This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0849
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL in accordance with Article 16 of Council Directive 2007/74/EC on the exemption from value added tax and excise duty of goods imported by persons travelling from third countries
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe
/* COM/2013/0849 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe /* COM/2013/0849 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN ȘI CONSILIU în conformitate cu
articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea
de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile
importate de către persoanele care călătoresc
din țări terțe CUPRINS RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN ȘI CONSILIU în conformitate cu articolul 16 din
Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare
adăugată și de accize pentru bunurile importate de către
persoanele care călătoresc din țări terțe.................................................... 2 1........... Sinteză.......................................................................................................................... 3 2........... Analiza rezultatelor
consultării..................................................................................... 4 2.1........ Introducere................................................................................................................... 4 2.1.1..... Temeiul juridic și principalele
elemente ale directivei................................................. 4 2.1.2..... Metodologie.................................................................................................................. 4 2.2........ Analiza observațiilor primite....................................................................................... 5 2.2.1..... Articolele 3, 7 și 13 -
Definiții................................................................................... 5 2.2.2..... Articolul 6 a — Interpretarea
„importurilor ocazionale”.............................................. 8 2.2.3..... Articolul 8 - statutul altor produse
din tutun (în acest caz: snus)............................... 11 2.2.4..... Articolul 8 alineatul (2) –
distincția între pasagerii care folosesc transportul aerian și alte
categorii de călători........................................................................................................................ 12 2.2.5..... Articolele 8, 9, 11 – Limite
cantitative....................................................................... 12 2.2.6..... Articolul 10 – Vârsta
călătorilor................................................................................. 13 2.2.7..... Articolul 11 – Carburantul dintr-un
recipient portabil................................................ 13 2.2.8..... Articolul 14 – Valoarea minimă a
taxei...................................................................... 14 2.2.9..... Relația dintre pragurile
financiare și limitele cantitative......................................... 14 2.2.10... Navigația interioară și
transportul de pasageri pe Dunăre....................................... 14 3........... Evaluare globală și
concluzie..................................................................................... 15 4........... Anexa.......................................................................................................................... 16 1. Sinteză Prezentul raport se bazează pe articolul 16
din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoarea
adăugată și de accize pentru bunurile importate de către
persoanele care călătoresc din țări terțe
(denumită în continuare „directiva”), conform căruia Comisia trebuie
să prezinte Consiliului un raport privind punerea în aplicare a
directivei, însoțit, după caz, de o propunere de modificare. Pentru pregătirea acestui raport, Comisia
a trimis statelor membre în iunie 2012 un chestionar, solicitându-le
să prezinte observații cu privire la orice parte a directivei (toate
considerentele și articolele) și formulând întrebări specifice
referitoare la utilizarea scutirilor prevăzute în directivă. Comisia
a primit răspunsuri din partea tuturor celor 27 de state membre[1]. 15 state membre au
considerat că nu este necesară modificarea normelor actuale, 5 state
membre au sugerat modificări de ordin redacțional, iar 7 state membre
au raportat probleme referitoare la aplicarea anumitor dispoziții. Deși a identificat anumite probleme în
domeniu, în special în ceea ce privește definiția și
interpretarea unor termeni tehnici, cum ar fi „importurile ocazionale”, Comisia
nu vede niciun argument convingător în favoarea unei acțiuni
legislative în această etapă și preferă să depună
eforturi pentru a aborda aceste aspecte în viitor, prin intermediul
procedurilor relevante ale comitetelor, prin schimbul de bune practici și
prin elaborarea de orientări și instrumente practice administrative. 2. Analiza
rezultatelor consultării 2.1. Introducere 2.1.1. Temeiul
juridic și principalele elemente ale directivei Temeiul juridic al acestui raport este articolul
16 din directivă: „Începând cu anul 2012, la fiecare patru ani, Comisia
transmite Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei
directive, însoțit, după caz, de o propunere de modificare a acesteia.” Directiva stabilește norme privind
scutirea de taxa pe valoarea adăugată (TVA) și de accize pentru
bunurile importate în bagajele personale ale persoanelor care
călătoresc dintr-o țară terță sau dintr-un
teritoriu în care nu se aplică dispozițiile comunitare privind TVA
sau accizele, ori ambele. Cu alte cuvinte, ea definește, în
esență, limitele cantitative sau valorice ale UE în ceea ce
privește bunurile scutite de taxe, în contextul călătoriilor
internaționale. În ceea ce privește taxele vamale, se aplică
articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009. Acesta nu este direct vizat
de prezentul raport, el fiind evocat doar pentru consecvența analizei sau
în încercarea de a analiza sinergiile (a se vedea mai jos). Scopul evaluării regulate, impuse prin
obligația de raportare, este de a verifica în ce măsură
definițiile, valorile prag, limitele cantitative și alte
dispoziții stipulate în directivă continuă să reflecte
realitățile economice și să își atingă scopul. 2.1.2. Metodologie Pentru elaborarea prezentului raport, Comisia
a efectuat o consultare a statelor membre pentru a obține feedback privind
punerea în aplicare, eficacitatea și utilitatea dispozițiilor
relevante. Mai exact, au fost adresate întrebări specifice privind
utilizarea scutirilor și a limitelor cantitative prevăzute în
directivă[2].
Datele colectate cu ajutorul chestionarului au furnizat principalele date
utilizate în elaborarea prezentului raport. Serviciile Comisiei au evaluat
și raportul înaintat Consiliului, intitulat „Raportul privind
dispozițiile referitoare la bagajele personale – raportarea cu privire la
aspecte legate de punerea în aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE)
nr. 1186/2009 al Consiliului, care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008
al Consiliului”, elaborat de Secretariatul General la
22 noiembrie 2011[3]. Deși Regulamentul
(CE) nr. 274/2008 abordează scutirile de taxe vamale, iar Directiva 2007/74/CE
a Consiliului abordează scutirile de la taxa pe valoarea
adăugată și accize, ambele seturi de norme tratează în
esență aceleași aspecte, și anume importurile de bunuri
provenind din țări terțe sau din teritorii în care nu se
aplică reglementările comunitare, transportate în bagajele personale
ale călătorilor. În plus, ambele seturi de norme sunt aplicate de
către aceleași autorități, cele vamale, cu ocazia
importului. Prin urmare, problemele identificate de către statele membre
vor fi sau identice, sau se vor suprapune, cel puțin parțial. Astfel,
dimensiunea zonelor problematice raportate de statele membre în chestionar,
precum și posibilele soluții, pot fi înțelese și abordate
mai bine atunci când ambele seturi de norme sunt analizate într-un context coerent. Prezentul raport analizează în continuare
numai aspectele de fond identificate în cadrul consultării. El nu
acoperă cererile de modificări de ordin redacțional sau
lingvistic, avute însă în vedere în lucrările Comitetului pentru
accize[4].
2.2. Analiza
observațiilor primite 2.2.1. Articolele
3, 7 și 13 - Definiții Două state membre au solicitat o definiție mai precisă a
următorilor termeni stipulați în directivă: Articolul 3 alineatul (1) și alineatul (2) „țară
terță” și „teritoriul
în care nu se aplică dispozițiile comunitare privind TVA sau
accizele, ori ambele” În sensul aplicării scutirii de TVA și
accize pentru bunurile importate de persoane care călătoresc din
țări terțe, s-a sugerat clarificarea definițiilor pentru
„țară terță” și „teritorii” în conformitate cu
Directivele 2006/112/CE și 2008/118/CE; ținând seama de
convențiile și tratatele încheiate cu Franța, Regatul Unit
și, respectiv, Cipru, Principatul Monaco, Insula Man și zonele aflate
sub suveranitate britanică Akrotiri și Dhekelia nu sunt considerate,
în sensul aplicării acestei directive, țări terțe. Este adevărat că articolul 3 alineatul (1)
și articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2007/74/CE
fac distincția între o „țară terță” și un „teritoriu, altul decât teritoriul unei țări
terțe, în care nu se aplică Directiva 2006/112/CE sau
Directiva 92/12/CEE sau niciuna dintre ele”. Această distincție se
datorează faptului că anumite norme fiscale nu se aplică în
unele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al UE, iar în alte cazuri,
datorită unor acorduri de asociere, anumite norme fiscale comunitare se
aplică în unele teritorii situate în afara teritoriului vamal al UE. În
cele mai multe cazuri, aceste reglementări - este adevărat, uneori
complexe – se bazează pe considerații de natură istorică
și au permis adesea soluționarea unor conflicte de lungă
durată. Distincțiile făcute la articolul 3 alineatul (1) și
articolul 3 alineatul (2) există și trebuie menținute tocmai din
aceste motive istorice și pentru respectarea obligațiilor asumate de
unele state membre. Călătorii care
intră în Comunitate din Insula Man nu pot beneficia de scutirile acordate
călătorilor în conformitate cu articolul 1 și articolul 3
alineatul (1), deoarece teritoriul Insulei Man nu este o țară
terță, iar călătorii din Monaco nu pot beneficia de
scutirile acordate călătorilor în conformitate cu articolul 1 și
articolul 3 alineatul (2), deoarece pe teritoriul acestora se
aplică Directiva 2006/112/CE sau Directiva 92/12/CEE, ori ambele. Din aceleași motive istorice există
și trebuie menținute derogările de la aplicarea acestor
definiții. Al doilea paragraf din articolul 3 alineatul (1) prevede
că, ținând cont de acordul fiscal dintre Franța și
Principatul Monaco, datat 18 mai 1963, și de acordul de prietenie și
relații de bună vecinătate dintre Italia și Republica San
Marino din 31 martie 1939, Monaco și San Marino nu sunt considerate
țări terțe în ceea ce privește accizele. Faptul că
(doar în ceea ce privește accizele) Monaco și San Marino nu sunt
considerate a fi țări terțe [articolul 3 alineatul (1)]
garantează, împreună cu definiția de la articolul 3 alineatul (2),
faptul că la intrarea în Comunitate, călătorii provenind din
Monaco nu pot în niciun caz beneficia de scutirile acordate
călătorilor în temeiul Directivei 2007/74/CE
a Consiliului, iar călătorii provenind din San Marino nu pot
beneficia de scutirile acordate călătorilor în materie de accize. În fapt, articolul 1 din aceeași directivă
limitează beneficiile obținute din scutirile acordate
călătorilor provenind din țări terțe și
teritorii, altele decât teritoriul unei țări terțe în care
nu se aplică Directiva 2006/112/CE sau Directiva 92/12/CEE sau niciuna
dintre ele. În mod similar, al doilea paragraf al articolului 3 alineatul (2) prevede că, în
baza acordului dintre guvernele Regatului Unit și cel al Insulei Man
privind taxele vamale, accizele și alte aspecte conexe din 15 octombrie 1979,
Insula Man nu este considerată teritoriu altul
decât teritoriul unei țări terțe în care nu se
aplică Directiva 2006/112/CE sau Directiva 92/12/CEE sau niciuna dintre
ele.
Această scutire garantează din nou faptul
că, la intrarea în Comunitate, călătorii provenind din aceste
teritorii nu pot beneficia de scutirile acordate călătorilor în
temeiul Directivei 2007/74/CE a Consiliului, deoarece
articolul 1 din aceeași directivă limitează scutirile acordate
călătorilor provenind dintr-un teritoriu în care nu se
aplică dispozițiile comunitare privind TVA sau accizele, ori ambele,
precum și pe cele acordate călătorilor provenind din
țări terțe. Ținând cont de persistența acestor
situații specifice, care au evoluat de-a lungul istoriei, Comisia
continuă să estimeze necesară menținerea normelor specifice
de la articolul 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2007/74/CE a Consiliului. Articolul 3 alineatul (3) - Pasageri care folosesc transportul aerian
și pe cel maritim Acest articol
face distincția, pe de o parte, între pasagerii care efectuează
călătorii aeriene și cei care efectuează
călătorii maritime, excluzând, pe de altă parte, de la acordarea
scutirilor pasagerii care efectuează călătorii turistice private
de agrement cu avionul sau pe mare. Primul paragraf de la articolul 7 din
directivă prevede un prag financiar de 430 EUR pentru pasagerii care
folosesc transportul aerian și pe cel maritim, în timp ce pragul pentru
ceilalți călători este de 300 EUR. O propunere
lansată în cadrul consultării a fost modificarea articolului 3
alineatul (3), astfel încât excluderea persoanelor care efectuează
călătorii turistice private de agrement cu avionul sau pe mare
să devină opțională pentru statele membre,
permițându-le astfel acestora să aplice un singur prag financiar de 430 EUR
pentru toți călătorii în locul unui prag de 430 EUR pentru
pasagerii care folosesc transportul aerian și pe cel maritim și a
unui prag de 300 EUR pentru toți ceilalți călători.
Ideea care stătea la baza propunerii era de a facilita procedurile din
statele membre fără frontieră terestră cu țări
terțe. Distincția
între diferitele mijloace de transport a fost introdusă pentru a reflecta
situația din statele membre care au frontiere terestre comune cu
țări din Europa de Est (de exemplu, Rusia, Ucraina) care
practică prețuri și/sau niveluri ale taxelor/accizelor semnificativ
mai mici. Comisia nu are cunoștință de nicio apropiere a acestor
diferențe semnificative de preț, de la adoptarea Directivei, în 2007.
Dimpotrivă, ratele relativ mari ale inflației din majoritatea
statelor membre de la frontiera estică a UE par să fi condus la
diferențe și mai mari în ceea ce privește puterea de
cumpărare între aceste țări și țările terțe
de la frontiera estică a UE. În plus, problemele raportate de Ungaria și
Estonia în documentul intitulat „Raportul privind dispozițiile referitoare
la bagajele personale – raportarea cu privire la aspecte legate de punerea în
aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului,
care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008 al Consiliului” par să confirme această concluzie. În acest context, Comisia nu vede nicio posibilitate
reală pentru ca excluderea persoanelor care efectuează
călătorii turistice private de agrement cu avionul sau pe mare
să devină opțională pentru statele membre. O altă propunere lansată cu ocazia
consultării a fost alinierea definiției „călătorului” la
articolul 236 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993
de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92
al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar. Conform articolului 236 litera a din Regulamentul
(CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, „[...] „călător” reprezintă: 1. orice persoană care intră temporar
pe teritoriul vamal al Comunității, unde nu are reședința
obișnuită, precum și 2. orice persoană care se întoarce pe
teritoriul vamal al Comunității, unde are reședința
obișnuită, după ce a fost temporar într-o țară
terță [...]”. Spre deosebire de aceasta, articolul 1 din
directivă stabilește însă norme ce se adresează „[...]
persoanelor care călătoresc dintr-o țară terță
sau dintr-un teritoriu în care nu se aplică dispozițiile comunitare
privind TVA sau accizele, ori ambele, astfel cum au fost definite la articolul 3”.
Articolul 3 definește mai în detaliu aceste teritorii, prin trimitere la
Directiva 2006/112/CE și la Directiva 2008/118/CE (de abrogare a
Directivei 92/12/CEE). Aceste directive adoptă o abordare mai
diferențiată din motivele expuse mai sus cu privire la propunerea de
modificare a articolului 3 din directivă. Prin urmare, Comisia nu vede nicio posibilitate
reală de aliniere a definiției „călătorului” de la
articolul 3 din directivă la definiția de la articolul 236 din
Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Articolul 7 alineatul (4) - Bagaje personale Această
dispoziție exclude valoarea bagajului personal al unui călător
din valoarea pragului financiar[5].
Conform unei interpretări mai largi a acestei dispoziții, „bagajul
personal al călătorului” ar putea include și achiziții
scutite de taxe vamale efectuate de călător în cursul
călătoriei dus. Această interpretare ar putea crea o lacună
juridică, permițând călătorilor să cumpere bunuri la
ieșirea din țară, fără a plăti TVA și/sau
taxe vamale și să reimporte bunurile respective în plus
față de pragul financiar. Persoana ar putea să cumpere bunuri
scutite de TVA în valoare nelimitată și să le folosească
totuși pe teritoriul UE. S-a sugerat, prin urmare, includerea unei
definiții a „bagajelor personale” în prezentul articol pentru a clarifica
faptul că achizițiile cu scutire de taxe vamale, efectuate în cursul
călătoriei dus, nu sunt considerate bagaje personale, ele fiind
supuse pragului financiar. Articolul
5 și articolul 7 alineatul (4) din directivă, precum și
articolul 147 alineatul (1) litera a) și articolul 146 alineatul (1)
litera (b) din Directiva 2006/112/CE ar putea într-adevăr da naștere
unui abuz, în mod teoretic. Cu toate acestea, în practică,
țările terțe sau teritoriile din afara UE aplică de obicei
atât praguri financiare, cât și limite cantitative pentru
călătorii care intră pe teritoriul lor. Valoarea sau cantitatea
de bunuri admise cu scutire de taxe vamale la importul în aceste țări
de destinație este, în general, limitată, ea trebuind să
îndeplinească cerințele legale la nivel național/teritorial, în
ambele etape ale călătoriei. Comisia nu are cunoștință de practici
abuzive a căror dimensiune economică ar necesita o
inițiativă legislativă, iar statele membre nu au raportat nici
ele astfel de practici. Serviciile Comisiei nu intenționează, prin
urmare, să deschidă discuții cu privire la includerea sau nu a
achizițiilor scutite de taxe vamale efectuate în cursul
călătoriei dus în dispoziția privind bagajele
personale/pragurile financiare. Articolul
13 - Echipajul mijloacelor de transport În cadrul consultării, s-a propus de asemenea
alinierea definiției „echipajului mijloacelor de transport” de la
articolul 13 al directivei la definiția de la articolul 49 alineatul (1)
din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 al Consiliului din 28 martie 1983 privind
instituirea unui regim comunitar de scutiri de drepturi vamale, înlocuit de Regulamentul
(UE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009. În conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE)
nr. 1186/2009 al Consiliului, articolul 49 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 a
fost abrogat fără ca regulamentul de abrogare să
conțină vreo (nouă) dispoziție corespunzătoare. În
schimb, articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1186/2009 al Consiliului
abordează scutirile de taxe vamale aplicate bunurilor aflate în bagajele
personale ale călătorilor, făcând trimitere la dispozițiile
Directivei 2007/74/CE: „Bunurile aflate în bagajele personale ale
călătorilor care vin dintr-o țară terță sunt
admise cu scutire de taxe la import, cu condiția ca astfel de importuri
să fie scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA) în temeiul
legislației naționale adoptate în conformitate cu Directiva 2007/74/CE
a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare
adăugată și de accize pentru bunurile importate de către
persoanele care călătoresc din țări terțe.” Prin urmare, Comisia nu consideră că ar
exista o necesitate sau o valoare adăugată în ceea ce privește
alinierea definiției „echipajului mijloacelor de transport” de la
articolul 13 al directivei la definiția de la articolul 49 alineatul (1)
din Regulamentul (CEE) nr. 918/83. 2.2.2. Articolul
6 a — Interpretarea „importurilor ocazionale” Patru state membre au subliniat că ele
consideră necesar să se determine mai cu precizie frecvența
permisă a importurilor cu caracter necomercial efectuate de către
călători (respectiv prin determinarea numărului maxim de
călătorii într-o anumită perioadă de timp). Se pare că
unele state membre care au frontiere terestre comune cu țări
terțe se confruntă cu dificultăți deosebite cauzate de
persoane particulare care trec frontiera dintre UE și țara
terță de mai multe ori pe săptămână sau – în cazuri
extreme – pe zi și care transportă produse supuse accizelor în
cantități egale sau ușor inferioare limitelor cantitative maxime
permise, precum și alte bunuri care se încadrează exact în pragurile
financiare permise. Serviciile Comisiei înțeleg preocupările
acestor state membre, în special deoarece acestea sunt în mare măsură
în concordanță cu cele descrise în „Raportul privind
dispozițiile referitoare la bagajele personale – raportarea cu privire la
aspecte legate de punerea în aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE)
nr. 1186/2009 al Consiliului, care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008
al Consiliului”. De asemenea, serviciile Comisiei sunt de acord că astfel
de importuri nu ar trebui să fie considerate „importuri ocazionale”. Cu toate acestea, directiva nu prevede niciun fel
de criteriu de referință care să definească o
frecvență adecvată a călătoriilor.
În conformitate cu articolul 6 din directivă, „sunt considerate ca
importuri cu caracter necomercial importurile care îndeplinesc următoarele
condiții: (a) au loc în mod ocazional; (b) constau exclusiv din bunuri pentru uzul
personal sau familial al călătorului sau din bunuri cu
destinația de cadouri. Natura sau cantitatea acestor bunuri nu trebuie
să indice faptul că sunt importate în scopuri comerciale”. Când au analizat multitudinea de scenarii de
import pentru călători, serviciile Comisiei nu au putut decât să
conchidă că o inițiativă legislativă de modificare a
dispozițiilor directivei nu reprezintă o soluție adecvată
pentru abordarea problemelor raportate, deoarece detalierea în continuare a
definiției importurilor ocazionale ca „având loc rar/din când în când/nu
în mod obișnuit” nu ar face decât să sporească complexitatea
definiției juridice fără a crește și securitatea
juridică. Pur și simplu, nu există o definiție lipsită
de ambiguitate pentru termenul „ocazional”, care să includă o
cuantificare a frecvenței; totuși, în special în ceea ce
privește produsele supuse accizelor, cantitățile transportate de
călător la intrarea în UE ar trebui să fie cantități
consumabile ținând seama de comportamentul normal de consumator al
persoanei particulare în cauză. Exemplul 1: un
călător traversează frontiera UE/țara terță o
dată la două zile, transportând un cartuș de țigări (200
de bucăți) la fiecare intrare în UE în momentul revenirii din
țara terță. Cantitatea de 100 de țigări care ar
trebui să fie consumate zilnic de către această persoană
particulară depășește în mod clar comportamentul normal de
consumator. Astfel de importuri nu pot fi considerate ca având caracter
necomercial. Exemplul 2: un
călător traversează frontiera UE/țara terță o
dată pe săptămână, transportând cinci pachete de
țigări și un litru de vodcă la fiecare intrare în UE în momentul
revenirii din țara terță. În cazul în care sunt îndeplinite toate celelalte
condiții, cantitățile indicate în acest exemplu nu ar trebui
să ducă la inițierea procedurilor vamale. Exemplul 3: un
călător care traversează frontiera UE/țara terță
zilnic, intrând în UE cu un autovehicul cu un rezervor standard plin de
benzină/motorină, plus încă 10 litri într-un recipient portabil. Este foarte puțin probabil ca o persoană
particulară să utilizeze astfel de cantități de carburant
în scopuri necomerciale. Exemplul 4: un
călător care traversează frontiera UE/țara terță
o dată pe săptămână, transportând 3 pachete de tutun
tăiat fin (un total de 90 g), 4 litri de vin, 1 litru de whisky, 5
ceasuri de mână, mai multe sticle de parfum și 3 dispozitive GPS la
fiecare intrare în UE. Deși cantitatea de produse supuse accizelor
importată pare să fie încă în conformitate cu cerințele
directivei, importul celorlalte produse dă naștere la bănuieli
și, astfel, la un control al intențiilor călătorului,
respectiv utilizarea în scopuri comerciale. Comisia este conștientă de faptul
că există multe scenarii diferite care nu pot fi discutate în detaliu
și în mod corespunzător în cadrul prezentului raport. Această
multitudine pot fi abordată numai de la caz la caz, în special în cazul în
care există indicii de evaziune fiscală, luând în considerare toate
condițiile enumerate în special la articolele 4-6 din directivă.
Comisia nu are obiecții de principiu față de abordarea
aleasă de mai multe state membre, care monitorizează numărul de
călătorii ale unui călător individual într-o anumită
perioadă de timp, în special la frontierele terestre cu țări
terțe. Cu toate acestea, o astfel de monitorizare nu ar trebui să
ducă la o reducere disproporționată a libertății de
circulație pentru cetățenii UE și nici să
restricționeze trecerea normală a frontierei de către persoanele
care nu transportă produse achiziționate în străinătate. În
ceea ce privește „arhitectura” unor astfel de activități de
monitorizare, statele membre au libertatea de a decide măsurile pe care le
consideră cele mai adecvate și mai puțin
împovărătoare. De asemenea, ar trebui să se țină
cont și de faptul că multe din dispozițiile Directivei 2007/74/CE
a Consiliului își au originea în convențiile internaționale la
care statele membre și UE sunt părți contractante. Prin urmare,
trebuie păstrată coerența dispozițiilor comunitare cu
dispozițiile convențiilor respective. În acest context, Comisia nu intenționează
să lanseze o inițiativă legislativă în acest stadiu pentru
rezolvarea problemelor descrise; cu toate acestea, Comisia este interesată
să dezvolte instrumente și practici administrative, împreună cu
statele membre interesate, pentru abordarea în mod adecvat a
scenariilor-problemă descrise, și să își
împărtășească cunoștințele cu celelalte state
membre. Situațiile descrise mai sus sunt și mai
complexe în cazul persoanelor cu domiciliul într-o zonă de frontieră,
al lucrătorilor din zone de frontieră sau al echipajelor mijloacelor
de transport (a se vedea articolul 13 din directivă). La evaluarea unor
astfel de traversări ale frontierei, este necesar ca statele membre
să țină seama de poziția geografică a domiciliului
călătorului, de situația sa profesională și/sau de
mediul de lucru în plus față de cerințele impuse prin articolele
4-6 din directivă. Pentru facilitarea gestionării unor astfel de
cazuri speciale, articolul 3 alineatele (5) și (6) din directivă
prevede definiții pentru „zonă de frontieră” și
„lucrător din zona de frontieră”. Conform acestor definiții
și coroborat cu articolul 13 alineatul (2), călătorii care
depășesc 15 kilometri de la frontieră („în zborul
păsării”) nu se confruntă cu niciun fel de alte restricții
decât cele aplicabile tuturor celorlalte categorii de călători. Cu
toate acestea, unele persoane particulare abuzează de prezenta
dispoziție, oprindu-se în zona de frontieră și transferând
produsele achiziționate în străinătate către persoane cu
domiciliul la mai puțin de 15 km de frontieră. Întrucât astfel
de importuri au loc, de obicei, numai la frontierele terestre, directiva
prevede anumite măsuri pe care le pot aplica statele membre în vederea
abordării/limitării utilizării abuzive a derogărilor
acordate. În primul rând, persoanele care
călătoresc altfel decât pe calea aerului și pe cale
maritimă pot aduce doar produse (altele decât tutunul, alcoolul,
carburanții ) cu o valoare de până la 300 EUR pe persoană.
Pentru persoanele care călătoresc pe calea aerului și pe cale
maritimă, această limită se ridică la 430 de euro. În al doilea rând, și pentru promovarea unui
nivel ridicat de protecție a sănătății publice,
statele membre pot reduce cantitatea maximă admisă pentru produsele
din tutun la 20 % din cantitățile obișnuite (respectiv 40
de țigări în loc de 200). În plus, statele membre au libertatea de a
alege dacă aplică limitele mai scăzute pentru toți
călătorii [articolul 8 alineatul (1)] sau numai pentru
călătorii care folosesc transportul maritim și terestru
[articolul 8 alineatul (2)]. În al treilea rând, statele membre pot să
reducă atât pragul financiar, cât și limitele cantitative pentru
locuitorii din zona de frontieră, pentru lucrătorii din zona de
frontieră și pentru echipajele mijloacelor de transport utilizate în
traficul internațional până la un nivel pe care îl determină la
nivel național [a se vedea articolul 13 alineatul (1) coroborat cu
articolul 13 alineatul (2) al doilea paragraf din directivă]. În unele
cazuri, statele membre au redus aceste cantități/sume chiar la zero. Comisia
recunoaște pe deplin situația dificilă cu care se confruntă
o serie de state membre la punerea în aplicare a cazurilor speciale și a
derogărilor acordate conform directivei. Comisia consideră, cu toate
acestea, că legislația actuală asigură un echilibru între
obligația statelor membre de a preveni dubla impozitare pentru importurile
fără caracter comercial și dreptul suveran al acestora de a
își proteja economia națională și veniturile
naționale. Din nou, Comisia consideră că o
inițiativă legislativă pentru a aborda cazurile din zona de
frontieră pur și simplu nu este o abordare fezabilă pentru a
remedia problemele raportate. Cu toate acestea, Comisia este interesată să
dezvolte instrumente și bune practici administrative, împreună cu
statele membre interesate, pentru abordarea în mod adecvat a
scenariilor-problemă descrise, și să își
împărtășească cunoștințele cu celelalte state
membre. 2.2.3. Articolul
8 - statutul altor produse din tutun (în acest caz: snus) Un stat membru (Suedia) raportează că se
abuzează de scutirea fiscală prevăzută în prezenta
directivă pentru un produs din tutun numit „snus”. Snus este un produs din
tutun supuse accizelor în temeiul legislației suedeze. Acesta este
interzis în toate celelalte piețe din UE cu excepția Suediei.
Deoarece importul de snus scutit de taxe este limitat numai de pragul de 430/300
EUR prevăzut la articolul 7 (nu și de limitele cantitative
prevăzute la articolul 8), pare posibilă introducerea unor
cantități mari de snus în Suedia sub pretextul uzului personal.
Măsurile de control vamal par să confirme că snusul este
introdus ilegal în Suedia de călători (curieri) prin legăturile
cu feribotul din Marea Baltică, în mod organizat și pe scară
largă. Snusul neimpozitat este revândut la nivelul comerțului cu
amănuntul în Suedia și pare să provoace denaturări ale
pieței. Suedia sugerează introducerea unei limite cantitative pentru
snus, ca derogare de la articolele 7 și 8. În plus, Suedia propune, de
asemenea, introducerea unor limite cantitative pentru toate produsele din tutun
impozitate, inclusiv pentru produsele din tutun care nu se fumează. În conformitate cu articolul 8 din directivă,
sunt prevăzute limite cantitative pentru anumite produse din tutun pe care
statele membre trebuie să le scutească de TVA și de accize. Alte
produse, cum ar fi produsele din tutun care nu sunt enumerate la articolul 8,
trebuie să respecte numai pragul de 300/430 EUR (articolul 7). Se pare
că practica administrativă din Suedia a aplicării de-a lungul
anilor a unor praguri de scutire de 4 300 SEK și respectiv de 3 000 SEK
pentru călătorii care sosesc pe nave sau vase din țări
terțe, care corespund unor praguri de 507,49 EUR (pentru
călători sosiți pe calea aerului și pe cale maritimă),
respectiv de 354,06 EUR (pentru alte categorii de călători), a
agravat situația în mod considerabil. În acest context, par prioritare măsurile
naționale; astfel de măsuri ar putea nu doar alinia pragurile de
scutire din Suedia la sumele în EUR prevăzute la articolul 7 din
directivă, ci ar putea urmări și restricționarea
importurilor de snus. Există exemple de droguri, medicamente, arme,
materiale explozive sau materialele pornografice, pentru care statele membre
își analizează dreptul suveran de a interzice sau a restricționa
importul și/sau distribuția de astfel de produse. În prezent, Comisia nu are intenția de a
propune o modificare a directivei în ceea ce privește statutul „snusului”. 2.2.4. Articolul
8 alineatul (2) – distincția între pasagerii care folosesc transportul
aerian și alte categorii de călători Un stat membru propune eliminarea distincției
între pasagerii care folosesc transportul aerian și alte categorii de
călători (privind aplicarea unor limite cantitative mai mici pentru
produsele din tutun numai pentru alți călători decât cei care
folosesc transportul aerian). Conform articolului 8 alineatul (2), „statele
membre pot opta să facă distincția între pasagerii care folosesc
transportul aerian și ceilalți pasageri, aplicând limitele
cantitative mai mici prevăzute la alineatul (1) numai pentru
călătorii care nu folosesc transportul aerian.” Abolirea acestei
distincții ar face ca statele membre să fie obligate să aplice
limitele cantitative mai mici pentru produsele din tutun (respectiv 40 în loc
de 200 de țigări) fie tuturor categoriilor de călători, fie
niciuneia. Dispozițiile actuale ale articolului 8
alineatul (2) permit statelor membre să decidă în mod autonom
dacă doresc să facă distincție între diferite tipuri de
deplasări sau nu. Păstrarea acestei dispoziții este
necesară pentru a ține seama de situația din anumite state
membre care au frontiere maritime sau terestre comune cu terțe
țări cu niveluri de prețuri mai scăzute. Cu toate acestea,
statele membre pot să decidă să aplice aceeași limită
pentru toți călătorii. Prin urmare, Comisia nu vede necesitatea
eliminării opțiunii de la articolul 8 alineatul (2). 2.2.5. Articolele
8, 9, 11 – Limite cantitative Un stat membru a sugerat alinierea limitelor
cantitative la limitele indicative (considerabil mai ridicate) aplicabile
călătorilor în interiorul UE [articolul 32 alineatul (3) din
Directiva 2008/118/CE a Consiliului], împiedicându-se astfel un tratament
diferit pentru călătorii care vin din țări terțe. În conformitate cu articolele 8, 9 și 11 din
directivă, statele membre scutesc de TVA și accize anumite
cantități de produse din tutun și alcool, precum și
carburantul dintr-un rezervor standard și un recipient portabil. Ca principiu de bază al pieței interne a
UE, nu există limite pentru ceea ce persoanele particulare pot
cumpăra și transporta cu ele atunci când călătoresc între
țări din UE, atâta timp cât produsele sunt pentru uz personal și
nu destinate unor scopuri comerciale, cu excepția mijloacelor de transport
noi. Taxele (TVA și accize) sunt incluse în prețul produselor în
statul membru de achiziție și nu mai sunt datorate impozite în niciun
alt stat membru. Cu toate acestea, pentru a determina dacă produsele
supuse accizelor sunt destinate uzului propriu de către persoane particulare,
statele membre stabilesc niveluri orientative, exclusiv ca element doveditor.
Aceste niveluri orientative sunt de câteva ori mai mari decât limitele
cantitative pentru importurile scutite de taxe în temeiul directivei. Prin urmare, nu ar avea sens creșterea
limitelor cantitative pentru importuri scutite de taxe la nivelurile
orientative indicative pentru produse impozitate în UE; dimpotrivă, acest
lucru ar crea discriminare pentru cetățenii UE și, în
același timp, ar crește riscul denaturării concurenței.
Limitele cantitative prevăzute la articolele 8, 9 și 11 din
directivă contribuie la protejarea politicilor socioeconomice, bugetare
și de sănătate publică ale statelor membre, prin stabilirea
de repere clare aplicabile de autoritățile naționale în orice
moment. Comisia nu susține o creștere a limitelor
cantitative prevăzute la articolul 8, 9 și 11 din directivă la
nivelurile orientative prevăzute în articolul 32 alineatele (3) și (4)
din Directiva 2008/118/CE a Consiliului. 2.2.6. Articolul
10 – Vârsta călătorilor Un stat membru propune înlocuirea vârstei de „17”
cu „18” ani, în ceea ce privește măsurile de sănătate
publică pentru minori, în vigoare în diferitele state membre. În conformitate cu articolul 10 din
directivă, scutirile pentru tutun și băuturi alcoolice nu se aplică
adolescenților cu vârsta sub 17 ani. Vârsta legală de la care este
permis consumul de alcool în statele membre ale UE respectă politicile
naționale/regionale de sănătate publică, precum și
politicile socioeconomice. În timp ce unele state membre permit
achiziționarea și consumul de alcool/băuturi alcoolice numai de
către persoane cu vârsta minimă de 18 sau chiar de 20 de ani, alte
state membre aplică o limită de vârstă mai mică, de 16 ani,
care este aplicabilă fie numai berii, fie oricărui tip de alcool/băuturi
alcoolice, inclusiv băuturilor spirtoase. În ceea ce privește
limitele de vârstă pentru achiziționarea și consumul produselor
din tutun, situația din statele membre este similară cu cea pentru
alcool. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre aplică limita de
vârstă mai ridicată, de 18 ani, pentru cumpărarea de produse din
tutun, în timp ce un număr mai mic de state membre permit acest lucru
adolescenților începând de la vârsta de 16 ani. În plus, unele state
membre au pus în aplicare acte legislative privind protecția tinerilor,
care intră în sfera competențelor regionale. Acest lucru face ca
dispozițiile privind consumul de tutun și de alcool să varieze
foarte mult chiar și în cadrul unei singure țări. Înainte de adoptarea actualului articol 10 din
directivă, aceste aspecte au fost discutate în detaliu, iar limita de
vârstă de 17 ani prevăzută la articolul 10 din directivă
reflectă un compromis echitabil între diferitele jurisdicții și
politici naționale/regionale de sănătate publică și
socioeconomice din statele membre. Nu există elemente noi care să
necesite discuții în perspectiva unui rezultat diferit. Prin urmare, în acest stadiu, Comisia nu are
intenția de a modifica dispoziția privind vârsta
călătorilor. 2.2.7. Articolul
11 – Carburantul dintr-un recipient portabil Un stat membru și-a exprimat punctul de
vedere conform căruia nu este nevoie să se acorde scutire pentru
carburantul dintr-un recipient portabil, în principal din motive practice. În
plus, acest stat membru propune alinierea articolului 11 din directivă la
dispozițiile articolelor 84 și 87 din Directiva 2009/132/CE a
Consiliului de stabilire a domeniului de aplicare a articolului 143 literele
(b) și (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește scutirea de
la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri în
scopuri de TVA, și la articolele 107 și 110 din Regulamentul (CE) nr.
1186/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar de scutiri de
taxe vamale, în vederea asigurării unei aplicări mai clare și
mai coerente a scutirilor de taxe pentru carburantul conținut într-un
rezervor standard. În temeiul articolului 11 din directivă, carburantul
din rezervorul standard și o cantitate suplimentară de până la 10
litri conținută într-un rezervor portabil pot fi scutite de TVA
și accize. Aceste dispoziții își au originea în mai multe
convenții internaționale, precum Convenția de la Kyoto și
Convenția de la Istanbul, privind importul temporar, la care statele
membre și/sau Uniunea Europeană sunt părți contractante.
Coerența dintre normele Comunității și obligațiile
internaționale trebuie să fie menținută. În plus, nu ar
trebui neglijate nici aspectele legate de siguranța rutieră, prin
adoptarea unui punct de vedere pur fiscal. Pe de altă parte, Comisia împărtășește
preocupările acestor state membre în ceea ce privește utilizarea
abuzivă a scutirilor, în special deoarece acestea sunt în mare
măsură confirmate și descrise în „Raportul
privind dispozițiile referitoare la bagajele personale – raportarea cu
privire la aspecte legate de punerea în aplicare a articolului 41 din
Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului, care a fost introdus de
Regulamentul (CE) nr. 274/2008 al Consiliului”. Dar, din nou, o
inițiativă legislativă nu pare a fi instrumentul adecvat pentru
abordarea acestor scenarii de utilizare incorectă. Pare mai adecvat
să se elaboreze instrumente și practici administrative pentru
combaterea utilizărilor incorecte. Dispozițiile articolelor 84
și 87 din Directiva 2009/132/CE a Consiliului și ale articolele 107
și 110 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului ar putea servi
ca bază pentru elaborarea unor astfel de instrumente și practici. Prin urmare, scutirea permisă pentru
carburantul conținut în rezervoare standard de vehicule, precum și pentru
carburantul conținut într-un recipient portabil de maximum 10 litri va fi
menținută. Cu toate acestea, Comisia este interesată să
dezvolte instrumente și bune practici administrative, împreună cu
statele membre interesate, pentru abordarea în mod adecvat a
scenariilor-problemă descrise, și să își
împărtășească cunoștințele cu celelalte state
membre. 2.2.8. Articolul
14 – Valoarea minimă a taxei Un stat membru a întrebat dacă suma
menționată la articolul 14 (de 10 EUR) se aplică taxei pe
valoare adăugată plus accizele (un total de 10 EUR) sau
fiecărei taxe în parte (10 + 10 EUR). Conform articolului 14, „rămâne la
latitudinea statelor membre să nu perceapă TVA sau accize la importul
bunurilor de către un călător, dacă suma impozitului care
trebuie aplicat este mai mică sau egală cu 10 EUR.” Comisia ar dori să clarifice faptul că
valoarea minimă a taxei se referă la valoarea totală a taxei
calculate (TVA plus accize). 2.2.9. Relația
dintre pragurile financiare și limitele cantitative În „Raportul privind dispozițiile referitoare
la bagajele personale – raportarea cu privire la aspecte legate de punerea în
aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului,
care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008 al Consiliului”, statele
membre au criticat faptul că posibilitatea de a alege între praguri
financiare și limite cantitative ar putea fi prea liberală și ar
putea determina denaturarea concurenței între statele membre. Pentru
accize, statele membre nu au semnalat astfel de denaturări ale
concurenței și nu au furnizat date economice care să
susțină o astfel de ipoteză. În acest stadiu, prin urmare, Comisia nu
intenționează să redeschidă discuțiile pe tema
relației dintre pragurile financiare și limitele cantitative. 2.2.10. Navigația
interioară și transportul de pasageri pe Dunăre Un operator economic întrebase de ce
călătorilor care intră în UE călătorind cu un vas pe
Dunăre nu pot beneficia de scutirile acordate călătorilor.
Serviciile Comisiei nu dispun de un răspuns imediat la această
întrebare și vor discuta acest aspect cu statele membre, deoarece se pare
că este o problemă de egalitate de tratament fiscal. Comisia va discuta tema navigației interioare
și a transportului de pasageri pe Dunăre cu statele membre în cadrul
Comitetului pentru accize. 3. Evaluare
globală și concluzie Consultarea cu statele membre a furnizat
informații utile privind aplicarea actuală a legislației
comunitare în legislația națională. Marea majoritate a statelor
membre este mulțumită de dispozițiile curente și nu
consideră necesară revizuirea actualei directive. Un număr
considerabil de observații primite se referă strict la
modificări lingvistice/redacționale. Din aceste motive, Comisia
propune ca, în stadiul actual, să nu se lanseze nicio inițiativă
legislativă care să modifice Directiva privind scutirile pentru
persoane care călătoresc. Cu toate acestea, Comisia este
interesată să dezvolte instrumente și bune practici
administrative, împreună cu statele membre interesate, pentru abordarea în
mod adecvat a scenariilor privind problemele practice descrise, și să
își împărtășească cunoștințele cu celelalte
state membre. Toate observații de substanță
primite sunt reflectate în cadrul prezentului raport. Statele membre vor
găsi orientări privind întrebările concrete, în special
referitoare la definirea și interpretarea termenilor tehnici
utilizați la punerea în aplicare a directivei. Unele observații se
referă la aspecte mai generale, care fac obiectul altor acte legislative în
domeniul accizelor (în special regimul general al accizelor prevăzut de
Directiva 2008/118/CE a Consiliului). Aceste observații vor fi luate în
considerare atunci când se va propune revizuirea actelor legislative în
cauză. 4. Anexa
Privire
de ansamblu asupra aplicării de către statele membre a scutirilor
și asupra limitelor cantitative superioare/inferioare conform articolelor 7,
8, 13, 14 și 15 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului
Conform articolele 7, 8, 13, 14 și 15 din Directiva 2007/74/CE, statele
membre pot utiliza scutiri și limite cantitative superioare/inferioare la
punerea în aplicare a dispozițiilor directivei. Aceste dispoziții se
aplică la nivel național. Tabelele de mai jos oferă o imagine de
ansamblu a modului în care aplică statele membre aceste scutiri. Punerea în aplicare a
cantităților reduse/pragurilor financiare conform articolului 7
alineatul (2) și articolului 8 alineatele (1) și (2) SM || Prag financiar redus conform articolului 7 alineatul (2), în EUR || Cantități reduse pentru toți călătorii conform articolului 8 alineatul (1) || Cantități reduse pentru călători, alții decât persoanele care folosesc transportul aerian, articolul 8 alineatul (2) 1 || 2 || 3 || 4 AT* || 150 || nu || nu BE || 175 || nu || nu BG || nu || parțial da || da CY || 175 || nu || nu CZ || 200 || nu || nu DE || 175 || nu || nu DK || nu || nu || nu EE || nu || numai în ceea ce privește articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (d) || n/a EL || 150 || nu || da ES || 150 || nu || nu FI || nu || nu || nu FR || 150 || nu || nu HU || 150 || nu || da IE || 215 || nu || nu IT || 150 || nu || nu LT || 147,70 || nu || da LU || 175 || nu || nu LV || 282,01 || nu || da MT || nu || nu || nu NL || nu || nu || nu PL || nu || TVA: nu. Accize: ambele. || da PT || 150 || nu || nu RO || nu || numai în ceea ce privește articolul 8 alineatul (1) litera (a) || nu SE || nu || nu || da (numai într-o anumită măsură) SI || 150 || nu || nu SK || nu || parțial da || da UK || nu || nu || nu * Austria aplică articolul 8 alineatul (3)
călătorilor care vin din Samnauntal Punerea în
aplicare a cantităților/pragurilor financiare reduse conform
articolului 13 alineatul (1) litera (a) SM || Tutun (a) țigări (b) țigări de foi (c) trabucuri (d) tutun pentru fumat || Alcool și băuturi alcoolice (a) peste 22 % vol. sau alcool etilic nedenaturat de 80 % vol. sau peste (b) 22 % vol. sau mai puțin (c) vin (d) bere || Carburant (a) rezervor standard (b) recipient portabil || Prag financiar (valoare maximă în EUR) AT || a) 25 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,25 litri b) 0,75 litri c) 1 litru d) 2 litri || n/a || 20 EUR incl. 4 EUR pentru alimente și băuturi nealcoolice BE || nu || nu || nu || nu BG || nu || nu || nu || nu CY || nu || nu || nu || nu CZ || nu || nu || nu || nu DE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0 litri b) 0 litri c) 0 litri d) 0 litri || n/a || 90 EUR DK || nu || nu || nu || nu EE || nu || nu || nu || nu EL || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 2 litri (c): 4 litri (d): 16 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 175 EUR ES || a) 200 pe lună || nu || nu || nu FI || nu || nu || nu || nu FR || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 0,25 litri (b): 0,50 litri (c): 0,50 litri (d): 4 litri || a) carburant în rezervor standard: 200 litri b) 10 l de carburant în recipient portabil || max.: 175 EUR (călători cu vârsta de min. 15 ani). Pentru călători cu vârstă mai mică de 15 ani: 40 EUR. HU || nu || nu || nu || nu IE || nu || nu || nu || nu IT || a) 20 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,125 litri b) 0,250 litri c) 1 litru d) 2 litri || numai rezervor standard || 50 EUR LT || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,5 litri b) 0,75 litri c) 0,75 litri d) 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) fără scutiri pentru recipiente portabile || 147,70 EUR LU || nu || nu || nu || nu LV || nu || nu || nu || nu MT || nu || nu || nu || nu NL || nu || nu || nu || nu PL || nu || a) 0,5 litri (numai pentru TVA) b) 0,5 litri (numai pentru TVA) c) 0,5 litri (numai pentru TVA) d) 2 litri (numai pentru TVA) || nu || nu PT || nu || nu || nu || nu RO || nu || nu || nu || nu SE || nu || nu || nu || nu SI || a) 25 b) 10 c) 5 d) 250 g || a) 0,25 litri c) 1 litru || n/a || 40 EUR SK || nu || nu || nu || nu UK || nu || nu || nu || nu Punerea în aplicare a
cantităților/pragurilor financiare reduse conform articolului 13
alineatul (1) litera (b) SM || Produse din tutun (a) țigări (b) țigări de foi (c) trabucuri (d) tutun pentru fumat || Alcool și băuturi alcoolice (a) peste 22 % vol. sau alcool etilic nedenaturat de 80 % vol. sau peste (b) 22 % vol. sau mai puțin (c) vin (d) bere || Carburant (a) rezervor standard (b) recipient portabil || Prag financiar (valoare maximă în EUR) AT || a) 25 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,25 litri b) 0,75 litri c) 1 litru d) 2 litri || n/a || 20 EUR incl. 4 EUR pentru alimente și băuturi nealcoolice BE || nu || nu || nu || nu BG || nu || nu || nu || nu CY || nu || nu || nu || nu CZ || nu || nu || nu || nu DE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0 litri b) 0 litri c) 0 litri d) 0 litri || n/a || 90 EUR DK || nu || nu || nu || nu EE || nu || nu || nu || nu EL || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 2 litri (c): 4 litri (d): 16 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 175 EUR ES || a) 200 pe lună || nu || nu || nu FI || nu || nu || nu || nu FR || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 0,25 litri (b): 0,50 litri (c): 0,50 litri (d): 4 litri || a) carburant în rezervor standard: 200 litri b) 10 l de carburant în recipient portabil || max.: 175 EUR (călători cu vârsta de min. 15 ani). Pentru călători cu vârstă mai mică de 15 ani: 40 EUR. HU || nu || nu || nu || nu IE || nu || nu || nu || nu IT || a) 20 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,125 litri b) 0,250 litri c) 1 litru d) 2 litri || numai rezervor standard || 50 EUR LT || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,5 litri b) 0,75 litri c) 0,75 litri d) 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) fără scutiri pentru recipiente portabile || 147,70 EUR LU || nu || nu || nu || nu LV || nu || nu || nu || nu MT || nu || nu || nu || nu NL || nu || nu || nu || nu PL || nu || a) 0,5 litri (numai pentru TVA) b) 0,5 litri (numai pentru TVA) c) 0,5 litri (numai pentru TVA) d) 2 litri (numai pentru TVA) || nu || nu PT || nu || nu || nu || nu RO || nu || nu || nu || nu SE || nu || nu || nu || nu SI || a) 25 b) 10 c) 5 d) 250 g || a) 0,25 litri c) 1 litru || n/a || 40 EUR SK || nu || nu || nu || nu UK || nu || nu || nu || nu Punerea în aplicare a
cantităților/pragurilor financiare reduse conform articolului 13
alineatul (1) litera (c) SM || Produse din tutun (a) țigări (b) țigări de foi (c) trabucuri (d) tutun pentru fumat || Alcool și băuturi alcoolice (a) peste 22 % vol. sau alcool etilic nedenaturat de 80 % vol. sau peste (b) 22 % vol. sau mai puțin (c) vin (d) bere || Carburant (a) rezervor standard (b) recipient portabil || Prag financiar (valoare maximă în EUR) AT || a) 25 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,25 litri b) 0,75 litri c) 1 litru d) 2 litri || n/a || 20 EUR incl. 4 EUR pentru alimente și băuturi nealcoolice BE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,25 litri b) 0,50 litri c) 2 litri d) 8 litri || (a) rezervor standard: zero. (b) recipient portabil: zero || Suma maximă: 175 EUR BG || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 1 litru (c): 2 litri (d): 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 150 EUR CY || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,25 litri b) 0,50 litri c) 1 litru d) 3 litri || n/a || 35 EUR CZ || n/a || n/a || n/a || 300 EUR DE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0 litri b) 0 litri c) 0 litri d) 0 litri || n/a || 90 EUR DK || nu || nu || nu || nu EE || nu || nu || nu || nu EL || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 2 litri (c): 4 litri (d): 16 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 175 EUR ES || nu || nu || nu || 30 sau 43 EUR FI || Pe lună: a) 200 b) 100 c) 50 d) 250 g || Pe lună: a) 1 litru b) 2 litri c) 4 litri d) 16 litri || Pe lună: a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 430 EUR pe lună (călătorii aeriene și maritime). Trafic terestru: prag financiar pentru produsele importate la o călătorie de max. 300 EUR. FR || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 0,25 litri (b): 0,50 litri (c): 0,50 litri (d): 4 litri || a) carburant în rezervor standard: 200 litri b) 10 l de carburant în recipient portabil || max.: 175 EUR (călători cu vârsta de min. 15 ani). Pentru călători cu vârstă mai mică de 15 ani: 40 EUR. HU || nu || nu || nu || nu IE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,35 litri b) 0,50 litri c) 0,75 litri d) 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 430 EUR IT || a) 20 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,125 litri b) 0,250 litri c) 1 litru d) 2 litri || numai rezervor standard || 50 EUR LT || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,5 litri b) 0,75 litri c) 0,75 litri d) 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) fără scutiri pentru recipiente portabile || 147,70 EUR LU || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,25 litri b) 0,5 litri c) 2 litri d) 8 litri || n/a || 175 EUR LV || nu || nu || nu || nu MT || nu || nu || nu || nu NL || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 1 litru (c): 2 litri (d): 8 litri || Nu există cantitate mai mică || Nu există prag mai mic PL || nu || a) 0,5 litri (numai pentru TVA) b) 0,5 litri (numai pentru TVA) c) 0,5 litri (numai pentru TVA) d) 2,0 litri (numai pentru TVA) || nu || nu PT || a) 80 b) 20 c) 10 d) 50 g || n/a || n/a || 200 EUR RO || nu || nu || nu || nu SE || a) 100 b) 20 c) 20 d) 100 g || a) 0 litri b) 0 litri c) 0 litri d) 0 litri || n/a || 0 EUR SI || a) 25 b) 10 c) 5 d) 250 g || a) 0,25 litri c) 1 litru || n/a || 40 EUR SK || nu || nu || nu || nu UK || nu || nu || nu || nu Punerea în aplicare a scutirilor în
conformitate cu articolele 14 și 15 SM || Scutiri conform art. 14 (fără TVA sau accize în cazul în care impozitul este egal cu sau mai mic de 10 EUR) || Scutiri conform art. 15 (ajustarea/rotunjirea sumei în moneda națională la EUR)* AT || da || nu BE || nu || nu BG || nu || nu CY || da || nu CZ || da || da [numai pentru articolul 15 alineatul (2)] DE || nu || nu DK || nu || nu EE || nu || nu EL || nu || nu ES || nu || nu FI || nu || nu FR || nu || nu HU || nu || da [numai pentru articolul 15 alineatul (2)] IE || nu || nu IT || da || nu LT || nu || da [numai pentru articolul 15 alineatul (2)] LU || da || nu LV || nu || da [numai pentru articolul 15 alineatul (2)] MT || da || nu NL || nu || nu PL || da || nu PT || da || nu RO || da || nu SE || da || da SI || nu || nu SK || nu || nu UK || nu || da [1] Croația s-a alăturat UE doar la 1 iulie 2013
și nu este inclusă în acest exercițiu. [2] Chestionarul a fost prezentat în cadrul unei reuniuni a
Comitetului pentru accize și a rămas deschis pentru observații
din 26 iunie 2012 până în 27 iulie 2012. [3] Documentul 16879/2011 – UD 335
– Anexa [4] A se vedea documentul Comisiei privind „Rezultatul
chestionarului referitor la punerea în aplicare a Directivei 2007/74/CE a
Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoarea
adăugată și accize pentru bunurile importate de persoane care
călătoresc din țări terțe” (CED 798). [5] „Valoarea bagajelor personale ale călătorului,
care sunt importate temporar sau sunt reimportate ca urmare a exportului lor
temporar, precum și valoarea produselor medicinale pe care
călătorul le necesită pentru nevoile sale personale nu sunt
luate în considerare în sensul aplicării scutirilor prevăzute la
alineatele (1) și (2).”