This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52012PC0729
Proposal for a COUNCIL RECOMMENDATION On Establishing a Youth Guarantee
Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind înființarea unei garanții pentru tineret
Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind înființarea unei garanții pentru tineret
/* COM/2012/0729 final - 2012/0351 (NLE) */
Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind înființarea unei garanții pentru tineret /* COM/2012/0729 final - 2012/0351 (NLE) */
EXPUNERE DE MOTIVE 1. CONTEXTUL PROPUNERII Nivelul mare și în
continuă creștere a șomajului în rândul tinerilor are
consecințe dramatice pentru economiile noastre, pentru
societățile noastre și pentru tinerii înșiși. Rata șomajului în rândul
tinerilor din UE a atins un nivel mare, de 22,7% (al treilea trimestru al
anului 2012), de două ori mai mare decât în cazul adulților[1], iar
perspectivele nu prezintă vreo tendință de revenire. Aproximativ
5,5 milioane de tineri sunt șomeri, iar peste 7,5 milioane de tineri sub 25
de ani sunt în prezent șomeri sau nu sunt implicați în
activități de învățământ sau formare (Not in
Employment, Education or Training – NEETs). Însă dincolo de efectele
imediate ale crizei, chiar și la rate mai mici, șomajul în rândul
tinerilor și inactivitatea sunt costisitoare și dăunătoare
pentru societate. Ele sunt costisitoare în prezent considerând prestațiile
plătite, veniturile nerealizate și impozitele neîncasate, dar sunt
costisitoare și în viitor, deoarece determină o serie de „sechele”,
având efecte negative de lungă durată în ceea ce privește
nivelurile veniturilor viitoare, riscurile viitoare de șomaj, starea de
sănătate, bunăstarea și fondurile de pensii. Europa nu
își poate permite să-și irosească talentul și
viitorul. Necesitatea de a lua
măsuri și de a sprijini tinerii în tranziția lor de la
învățământ la un loc de muncă a fost deja identificată
înainte de criză. În 2005, Consiliul a convenit, în contextul
orientărilor privind ocuparea forței de muncă (2005 – 2008),
că politicile ar trebui să asigure că „fiecărui șomer
i se oferă șansa unui nou început înainte de sfârșitul primelor
șase luni de șomaj în cazul tinerilor”. În 2008, Consiliul a redus
perioada de timp la „cel mult 4 luni” pentru tinerii care nu își mai
continuă studiile. Întrucât până în 2010
punerea în aplicare a unei astfel de măsuri la nivelul întregii UE nu
fusese încă realizată, atât Parlamentul European (PE), cât și
Forumul European al Tineretului au pledat puternic pentru înființarea de
garanții pentru tineret la nivelul UE. În cadrul strategiei Europa 2020
și al inițiativei emblematice „Tineretul în mișcare”, Comisia a
făcut apel la statele membre să asigure ca toți tinerii să
aibă un loc de muncă, să își continue studiile sau să
beneficieze de măsuri de activare în termen de patru luni de la momentul
în care nu își mai continuă studiile și să ofere aceasta ca
o „garanție pentru tineret”. În cursul anilor 2011 și 2012
acest apel a fost reiterat, în special de către Consiliul European,
Parlamentul European și Forumul European al Tineretului, dar
fără prea mult succes. În pachetul privind ocuparea
forței de muncă din aprilie 2012, Comisia a anunțat că va
propune o recomandare a Consiliului privind garanțiile pentru tineret
până la sfârșitul anului. La data de 29 iunie 2012,
Consiliul European a solicitat statelor membre să își intensifice
eforturile de a crește nivelul de ocupare a forței de muncă în
rândul tinerilor, cu „obiectivul ca în termen de câteva luni de la momentul în
care nu își mai continuă studiile, tinerii să primească o
ofertă de bună calitate de obținere a unui loc de muncă, de
continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui
stagiu”. El a mai concluzionat că aceste măsuri pot fi sprijinite din
Fondul social european (FSE) și că statele membre ar trebui să
utilizeze posibilitățile de finanțare a subvențiilor pentru
angajări temporare acordate din fond. În Analiza anuală a
creșterii pentru 2013[2],
Comisia a accentuat faptul că statele membre ar trebui să asigure
tranziția de la învățământ la locul de muncă pentru
tineri, precum și să dezvolte și să pună în aplicare
sisteme de garanție pentru tineret prin care fiecare tânăr cu
vârstă mai mică de 25 de ani să primească o ofertă de
angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de
efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la momentul în care nu mai
participă la activități de învățământ formal sau
de la momentul în care a devenit șomer. Astfel de sisteme pot fi cofinanțate
din Fondul social european. Comisia înaintează o
propunere de Recomandare a Consiliului pentru a se asigura că tinerii
primesc o ofertă de calitate de obținere a unui loc de muncă, de
continuare a educației sau de formare în termen de patru luni de la
intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la
activități de învățământ formal. Această
propunere stabilește, de asemenea, modul în care ar trebui să fie
înființat un sistem de garanție pentru tineret. Propunerea conține
orientări bazate pe șase axe – stabilirea unor parteneriate puternice
cu toate părțile interesate, asigurarea intervenției și
activării timpurii pentru a evita ca tinerii să devină NEETs,
luarea de măsuri de sprijin care să permită integrarea pe
piața muncii, utilizarea deplină a finanțărilor din partea
UE în acest scop, evaluarea și îmbunătățirea continuă
a sistemelor de garanție pentru tineret, precum și punerea
rapidă în aplicare a sistemelor. De asemenea, propunerea prezintă
modul în care Comisia va sprijini acțiunea statelor membre: cadru de
finanțare al UE, schimbul de bune practici între statele membre,
monitorizarea acțiunilor statelor membre în cadrul Semestrului european
și sprijinirea activităților de popularizare. Propunerea este
însoțită de un Document de lucru al serviciilor Comisiei (DLSC), care
prezintă mai multe detalii cu privire la ceea ce constituie o
garanție pentru tineret, abordează chestiuni privind costurile
și beneficiile unor astfel de sisteme și descrie unul câte unul
ingredientele necesare pentru ca garanția pentru tineret să
devină o reușită. În plus, într-o anexă, DLSC prezintă
politici care sprijină ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor care există deja în cele 27 de state membre și în
Croația, reflectând diferitele puncte de plecare din aceste țări
în procesul de înființare a sistemelor de garanție pentru tineret în
forma lor completă. 2. REZULTATELE
CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII
IMPACTULUI Președinția
daneză a organizat o sesiune de lucru pentru a stabili mijloacele pentru a
constitui o garanție pentru tineret în cadrul reuniunii informale a
miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri
sociale, care a avut loc în Horsens în 24 – 25 aprilie 2012. În cadrul acestei
sesiuni, s-a evidențiat faptul că politicile în materie de
educație și formare ar trebui să fie alăturate politicilor
în materie de ocupare a forței de muncă, că eforturile ar trebui
să fie concentrate pe grupurile problematice și anume cele care nu
dispun de calificări/diplome de învățământ, iar
respectivele abordări ar trebui să fie adaptate la contextul
național și la preocupările individuale specifice. În
sfârșit, s-a evidențiat faptul că autoritățile publice
trebuie să sprijine tinerii, în special pe cei mai vulnerabili, dar
și tinerii ar trebui să se angajeze în proces și să accepte
îndatoriri și responsabilități. Fondul Social European a fost
menționat ca o potențială sursă de finanțare, în
special ținând seama de necesitatea de a pune în aplicare măsuri de
austeritate/măsuri de consolidare fiscală. În chestionarul anual trimis
Rețelei serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă
(SPOFM) referitor la capacitatea lor de a se adapta la criză, ediția 2012,
lansată în ianuarie, a fost inclus un modul privind acțiunile
întreprinse pentru a combate șomajul în rândul tinerilor. Răspunsurile
acestora au fost luate în considerare în elaborarea DLSC care susține
prezenta propunere. În iunie 2012, în contextul
reuniunii șefilor SPOFM sub președinția daneză, membrii
acestei rețele au fost invitați să raporteze cu privire la
evoluțiile de după ianuarie 2012, vizând în mod specific tineretul. Ca o continuare a pachetului
privind ocuparea forței de muncă, perspectiva unei inițiative
privind o garanție pentru tineret a fost discutată cu partenerii
sociali în 19 – 20 iunie 2012. În cadrul conferinței
„Locuri de muncă pentru Europa”[3],
care s-a desfășurat în 6 – 7 septembrie 2012 în Bruxelles și la
care au participat toate părțile interesate relevante, inclusiv
partenerii sociali și organizațiile de tineret, o mare majoritate a
vorbitorilor și-au exprimat sprijinul pentru crearea unei garanții
pentru tineret în întreaga UE, recunoscându-se dreptul tinerilor la un început
în viață, în special în perioade atât de dificile ca acestea. Reprezentanți ai Forumului
European al Tineretului și ai organizațiilor sociale partenere din
toate sectoarele s-au întâlnit în septembrie 2012. Inițiativa privind
garanția pentru tineret a fost discutată din nou cu partenerii
sociali în cadrul Comitetului pentru dialog social la data de 23 octombrie 2012. 3. ELEMENTELE JURIDICE ALE
PROPUNERII Temei juridic:
pentru o propunere privind garanția pentru tineret bazată pe
politicile de ocupare a forței de muncă (titlul IX din TFUE),
articolul 292 din TFUE constituie un temei juridic corespunzător pentru
adoptarea unei recomandări. Competența Uniunii în ceea ce
privește politicile de ocupare a forței de muncă este
definită la titlul IX din TFUE, care nu prevede un temei juridic specific
pentru adoptarea unei recomandări. În special, articolul 149 din TFUE
prevede numai „măsuri de încurajare destinate să favorizeze
cooperarea dintre statele membre și să susțină
acțiunea acestora în domeniul ocupării forței de muncă prin
inițiative care urmăresc dezvoltarea schimburilor de informații
și de bune practici”, care nu fac obiectul prezentei recomandări. Subsidiaritate și
proporționalitate: Comisia, împreună cu
toate statele membre, este foarte preocupată de situația actuale de
pe piața muncii pentru tineri și de continua deteriorare a acesteia.
Nivelurile dramatice ale șomajului în rândul tinerilor afectează
întreaga Europă: costurile aferente sunt mari, atât în prezent, cât
și în viitor. Economiile realizate prin garanția pentru tineret
depășesc economiile realizate în cheltuielile cu protecția socială.
Prevenirea șomajului și a deteriorării competențelor ar
duce la beneficii pe termen lung pentru tineri și pentru economie,
printr-o rată a șomajului mai mică în cursul ciclului de
viață, venituri mai mari (și, prin urmare, venituri fiscale mai
mari și contribuții mai mari la asigurările sociale) și
prin mai puține probleme sociale și de sănătate[4]. Ca urmare a lipsei punerii în
aplicare a unui număr de solicitări politice din partea Consiliului
și a Parlamentului European de a institui sisteme de garanție pentru
tineret, a devenit necesar să se emită această recomandare
către statele membre. Într-adevăr, până în prezent, numai un
număr limitat de state membre au luat măsuri pentru a pune în
aplicare un sistem cuprinzător de garanție pentru tineret. Oferirea de orientări la
nivelul UE privind instrumentele care contribuie la un sistem efectiv de
garanție pentru tineret va permite statelor membre să utilizeze cel
mai bine fondurile de coeziune și, în special, Fondul social european,
pentru a aborda problema șomajului în rândul tinerilor și problema
inactivității. Propunerea recunoaște
că existența unor situații diferite în statele membre (sau la
nivel regional sau local) ar putea duce la diferențe în modul în care
sistemul va fi înființat și pus ulterior în aplicare. 4. IMPLICAȚIILE BUGETARE Nu sunt relevante. 5. ELEMENTE OPȚIONALE Nu sunt relevante. 2012/0351 (NLE) Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind înființarea unei garanții
pentru tineret CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, având în vedere propunerea Comisiei Europene, întrucât: (1) Investițiile efectuate
în prezent în capitalul uman al tinerilor europeni vor aduce beneficii pe
termen lung și vor contribui la o creștere economică
durabilă și favorabilă incluziunii. Europa va fi capabilă
să culeagă toate beneficiile de pe urma unei forțe de muncă
active, inovatoare și competente, evitând în același timp costurile
foarte mari determinate de tinerii care nu au loc de muncă, nu
urmează o formă de învățământ și nu
participă la activități de formare („NEETs”), estimate în
prezent ca fiind de 1,2 % din PIB[5]. (2) Tinerii au fost grav
afectați de criză. Ei sunt vulnerabili din cauza perioadei
tranzitorii din viață pe care o traversează, a lipsei lor de
experiență profesională, a educației sau formării
profesionale uneori inadecvate, a protecției sociale adesea limitate, a
accesului limitat la resursele financiare și a condițiilor de
muncă precare. Femeile tinere sunt mai susceptibile să fie afectate
de salariile mici și de un loc de muncă precar, în timp ce
părinții tineri, în special mamele tinere, nu beneficiază de
măsuri adecvate în ceea ce privește echilibrul dintre viața
profesională și cea privată. În plus, unii tineri se află
într-o poziție deosebit de dezavantajoasă sau sunt expuși
riscului de discriminare. Prin urmare, sunt necesare măsuri de sprijin
corespunzătoare. (3) În Europa, există 7,5
milioane de NEETs, reprezentând 12,9% dintre tinerii europeni (15 – 24 ani).
Mulți dintre ei nu au depășit nivelul de
învățământ secundar inferior, abandonează timpuriu
învățământul și formarea și sunt adesea migranți
sau provin dintr-un mediu defavorizat. Termenul „NEETs” cuprinde diferite
subgrupuri de tineri cu nevoi diverse. (4) 30,1% din șomerii sub 25
de ani au fost șomeri pe o perioadă mai mare de douăsprezece
luni. În plus, un număr tot mai mare de tineri nu caută în mod activ
un loc de muncă, ceea ce îi poate lăsa fără sprijin
structural în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii.
Cercetările arată că rata șomajului în rândul tinerilor
poate determina sechele permanente, cum ar fi o creștere a riscului de a
fi șomer în viitor, niveluri reduse ale veniturilor din viitor, pierdere
de capital uman, transmiterea sărăciei de la o generație la alta
sau o mai mică motivație de a întemeia o familie, contribuindu-se
astfel la tendințele demografice negative. (5) Termenul „garanție
pentru tineret” se referă aici la faptul că tinerii primesc o
ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației,
de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu în termen de patru luni
de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă
la o formă de învățământ formal. (6) O garanție pentru
tineret contribuie la trei obiective ale strategiei Europa 2020 și anume,
cele care urmăresc ca 75% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20
și 64 de ani să fie angajate, ca ratele de abandon școlar
timpuriu să fie sub 10% și ca cel puțin 20 de milioane de
persoane să fie scoase din sărăcie și excluziune
socială. (7) Orientările pentru
politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[6], în
special orientările 7 și 8, fac apel la statele membre să
promoveze integrarea tinerilor pe piața muncii și să îi ajute,
în special pe NEETs, în cooperare cu partenerii sociali, să
găsească un prim loc de muncă, să dobândească
experiență profesională, să continue studiile sau să
participe la activități de formare, inclusiv ca ucenici, precum
și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri. (8) Încă din 2005, Consiliul
a convenit, în contextul Orientărilor privind ocuparea forței de
muncă[7]
(2005 – 2008), că „fiecărui șomer i se oferă șansa
unui nou început înainte de sfârșitul primelor șase luni de
șomaj în cazul tinerilor”. În 2008[8],
Consiliul a redus perioada de timp la „cel mult patru luni” pentru tinerii care
nu își mai continuă studiile. (9) În rezoluția sa din 2010
referitoare la „promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și
la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor”[9],
Parlamentul European a invitat Comisia Europeană, statele membre,
partenerii sociali și alte părți interesate să sprijine
politicile naționale în materie de piață a muncii, educație
și formare prin intermediul unei garanții pentru tineret. Aceasta ar
asigura dreptul fiecărei persoane tinere din UE să-i fie oferit un
loc de muncă, posibilitatea de a intra în ucenicie, de a se forma
suplimentar sau o combinație între muncă și formare, după o
perioadă maximă de patru luni de șomaj. (10) În comunicarea sa din 2010
intitulată „Tineretul în mișcare”, Comisia a încurajat statele membre
să introducă garanții pentru tineret, a căror punere în
aplicare a fost, până în prezent, foarte limitată. Această
recomandare întărește și iterează necesitatea ca statele
membre să urmărească acest obiectiv și, în același
timp, să contribuie la conceperea, punerea în aplicare și evaluarea
acestor sisteme. (11) Concluziile Consiliului din
iunie 2011 privind „Promovarea ocupării forței de muncă în
rândul tinerilor pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020” a
invitat statele membre să acționeze rapid măsuri de continuare a
învățământului, de (re)formare sau de activare a tinerilor care
sunt șomeri sau nu urmează o formă de învățământ
sau de formare, cuprinzându-i și pe cei care abandonează timpuriu
școala. Aceasta ar determina reîntoarcerea în cel mai scurt timp posibil a
acestor persoane la activități de învățământ sau de
formare sau pe piața muncii și reducerea riscului de
sărăcie, discriminare și excluziune socială. (12) Recomandarea[10] Consiliului
din iunie 2011 privind „politicile de reducere a părăsirii
timpurii a școlii” s-a axat pe elaborarea unor politici bazate pe
dovezi, cuprinzătoare și transsectoriale care să includă
măsuri de reangajare a persoanelor care au renunțat la
învățământ și de întărire a legăturii dintre
sistemele de învățământ și formare și sectorul
ocupării forței de muncă. (13) Pregătind bugetul pentru 2012,
Parlamentul European a sprijinit această abordare și a solicitat
Comisiei să pună în aplicare o acțiune pregătitoare care
să susțină înființarea garanțiilor pentru tineret în
statele membre. (14) În cadrul pachetului privind
ocuparea forței de muncă intitulat „Către o redresare
generatoare de locuri de muncă”[11],
Comisia a făcut apel la mobilizarea activă a statelor membre, a
partenerilor sociali și a altor părți interesate să
răspundă la provocările actuale ale UE în ceea ce privește
ocuparea forței de muncă, în special privind șomajul în rândul
tinerilor. Comisia a evidențiat
potențialul mare de creare de locuri de muncă al economiei ecologice,
al asistenței medicale și sociale, precum și al sectoarele TIC,
elaborând în acest sens trei planuri de acțiune însoțitoare pentru
a-l realiza în practică. Ulterior,
Comisia a evidențiat, de asemenea, șase domenii prioritare promițătoare
pentru inovarea industrială care contribuie la tranziția către o
economie cu emisii scăzute de carbon și care utilizează în mod
eficient resursele[12]. În cadrul pachetului privind ocuparea forței
de muncă, Comisia a subliniat, de asemenea, faptul că promovarea
spiritului antreprenorial, facilitarea accesului la servicii de sprijin și
la microfinanțare pentru întreprinderile nou-înființate și
înființarea de sisteme pentru convertirea prestațiilor de șomaj
în granturi pentru întreprinderile nou-înființate ar avea un rol important
și pentru tineri. În plus, în cadrul
pachetului s-a propus utilizarea de subvenții salariale pentru a stimula
creșterea netă a noilor locuri de muncă și reducerea
țintită a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă
(în principal contribuția angajatorilor la asigurările sociale)
pentru a stimula ocuparea forței de muncă, precum și reforme
echilibrate în legislația privind protecția ocupării forței
de muncă, care ar putea permite tinerilor să aibă acces la
locuri de muncă de calitate. (15) În mai 2012, Parlamentul
European[13]
a invitat statele membre să ia măsuri rapide și concrete la
nivel național pentru a se asigura că tinerii fie dețin un loc
de muncă decent, fie participă la activități de
învățământ sau de (re)formare în termen de patru luni de la
momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ.
Parlamentul European a evidențiat faptul că sistemul de garanție
pentru tineret ar trebui să fie obligatoriu din punct de vedere juridic
pentru a putea îmbunătăți în mod efectiv situația tinerilor
care nu dețin un loc de muncă sau care nu participă
activități de învățământ sau de formare și pentru
a rezolva în mod gradual problema șomajului în rândul tinerilor din UE. (16) La
data de 29 iunie 2012, Consiliul European a solicitat intensificarea
eforturilor pentru a crește nivelul de ocupare a forței de muncă
în rândul tinerilor, cu „obiectivul ca în termen de câteva luni de la
momentul în care nu își mai continuă studiile, tinerii să
primească o ofertă de bună calitate de obținere a unui loc
de muncă, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de
efectuare a unui stagiu”. El a mai concluzionat că aceste măsuri
pot fi sprijinite din Fondul social european și că statele membre ar
trebui să utilizeze posibilitățile de finanțare a
subvențiilor pentru angajări temporare acordate din fond. (17) Comunicarea Comisiei din 20
noiembrie 2012 privind „Regândirea educației”[14] descrie
contribuția UE la această activitate din perspectiva
învățământului. Ea detaliază aspectele esențiale
pentru reformarea și eficientizarea sistemelor de educație și
formare – alinierea competențelor predate în învățământ la
nevoile actuale și viitoare de pe piața forței de muncă,
stimularea metodelor de învățare deschise și flexibile și
promovarea unui efort de colaborare între toate părțile interesate,
inclusiv în ceea ce privește finanțarea. (18) În Analiza anuală a
creșterii pentru 2013[15],
Comisia a accentuat faptul că statele membre ar trebui să asigure
tranziția de la învățământ la locul de muncă pentru
tineri, precum și să dezvolte și să pună în aplicare
sisteme de garanție pentru tineret prin care fiecare tânăr cu
vârstă mai mică de 25 de ani să primească o ofertă de
angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de
efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la momentul în care nu mai
participă la activități de învățământ formal sau
de la momentul în care a devenit șomer. (19) Garanția pentru tineret
ar trebui să fie pusă în aplicare printr-un sistem format din
măsuri de sprijin și ar trebui să fie adaptată la
circumstanțele naționale, regionale și locale. Aceste
măsuri sunt bazate pe șase axe: crearea de abordări bazate pe
parteneriate, intervenție și activare timpurie, măsuri de
sprijin care să permită integrarea pe piața muncii, utilizarea
fondurilor structurale ale UE, evaluarea și îmbunătățirea
continuă a sistemului și punerea lui rapidă în aplicare. Ca
atare, ele vizează prevenirea abandonării timpurii a școlii,
creșterea șanselor de obținere a unui loc de muncă și
eliminarea barierelor practice din calea obținerii unui loc de muncă.
Ele pot fi sprijinite din fondurile structurale ale UE și ar trebui
monitorizate și îmbunătățite continuu. (20) Coordonarea eficientă
și stabilirea de parteneriate între domenii de politică (ocuparea
forței de muncă, educație, tineret, afaceri sociale, etc.) este
esențială în sensul creșterii calității
oportunităților de angajare, de intrarea în ucenicie și de
efectuare a unui stagiu. (21) Este necesar ca sistemele de
garanție pentru tineret să ia în considerare diversitatea și
punctele de plecare diferite ale statelor membre în ceea ce privește
nivelul șomajului în rândul tinerilor, cadrul instituțional și
capacitatea diferitor actori de pe piața forței de muncă. De
asemenea, ele ar trebui să țină seama de diferitele
situații în care se află bugetele publice și de constrângerile
financiare în ceea ce privește alocarea resurselor[16]. În AAC 2013,
Comisia consideră că investițiile în învățământ
ar trebui să fie prioritare, iar acolo unde este posibil, ar trebui
mărite, asigurând în același timp eficiența unor astfel de cheltuieli.
De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită
menținerii sau consolidării sferei de cuprindere și
eficacității serviciilor de ocupare a forței de muncă
și a politicilor active privind piața forței de muncă, cum
ar fi formarea șomerilor și sistemele de garanție pentru
tineret. Înființarea unor astfel de sisteme are importanță pe
termen lung, dar există și nevoia unui răspuns pe termen scurt
pentru a contracara efectele dramatice ale crizei economice asupra pieței
forței de muncă.
RECOMANDĂ CA STATELE MEMBRE:
(1)
Să asigure ca toți tinerii în vârstă
de până la 25 de ani să primească o ofertă de bună
calitate de obținere a unui loc de muncă, de continuare a
educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în
termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu
mai urmează o formă de învățământ formal. Atunci când concep un astfel de sistem de
garanție pentru tineret, statele membre iau în considerare aspecte
generale, cum ar fi faptul că tinerii nu sunt un grup omogen care se
confruntă cu medii sociale similare, precum și principiile
obligației reciproce și necesitatea de a aborda riscul
existenței de cicluri de inactivitate. Sistemele de garanție pentru tineret se
bazează pe următoarele orientări, în conformitate cu
circumstanțele naționale, regionale și locale, acordând
atenție la apartenența de sex și la diversitatea tinerilor
vizați: Crearea de abordări bazate pe
parteneriat (2)
Să identifice autoritatea publică
responsabilă de înființarea și administrarea sistemului de
garanție pentru tineret și de coordonarea parteneriatelor la toate
nivelurile și în toate sectoarele. (3)
Să asigure ca tinerii să dispună de
informații complete despre servicii și mijloace de sprijin
disponibile prin consolidarea cooperării între furnizorii de servicii de
ocupare a forței de muncă, furnizorii de servicii de orientare
profesională, instituțiile de învățământ și de
formare și serviciile de sprijinire a tineretului, precum și prin
utilizarea deplină a tuturor canalelor de informații relevante. (4)
Să consolideze parteneriatele între angajatori
și actorii relevanți de pe piața muncii (serviciile de ocupare a
forței de muncă, diversele niveluri de administrație
publică, sindicatele și serviciile care vizează tineretul)
pentru a crește oportunitățile tinerilor de a obține un loc
de muncă, de a intra în ucenicie sau de a efectua un stagiu. (5)
Să dezvolte parteneriate între serviciile
publice și private de ocupare a forței de muncă, serviciile de
orientare profesională și cu alte servicii care vizează
tineretul (ONG-uri, centre și asociații pentru tineret) care să
faciliteze tranziția ușoară de la șomaj, inactivitate sau
învățământ la activitatea profesională. (6)
Să asigure implicarea activă a
partenerilor sociali la toate nivelurile în ceea ce privește conceperea
și punerea în aplicare a politicilor care vizează tinerii; să
promoveze sinergii în cadrul inițiativelor lor pentru a dezvolta sisteme
de ucenicie și de stagiatură. (7)
Să asigure implicarea reprezentanților
tinerilor și/sau a organizațiile de tineret în conceperea și
punerea în aplicare a sistemului de garanție pentru tineret pentru a
adapta serviciile la nevoile beneficiarilor și pentru a le imprima un
efect multiplicator în cadrul activităților de popularizare. Intervenție și activare timpurie (8)
Să dezvolte strategii de comunicare eficace
destinate tinerilor în vederea înregistrării la serviciile de ocupare a
forței de muncă, concentrându-se asupra tinerilor vulnerabili care se
confruntă cu multiple obstacole (cum ar fi excluziunea socială,
sărăcia sau discriminarea) și asupra NEETs, precum și
ținând seama de situația lor diferită (în special în caz de
sărăcie, handicap, nivel scăzut de educație sau
apartenență la o minoritate etnică sau la un grup de
migranți). (9)
Să sprijine mai bine tinerii și să
abordeze potențiala lipsă de cunoaștere a ofertelor existente,
să ia în considerare stabilirea de „puncte focale”, adică o
organizație care asigură coordonarea tuturor instituțiilor
și organizațiilor implicate, în special cu autoritatea publică
responsabilă de administrarea sistemului de garanție pentru tineret,
astfel încât să se poată face schimb de informații cu privire la
tinerii care nu își mai continuă studiile, în special cu privire la
cei expuși riscului de a nu obține un loc de muncă sau de a continua
studiile. (10)
Să permită serviciilor de ocupare a
forței de muncă, împreună cu alți parteneri care
sprijină tinerii, să ofere orientare personalizată și
planuri de acțiune individuale, incluzând sisteme de sprijin individual
personalizat, pe baza principiului obligației reciproce într-un stadiu
incipient. Măsuri de sprijinire pentru integrare
în piața muncii Creșterea nivelului de competențe (11)
Să ofere celor care abandonează timpuriu
școala și tinerilor cu nivel mic de competențe căi de a se
reintegra în activități de învățământ și de
formare sau programe de învățământ care au rolul unei a doua
șanse, care furnizează medii de învățare care să
răspundă nevoilor lor specifice și care să le permită
să obțină calificările care le lipsesc. (12)
Să asigure ca orice acțiune
întreprinsă în cadrul unui sistem de garanție pentru tineret care
vizează creșterea nivelului de cunoștințe și de
competențe să ajute la reducerea decalajelor existente și la
satisfacerea nevoilor de locuri de muncă din sectorul serviciilor, în
special în ceea ce privește economia ecologică, TIC și
sănătatea. (13)
Să asigure ca eforturile de creștere a
nivelului de cunoștințe și de competențe să
includă competențe informatice/TIC. Să promoveze
cunoștințele și competențele profesionale prin asigurarea
faptului că programele de învățământ și
certificările în domeniul TIC sunt conforme cu standardele și sunt
comparabile la nivel internațional. (14)
Să încurajeze școlile (primare și
secundare), inclusiv centrele de formare profesională, precum și
serviciile de ocupare a forței de muncă să promoveze și
să furnizeze continuu orientări privind spiritul antreprenorial
și activitățile economice independente pentru tineri, inclusiv
prin cursuri de antreprenoriat. (15)
Să asigure validarea aptitudinilor,
cunoștințelor și competențelor dobândite prin intermediul
unor experiențe de învățare neoficiale și informale, prin
recunoașterea aptitudinilor, cunoștințelor și
competențelor dobândite în cursul desfășurării acestor
activități și prin recunoașterea faptului că ele cresc
șansele de angajare ale celor care caută un loc de muncă. Măsurile care vizează piața
forței de muncă (16)
Să reducă costurile nesalariale ale
muncii în vederea stimulării perspectivei de angajare în rândul tinerilor. (17)
Să utilizeze subvenții țintite
și bine concepute pentru salarii și angajări în câmpul muncii,
pentru a încuraja angajatorii să creeze noi oportunități pentru
tineri, cum ar fi ucenicia, stagiatura sau plasarea într-un loc de muncă,
în special pentru cei cu cele mai mici șanse de a intra pe piața
forței de muncă, în conformitate cu normele aplicabile privind
ajutoarele de stat. (18)
Să promoveze mobilitatea forței de
muncă prin sensibilizarea tinerilor cu privire la existența ofertelor
de locuri de muncă, de stagii sau de ucenicie și la sprijinul
disponibil în diferite zone, regiuni și țări, de exemplu, prin
intermediul unor servicii și sisteme, cum ar fi EURES, care
încurajează persoanele să se mobilizeze și să lucreze în
interiorul UE. Să se asigure că există un sprijin adecvat pentru
a ajuta tinerii care găsesc un loc de muncă într-o altă
zonă sau într-un alt stat membru să se adapteze la noul lor mediu. (19)
Să pună la dispoziție mai multe
servicii de sprijin pentru întreprinderi nou-înființate, inclusiv prin
intermediul unei cooperări mai strânse între serviciile de ocupare a
forței de muncă, cele de sprijin pentru întreprinderi și
furnizorii de (micro)finanțare. (20)
Să îmbunătățească
mecanismele pentru sprijinirea tinerilor care abandonează sistemele de
activare și nu mai au acces la prestații. Utilizarea fondurilor structurale ale UE (21)
Să utilizeze deplin și în mod optim
instrumentele de finanțare ale politicii de coeziune, în perioada
următoare 2014 – 2020, pentru sprijinirea înființării sistemelor
de garanție pentru tineret. Pentru aceasta, e necesar să se asigure
că se acordă prioritatea corespunzătoare și se alocă
resurse suficiente pentru sprijinirea conceperii și punerii în aplicare a
măsurilor menționate anterior, inclusiv a posibilităților
de cofinanțare a unor anumite subvenții pentru angajare din Fondul
social european. De asemenea, să utilizeze la maximum finanțarea
încă disponibilă din perioada de programare 2007 – 2013. (22)
În contextul pregătirilor pentru perioada 2014
– 2020, să acorde atenția cuvenită, în cadrul contractului de
parteneriat, obiectivelor specifice legate de punerea în aplicare a sistemelor
de garanție pentru tineret și să descrie în programele
operaționale acțiunile care să fie sprijinite în temeiul
priorităților de investiții ale Fondului Social European, în
special cele care privesc integrarea sustenabilă a tinerilor „NEETs” pe
piața muncii și sprijinirea tinerilor antreprenori și a
întreprinderilor sociale, precum și a contribuției lor respective la
îndeplinirea obiectivelor specifice. Evaluarea și
îmbunătățirea continuă a sistemelor (23)
Să monitorizeze și să evalueze toate
acțiunile și programele aferente garanției pentru tineret,
astfel încât să se poată elabora mai multe politici și
intervenții bazate pe dovezi, pe baza a ceea ce funcționează,
unde și de ce, asigurându-se astfel utilizarea eficientă a resurselor
și rentabilitatea acțiunilor întreprinse. Să mențină o
imagine de ansamblu actualizată asupra dimensiunii finanțării
alocate pentru înființarea și punerea în aplicare a garanției
pentru tineret, în special în cazul programelor operaționale din cadrul
politicii de coeziune. (24)
Să promoveze activitățile de
învățare reciprocă la nivel național, regional și
local între toate părțile implicate în combaterea șomajului în
rândul tinerilor, pentru a îmbunătăți concepția și
punerea în aplicare a viitoarelor sisteme de garanție pentru tineret.
Să utilizeze pe deplin rezultatele proiectelor sprijinite în cadrul
acțiunilor pregătitoare privind sistemele de garanție pentru
tineret. (25)
Să consolideze capacitățile tuturor
părților interesate, inclusiv ale serviciile de ocupare a forței
de muncă relevante, implicate în conceperea, punerea în aplicare și
evaluarea sistemelor de garanție pentru tineret, pentru a elimina orice
obstacole externe și interne legate de politici și de modul în care
sunt elaborate aceste sisteme. Punerea în aplicare a sistemelor de
garanție pentru tineret (26)
Să pună în aplicare cât mai curând
posibil sisteme de garanție pentru tineret și să asigure ca
acestea să fie integrate în mod adecvat în viitoarele programele
cofinanțate de UE, de preferință de la începutul cadrului
financiar multianual 2014 – 2020.
NOTEAZĂ
faptul că Comisia:
Finanțare (27)
Va încuraja statele membre, în conformitate cu
prioritățile de investiții ale Fondului Social European pentru
perioada de programare 2014 – 2020, să utilizeze cât mai bine Fondul
social european pentru a sprijini înființarea și punerea în aplicare
a unor sisteme de garanție pentru tineret ca instrument de politică
pentru combaterea și prevenirea șomajului și a excluziunii
sociale în rândul tinerilor. (28)
Va susține activitățile de
programare din cadrul fondurilor UE strategice comun (Fondul social european,
Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul European pentru Pescuit
și afaceri maritime), inclusiv prin activități de
învățare reciprocă, activități de colaborare în
rețea și asistență tehnică. Bune practici (29)
Va utiliza pe deplin noul Program pentru
schimbări sociale și inovare socială pentru a aduna exemple de
bune practici privind sistemele de garanție pentru tineret la nivel
național, regional și local. (30)
Va utiliza Programul de învățare
reciprocă din cadrul Strategiei europene privind ocuparea forței de
muncă pentru a încuraja statele membre să își
împărtășească experiențele și să facă
schimb de bune practici. Monitorizare (31)
Va continua să monitorizeze și să
raporteze în mod regulat cu privire la evoluțiile în ceea ce privește
concepția, punerea în aplicare și rezultatele sistemelor de
garanție pentru tineret ca parte a programului anual de activitate al
Rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de
muncă. (32)
Va monitoriza punerea în aplicare a prezentei
recomandări și va stabili prin intermediul Comitetului pentru
ocuparea forței de muncă o supraveghere multilaterală a punerii
în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret în cadrul semestrului
european, analizând impactul politicilor existente și abordând, dacă
este cazul, recomandări specifice fiecărei țări care
să fie adresate statelor membre. Activități de popularizare (33)
Va sprijini activitățile de popularizare
a modului de înființare a garanției pentru tineret în statele membre,
utilizând portalul european pentru tineret și realizând în special
conexiuni cu campaniile de informare. Adoptată la Bruxelles, Pentru
Consiliu Președintele [1] Indicatori
principali ai anchetei EUROSTAT privind forța de muncă, date
trimestriale ajustate sezonier; tineretul este definit ca populația cu
vârsta mai mică de 25 de ani, adulții ca populația cu vârsta mai
mare de 25 de ani. [2] COM(2012) 750 din 28 noiembrie 2012. [3] Mai multe informații la: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=88&eventsId=641 [4] Informații suplimentare privind raportul costuri-beneficii al
punerii în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret pot fi
găsite în documentul de lucru al serviciilor Comisiei însoțitor. [5] Eurofound (2012) NEETs – Tineri care nu au loc de muncă, nu
urmează o formă de învățământ și nu
participă la activități de formare: Caracteristici, costuri și răspunsuri din sfera politicilor
în Europa (Young people not in employment, education or training:
Characteristics, costs and policy responses in Europe), Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg. [6] Decizia 2010/707/UE a Consiliului – JO L 308/46 din 24 noiembrie 2010. [7] Decizia 2005/600/CE a Consiliului – JO L 205/21 din 6 august 2005. [8] Orientări privind ocuparea forței de muncă (2008-2010) –
Decizia 2008/618/CE a Consiliului – JO L 198/51 din 26 iulie 2008. [9] P7-TA(2010) 0262 din 6 iulie 2010. [10] JO C 191/01 din 1 iulie 2011. [11] COM(2012) 173 din 18 aprilie 2012. [12] COM(2012) 582 din 10 octombrie 2012. [13] Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa
privind oportunitățile tinerilor [2012/2617 (DSR)], 24.5.2012. [14] COM(2012) 669 din 20 noiembrie 2012. [15] COM(2012) 750 din 28 noiembrie 2012. [16] Cheltuielile cu garanția pentru tineret nu intră în categoria
formării brute de capital fix din conturile naționale.