19.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 181/67

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2012 referitoare la consolidarea cooperării în domeniul asigurării respectării legii în UE: modelul european de schimb de informații (EIXM) (COM(2012)0735),

—

având în vedere raportul Comisiei din 7 decembrie 2012 referitor la punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere („Decizia Prüm”) (COM(2012)0732),

—

având în vedere Programul de la Stockholm, Strategia de securitate internă și Strategia de gestionare a informațiilor pentru strategia internă a UE,

—

având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2012 referitoare la Strategia de securitate internă a Uniunii Europene (1),

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 87,

—

având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la consolidarea cooperării transfrontaliere în domeniul asigurării respectării legii în UE: punerea în aplicare a „Deciziei Prüm” și modelul european de schimb de informații (EIXM) (O-000067/2013 – B7-0501/2013),

—

având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.

întrucât Programul de la Stockholm a confirmat necesitatea unei mai mari coerențe și consolidări în vastul instrumentar disponibil pentru colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor între autoritățile responsabile cu punerea în executare a legii în UE în scopul întăririi securității cetățenilor UE;

B.

întrucât în Strategia de securitate internă se solicită elaborarea unui model cuprinzător pentru schimbul de informații;

C.

întrucât schimbul de informații cu privire la activitățile criminale transfrontaliere stă la baza cooperării din domeniul punerii în executare a legii în UE și este, în special, relevant într-un spațiu fără controale la frontierele interne; întrucât, în UE, criminalitatea transfrontalieră este în creștere, evidențiind, prin urmare, din ce în ce mai mult, necesitatea unui schimb de informații eficient și sigur privind aplicarea legii, cu respectarea protecției datelor și a drepturilor fundamentale;

1.

ia act de faptul că comunicările trec în revistă diferitele mijloace, canale și instrumente transfrontaliere de schimburi de informații referitoare la punerea în executare a legii de care dispune UE; consideră că actualul „peisaj” al diferitelor mijloace, canale și instrumente este complicat și dispersat, ceea ce duce la o utilizare ineficientă a instrumentelor și la un control democratic inadecvat la nivelul UE, precum și, în unele cazuri, la „denaturarea funcției și a accesului”;

2.

invită Comisia să efectueze un exercițiu de cartografiere a legislației UE și naționale, inclusiv a acordurilor internaționale (bilaterale), care reglementează schimburile transfrontaliere de informații privind punerea în executare a legii; este de acord cu Comisia cu privire la faptul că sunt necesare statistici care să indice mai exact valoarea reală a instrumentelor și solicită o evaluare independentă, externă a instrumentelor existente pentru schimburile de informații privind punerea în executare a legislației UE, în scopul evaluării impactului cuantificabil al acestora;

3.

sprijină recomandările Comisiei referitoare la simplificarea utilizării instrumentelor și a canalelor existente (cum ar fi utilizarea din oficiu a canalului Europol și crearea unor puncte naționale integrate de contact unice) și la îmbunătățirea formării și sensibilizării cu privire la schimbul transfrontalier de informații; cu toate acestea, este dezamăgit de faptul că Comisia nu a prezentat o viziune mai ambițioasă și orientată în mai mare măsură spre viitor, așa cum se solicita în Programul de la Stockholm și în Strategia de securitate internă, care să poată constitui un punct de plecare pentru o dezbatere politică cu privire la modul de a edifica și de a optimiza schimbul de date referitoare la punerea în executare a legii din UE, garantând, în același timp, un nivel solid de protecție a datelor și a vieții private; încurajează Comisia să prezinte o astfel de viziune, care să creeze un cadru bine adaptat pentru schimbul de informații referitoare la punerea în executare a legislației UE, întemeiat pe principii cum ar fi necesitatea, calitatea, proporționalitatea, eficiența și responsabilitatea, incluzând o evaluare corespunzătoare a principiului disponibilității și a conceptului de verificare încrucișată;

4.

invită Comisia Europeană să studieze posibilitatea de a automatiza procesele manuale de aplicare a instrumentelor actuale pentru a câștiga în eficacitate, așa cum sugerează și studiul desfășurat de câteva state membre în cadrul DAPIX, precum și să aibă în vedere crearea unui format universal pentru schimbul de informații în vederea accelerării prelucrării cererilor aprobate;

5.

subliniază faptul că diferitele instrumente transfrontaliere de schimb de informații referitoare la punerea în aplicare a legii, inclusiv oferirea accesului transfrontalier la bazele de date naționale, duc la un regim incoerent și neclar de protecție a datelor, bazat, deseori, pe cel mai mic numitor comun ca urmare a unei abordări fragmentate; în acest sens, reiterează poziția sa potrivit căreia propunerea de directivă privind protecția datelor ar trebui adoptată cât mai curând posibil;

6.

solicită Comisiei ca, pentru a consolida și îmbunătăți sistemul de schimb de informații, să încurajeze măsurile menite să asigure un sistem eficient, care să garanteze protecția datelor, astfel cum se specifică în avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD), utilizând drept cadru de referință propunerea de regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind Europol și de abrogare a Deciziei 2009/371/JAI;

7.

ia act de faptul că, pentru un grup din ce în ce mai mare de state membre, Prüm a devenit un instrument utilizat în mod curent în cooperarea polițienească transfrontalieră și în anchetarea infracțiunilor; regretă că, în mai multe state membre, implementarea Deciziei Prüm este mult întârziată; este de acord cu Comisia cu privire la faptul că dezvoltarea în continuare a instrumentului nu ar trebui luată în considerare înainte de realizarea deplinei implementări; invită statele membre în cauză să implementeze pe deplin și în mod corespunzător Decizia Prüm, astfel încât să poată fi utilizată în cea mai mare măsură posibilă;

8.

subliniază faptul că Decizia Prüm a fost adoptată în cadrul fostului pilon III și că nu există o supraveghere și un control democratic adecvat al implementării acesteia de către Parlamentul European; invită Comisia să prezinte rapid propuneri vizând includerea actualelor instrumente de cooperare polițienească transfrontalieră adoptate în cadrul celui de-al treilea fost pilon, precum Decizia Prüm și Inițiativa suedeză, în cadrul juridic al Tratatului de la Lisabona;

9.

reamintește că formarea polițienească la nivel european contribuie la consolidarea încrederii reciproce între forțele de poliție și, prin aceasta, consolidează schimbul de informații și de cooperare transfrontalieră și, în acest sens, trebuie păstrată și consolidată;

10.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.