Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52013DC0849

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe

/* COM/2013/0849 final */

52013DC0849

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe /* COM/2013/0849 final */


RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe

CUPRINS

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc  din țări terțe.................................................... 2

1........... Sinteză.......................................................................................................................... 3

2........... Analiza rezultatelor consultării..................................................................................... 4

2.1........ Introducere................................................................................................................... 4

2.1.1..... Temeiul juridic și principalele elemente ale directivei................................................. 4

2.1.2..... Metodologie.................................................................................................................. 4

2.2........ Analiza observațiilor primite....................................................................................... 5

2.2.1..... Articolele 3, 7 și 13 - Definiții................................................................................... 5

2.2.2..... Articolul 6 a — Interpretarea „importurilor ocazionale”.............................................. 8

2.2.3..... Articolul 8 - statutul altor produse din tutun (în acest caz: snus)............................... 11

2.2.4..... Articolul 8 alineatul (2) – distincția între pasagerii care folosesc transportul aerian și alte categorii de călători........................................................................................................................ 12

2.2.5..... Articolele 8, 9, 11 – Limite cantitative....................................................................... 12

2.2.6..... Articolul 10 – Vârsta călătorilor................................................................................. 13

2.2.7..... Articolul 11 – Carburantul dintr-un recipient portabil................................................ 13

2.2.8..... Articolul 14 – Valoarea minimă a taxei...................................................................... 14

2.2.9..... Relația dintre pragurile financiare și limitele cantitative......................................... 14

2.2.10... Navigația interioară și transportul de pasageri pe Dunăre....................................... 14

3........... Evaluare globală și concluzie..................................................................................... 15

4........... Anexa.......................................................................................................................... 16

1.           Sinteză

Prezentul raport se bazează pe articolul 16 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe (denumită în continuare „directiva”), conform căruia Comisia trebuie să prezinte Consiliului un raport privind punerea în aplicare a directivei, însoțit, după caz, de o propunere de modificare.

Pentru pregătirea acestui raport, Comisia a trimis statelor membre în iunie 2012 un chestionar, solicitându-le să prezinte observații cu privire la orice parte a directivei (toate considerentele și articolele) și formulând întrebări specifice referitoare la utilizarea scutirilor prevăzute în directivă. Comisia a primit răspunsuri din partea tuturor celor 27 de state membre[1]. 15 state membre au considerat că nu este necesară modificarea normelor actuale, 5 state membre au sugerat modificări de ordin redacțional, iar 7 state membre au raportat probleme referitoare la aplicarea anumitor dispoziții.

Deși a identificat anumite probleme în domeniu, în special în ceea ce privește definiția și interpretarea unor termeni tehnici, cum ar fi „importurile ocazionale”, Comisia nu vede niciun argument convingător în favoarea unei acțiuni legislative în această etapă și preferă să depună eforturi pentru a aborda aceste aspecte în viitor, prin intermediul procedurilor relevante ale comitetelor, prin schimbul de bune practici și prin elaborarea de orientări și instrumente practice administrative.

2.           Analiza rezultatelor consultării

2.1.        Introducere

2.1.1.     Temeiul juridic și principalele elemente ale directivei

Temeiul juridic al acestui raport este articolul 16 din directivă: „Începând cu anul 2012, la fiecare patru ani, Comisia transmite Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, însoțit, după caz, de o propunere de modificare a acesteia.”

Directiva stabilește norme privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată (TVA) și de accize pentru bunurile importate în bagajele personale ale persoanelor care călătoresc dintr-o țară terță sau dintr-un teritoriu în care nu se aplică dispozițiile comunitare privind TVA sau accizele, ori ambele. Cu alte cuvinte, ea definește, în esență, limitele cantitative sau valorice ale UE în ceea ce privește bunurile scutite de taxe, în contextul călătoriilor internaționale. În ceea ce privește taxele vamale, se aplică articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009. Acesta nu este direct vizat de prezentul raport, el fiind evocat doar pentru consecvența analizei sau în încercarea de a analiza sinergiile (a se vedea mai jos).

Scopul evaluării regulate, impuse prin obligația de raportare, este de a verifica în ce măsură definițiile, valorile prag, limitele cantitative și alte dispoziții stipulate în directivă continuă să reflecte realitățile economice și să își atingă scopul.

2.1.2.     Metodologie

Pentru elaborarea prezentului raport, Comisia a efectuat o consultare a statelor membre pentru a obține feedback privind punerea în aplicare, eficacitatea și utilitatea dispozițiilor relevante. Mai exact, au fost adresate întrebări specifice privind utilizarea scutirilor și a limitelor cantitative prevăzute în directivă[2]. Datele colectate cu ajutorul chestionarului au furnizat principalele date utilizate în elaborarea prezentului raport. Serviciile Comisiei au evaluat și raportul înaintat Consiliului, intitulat „Raportul privind dispozițiile referitoare la bagajele personale – raportarea cu privire la aspecte legate de punerea în aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului, care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008 al Consiliului”, elaborat de Secretariatul General la 22 noiembrie 2011[3].

Deși Regulamentul (CE) nr. 274/2008 abordează scutirile de taxe vamale, iar Directiva 2007/74/CE a Consiliului abordează scutirile de la taxa pe valoarea adăugată și accize, ambele seturi de norme tratează în esență aceleași aspecte, și anume importurile de bunuri provenind din țări terțe sau din teritorii în care nu se aplică reglementările comunitare, transportate în bagajele personale ale călătorilor. În plus, ambele seturi de norme sunt aplicate de către aceleași autorități, cele vamale, cu ocazia importului. Prin urmare, problemele identificate de către statele membre vor fi sau identice, sau se vor suprapune, cel puțin parțial. Astfel, dimensiunea zonelor problematice raportate de statele membre în chestionar, precum și posibilele soluții, pot fi înțelese și abordate mai bine atunci când ambele seturi de norme sunt analizate într-un context coerent.

Prezentul raport analizează în continuare numai aspectele de fond identificate în cadrul consultării. El nu acoperă cererile de modificări de ordin redacțional sau lingvistic, avute însă în vedere în lucrările Comitetului pentru accize[4].

2.2.        Analiza observațiilor primite

2.2.1.     Articolele 3, 7 și 13 - Definiții

Două state membre au solicitat o definiție mai precisă a următorilor termeni stipulați în directivă:

Articolul 3 alineatul (1) și alineatul (2) „țară terță” și „teritoriul în care nu se aplică dispozițiile comunitare privind TVA sau accizele, ori ambele”

În sensul aplicării scutirii de TVA și accize pentru bunurile importate de persoane care călătoresc din țări terțe, s-a sugerat clarificarea definițiilor pentru „țară terță” și „teritorii” în conformitate cu Directivele 2006/112/CE și 2008/118/CE; ținând seama de convențiile și tratatele încheiate cu Franța, Regatul Unit și, respectiv, Cipru, Principatul Monaco, Insula Man și zonele aflate sub suveranitate britanică Akrotiri și Dhekelia nu sunt considerate, în sensul aplicării acestei directive, țări terțe.

Este adevărat că articolul 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2007/74/CE fac distincția între o „țară terță” și un „teritoriu, altul decât teritoriul unei țări terțe, în care nu se aplică Directiva 2006/112/CE sau Directiva 92/12/CEE sau niciuna dintre ele”. Această distincție se datorează faptului că anumite norme fiscale nu se aplică în unele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al UE, iar în alte cazuri, datorită unor acorduri de asociere, anumite norme fiscale comunitare se aplică în unele teritorii situate în afara teritoriului vamal al UE. În cele mai multe cazuri, aceste reglementări - este adevărat, uneori complexe – se bazează pe considerații de natură istorică și au permis adesea soluționarea unor conflicte de lungă durată. Distincțiile făcute la articolul 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) există și trebuie menținute tocmai din aceste motive istorice și pentru respectarea obligațiilor asumate de unele state membre. Călătorii care intră în Comunitate din Insula Man nu pot beneficia de scutirile acordate călătorilor în conformitate cu articolul 1 și articolul 3 alineatul (1), deoarece teritoriul Insulei Man nu este o țară terță, iar călătorii din Monaco nu pot beneficia de scutirile acordate călătorilor în conformitate cu articolul 1 și articolul 3 alineatul (2), deoarece pe teritoriul acestora se aplică Directiva 2006/112/CE sau Directiva 92/12/CEE, ori ambele.

Din aceleași motive istorice există și trebuie menținute derogările de la aplicarea acestor definiții. Al doilea paragraf din articolul 3 alineatul (1) prevede că, ținând cont de acordul fiscal dintre Franța și Principatul Monaco, datat 18 mai 1963, și de acordul de prietenie și relații de bună vecinătate dintre Italia și Republica San Marino din 31 martie 1939, Monaco și San Marino nu sunt considerate țări terțe în ceea ce privește accizele. Faptul că (doar în ceea ce privește accizele) Monaco și San Marino nu sunt considerate a fi țări terțe [articolul 3 alineatul (1)] garantează, împreună cu definiția de la articolul 3 alineatul (2), faptul că la intrarea în Comunitate, călătorii provenind din Monaco nu pot în niciun caz beneficia de scutirile acordate călătorilor în temeiul Directivei 2007/74/CE a Consiliului, iar călătorii provenind din San Marino nu pot beneficia de scutirile acordate călătorilor în materie de accize. În fapt, articolul 1 din aceeași directivă limitează beneficiile obținute din scutirile acordate călătorilor provenind din țări terțe și teritorii, altele decât teritoriul unei țări terțe în care nu se aplică Directiva 2006/112/CE sau Directiva 92/12/CEE sau niciuna dintre ele.

În mod similar, al doilea paragraf al articolului 3 alineatul (2) prevede că, în baza acordului dintre guvernele Regatului Unit și cel al Insulei Man privind taxele vamale, accizele și alte aspecte conexe din 15 octombrie 1979, Insula Man nu este considerată teritoriu altul decât teritoriul unei țări terțe în care nu se aplică Directiva 2006/112/CE sau Directiva 92/12/CEE sau niciuna dintre ele. Această scutire garantează din nou faptul că, la intrarea în Comunitate, călătorii provenind din aceste teritorii nu pot beneficia de scutirile acordate călătorilor în temeiul Directivei 2007/74/CE a Consiliului, deoarece articolul 1 din aceeași directivă limitează scutirile acordate călătorilor provenind dintr-un teritoriu în care nu se aplică dispozițiile comunitare privind TVA sau accizele, ori ambele, precum și pe cele acordate călătorilor provenind din țări terțe.

Ținând cont de persistența acestor situații specifice, care au evoluat de-a lungul istoriei, Comisia continuă să estimeze necesară menținerea normelor specifice de la articolul 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2007/74/CE a Consiliului.

Articolul 3 alineatul (3) - Pasageri care folosesc transportul aerian și pe cel maritim

Acest articol face distincția, pe de o parte, între pasagerii care efectuează călătorii aeriene și cei care efectuează călătorii maritime, excluzând, pe de altă parte, de la acordarea scutirilor pasagerii care efectuează călătorii turistice private de agrement cu avionul sau pe mare. Primul paragraf de la articolul 7 din directivă prevede un prag financiar de 430 EUR pentru pasagerii care folosesc transportul aerian și pe cel maritim, în timp ce pragul pentru ceilalți călători este de 300 EUR.

O propunere lansată în cadrul consultării a fost modificarea articolului 3 alineatul (3), astfel încât excluderea persoanelor care efectuează călătorii turistice private de agrement cu avionul sau pe mare să devină opțională pentru statele membre, permițându-le astfel acestora să aplice un singur prag financiar de 430 EUR pentru toți călătorii în locul unui prag de 430 EUR pentru pasagerii care folosesc transportul aerian și pe cel maritim și a unui prag de 300 EUR pentru toți ceilalți călători. Ideea care stătea la baza propunerii era de a facilita procedurile din statele membre fără frontieră terestră cu țări terțe.

Distincția între diferitele mijloace de transport a fost introdusă pentru a reflecta situația din statele membre care au frontiere terestre comune cu țări din Europa de Est (de exemplu, Rusia, Ucraina) care practică prețuri și/sau niveluri ale taxelor/accizelor semnificativ mai mici. Comisia nu are cunoștință de nicio apropiere a acestor diferențe semnificative de preț, de la adoptarea Directivei, în 2007. Dimpotrivă, ratele relativ mari ale inflației din majoritatea statelor membre de la frontiera estică a UE par să fi condus la diferențe și mai mari în ceea ce privește puterea de cumpărare între aceste țări și țările terțe de la frontiera estică a UE.

În plus, problemele raportate de Ungaria și Estonia în documentul intitulat „Raportul privind dispozițiile referitoare la bagajele personale – raportarea cu privire la aspecte legate de punerea în aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului, care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008 al Consiliului” par să confirme această concluzie.

În acest context, Comisia nu vede nicio posibilitate reală pentru ca excluderea persoanelor care efectuează călătorii turistice private de agrement cu avionul sau pe mare să devină opțională pentru statele membre.

O altă propunere lansată cu ocazia consultării a fost alinierea definiției „călătorului” la articolul 236 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar.

Conform articolului 236 litera a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, „[...] „călător” reprezintă:

1. orice persoană care intră temporar pe teritoriul vamal al Comunității, unde nu are reședința obișnuită, precum și

2. orice persoană care se întoarce pe teritoriul vamal al Comunității, unde are reședința obișnuită, după ce a fost temporar într-o țară terță [...]”.

Spre deosebire de aceasta, articolul 1 din directivă stabilește însă norme ce se adresează „[...] persoanelor care călătoresc dintr-o țară terță sau dintr-un teritoriu în care nu se aplică dispozițiile comunitare privind TVA sau accizele, ori ambele, astfel cum au fost definite la articolul 3”. Articolul 3 definește mai în detaliu aceste teritorii, prin trimitere la Directiva 2006/112/CE și la Directiva 2008/118/CE (de abrogare a Directivei 92/12/CEE). Aceste directive adoptă o abordare mai diferențiată din motivele expuse mai sus cu privire la propunerea de modificare a articolului 3 din directivă.

Prin urmare, Comisia nu vede nicio posibilitate reală de aliniere a definiției „călătorului” de la articolul 3 din directivă la definiția de la articolul 236 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Articolul 7 alineatul (4) - Bagaje personale

Această dispoziție exclude valoarea bagajului personal al unui călător din valoarea pragului financiar[5]. Conform unei interpretări mai largi a acestei dispoziții, „bagajul personal al călătorului” ar putea include și achiziții scutite de taxe vamale efectuate de călător în cursul călătoriei dus. Această interpretare ar putea crea o lacună juridică, permițând călătorilor să cumpere bunuri la ieșirea din țară, fără a plăti TVA și/sau taxe vamale și să reimporte bunurile respective în plus față de pragul financiar. Persoana ar putea să cumpere bunuri scutite de TVA în valoare nelimitată și să le folosească totuși pe teritoriul UE. S-a sugerat, prin urmare, includerea unei definiții a „bagajelor personale” în prezentul articol pentru a clarifica faptul că achizițiile cu scutire de taxe vamale, efectuate în cursul călătoriei dus, nu sunt considerate bagaje personale, ele fiind supuse pragului financiar.

Articolul 5 și articolul 7 alineatul (4) din directivă, precum și articolul 147 alineatul (1) litera a) și articolul 146 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE ar putea într-adevăr da naștere unui abuz, în mod teoretic. Cu toate acestea, în practică, țările terțe sau teritoriile din afara UE aplică de obicei atât praguri financiare, cât și limite cantitative pentru călătorii care intră pe teritoriul lor. Valoarea sau cantitatea de bunuri admise cu scutire de taxe vamale la importul în aceste țări de destinație este, în general, limitată, ea trebuind să îndeplinească cerințele legale la nivel național/teritorial, în ambele etape ale călătoriei.

Comisia nu are cunoștință de practici abuzive a căror dimensiune economică ar necesita o inițiativă legislativă, iar statele membre nu au raportat nici ele astfel de practici. Serviciile Comisiei nu intenționează, prin urmare, să deschidă discuții cu privire la includerea sau nu a achizițiilor scutite de taxe vamale efectuate în cursul călătoriei dus în dispoziția privind bagajele personale/pragurile financiare.

Articolul 13 - Echipajul mijloacelor de transport

În cadrul consultării, s-a propus de asemenea alinierea definiției „echipajului mijloacelor de transport” de la articolul 13 al directivei la definiția de la articolul 49 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 al Consiliului din 28 martie 1983 privind instituirea unui regim comunitar de scutiri de drepturi vamale, înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009.

În conformitate cu anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 1186/2009 al Consiliului, articolul 49 din Regulamentul (CEE) nr. 918/83 a fost abrogat fără ca regulamentul de abrogare să conțină vreo (nouă) dispoziție corespunzătoare. În schimb, articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1186/2009 al Consiliului abordează scutirile de taxe vamale aplicate bunurilor aflate în bagajele personale ale călătorilor, făcând trimitere la dispozițiile Directivei 2007/74/CE:

„Bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o țară terță sunt admise cu scutire de taxe la import, cu condiția ca astfel de importuri să fie scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA) în temeiul legislației naționale adoptate în conformitate cu Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe.”

Prin urmare, Comisia nu consideră că ar exista o necesitate sau o valoare adăugată în ceea ce privește alinierea definiției „echipajului mijloacelor de transport” de la articolul 13 al directivei la definiția de la articolul 49 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 918/83.

2.2.2.     Articolul 6 a — Interpretarea „importurilor ocazionale”

Patru state membre au subliniat că ele consideră necesar să se determine mai cu precizie frecvența permisă a importurilor cu caracter necomercial efectuate de către călători (respectiv prin determinarea numărului maxim de călătorii într-o anumită perioadă de timp). Se pare că unele state membre care au frontiere terestre comune cu țări terțe se confruntă cu dificultăți deosebite cauzate de persoane particulare care trec frontiera dintre UE și țara terță de mai multe ori pe săptămână sau – în cazuri extreme – pe zi și care transportă produse supuse accizelor în cantități egale sau ușor inferioare limitelor cantitative maxime permise, precum și alte bunuri care se încadrează exact în pragurile financiare permise.

Serviciile Comisiei înțeleg preocupările acestor state membre, în special deoarece acestea sunt în mare măsură în concordanță cu cele descrise în „Raportul privind dispozițiile referitoare la bagajele personale – raportarea cu privire la aspecte legate de punerea în aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului, care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008 al Consiliului”. De asemenea, serviciile Comisiei sunt de acord că astfel de importuri nu ar trebui să fie considerate „importuri ocazionale”.

Cu toate acestea, directiva nu prevede niciun fel de criteriu de referință care să definească o frecvență adecvată a călătoriilor.          În conformitate cu articolul 6 din directivă, „sunt considerate ca importuri cu caracter necomercial importurile care îndeplinesc următoarele condiții:

(a) au loc în mod ocazional;

(b) constau exclusiv din bunuri pentru uzul personal sau familial al călătorului sau din bunuri cu destinația de cadouri.

Natura sau cantitatea acestor bunuri nu trebuie să indice faptul că sunt importate în scopuri comerciale”.

Când au analizat multitudinea de scenarii de import pentru călători, serviciile Comisiei nu au putut decât să conchidă că o inițiativă legislativă de modificare a dispozițiilor directivei nu reprezintă o soluție adecvată pentru abordarea problemelor raportate, deoarece detalierea în continuare a definiției importurilor ocazionale ca „având loc rar/din când în când/nu în mod obișnuit” nu ar face decât să sporească complexitatea definiției juridice fără a crește și securitatea juridică. Pur și simplu, nu există o definiție lipsită de ambiguitate pentru termenul „ocazional”, care să includă o cuantificare a frecvenței; totuși, în special în ceea ce privește produsele supuse accizelor, cantitățile transportate de călător la intrarea în UE ar trebui să fie cantități consumabile ținând seama de comportamentul normal de consumator al persoanei particulare în cauză.

Exemplul 1: un călător traversează frontiera UE/țara terță o dată la două zile, transportând un cartuș de țigări (200 de bucăți) la fiecare intrare în UE în momentul revenirii din țara terță.

Cantitatea de 100 de țigări care ar trebui să fie consumate zilnic de către această persoană particulară depășește în mod clar comportamentul normal de consumator. Astfel de importuri nu pot fi considerate ca având caracter necomercial.

Exemplul 2: un călător traversează frontiera UE/țara terță o dată pe săptămână, transportând cinci pachete de țigări și un litru de vodcă la fiecare intrare în UE în momentul revenirii din țara terță.

În cazul în care sunt îndeplinite toate celelalte condiții, cantitățile indicate în acest exemplu nu ar trebui să ducă la inițierea procedurilor vamale.

Exemplul 3: un călător care traversează frontiera UE/țara terță zilnic, intrând în UE cu un autovehicul cu un rezervor standard plin de benzină/motorină, plus încă 10 litri într-un recipient portabil.

Este foarte puțin probabil ca o persoană particulară să utilizeze astfel de cantități de carburant în scopuri necomerciale.

Exemplul 4: un călător care traversează frontiera UE/țara terță o dată pe săptămână, transportând 3 pachete de tutun tăiat fin (un total de 90 g), 4 litri de vin, 1 litru de whisky, 5 ceasuri de mână, mai multe sticle de parfum și 3 dispozitive GPS la fiecare intrare în UE.

Deși cantitatea de produse supuse accizelor importată pare să fie încă în conformitate cu cerințele directivei, importul celorlalte produse dă naștere la bănuieli și, astfel, la un control al intențiilor călătorului, respectiv utilizarea în scopuri comerciale.

Comisia este conștientă de faptul că există multe scenarii diferite care nu pot fi discutate în detaliu și în mod corespunzător în cadrul prezentului raport. Această multitudine pot fi abordată numai de la caz la caz, în special în cazul în care există indicii de evaziune fiscală, luând în considerare toate condițiile enumerate în special la articolele 4-6 din directivă. Comisia nu are obiecții de principiu față de abordarea aleasă de mai multe state membre, care monitorizează numărul de călătorii ale unui călător individual într-o anumită perioadă de timp, în special la frontierele terestre cu țări terțe. Cu toate acestea, o astfel de monitorizare nu ar trebui să ducă la o reducere disproporționată a libertății de circulație pentru cetățenii UE și nici să restricționeze trecerea normală a frontierei de către persoanele care nu transportă produse achiziționate în străinătate. În ceea ce privește „arhitectura” unor astfel de activități de monitorizare, statele membre au libertatea de a decide măsurile pe care le consideră cele mai adecvate și mai puțin împovărătoare.

De asemenea, ar trebui să se țină cont și de faptul că multe din dispozițiile Directivei 2007/74/CE a Consiliului își au originea în convențiile internaționale la care statele membre și UE sunt părți contractante. Prin urmare, trebuie păstrată coerența dispozițiilor comunitare cu dispozițiile convențiilor respective.

În acest context, Comisia nu intenționează să lanseze o inițiativă legislativă în acest stadiu pentru rezolvarea problemelor descrise; cu toate acestea, Comisia este interesată să dezvolte instrumente și practici administrative, împreună cu statele membre interesate, pentru abordarea în mod adecvat a scenariilor-problemă descrise, și să își împărtășească cunoștințele cu celelalte state membre.

Situațiile descrise mai sus sunt și mai complexe în cazul persoanelor cu domiciliul într-o zonă de frontieră, al lucrătorilor din zone de frontieră sau al echipajelor mijloacelor de transport (a se vedea articolul 13 din directivă). La evaluarea unor astfel de traversări ale frontierei, este necesar ca statele membre să țină seama de poziția geografică a domiciliului călătorului, de situația sa profesională și/sau de mediul de lucru în plus față de cerințele impuse prin articolele 4-6 din directivă.

Pentru facilitarea gestionării unor astfel de cazuri speciale, articolul 3 alineatele (5) și (6) din directivă prevede definiții pentru „zonă de frontieră” și „lucrător din zona de frontieră”. Conform acestor definiții și coroborat cu articolul 13 alineatul (2), călătorii care depășesc 15 kilometri de la frontieră („în zborul păsării”) nu se confruntă cu niciun fel de alte restricții decât cele aplicabile tuturor celorlalte categorii de călători. Cu toate acestea, unele persoane particulare abuzează de prezenta dispoziție, oprindu-se în zona de frontieră și transferând produsele achiziționate în străinătate către persoane cu domiciliul la mai puțin de 15 km de frontieră. Întrucât astfel de importuri au loc, de obicei, numai la frontierele terestre, directiva prevede anumite măsuri pe care le pot aplica statele membre în vederea abordării/limitării utilizării abuzive a derogărilor acordate.

În primul rând, persoanele care călătoresc altfel decât pe calea aerului și pe cale maritimă pot aduce doar produse (altele decât tutunul, alcoolul, carburanții ) cu o valoare de până la 300 EUR pe persoană. Pentru persoanele care călătoresc pe calea aerului și pe cale maritimă, această limită se ridică la 430 de euro.

În al doilea rând, și pentru promovarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății publice, statele membre pot reduce cantitatea maximă admisă pentru produsele din tutun la 20 % din cantitățile obișnuite (respectiv 40 de țigări în loc de 200). În plus, statele membre au libertatea de a alege dacă aplică limitele mai scăzute pentru toți călătorii [articolul 8 alineatul (1)] sau numai pentru călătorii care folosesc transportul maritim și terestru [articolul 8 alineatul (2)].

În al treilea rând, statele membre pot să reducă atât pragul financiar, cât și limitele cantitative pentru locuitorii din zona de frontieră, pentru lucrătorii din zona de frontieră și pentru echipajele mijloacelor de transport utilizate în traficul internațional până la un nivel pe care îl determină la nivel național [a se vedea articolul 13 alineatul (1) coroborat cu articolul 13 alineatul (2) al doilea paragraf din directivă]. În unele cazuri, statele membre au redus aceste cantități/sume chiar la zero.

Comisia recunoaște pe deplin situația dificilă cu care se confruntă o serie de state membre la punerea în aplicare a cazurilor speciale și a derogărilor acordate conform directivei. Comisia consideră, cu toate acestea, că legislația actuală asigură un echilibru între obligația statelor membre de a preveni dubla impozitare pentru importurile fără caracter comercial și dreptul suveran al acestora de a își proteja economia națională și veniturile naționale.

Din nou, Comisia consideră că o inițiativă legislativă pentru a aborda cazurile din zona de frontieră pur și simplu nu este o abordare fezabilă pentru a remedia problemele raportate. Cu toate acestea, Comisia este interesată să dezvolte instrumente și bune practici administrative, împreună cu statele membre interesate, pentru abordarea în mod adecvat a scenariilor-problemă descrise, și să își împărtășească cunoștințele cu celelalte state membre.

2.2.3.     Articolul 8 - statutul altor produse din tutun (în acest caz: snus)

Un stat membru (Suedia) raportează că se abuzează de scutirea fiscală prevăzută în prezenta directivă pentru un produs din tutun numit „snus”. Snus este un produs din tutun supuse accizelor în temeiul legislației suedeze. Acesta este interzis în toate celelalte piețe din UE cu excepția Suediei. Deoarece importul de snus scutit de taxe este limitat numai de pragul de 430/300 EUR prevăzut la articolul 7 (nu și de limitele cantitative prevăzute la articolul 8), pare posibilă introducerea unor cantități mari de snus în Suedia sub pretextul uzului personal. Măsurile de control vamal par să confirme că snusul este introdus ilegal în Suedia de călători (curieri) prin legăturile cu feribotul din Marea Baltică, în mod organizat și pe scară largă. Snusul neimpozitat este revândut la nivelul comerțului cu amănuntul în Suedia și pare să provoace denaturări ale pieței. Suedia sugerează introducerea unei limite cantitative pentru snus, ca derogare de la articolele 7 și 8. În plus, Suedia propune, de asemenea, introducerea unor limite cantitative pentru toate produsele din tutun impozitate, inclusiv pentru produsele din tutun care nu se fumează.

În conformitate cu articolul 8 din directivă, sunt prevăzute limite cantitative pentru anumite produse din tutun pe care statele membre trebuie să le scutească de TVA și de accize. Alte produse, cum ar fi produsele din tutun care nu sunt enumerate la articolul 8, trebuie să respecte numai pragul de 300/430 EUR (articolul 7). Se pare că practica administrativă din Suedia a aplicării de-a lungul anilor a unor praguri de scutire de 4 300 SEK și respectiv de 3 000 SEK pentru călătorii care sosesc pe nave sau vase din țări terțe, care corespund unor praguri de 507,49 EUR (pentru călători sosiți pe calea aerului și pe cale maritimă), respectiv de 354,06 EUR (pentru alte categorii de călători), a agravat situația în mod considerabil.

În acest context, par prioritare măsurile naționale; astfel de măsuri ar putea nu doar alinia pragurile de scutire din Suedia la sumele în EUR prevăzute la articolul 7 din directivă, ci ar putea urmări și restricționarea importurilor de snus. Există exemple de droguri, medicamente, arme, materiale explozive sau materialele pornografice, pentru care statele membre își analizează dreptul suveran de a interzice sau a restricționa importul și/sau distribuția de astfel de produse.

În prezent, Comisia nu are intenția de a propune o modificare a directivei în ceea ce privește statutul „snusului”.

2.2.4.     Articolul 8 alineatul (2) – distincția între pasagerii care folosesc transportul aerian și alte categorii de călători

Un stat membru propune eliminarea distincției între pasagerii care folosesc transportul aerian și alte categorii de călători (privind aplicarea unor limite cantitative mai mici pentru produsele din tutun numai pentru alți călători decât cei care folosesc transportul aerian).

Conform articolului 8 alineatul (2), „statele membre pot opta să facă distincția între pasagerii care folosesc transportul aerian și ceilalți pasageri, aplicând limitele cantitative mai mici prevăzute la alineatul (1) numai pentru călătorii care nu folosesc transportul aerian.” Abolirea acestei distincții ar face ca statele membre să fie obligate să aplice limitele cantitative mai mici pentru produsele din tutun (respectiv 40 în loc de 200 de țigări) fie tuturor categoriilor de călători, fie niciuneia.

Dispozițiile actuale ale articolului 8 alineatul (2) permit statelor membre să decidă în mod autonom dacă doresc să facă distincție între diferite tipuri de deplasări sau nu. Păstrarea acestei dispoziții este necesară pentru a ține seama de situația din anumite state membre care au frontiere maritime sau terestre comune cu terțe țări cu niveluri de prețuri mai scăzute. Cu toate acestea, statele membre pot să decidă să aplice aceeași limită pentru toți călătorii.

Prin urmare, Comisia nu vede necesitatea eliminării opțiunii de la articolul 8 alineatul (2).

2.2.5.     Articolele 8, 9, 11 – Limite cantitative

Un stat membru a sugerat alinierea limitelor cantitative la limitele indicative (considerabil mai ridicate) aplicabile călătorilor în interiorul UE [articolul 32 alineatul (3) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului], împiedicându-se astfel un tratament diferit pentru călătorii care vin din țări terțe.

În conformitate cu articolele 8, 9 și 11 din directivă, statele membre scutesc de TVA și accize anumite cantități de produse din tutun și alcool, precum și carburantul dintr-un rezervor standard și un recipient portabil.

Ca principiu de bază al pieței interne a UE, nu există limite pentru ceea ce persoanele particulare pot cumpăra și transporta cu ele atunci când călătoresc între țări din UE, atâta timp cât produsele sunt pentru uz personal și nu destinate unor scopuri comerciale, cu excepția mijloacelor de transport noi. Taxele (TVA și accize) sunt incluse în prețul produselor în statul membru de achiziție și nu mai sunt datorate impozite în niciun alt stat membru. Cu toate acestea, pentru a determina dacă produsele supuse accizelor sunt destinate uzului propriu de către persoane particulare, statele membre stabilesc niveluri orientative, exclusiv ca element doveditor. Aceste niveluri orientative sunt de câteva ori mai mari decât limitele cantitative pentru importurile scutite de taxe în temeiul directivei.

Prin urmare, nu ar avea sens creșterea limitelor cantitative pentru importuri scutite de taxe la nivelurile orientative indicative pentru produse impozitate în UE; dimpotrivă, acest lucru ar crea discriminare pentru cetățenii UE și, în același timp, ar crește riscul denaturării concurenței. Limitele cantitative prevăzute la articolele 8, 9 și 11 din directivă contribuie la protejarea politicilor socioeconomice, bugetare și de sănătate publică ale statelor membre, prin stabilirea de repere clare aplicabile de autoritățile naționale în orice moment.

Comisia nu susține o creștere a limitelor cantitative prevăzute la articolul 8, 9 și 11 din directivă la nivelurile orientative prevăzute în articolul 32 alineatele (3) și (4) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului.

2.2.6.     Articolul 10 – Vârsta călătorilor

Un stat membru propune înlocuirea vârstei de „17” cu „18” ani, în ceea ce privește măsurile de sănătate publică pentru minori, în vigoare în diferitele state membre.

În conformitate cu articolul 10 din directivă, scutirile pentru tutun și băuturi alcoolice nu se aplică adolescenților cu vârsta sub 17 ani. Vârsta legală de la care este permis consumul de alcool în statele membre ale UE respectă politicile naționale/regionale de sănătate publică, precum și politicile socioeconomice. În timp ce unele state membre permit achiziționarea și consumul de alcool/băuturi alcoolice numai de către persoane cu vârsta minimă de 18 sau chiar de 20 de ani, alte state membre aplică o limită de vârstă mai mică, de 16 ani, care este aplicabilă fie numai berii, fie oricărui tip de alcool/băuturi alcoolice, inclusiv băuturilor spirtoase. În ceea ce privește limitele de vârstă pentru achiziționarea și consumul produselor din tutun, situația din statele membre este similară cu cea pentru alcool. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre aplică limita de vârstă mai ridicată, de 18 ani, pentru cumpărarea de produse din tutun, în timp ce un număr mai mic de state membre permit acest lucru adolescenților începând de la vârsta de 16 ani. În plus, unele state membre au pus în aplicare acte legislative privind protecția tinerilor, care intră în sfera competențelor regionale. Acest lucru face ca dispozițiile privind consumul de tutun și de alcool să varieze foarte mult chiar și în cadrul unei singure țări.

Înainte de adoptarea actualului articol 10 din directivă, aceste aspecte au fost discutate în detaliu, iar limita de vârstă de 17 ani prevăzută la articolul 10 din directivă reflectă un compromis echitabil între diferitele jurisdicții și politici naționale/regionale de sănătate publică și socioeconomice din statele membre. Nu există elemente noi care să necesite discuții în perspectiva unui rezultat diferit.

Prin urmare, în acest stadiu, Comisia nu are intenția de a modifica dispoziția privind vârsta călătorilor.

2.2.7.     Articolul 11 – Carburantul dintr-un recipient portabil

Un stat membru și-a exprimat punctul de vedere conform căruia nu este nevoie să se acorde scutire pentru carburantul dintr-un recipient portabil, în principal din motive practice. În plus, acest stat membru propune alinierea articolului 11 din directivă la dispozițiile articolelor 84 și 87 din Directiva 2009/132/CE a Consiliului de stabilire a domeniului de aplicare a articolului 143 literele (b) și (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri în scopuri de TVA, și la articolele 107 și 110 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale, în vederea asigurării unei aplicări mai clare și mai coerente a scutirilor de taxe pentru carburantul conținut într-un rezervor standard. În temeiul articolului 11 din directivă, carburantul din rezervorul standard și o cantitate suplimentară de până la 10 litri conținută într-un rezervor portabil pot fi scutite de TVA și accize. Aceste dispoziții își au originea în mai multe convenții internaționale, precum Convenția de la Kyoto și Convenția de la Istanbul, privind importul temporar, la care statele membre și/sau Uniunea Europeană sunt părți contractante. Coerența dintre normele Comunității și obligațiile internaționale trebuie să fie menținută. În plus, nu ar trebui neglijate nici aspectele legate de siguranța rutieră, prin adoptarea unui punct de vedere pur fiscal.

Pe de altă parte, Comisia împărtășește preocupările acestor state membre în ceea ce privește utilizarea abuzivă a scutirilor, în special deoarece acestea sunt în mare măsură confirmate și descrise în „Raportul privind dispozițiile referitoare la bagajele personale – raportarea cu privire la aspecte legate de punerea în aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului, care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008 al Consiliului”. Dar, din nou, o inițiativă legislativă nu pare a fi instrumentul adecvat pentru abordarea acestor scenarii de utilizare incorectă. Pare mai adecvat să se elaboreze instrumente și practici administrative pentru combaterea utilizărilor incorecte. Dispozițiile articolelor 84 și 87 din Directiva 2009/132/CE a Consiliului și ale articolele 107 și 110 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului ar putea servi ca bază pentru elaborarea unor astfel de instrumente și practici.

Prin urmare, scutirea permisă pentru carburantul conținut în rezervoare standard de vehicule, precum și pentru carburantul conținut într-un recipient portabil de maximum 10 litri va fi menținută. Cu toate acestea, Comisia este interesată să dezvolte instrumente și bune practici administrative, împreună cu statele membre interesate, pentru abordarea în mod adecvat a scenariilor-problemă descrise, și să își împărtășească cunoștințele cu celelalte state membre.

2.2.8.     Articolul 14 – Valoarea minimă a taxei

Un stat membru a întrebat dacă suma menționată la articolul 14 (de 10 EUR) se aplică taxei pe valoare adăugată plus accizele (un total de 10 EUR) sau fiecărei taxe în parte (10 + 10 EUR).

Conform articolului 14, „rămâne la latitudinea statelor membre să nu perceapă TVA sau accize la importul bunurilor de către un călător, dacă suma impozitului care trebuie aplicat este mai mică sau egală cu 10 EUR.”

Comisia ar dori să clarifice faptul că valoarea minimă a taxei se referă la valoarea totală a taxei calculate (TVA plus accize).

2.2.9.     Relația dintre pragurile financiare și limitele cantitative

În „Raportul privind dispozițiile referitoare la bagajele personale – raportarea cu privire la aspecte legate de punerea în aplicare a articolului 41 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului, care a fost introdus de Regulamentul (CE) nr. 274/2008 al Consiliului”, statele membre au criticat faptul că posibilitatea de a alege între praguri financiare și limite cantitative ar putea fi prea liberală și ar putea determina denaturarea concurenței între statele membre. Pentru accize, statele membre nu au semnalat astfel de denaturări ale concurenței și nu au furnizat date economice care să susțină o astfel de ipoteză.

În acest stadiu, prin urmare, Comisia nu intenționează să redeschidă discuțiile pe tema relației dintre pragurile financiare și limitele cantitative.

2.2.10.   Navigația interioară și transportul de pasageri pe Dunăre

Un operator economic întrebase de ce călătorilor care intră în UE călătorind cu un vas pe Dunăre nu pot beneficia de scutirile acordate călătorilor. Serviciile Comisiei nu dispun de un răspuns imediat la această întrebare și vor discuta acest aspect cu statele membre, deoarece se pare că este o problemă de egalitate de tratament fiscal.

Comisia va discuta tema navigației interioare și a transportului de pasageri pe Dunăre cu statele membre în cadrul Comitetului pentru accize.

3.           Evaluare globală și concluzie

Consultarea cu statele membre a furnizat informații utile privind aplicarea actuală a legislației comunitare în legislația națională. Marea majoritate a statelor membre este mulțumită de dispozițiile curente și nu consideră necesară revizuirea actualei directive. Un număr considerabil de observații primite se referă strict la modificări lingvistice/redacționale. Din aceste motive, Comisia propune ca, în stadiul actual, să nu se lanseze nicio inițiativă legislativă care să modifice Directiva privind scutirile pentru persoane care călătoresc. Cu toate acestea, Comisia este interesată să dezvolte instrumente și bune practici administrative, împreună cu statele membre interesate, pentru abordarea în mod adecvat a scenariilor privind problemele practice descrise, și să își împărtășească cunoștințele cu celelalte state membre.

Toate observații de substanță primite sunt reflectate în cadrul prezentului raport. Statele membre vor găsi orientări privind întrebările concrete, în special referitoare la definirea și interpretarea termenilor tehnici utilizați la punerea în aplicare a directivei. Unele observații se referă la aspecte mai generale, care fac obiectul altor acte legislative în domeniul accizelor (în special regimul general al accizelor prevăzut de Directiva 2008/118/CE a Consiliului). Aceste observații vor fi luate în considerare atunci când se va propune revizuirea actelor legislative în cauză.

4.           Anexa

Privire de ansamblu asupra aplicării de către statele membre a scutirilor și asupra limitelor cantitative superioare/inferioare conform articolelor 7, 8, 13, 14 și 15 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului

Conform articolele 7, 8, 13, 14 și 15 din Directiva 2007/74/CE, statele membre pot utiliza scutiri și limite cantitative superioare/inferioare la punerea în aplicare a dispozițiilor directivei. Aceste dispoziții se aplică la nivel național. Tabelele de mai jos oferă o imagine de ansamblu a modului în care aplică statele membre aceste scutiri.

Punerea în aplicare a cantităților reduse/pragurilor financiare conform articolului 7 alineatul (2) și articolului 8 alineatele (1) și (2)

SM || Prag financiar redus conform articolului 7 alineatul (2), în EUR || Cantități reduse pentru toți călătorii conform articolului 8 alineatul (1) || Cantități reduse pentru călători, alții decât persoanele care folosesc transportul aerian, articolul 8 alineatul (2)

1 || 2 || 3 || 4

AT* || 150 || nu || nu

BE || 175 || nu || nu

BG || nu || parțial da || da

CY || 175 || nu || nu

CZ || 200 || nu || nu

DE || 175 || nu || nu

DK || nu || nu || nu

EE || nu || numai în ceea ce privește articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (d) || n/a

EL || 150 || nu || da

ES || 150 || nu || nu

FI || nu || nu || nu

FR || 150 || nu || nu

HU || 150 || nu || da

IE || 215 || nu || nu

IT || 150 || nu || nu

LT || 147,70 || nu || da

LU || 175 || nu || nu

LV || 282,01 || nu || da

MT || nu || nu || nu

NL || nu || nu || nu

PL || nu || TVA: nu. Accize: ambele. || da

PT || 150 || nu || nu

RO || nu || numai în ceea ce privește articolul 8 alineatul (1) litera (a) || nu

SE || nu || nu || da (numai într-o anumită măsură)

SI || 150 || nu || nu

SK || nu || parțial da || da

UK || nu || nu || nu

* Austria aplică articolul 8 alineatul (3) călătorilor care vin din Samnauntal

Punerea în aplicare a cantităților/pragurilor financiare reduse conform articolului 13 alineatul (1) litera (a)

SM || Tutun (a) țigări (b) țigări de foi (c) trabucuri (d) tutun pentru fumat || Alcool și băuturi alcoolice (a) peste 22 % vol. sau alcool etilic nedenaturat de 80 % vol. sau peste (b) 22 % vol. sau mai puțin (c) vin (d) bere || Carburant (a) rezervor standard (b) recipient portabil || Prag financiar (valoare maximă în EUR)

AT || a) 25 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,25 litri b) 0,75 litri c) 1 litru d) 2 litri || n/a || 20 EUR incl. 4 EUR pentru alimente și băuturi nealcoolice

BE || nu || nu || nu || nu

BG || nu || nu || nu || nu

CY || nu || nu || nu || nu

CZ || nu || nu || nu || nu

DE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0 litri b) 0 litri c) 0 litri d) 0 litri || n/a || 90 EUR

DK || nu || nu || nu || nu

EE || nu || nu || nu || nu

EL || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 2 litri (c): 4 litri (d): 16 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 175 EUR

ES || a) 200 pe lună || nu || nu || nu

FI || nu || nu || nu || nu

FR || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 0,25 litri (b): 0,50 litri (c): 0,50 litri (d): 4 litri || a) carburant în rezervor standard: 200 litri b) 10 l de carburant în recipient portabil || max.: 175 EUR (călători cu vârsta de min. 15 ani). Pentru călători cu vârstă mai mică de 15 ani: 40 EUR.

HU || nu || nu || nu || nu

IE || nu || nu || nu || nu

IT || a) 20 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,125 litri b) 0,250 litri c) 1 litru d) 2 litri || numai rezervor standard || 50 EUR

LT || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,5 litri b) 0,75 litri c) 0,75 litri d) 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) fără scutiri pentru recipiente portabile || 147,70 EUR

LU || nu || nu || nu || nu

LV || nu || nu || nu || nu

MT || nu || nu || nu || nu

NL || nu || nu || nu || nu

PL || nu || a) 0,5 litri (numai pentru TVA) b) 0,5 litri (numai pentru TVA) c) 0,5 litri (numai pentru TVA) d) 2 litri (numai pentru TVA) || nu || nu

PT || nu || nu || nu || nu

RO || nu || nu || nu || nu

SE || nu || nu || nu || nu

SI || a) 25 b) 10 c) 5 d) 250 g || a) 0,25 litri c) 1 litru || n/a || 40 EUR

SK || nu || nu || nu || nu

UK || nu || nu || nu || nu

Punerea în aplicare a cantităților/pragurilor financiare reduse conform articolului 13 alineatul (1) litera (b)

SM || Produse din tutun (a) țigări (b) țigări de foi (c) trabucuri (d) tutun pentru fumat || Alcool și băuturi alcoolice (a) peste 22 % vol. sau alcool etilic nedenaturat de 80 % vol. sau peste (b) 22 % vol. sau mai puțin (c) vin (d) bere || Carburant (a) rezervor standard (b) recipient portabil || Prag financiar (valoare maximă în EUR)

AT || a) 25 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,25 litri b) 0,75 litri c) 1 litru d) 2 litri || n/a || 20 EUR incl. 4 EUR pentru alimente și băuturi nealcoolice

BE || nu || nu || nu || nu

BG || nu || nu || nu || nu

CY || nu || nu || nu || nu

CZ || nu || nu || nu || nu

DE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0 litri b) 0 litri c) 0 litri d) 0 litri || n/a || 90 EUR

DK || nu || nu || nu || nu

EE || nu || nu || nu || nu

EL || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 2 litri (c): 4 litri (d): 16 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 175 EUR

ES || a) 200 pe lună || nu || nu || nu

FI || nu || nu || nu || nu

FR || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 0,25 litri (b): 0,50 litri (c): 0,50 litri (d): 4 litri || a) carburant în rezervor standard: 200 litri b) 10 l de carburant în recipient portabil || max.: 175 EUR (călători cu vârsta de min. 15 ani). Pentru călători cu vârstă mai mică de 15 ani: 40 EUR.

HU || nu || nu || nu || nu

IE || nu || nu || nu || nu

IT || a) 20 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,125 litri b) 0,250 litri c) 1 litru d) 2 litri || numai rezervor standard || 50 EUR

LT || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,5 litri b) 0,75 litri c) 0,75 litri d) 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) fără scutiri pentru recipiente portabile || 147,70 EUR

LU || nu || nu || nu || nu

LV || nu || nu || nu || nu

MT || nu || nu || nu || nu

NL || nu || nu || nu || nu

PL || nu || a) 0,5 litri (numai pentru TVA) b) 0,5 litri (numai pentru TVA) c) 0,5 litri (numai pentru TVA) d) 2 litri (numai pentru TVA) || nu || nu

PT || nu || nu || nu || nu

RO || nu || nu || nu || nu

SE || nu || nu || nu || nu

SI || a) 25 b) 10 c) 5 d) 250 g || a) 0,25 litri c) 1 litru || n/a || 40 EUR

SK || nu || nu || nu || nu

UK || nu || nu || nu || nu

Punerea în aplicare a cantităților/pragurilor financiare reduse conform articolului 13 alineatul (1) litera (c)

SM || Produse din tutun (a) țigări (b) țigări de foi (c) trabucuri (d) tutun pentru fumat || Alcool și băuturi alcoolice (a) peste 22 % vol. sau alcool etilic nedenaturat de 80 % vol. sau peste (b) 22 % vol. sau mai puțin (c) vin (d) bere || Carburant (a) rezervor standard (b) recipient portabil || Prag financiar (valoare maximă în EUR)

AT || a) 25 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,25 litri b) 0,75 litri c) 1 litru d) 2 litri || n/a || 20 EUR incl. 4 EUR pentru alimente și băuturi nealcoolice

BE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,25 litri b) 0,50 litri c) 2 litri d) 8 litri || (a) rezervor standard:  zero. (b) recipient portabil: zero || Suma maximă: 175 EUR

BG || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 1 litru (c): 2 litri (d): 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 150 EUR

CY || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,25 litri b) 0,50 litri c) 1 litru d) 3 litri || n/a || 35 EUR

CZ || n/a || n/a || n/a || 300 EUR

DE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0 litri b) 0 litri c) 0 litri d) 0 litri || n/a || 90 EUR

DK || nu || nu || nu || nu

EE || nu || nu || nu || nu

EL || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 2 litri (c): 4 litri (d): 16 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 175 EUR

ES || nu || nu || nu || 30 sau 43 EUR

FI || Pe lună: a) 200 b) 100 c) 50 d) 250 g || Pe lună: a) 1 litru b) 2 litri c) 4 litri d) 16 litri || Pe lună: a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 430 EUR pe lună (călătorii aeriene și maritime). Trafic terestru: prag financiar pentru produsele importate la o călătorie de max. 300 EUR.

FR || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 0,25 litri (b): 0,50 litri (c): 0,50 litri (d): 4 litri || a) carburant în rezervor standard: 200 litri b) 10 l de carburant în recipient portabil || max.: 175 EUR (călători cu vârsta de min. 15 ani). Pentru călători cu vârstă mai mică de 15 ani: 40 EUR.

HU || nu || nu || nu || nu

IE || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,35 litri b) 0,50 litri c) 0,75 litri d) 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) 10 l de carburant în recipient portabil || 430 EUR

IT || a) 20 b) 10 c) 5 d) 25 g || a) 0,125 litri b) 0,250 litri c) 1 litru d) 2 litri || numai rezervor standard || 50 EUR

LT || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,5 litri b) 0,75 litri c) 0,75 litri d) 4 litri || a) carburant în rezervor standard b) fără scutiri pentru recipiente portabile || 147,70 EUR

LU || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || a) 0,25 litri b) 0,5 litri c) 2 litri d) 8 litri || n/a || 175 EUR

LV || nu || nu || nu || nu

MT || nu || nu || nu || nu

NL || a) 40 b) 20 c) 10 d) 50 g || (a): 1 litru (b): 1 litru (c): 2 litri (d): 8 litri || Nu există cantitate mai mică || Nu există prag mai mic

PL || nu || a) 0,5 litri (numai pentru TVA) b) 0,5 litri (numai pentru TVA) c) 0,5 litri (numai pentru TVA) d) 2,0 litri (numai pentru TVA) || nu || nu

PT || a) 80 b) 20 c) 10 d) 50 g || n/a || n/a || 200 EUR

RO || nu || nu || nu || nu

SE || a) 100 b) 20 c) 20 d) 100 g || a) 0 litri b) 0 litri c) 0 litri d) 0 litri || n/a || 0 EUR

SI || a) 25 b) 10 c) 5 d) 250 g || a) 0,25 litri c) 1 litru || n/a || 40 EUR

SK || nu || nu || nu || nu

UK || nu || nu || nu || nu

Punerea în aplicare a scutirilor în conformitate cu articolele 14 și 15

SM || Scutiri conform art. 14 (fără TVA sau accize în cazul în care impozitul este egal cu sau mai mic de 10 EUR) || Scutiri conform art. 15 (ajustarea/rotunjirea sumei în moneda națională la EUR)*

AT || da || nu

BE || nu || nu

BG || nu || nu

CY || da || nu

CZ || da || da [numai pentru articolul 15 alineatul (2)]

DE || nu || nu

DK || nu || nu

EE || nu || nu

EL || nu || nu

ES || nu || nu

FI || nu || nu

FR || nu || nu

HU || nu || da [numai pentru articolul 15 alineatul (2)]

IE || nu || nu

IT || da || nu

LT || nu || da [numai pentru articolul 15 alineatul (2)]

LU || da || nu

LV || nu || da [numai pentru articolul 15 alineatul (2)]

MT || da || nu

NL || nu || nu

PL || da || nu

PT || da || nu

RO || da || nu

SE || da || da

SI || nu || nu

SK || nu || nu

UK || nu || da

[1]               Croația s-a alăturat UE doar la 1 iulie 2013 și nu este inclusă în acest exercițiu.

[2]               Chestionarul a fost prezentat în cadrul unei reuniuni a Comitetului pentru accize și a rămas deschis pentru observații din 26 iunie 2012 până în 27 iulie 2012.

[3]               Documentul 16879/2011 – UD 335 – Anexa

[4]               A se vedea documentul Comisiei privind „Rezultatul chestionarului referitor la punerea în aplicare a Directivei 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată și accize pentru bunurile importate de persoane care călătoresc din țări terțe” (CED 798).

[5]               „Valoarea bagajelor personale ale călătorului, care sunt importate temporar sau sunt reimportate ca urmare a exportului lor temporar, precum și valoarea produselor medicinale pe care călătorul le necesită pentru nevoile sale personale nu sunt luate în considerare în sensul aplicării scutirilor prevăzute la alineatele (1) și (2).”

Top