să susțină includerea persoanelor cu handicap, preîntâmpinarea discriminării bazate pe origine etnică sau rasă, vârstă, orientare sexuală și gen, și, de asemenea, a acțiunilor destinate abordării problemelor sociale generate de fluxurile de migrație neregulate, care privesc mai ales partea sudică a regiunii.

1.18.1

CESE consideră că integrarea și consolidarea dimensiunii sociale a EUSAIR trebuie să se realizeze – în conformitate cu cele propuse de Comisie – prin promovarea investițiilor sociale și prin modernizarea bine-venită a sistemelor de protecție socială astfel încât:

1.19

CESE consideră că este oportun să se stabilească indicatori ad-hoc care să permită monitorizarea, implementarea și evaluarea programelor și acțiunilor din cadrul strategiei EUSAIR.

2.1

Obiectivul prezentului aviz este evaluarea, din punctul de vedere a societății civile organizate, a Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR) și a planului de acțiune aferent. Avizul are ca punct de plecare concluziile audierii care a avut loc la 27 mai 2014 la Palermo (2) și alte avize adoptate de CESE (3), dezvoltând aceste surse.

2.2

Punerea în aplicare a strategiei EUSAIR are loc într-o etapă istorică care se distinge prin efectele crizei financiare asupra economiei reale și prin schimbări structurale la nivel economic, social și de mediu, cu privire la care este necesar să se intervină pentru a se contribui la dezvoltarea economică și bunăstarea cetățenilor.

2.3

EUSAIR se caracterizează printr-o concentrare marcată asupra zonei balcanice și dunărene. În pofida includerii unor regiuni care au ieșire fie la Marea Tireniană, fie la Marea Egee, totuși din strategie lipsește integrarea cu politicile de dezvoltare și de coeziune ale altor regiuni ale Mării Mediterane. Faptul că nu există o corelare efectivă cu politicile de dezvoltare din întreaga regiune mediteraneeană duce la riscul unei marginalizări progresive a regiunii adriatico-ionice.

2.4

Strategia EUSAIR nu trebuie percepută numai ca un instrument de sprijinire a procesului de integrare în UE a țărilor balcanice, având în vedere că valoarea ei strategică are de-a face cu posibilitatea identificării unei mai bune coerențe între politica macroeconomică europeană, politica de extindere și strategia de dezvoltare regională.

2.5

Nu toți actorii publici, economici și sociali au avut posibilitatea să participe în mod corespunzător la procesul de programare a strategiei EUSAIR, printre absenți numărându-se, de exemplu, IMM-uri, sindicate și asociaţii care reprezintă interesele sociale ale extremității balcanice.

2.6

În înfruntarea dificultăților care vor apărea în anii viitori, regiunea adriatică și cea ionică vor avea nevoie – pe lângă un sprijin politic puternic – și de o mai mare participare a societății civile în procesul de guvernanță și punere în aplicare a EUSAIR, precum și de un sistem antreprenorial consolidat prin acțiuni menite să sprijine competitivitatea IMM-urilor.

2.6.1

Iar în acest context este de dorit ca operatorilor economici publici și privați, actorilor sociali și diverselor componente ale societății civile organizate să li se garanteze o asistență corespunzătoare de sprijin în diversele etape de punere în aplicare a strategiei, prin intermediul unor programe de formare ad-hoc, de sprijin organizatoric și de asistență tehnică.

3.1

EUSAIR adoptă o schemă similară strategiilor privind Marea Baltică (4) și Dunărea (5). Ea se desfășoară în mod coerent cu strategia maritimă pentru Marea Adriatică și Marea Ionică (6), adăugând la cooperarea maritimă cooperarea terestră și creând astfel noi oportunități de dezvoltare în sprijinul „competitivității și coeziunii din regiune”.

3.2

Problemele identificate în strategia EUSAIR se referă la inegalitățile socioeconomice care caracterizează regiunea, la carențele în ce privește infrastructura de transport, aglomerarea traficului naval, interconexiunile inadecvate ale rețelelor electrice, absența rețelelor de tipul research-to-business în sprijinul IMM-urilor, pescuit în exces, amenințarea mediului de către poluare, necesitatea de a proteja un mediu marin extrem de diversificat, efectele adverse ale schimbărilor climatice și la capacitatea instituțională și administrativă insuficientă.

3.3

Regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice este caracterizată de însemnate oportunități de dezvoltare, de care trebuie să se profite pentru a sprijini competitivitatea și coeziunea: economia „albastră”, în special producția și consumul sustenabil de produse de pescuit, turismul maritim și de coastă, tehnologia „albastră”, energiile din surse regenerabile, conectivitatea mare-uscat, transportul intermodal, patrimoniul natural, istoric și cultural.

3.4

După ce a analizat obiectivele celor patru piloni prioritari și ale celor doi piloni transversali, CESE consideră că este nevoie ca strategia EUSAIR să beneficieze de forme specifice de integrare, care s-o transforme într-un factor de succes în sprijinul competitivității și coeziunii întregii regiuni.

3.4.1

Pentru a transforma potențialul de care dispune economia „albastră” în oportunități de dezvoltare efective, este necesar să fie sprijinite acele acțiuni care pot face mai accesibile pentru IMM-uri creditele și finanțările din fonduri publice, să se promoveze mobilitatea și formarea forței de muncă și să fie susținute activitățile care au legătură cu practicile sustenabile și responsabile din domeniul pescuitului.

3.4.2

Pentru circulația persoanelor și a mărfurilor, este importantă consolidarea infrastructurilor de transport și a conexiunilor dintre regiunea maritimă și cea de coastă și regiunile din interior.

3.4.3

Este esențial să se sprijine mai viguros acțiunile care vizează protecţia comună a mediului marin și a regiunilor din hinterland, deoarece protecția ecosistemului marin poate fi compromisă prin activitățile neecologice desfășurate în hinterland.

3.4.3.1

Având în vedere structura geologică a spațiului marin avut în vedere de EUSAIR, efectuarea de noi acțiuni de prospectare și exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi trebuie să fie evaluată atent de toate statele interesate și să întrunească acordul acestora. Este necesară o evaluare strategică de mediu.

3.4.4

Este necesar să se îmbunătăţească integrarea turismului cu patrimoniul natural, cultural și artistic existent în regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice, pentru a contribui la valorificarea capitalului din regiune în materie de competitivitate și creare de locuri de muncă stabile.

3.4.5

Este necesar să se intervină pentru a depăși obstacolele care limitează posibilitatea IMM-urilor de a desfășura activități de cercetare și inovare, prin sprijinirea capacității de atragere de investiții private.

3.4.6

Trebuie acordată prioritate implicării reprezentanților societății civile, în plus față de administrația publică, în activitățile de consolidare a capacităților (capacity building). Aceste activităţi se pot realiza prin înființarea unui forum permanent cu reprezentanți ai partenerilor sociali și economici, în mod similar cu ceea ce s-a făcut deja pentru universități (7), camerele de comerț (8) și orașe (9).

3.4.7

Pentru a dota strategia EUSAIR cu capacitatea necesară de a fi la curent cu problematica, dificultățile și tendințele de dezvoltare actuale, este necesar ca procesul de consolidare a capacităților să fie însoțit de un sistem eficient de monitorizare, cu ajutorul căruia să se poată evalua progresele și nevoia de a adapta strategia pe baza unei analize calitative și cantitative a rezultatelor. Astfel devine esențială identificarea indicatorilor ad-hoc care să facă posibile monitorizarea, adaptarea și evaluarea programelor și intervențiilor din cadrul strategiei EUSAIR.

3.4.8

Făcând trimitere la comunicarea privind guvernanța strategiilor macroregionale (10), este necesar ca guvernanța pe mai multe niveluri a strategiei EUSAIR să dispună de o veritabilă dimensiune orizontală (participarea societăţii civile) care să integreze și să întărească dimensiunea verticală (participarea regiunilor și a autorităților locale), cu respectarea deplină a principiului subsidiarității și proporționalității (11).

3.4.9

Având în vedere experiența dobândită cu ocazia strategiei pentru Marea Baltică și a celei pentru Dunăre, este esențial ca activitățile de asistență tehnică ale Comisiei Europene să continue, pe lângă etapa de programare, și în faza de punere în aplicare.

3.4.10

Este fundamental ca strategia EUSAIR să dispună de resursele financiare necesare pentru atingerea acestor obiective. În afara fondurilor structurale și de investiții europene (SIE) (12) și a instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) 2014-2020 (13), sunt importante următoarele fonduri și programe UE:

3.4.11

Sunt disponibile și alte surse de finanțare, în special Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (WBIF) (19), Banca Europeană pentru Investiții (BEI) (20) și alte instituții financiare internaționale. Aceste finanțări și instrumente pot exercita un semnificativ efect de pârghie și pot atrage ulterior finanțări de la investitori privați.

3.4.12

De asemenea, este esențial ca administrațiile publice naționale, regionale și locale să urmeze activ politici care să asigure condiții optime pentru atragerea de fluxuri de investiții private, în special prin dezvoltarea unor politici adecvate de marketing teritorial, prin îmbunătățirea eficacității și eficienței procedurilor administrative, sprijinirea inițiativelor care urmăresc respectarea legii, lupta împotriva corupţiei, combaterea criminalităţii organizate și a muncii la negru.

3.5

CESE apreciază pozitiv planul de acțiune, însă consideră că, în cadrul celor patru piloni, unele dintre acțiunile prevăzute ar trebui susținute și dezvoltate într-o mai mare măsură.

3.5.1

Cu privire la creșterea albastră, pentru a ajuta crearea de noi oportunități economice și de noi locuri de muncă, CESE consideră că este necesar:

3.5.2

În ceea ce privește pilonul denumit „Conectarea regiunii”, pentru a permite dezvoltarea, competitivitatea și siguranța traficului maritim, pentru a îmbunătăți conexiunile intermodale dinspre zonele costiere către hinterland și pentru a dezvolta o piață energetică macroregională interconectată, CESE consideră că este necesar:

3.5.3

În ceea ce privește calitatea mediului, pentru susținerea acțiunilor care vizează reducerea presiunilor asupra ecosistemelor marine și costiere, precum și limitarea riscurilor pentru sănătate și siguranța persoanelor, CESE consideră că este necesar:

3.5.4

În ceea ce privește turismul sustenabil, pentru valorificarea prin turism a patrimoniului natural, cultural și artistic al regiunii, CESE consideră că este necesar:

3.5.5

Este necesar să se definească un cadru general de referință, care să cuprindă transversal toți cei patru piloni prin planificarea de intervenții cu privire la condițiile de muncă, chestiunile legate de gen, persoanele cu handicap și imigranți. Prin urmare, ar trebui să se adopte măsuri pentru:

4.1

Deși CESE consideră că strategia EUSAIR este un instrument util pentru a face față problemelor care caracterizează palierul regional și care, prin complexitatea lor, nu pot fi rezolvate în mod satisfăcător doar de statele membre sau de regiuni prin mijloacele lor obișnuite, în strategie există unele aspecte de criticat referitoare la cercetare, dezvoltare și inovare în cadrul IMM-urilor și la dimensiunea socială a strategiei.

4.2

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea în cadrul IMM-urilor – În ciuda eforturilor susținute pentru realizarea programării 2007-2013 și a programării 2014-2020, accesul IMM-urilor la oportunitățile de creștere generate de inovare este relevant doar în mică măsură pentru competitivitate și crearea de locuri de muncă.

4.2.1

Sistemul de sprijin pentru cercetare și inovare în zona Mării Adriatice și a Mării Ionice este încă prea complex, ceea ce descurajează în special microîntreprinderile și întreprinderile mici să participe la proiectele UE. Pe lângă faptul că cerințele administrative sunt complicate și necesită mult timp, procedurile diferă considerabil de la un program la altul la nivel regional, național și european.

4.2.2

Cauzele acestei situații sunt în principal accesul dificil la credite, slaba colaborare dintre IMM-uri și „furnizorii” de cercetare, dezvoltare și inovare și absența unor politici de dezvoltare care să atragă investiții private.

4.2.3

Accesul la finanțare, în special pentru micile întreprinderi inovatoare, este și mai greu din cauza lipsei fondurilor de capital de risc. În ciuda posibilităților însemnate oferite de „procedurile de achiziții publice pentru inovare”, se recurge prea rar la instrumente cum ar fi procedurile de achiziții precomerciale, astfel încât efectele palpabile în favoarea IMM-urilor sunt limitate.

4.2.4

Pentru a transforma oportunitățile oferite de cercetare și inovare în factori de competitivitate și dezvoltare economică este necesar să se susțină o cultură antreprenorială modernă și dezvoltarea IMM-urilor în conformitate cu principiile definite în Small Business Act  (22) și în planul de acțiune Antreprenoriat 2020 (23).

4.2.5

Cu privire la domeniul la care se referă strategia EUSAIR, se pot evidenția posibilități de dezvoltare privind:

4.2.6

Este fundamental să se intensifice colaborarea dintre IMM-uri și instituțiile din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, să se sprijine inițiativele întreprinderilor recent înființate bazate pe transferul de cunoștințe din cercetare și inovare, să se susțină activitățile de îndrumare și strângere de fonduri. De asemenea, este important să se sprijine dobândirea anumitor competențe care să ajute la transferul de tehnologii către IMM-uri și la exploatarea rezultatelor cercetării și inovării.

4.2.7

În ceea ce privește elementele de slăbiciune și problemele care limitează accesul IMM-urilor la oportunitățile oferite de inovare, se identifică drept prioritare următoarele acțiuni:

4.3

Dimensiunea socială – Criza economică, pe lângă faptul că a avut efecte negative asupra economiei reale și asupra condițiilor de viață a milioane de persoane, a evidențiat cu claritate nevoia de intervenții publice menite să stăvilească factorii care cauzează regresul dezvoltării economice și să protejeze condițiile de viață și bunăstarea cetățenilor prin intensificarea acțiunilor în domeniul social și a politicilor de protecție socială.

4.3.1

CESE consideră că dimensiunea socială a strategiei EUSAIR trebuie să fie susținută într-o mai mare măsură, pentru a se garanta dezvoltarea unui model de creștere capabil să asigure competitivitatea și, în același timp, incluziunea socială și protecția socială a persoanelor, în special a celor care sunt mai vulnerabile și defavorizate.

4.3.2

Integrarea și consolidarea dimensiunii sociale în cadrul strategiei EUSAIR trebuie să se realizeze având în vedere comunicarea Comisiei Europene privind investițiile sociale îndreptate către creștere și coeziune socială (24), în care statele membre sunt îndemnate să pună în fruntea priorităților investițiile sociale și să-și modernizeze propriile sisteme de protecție socială prin dezvoltarea unor politici orientate către următoarele linii de acțiune:

4.3.3

Este esențial să se sprijine acțiunile întreprinse în favoarea incluziunii persoanelor cu handicap, precum și pentru prevenirea discriminărilor bazate pe origine rasială sau etnică, vârstă, orientare sexuală și gen. Accesibilitatea infrastructurilor, a tehnologiilor și serviciilor pentru persoanele cu handicap trebuie susținută în mod clar, întrucât reprezintă o cerință de bază pentru sprijinirea creșterii incluzive.

4.3.4

În plus, în strategia EUSAIR trebuie definite acțiuni menite să facă față problematicii sociale generate de fluxurile de migrație neregulamentară care privesc mai ales partea de sud a regiunii.