19.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 181/61

—

având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 13 decembrie 2012 prin care se condamnă fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (FYROM) pentru încălcările „extrem de grave” ale Convenției europene a drepturilor omului (articolele 3, 5, 8 și 13) pe durata acțiunii transfer cu caracter extraordinar al lui Khaled El-Masri,

—

având în vedere următoarele cauze aflate pe rolul CEDO: Al-Nashiri/Polonia, Abu Zubaydah/Lituania, Abu Zubaydah/Polonia și Nasr și Ghali/Italia; având în vedere plângerea depusă de dl Al Nashiri împotriva României în august 2012 și plângerea depusă de Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului (Human Rights Monitoring Institute – HRMI) și de Open Society Justice Initiative împotriva Lituaniei în decembrie 2012 pentru încălcarea dreptului la informare și a dreptului la exercitarea unor căi de atac eficiente,

—

având în vedere hotărârea Curții Supreme a Italiei din septembrie 2012 prin care se confirmă condamnarea a 23 de cetățeni ai SUA pentru răpirea, în 2003, a lui Abu Omar, inclusiv a lui Robert Seldon Lady, fost șef al secției CIA din Milano, care a fost condamnat la nouă ani de închisoare,

—

având în vedere hotărârea Curții de Apel din Milano din februarie 2013 prin care au fost condamnați de la șase la șapte ani de închisoare alți trei agenți ai CIA (1) care fuseseră anterior considerați ca beneficiind de imunitate diplomatică; având în vedere hotărârea aceleiași instanțe prin care au fost condamnați Nicolò Pollari, fostul șef al Serviciului italian de informații și securitate militară (SISMI), la zece ani de închisoare, fostul șef adjunct al SISMI, Marco Mancini, la nouă ani de închisoare, și trei agenți ai SISMI la câte șase ani fiecare,

—

având în vedere decizia din 5 aprilie 2013 a Președintelui Italiei de a-l grația pe colonelul american Joseph Romano, care a fusese condamnat în Italia pentru implicarea sa în răpirea lui Abu Omar în această țară,

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri: monitorizarea raportului Comisiei TDIP a Parlamentului European (2),

—

având în vedere documentele trimise de Comisie raportorului, printre care scrisorile fără caracter specific unei anumite țări trimise în martie 2013 tuturor statelor membre, la care au răspuns numai câteva state membre (Finlanda, Ungaria, Spania și Lituania),

—

având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Guantánamo, cea mai recentă fiind cea din 23 mai 2013 referitoare la „Guantánamo: deținuții aflați în greva foamei” (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2012 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2010-2011) (4),

—

având în vedere datele privind zborurile, primite de la Eurocontrol până în septembrie 2012,

—

având în vedere cererea de cooperare pentru dezvăluirea datelor legate de zboruri trimisă de raportor în aprilie 2013 Agenției pentru Siguranța Navigației Aeriene din Africa și Madagascar (ASECNA) și răspunsul pozitiv primit în iunie 2013,

—

având în vedere Concluziile Consiliului privind drepturile fundamentale și statul de drept și privind raportul pe 2012 al Comisiei referitor la aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Luxemburg, 6–7 iunie 2013),

—

având în vedere „Programul de la Stockholm – o Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora (2010-2014)”,

—

având în vedere numeroasele rapoarte din mass-media și numeroasele acte de investigație jurnalistică, în special, dar fără a se limita la acestea, acțiunile de investigație difuzate pe canalul de televiziune Antena 1 din România în aprilie 2013,

—

având în vedere cercetările și investigațiile realizate în special de Interights, Redress and Reprieve, dar și rapoartele realizate de la adoptarea rezoluției Parlamentului din 11 septembrie 2012 de către anchetatori independenți, organizații ale societății civile și organizații naționale și internaționale neguvernamentale, în special raportul Open Society Justice Initiative intitulat „Globalizarea torturii: Deținerea secretă de prizonieri și transferurile cu caracter extraordinar efectuate de CIA” (Globalising Torture: CIA Secret Detention and Extraordinary Rendition) (februarie 2013), studiul independent bipartit realizat în SUA de grupul operativ pentru tratamentul deținuților al Constitution Project (aprilie 2013), Baza de date cu zborurile efectuate în scop de transfer al prizonierilor (Rendition Flights Database) publicată de site-ul academic britanic The Rendition Project (mai 2013), raportul Amnesty International intitulat „Dezvăluirea adevărului: Implicarea Poloniei în operațiunile de detenție secretă ale CIA” (Unlock the truth: Poland’s involvement in CIA secret detention) (iunie 2013), precum și scrisoarea trimisă de organizația Human Rights Watch autorităților lituaniene în iunie 2013,

—

având în vedere întrebările prezentate de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru afaceri externe (O-000079/2013 – B7-0215/2013 şi O-000080/2013 – B7-0216/2013),

—

având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât respectarea drepturilor fundamentale este un element fundamental al politicilor eficiente de combatere a terorismului,

B.

întrucât Parlamentul a condamnat programele de transfer și de detenție secretă conduse de SUA prin intermediul CIA, care au implicat multiple încălcări ale drepturilor omului, inclusiv detenția ilegală și arbitrară, tortura și alte rele tratamente, încălcarea principiului nereturnării, precum și dispariția forțată prin utilizarea de către CIA a spațiului aerian și a teritoriului european; întrucât Parlamentul a cerut în mod repetat să se realizeze investigații complete privind colaborarea unor guverne și agenții naționale la programele CIA;

C.

întrucât Parlamentul s-a angajat să continue mandatul care i-a fost acordat de Comisia temporară, în conformitate cu articolele 2, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și a încredințat comisiilor sale competente sarcina de a prezenta acest subiect Parlamentului în ședință plenară la un an de la adoptarea rezoluției din 11 septembrie 2012 menționate mai sus, deoarece a considerat că este esențial să se evalueze în ce măsură recomandările adoptate de Parlament au fost puse în aplicare;

D.

întrucât stabilirea răspunderii în cazul predărilor este esențială pentru a promova și a apăra în mod eficace drepturile omului în cadrul politicii interne și externe a UE și pentru a garanta existența unor politici de securitate eficiente și legitime, care să respecte statul de drept; întrucât instituțiile UE s-au angajat recent într-o dezbatere cu privire la modul în care UE poate apăra și promova mai bine drepturile fundamentale și statul de drept;

E.

întrucât nu au existat răspunsuri substanțiale la recomandările Parlamentului din partea Consiliului sau a Comisiei;

F.

întrucât autoritățile lituaniene și-au reafirmat angajamentul de a redeschide ancheta penală referitoare la implicarea Lituaniei în programul CIA în cazul în care vor apărea elemente noi, însă până în prezent nu au efectuat niciun demers în acest sens; întrucât, în cadrul observațiilor transmise la CEDO în cauza Abu Zubaydah, autoritățile lituaniene au dat dovadă de carențe grave în investigațiile întreprinse și s-au arătat incapabile să înțeleagă sensul noilor informații; întrucât Lituania deține președinția Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2013; întrucât, la 13 septembrie 2013, Procurorul General lituanian a primit o plângere prin care se solicita deschiderea unei anchete pe baza suspiciunilor că Mustafa al-Hawsawi, care face actualmente obiectul unui proces în fața comisiei militare la Guantanamo Bay, ar fi fost transferat ilegal în Lituania, unde ar fi deținut în secret și torturat, ca parte a programului condus de CIA;

G.

întrucât acțiunile minuțioase de investigație difuzate pe canalul de televiziune românesc Antena 1 în aprilie 2013 au prezentat indicații suplimentare referitoare la rolul central al României în cadrul rețelei de închisori; întrucât fostul consilier pe probleme de siguranță națională, Ioan Talpeș, a afirmat că România a pus la dispoziția CIA sprijin logistic; întrucât un fost senator român a recunoscut caracterul limitat al anchetei parlamentare anterioare și a solicitat procurorilor să inițieze proceduri judiciare;

H.

întrucât la 11 iunie 2013 procuratura poloneză a fost sesizată cu o cerere privind recunoașterea oficială a unei a treia persoane, yemenitul Walid Mohammed Bin Attash, ca victimă, deoarece fusese arestat ilegal în Pakistan în 2003 și ținut într-o închisoare secretă în Polonia din iunie până în septembrie 2003, de unde a fost transportat la Guantánamo, unde se află și în prezent; întrucât procurorii polonezi au prelungit până în octombrie 2013 ancheta penală;

I.

întrucât autoritățile britanice pun piedici procedurale în calea acțiunii civile intentate de libianul Abdel Hakim Belhadj în Regatul Unit, care pretinde că fost trimis de CIA cu sprijin britanic în Libia spre a fi torturat, și și-au exprimat intenția de a audia acest caz cu ușile închise;

J.

întrucât, în decembrie 2012, Italia a emis un mandat internațional de arestare împotriva lui Robert Seldon Lady, care a fost arestat în Panama în iulie 2013; întrucât cererea de extrădare prezentată de Italia nu a fost acceptată de Panama și întrucât Robert Seldon Lady a fost returnat în SUA în iulie 2013; întrucât președintele Italiei a hotărât la 5 aprilie 2013 grațierea colonelului american Joseph Romano, care fusese condamnat de o instanță italiană pentru implicarea sa în răpirea lui Abu Omar în Italia;

K.

întrucât în noiembrie 2012, Avocatul Poporului din cadrul Parlamentului Finlandei a început o anchetă privind utilizarea teritoriului și a spațiului aerian finlandez, dar și a sistemelor de înregistrare a zborurilor din această țară pentru programul CIA de transfer al deținuților, a trimis cereri scrise detaliate de informare către 15 agenții guvernamentale și a cerut, de asemenea, autorităților lituaniene să ofere informații specifice cu privire la zborurile legate de aceste operațiuni;

L.

întrucât ancheta desfășurată de Danemarca până în mai 2012 nu constituie o investigație independentă, imparțială, detaliată și eficientă, conform cerințelor din legislația și standardele internaționale în materie de drepturile omului, date fiind lipsa de competențe suficiente și domeniul său limitat de analiză;

M.

întrucât numai două state membre (Germania și Regatul Unit) au răspuns la scrisorile de monitorizare trimise către opt state membre (Franța, Germania, Italia, Lituania, Polonia, România, Suedia și Regatul Unit) de către departamentul de Proceduri speciale a ONU, prin care se cereau informații suplimentare în urma studiului comun al ONU privind practicile globale legate de detenția secretă în contextul luptei împotriva terorismului (5);

N.

întrucât Președintele SUA, Barack Obama, și-a reafirmat angajamentul de a închide închisoarea de la Guantánamo, anunțând la 23 mai 2013 că va reîncepe eliberarea deținuților și va ridica moratoriul privind eliberarea prizonierilor yemeniți care au fost deja considerați că pot fi transferați în siguranță în Yemen, în ciuda rezistenței întâmpinate din partea Congresului SUA; întrucât autoritățile SUA trebuie să își onoreze obligațiile internaționale și să îl condamne pe Robert Seldon Lady;

O.

întrucât, în declarația de deschidere prezentată la cea de-a 23-a sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului (Geneva, mai 2013), Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, a citat rezoluția susmenționată a Parlamentului din 11 septembrie 2012 prin care se solicită „investigații credibile și independente” care să reprezinte „un prim pas vital spre stabilirea responsabilității”, statele fiind îndemnate să „acționeze cu prioritate în acest scop”;

P.

întrucât, în Raportul său anual pe 2013 (6), Raportorul special al ONU pentru promovarea și apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cursul acțiunilor de combatere a terorismului, Ben Emmerson, a citat activitatea Parlamentului și a aprobat unele dintre recomandările făcute în rezoluția Parlamentului din 11 septembrie 2012, menționată anterior,

1.

regretă profund faptul că nu s-au pus în aplicare recomandările cuprinse în rezoluția susmenționată a Parlamentului din 11 septembrie 2012, în special de către Consiliu, Comisie, guvernele statelor membre, ale țărilor candidate și ale țărilor asociate, de către NATO și autoritățile Statelor Unite, în special având în vedere încălcările grave ale drepturilor fundamentale suferite de victimele programelor CIA;

2.

consideră că climatul de impunitate de care beneficiază programele CIA a permis continuarea încălcărilor drepturilor fundamentale în cadrul politicilor de combatere a terorismului ale UE și ale SUA, după cum a fost dovedit de activitățile de spionaj în masă întreprinse în cadrul Agenției Naționale de Securitate a SUA și de activitățile diferitelor organe de supraveghere din diverse state membre, care sunt actualmente analizate de Parlament;

3.

reiterează apelul adresat statelor membre care nu și-au îndeplinit încă obligația de a desfășura anchete independente și eficiente să investigheze încălcările drepturilor omului, ținând seama de toate dovezile noi care au ieșit la lumină, și să dezvăluie toate informațiile necesare privind toate zborurile suspecte asociate cu CIA și teritoriul acestora; solicită, în special, statelor membre să investigheze dacă au avut loc operațiuni din cadrul programului CIA în decursul cărora au fost ținute persoane în centre secrete de pe teritoriul lor; solicită statelor membre în cauză (Franța, Italia, Lituania, Polonia, România și Suedia) să răspundă la scrisorile trimise de departamentul de Proceduri speciale al ONU;

4.

îndeamnă Lituania să redeschisă anchetele penale referitoare la centrele de detenție secrete ale CIA și să desfășoare o investigația riguroasă ținând seama de toate dovezile faptice care au fost dezvăluite, în special în ceea ce privește cazul de la CEDO Abu Zubaydah/Lituania; solicită Lituaniei să permită anchetatorilor să desfășoare o examinare atentă a rețelei de zboruri efectuate în scopuri de transfer al deținuților și să contacteze persoane cunoscute în mod public ca aflându-se printre organizatorii sau participanții la respectivele zboruri; solicită autorităților lituaniene să realizeze examene medico-legale ale locurilor de detenție, precum și analiza convorbirilor telefonice; îndeamnă autoritățile lituaniene să coopereze cu CEDO în cazurile Abu Zubaydah/Lituania și HRMI/Lituania; solicită Lituaniei ca, în contextul redeschiderii anchetelor penale, să aibă în vedere cererile de consultare sau de participare la anchete din partea altor posibile victime; îndeamnă Lituania să răspundă integral la cererile de informații venite din partea altor state membre ale UE, în special la cererea de informații primită din partea Avocatului Poporului din Finlanda cu privire la un zbor sau la mai multe zboruri care ar putea lega Finlanda și Lituania de o posibilă rută folosită pentru transferul prizonierilor CIA; îndeamnă Procurorul General lituanian să desfășoare o anchetă referitoare la plângerea lui Mustafa al-Hawsawi;

5.

îndeamnă autoritățile române să deschidă rapid o anchetă independentă, imparțială, cuprinzătoare și eficientă, să găsească toate documentele lipsă din anchetele parlamentare și să coopereze pe deplin cu CEDO în cazul Al Nashiri/România; cere României să își respecte pe deplin obligațiile privind drepturile fundamentale;

6.

solicită Poloniei să își continue ancheta într-un mod mai transparent, în special prezentând dovezi ale acțiunilor concrete întreprinse, permițând reprezentanților victimelor să își reprezinte cu adevărat clienții și dându-le dreptul de a avea acces la toate materialele secrete relevante și de a acționa pe baza materialelor colectate; solicită autorităților poloneze să înceapă urmărirea penală împotriva oricărui actor reprezentând statul implicat; îndeamnă Procurorul General al Poloniei ca, în mod urgent, să analizeze cererea lui Walid Bin Attash și să ajungă la o decizie; solicită Poloniei să coopereze strâns cu CEDO în cazurile Al-Nashiri/Polonia și Abu Zubaydah/Polonia;

7.

solicită autorităților britanice să coopereze întru totul cu anchetele penale în curs și să permită desfășurarea acțiunilor civile în deplină transparență pentru a încheia investigațiile legate de transferul de cetățeni străini în teritorii de peste mări; solicită autorităților britanice să desfășoare o anchetă care să respecte drepturile omului referitoare la transferul, torturarea și maltratarea deținuților în străinătate;

8.

încurajează autoritățile italiene să își continue eforturile de a face dreptate în cazurile de încălcare a drepturilor omului de către CIA pe teritoriul italian, insistând asupra extrădării lui Robert Seldon Lady și cerând extrădarea a altor 22 de cetățeni ai SUA condamnați în Italia;

9.

încurajează Avocatul Poporului din Finlanda să își finalizeze ancheta în mod transparent și responsabil și, în acest scop, îndeamnă toate autoritățile naționale să coopereze strâns; solicită autorităților finlandeze să urmărească orice piste care implică participarea unor reprezentanți ai statului finlandez în programul de transfer;

10.

este profund dezamăgit de refuzul Comisiei de a răspunde concret la recomandările Parlamentului și consideră că scrisorile trimise de Comisie statelor membre sunt insuficiente pentru stabilirea și asumarea răspunderii, din cauza caracterului lor generic;

11.

reiterează recomandările specifice adresate Comisiei:

12.

îndeamnă autoritățile lituaniene să profite de ocazia oferită de deținerea de către Lituania a președinției Consiliului UE pentru a garanta punerea în aplicare integrală a recomandărilor cuprinse în raportul Parlamentului și astfel să pună acest subiect pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) înainte de finalul Președinției lituaniene;

13.

reiterează recomandările specifice adresate Consiliului:

14.

solicită Consiliului și Comisiei să includă, în cadrul programelor lor multianuale respective care urmează Programului de la Stockholm, măsuri specifice pentru a garanta că statul de drept e respectat și că cei vinovați de încălcarea drepturilor fundamentale sunt trași la răspundere, în special în ceea ce privește serviciile de informații și autoritățile de aplicare a legii; solicită Comisiei să includă problema asumării răspunderii pe ordinea de zi pentru „Assises de la Justice”, care va avea loc în noiembrie 2013;

15.

reamintește că, pentru a garanta credibilitatea Parlamentului, este esențial ca acestei instituții să i se consolideze în mod substanțial drepturile de investigație în cazurile de încălcare a drepturilor fundamentale în UE, printre care ar trebui să se afle și dreptul deplin de a audia sub jurământ persoanele implicate, inclusiv ministere guvernamentale (7);

16.

solicită Eurocontrol să recunoască, la fel ca Autoritatea Federală Americană pentru Aviație, faptul că datele privind rutele de zbor nu ar trebui în niciun caz considerate confidențiale și să pună la dispoziție respectivele date, necesare pentru a realiza anchete eficiente;

17.

se așteaptă ca ancheta realizată de Parlament cu privire la programul de supraveghere al Agenției Naționale pentru Securitate a SUA și la activitățile diverselor organe de supraveghere din diverse state membre să propună măsuri pentru un control parlamentar democratic și eficient asupra serviciilor de informații ținând seama de faptul că controlul democratic al acestor organisme și al activităților acestora prin intermediul unei supravegheri parlamentare interne, executive, judiciare și independente adecvate este esențial;

18.

își exprimă regretul legat de lipsa de progrese în statele membre în direcția aderării la Convenția internațională pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, cu excepția ratificării sale de către Lituania în august 2013; solicită celor 21 de state membre care nu au ratificat încă această convenție să o ratifice urgent;

19.

solicită Belgiei, Finlandei, Greciei, Irlandei, Letoniei, Lituaniei și Slovaciei să facă o prioritate din ratificarea Protocolului opțional la Convenția ONU împotriva torturii (OPCAT); regretă acordarea unui sprijin foarte limitat Fondului special pentru OPCAT gestionat de ONU și solicită statelor membre și Comisiei să sprijine activitatea Fondului special prin contribuții voluntare substanțiale; îndeamnă Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia să își intensifice eforturile pentru a facilita crearea și funcționarea unor mecanisme naționale de prevenire în țările terțe, conform OPCAT;

20.

solicită UE ca, în contextul cererii de aderare a FYROM, să urmărească cu atenție progresele realizate de această țară în ceea ce privește punerea în aplicare a hotărârii CEDO în cauza El-Masri/fosta republică iugoslavă a Macedoniei, pe care Comitetul de Miniștri l-a supus unui proces optimizat; îndeamnă autoritățile FYROM să deschidă o anchetă penală cu privire la complicitatea unor actori reprezentați ai statului în cazul El-Masri și să îi tragă la răspundere pe cei vinovați;

21.

solicită guvernului SUA să coopereze cu privire la toate cererile de informații sau de extrădare venite din partea statelor membre ale UE în legătură cu programul CIA; îndeamnă guvernul SUA să înceteze folosirea de ordine draconice de conservare prin care avocații care îi reprezintă pe deținuții de la Guantánamo Bay sunt împiedicați să dezvăluie informații cu privire la orice detalii legate de detenția lor secretă în Europa; îl încurajează să își ducă la bun sfârșit planul de închidere imediată a închisorii de la Guantánamo Bay;

22.

îndeamnă statele membre ale UE să își intensifice eforturile pentru a reinstala deținuții non-europeni eliberați de la Guantánamo care nu pot fi repatriați în statele lor de origine, întrucât aceștia sunt în pericol de moarte, tortură sau tratamente crude și inumane (8); solicită UE să relanseze inițiativele comune din 2009 oferind un cadru pentru transferul deținuților de la Guantánamo în statele membre ale UE și să se angajeze într-un dialog privind planurile concrete de cooperare cu noul trimis special al SUA pe probleme legate de transferul deținuților care părăsesc Guantánamo, Clifford Sloan;

23.

solicită Agenției pentru siguranța navigației aeriene din Africa și Madagascar să își înceapă prompt cooperarea cu Parlamentul, furnizând datele solicitate referitoare la zboruri;

24.

invită membrii următoarei legislaturi a Parlamentului (2014-2019) să continue să realizeze și să pună în aplicare mandatul acordat de Comisia temporară și, prin urmare, să garanteze urmărirea recomandărilor, să analizeze noi elemente care pot apărea, precum și să facă uz la maximum și să își dezvolte drepturile de anchetă;

25.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.