16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 419/33

—

având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Convenția Consiliului Europei pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal,

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989,

—

având în vedere Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/GAI a Consiliului (1),

—

având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (2),

—

având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (Directiva privind comerțul electronic) (3),

—

având în vedere Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007) (4),

—

având în vedere Recomandarea 2006/952/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecția minorilor și a demnității umane, precum și dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii de informare audiovizuale și on-line (5),

—

având în vedere Concluziile Consiliului privind protecția copiilor în lumea digitală (6),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 15 februarie 2011, intitulată „O agendă a UE pentru drepturile copilului” (COM(2011)0060),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 26 august 2010 intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245/2),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei prezentată Consiliului și Parlamentului European din 28 martie 2012, intitulată „Combaterea criminalității în era digitală actuală: instituirea unui Centru european de combatere a criminalității informatice” (COM(2012)0140),

—

având în vedere Strategia Consiliului Europei pentru drepturile copilului (2012-2015) din 15 februarie 2012,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 2 mai 2012, intitulată „Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii” (COM(2012)0196),

—

având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 13 septembrie 2011 referitor la aplicarea Recomandării Consiliului din 24 septembrie 1998 privind protecția minorilor și demnitatea umană și a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind protecția minorilor și a demnității umane, precum și dreptul la replică în legătură cu competitivitatea industriei europene de servicii audiovizuale și de informare on-line –PROTECȚIA COPIILOR ÎN LUMEA DIGITALĂ (COM(2011)0556);

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale,

—

având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la o abordare globală a protecției datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană (7),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0353/2012),

A.

întrucât protecția minorilor în lumea digitală trebuie abordată la nivelul de reglementare, prin aplicarea unor măsuri mai eficiente, inclusiv prin autoreglementare, determinând acest sector să-și asume partea de răspundere care îi revine, și la nivelul de educație și formare, prin formarea copiilor, a părinților și a profesorilor pentru a împiedica minorii să acceseze conținut ilegal;

B.

întrucât există necesitatea de a aborda toate formele conținutului online ilegal și întrucât caracteristicile specifice ale abuzului sexual asupra copiilor trebuie recunoscute nu doar ca un conținut ilegal, ci și ca una dintre cele mai odioase forme de conținut disponibil online;

C.

întrucât unul dintre principalele obiective ale unei strategii eficiente de protecție a copiilor ar trebui să fie garantarea faptului că toți copiii, tinerii și părinții/cei care îi îngrijesc dețin informații și aptitudini pentru a se putea proteja online;

D.

întrucât dezvoltarea rapidă a tehnologiilor impune găsirea promptă a unor soluții prin auto- și coreglementare, precum și prin intermediul unor organisme permanente care să poată adopta o abordare holistică în medii diferite;

E.

întrucât mediul digital oferă numeroase oportunități legate de educație și de învățare; întrucât sectorul educației se adaptează lumii digitale, însă cu un ritm și într-un mod care nu țin pasul cu viteza schimbărilor tehnologice din viața minorilor și întrucât părinții și instructorii întâmpină dificultăți în încercarea de a ajuta copiii să utilizeze mijloacele de comunicare cu atenție, având însă tendința de a rămâne la marginea vieții virtuale a acestora;

F.

întrucât, pe de-o parte, minorii utilizează cu mare ușurință internetul, iar pe de altă parte au nevoie de ajutor pentru a-l utiliza într-un mod înțelept, responsabil și sigur;

G.

întrucât este important ca nu numai minorii să înțeleagă mai bine care sunt pericolele posibile pe care le întâmpină online, ci și familiile, școlile și societatea civilă trebuie să își asume în comun responsabilitatea pentru educația minorilor și să asigure protecția corespunzătoare a copiilor atunci când aceștia utilizează internetul și alte mijloace de comunicare noi;

H.

întrucât educația cu privire la mijloacele de comunicare și la noile tehnologii de informare și de comunicare are un rol important în ceea ce privește elaborarea unor politici privind protecția minorilor în lumea digitală și asigurarea unei utilizări sigure, adecvate și critice a tehnologiilor respective;

I.

întrucât dezvoltarea tehnologiilor digitale reprezintă o ocazie deosebită de a oferi copiilor și tinerilor posibilități de a utiliza în mod eficient mijloace de comunicare noi și internetul în moduri care le oferă posibilitatea să comunice cu alții și, prin urmare, le oferă posibilitatea să participe și să aibă un rol activ în societate, online și offline;

J.

întrucât exercitarea drepturilor cetățenești, precum și a drepturilor conexe, care includ participarea la viața culturală, socială și democratică, implică accesul, inclusiv pentru minori, la utilizarea unor instrumente, servicii și conținuturi digitale pluraliste și sigure;

K.

întrucât, pe lângă combaterea conținuturilor ilegale și necorespunzătoare, măsurile de prevenire și intervenție luate în vederea protecției minorilor trebuie să țină cont și de multe alte pericole, cum ar fi hărțuirea, discriminarea și limitarea accesului la aceste servicii, supravegherea online, atacurile la adresa vieții personale și a libertății de exprimare și de informare, lipsa de claritate cu privire la scopurile în care se colectează datele personale;

L.

întrucât noile posibilități de informare și comunicare oferite de lumea digitală, precum computerele, televiziunea pe diferite platforme, telefoanele mobile, jocurile video, tabletele, aplicațiile, și nivelul de difuzare al unor mijloace de comunicare diferite care converg într-un sistem digital unic, implică nu numai o multitudine de posibilități și de oportunități pentru copii și adolescenți, dar și riscuri în ceea ce privește accesul facil la conținut ilegal, neadecvat sau dăunător dezvoltării minorilor, precum și posibilitatea ca datele să fie colectate cu scopul de a viza copiii în calitate de consumatori, având efecte dăunătoare și necuantificate;

M.

întrucât, în ceea ce privește libera circulație a serviciilor audiovizuale în cadrul pieței interne, bunăstarea minorilor și demnitatea umană reprezintă interese care trebuie protejate în mod deosebit din punct de vedere legal;

N.

întrucât măsurile adoptate de statele membre pentru a combate conținutul online ilegal nu sunt întotdeauna eficiente și implică în mod inevitabil abordări diferite cu privire la prevenirea publicării unui conținut dăunător; și întrucât acest conținut online ilegal ar trebui șters imediat pe baza unor proceduri legale adecvate;

O.

întrucât faptul că informațiile și datele cu caracter personal referitoare la minori rămân online poate duce la prelucrarea ilegală a acestora, la exploatarea minorilor respectivi sau poate afecta demnitatea personală a acestora, existând astfel posibilitatea de a dăuna în mod grav identității, facultăților mintale și incluziunii sociale ale acestora, în special deoarece aceste detalii pot ajunge în mâinile cui nu trebuie;

P.

întrucât dezvoltarea rapidă a resurselor rețelelor sociale comportă anumite riscuri privind securitatea vieții private, datele cu caracter personal și demnitatea personală a minorilor;

Q.

întrucât aproximativ 15 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, care utilizează internetul, primesc într-o formă sau alta propuneri sexuale și întrucât 34 % dintre aceștia găsesc conținut cu caracter sexual, deși nu l-au căutat;

R.

întrucât diversele coduri de conduită adoptate de furnizorii de conținuturi și servicii digitale nu respectă întotdeauna cerințele legislației europene sau naționale privind transparența, independența, confidențialitatea și prelucrarea datelor cu caracter personal și pot prezenta riscuri în ceea ce privește crearea de profiluri în scopuri comerciale, alte forme de exploatare precum abuzul sexual și chiar traficul de persoane;

S.

întrucât reclamele adresate copiilor ar trebui să fie responsabile și moderate;

T.

întrucât minorii trebuie protejați de pericolele lumii digitale în funcție de vârsta lor și de progresele acestora în ceea ce privește dezvoltarea; întrucât statele membre semnalează dificultăți de coordonare a aspectelor privind adoptarea categoriilor de clasificare a conținuturilor pe categorii de vârstă și grad de risc privind conținuturile;

U.

întrucât, recunoscând, în același timp, numeroasele pericole cu care se confruntă minorii în lumea digitală, ar trebui, de asemenea, să acceptăm în continuare oportunitățile multiple pe care le oferă lumea digitală în cultivarea unei societăți bazate pe cunoaștere;

V.

întrucât rolul părinților în protecția copiilor lor împotriva pericolelor generate de lumea digitală este foarte important,

1.

subliniază că protecția drepturilor copilului în cadrul UE a intrat într-o nouă etapă odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și cu impunerea caracterului obligatoriu din punct de vedere juridic al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care, la articolul 24, definește protecția copiilor ca drept fundamental și prevede că în toate acțiunile lor privind copiii, inițiate fie de autorități publice, fie de instituții private, interesul superior al copilului trebuie să fie considerat primordial; reiterează necesitatea ca UE să respecte pe deplin standardele ce decurg din acele instrumente internaționale la care UE ca atare nu este parte, astfel cum solicită Curtea Europeană de Justiție în cauza C-540/03, Parlamentul European/Consiliu;

2.

îndeamnă statele membre să transpună și să aplice în mod armonios și în timp util Directiva 2011/92/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile; invită statele membre să asigure cea mai mare armonizare posibilă în ceea ce privește eforturile pe care acestea le depun în domeniul protecției minorilor în lumea digitală;

3.

reiterează apelul adresat statelor membre de a semna și ratifica, dacă nu au făcut-o încă, instrumentele internaționale privind protecția copilului, cum ar fi Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, Al treilea protocol opțional la Convenția privind drepturile copilului și Convenția europeană privind exercitarea drepturilor copilului, precum și de a transpune aceste instrumente, garantând certitudinea juridică și claritatea necesare, în acord cu ordinea juridică a UE;

4.

invită Comisia să consolideze mecanismele interne existente pentru a asigura o abordare consecventă și coordonată cu privire la protecția drepturilor minorilor în lumea digitală; salută Strategia europeană a Comisiei pentru un internet mai bun pentru copii și invită Comisia să consolideze mecanismele interne existente pentru a asigura o abordare consecventă și coordonată pentru siguranța online a copilului;

5.

subliniază necesitatea de a integra drepturile copilului în toate domeniile de politică ale UE, prin analiza impactului măsurilor privind drepturile, siguranța și integritatea fizică și mintală a copiilor, precum și faptul că acest proces trebuie să includă propunerile Comisiei referitoare la lumea digitală, elaborate într-un mod clar;

6.

subliniază că numai o combinație de natură globală de măsuri juridice, tehnice și educaționale, care să includă acțiunile de prevenire, poate să abordeze în mod adecvat pericolele cu care copiii de confruntă online și să crească nivelul de protecție a copiilor în mediul online;

7.

salută noua agenție de securitate informatică cu sediul la Europol și invită Comisia să se asigure că echipa pentru protecția copilului din cadrul noului centru dispune de suficiente resurse și cooperează în mod eficient cu Interpolul;

8.

își exprimă speranța că Programul pentru un internet mai sigur va continua, fiind finanțat în mod corespunzător pentru desfășurarea tuturor activităților sale și pentru menținerea caracterului specific al acestuia și invită Comisia să prezinte Parlamentului un raport referitor la reușitele și la eșecurile sale în vederea asigurării eficienței maxime în viitor;

9.

îndeamnă statele membre și Comisia să adopte măsuri corespunzătoare, inclusiv acțiuni prin intermediul internetului, cum ar fi programe de cercetare și de educație, dacă este cazul în cooperare cu organizațiile relevante ale societății civile, familiile școlile, serviciile audiovizuale, reprezentanții acestui sector și alte părți interesate, menite să reducă riscul ca copiii să devină victime ale internetului;

10.

ia act de crearea coaliției CEO, la inițiativa Comisiei, pentru siguranța online a copiilor; în acest cadru, solicită o colaborare strânsă cu asociațiile și organizațiile din societatea civilă care își desfășoară activitatea, între altele, în domeniul protecției minorilor, al protecției datelor, al educației, cu reprezentanții părinților și ai cadrelor didactice, inclusiv la nivel european, precum și cu diversele direcții generale ale Comisiei care se ocupă cu protecția consumatorilor și cu justiția;

11.

subliniază că internetul le oferă copiilor și tinerilor instrumente extrem de valoroase, pe care le pot utiliza pentru a-și exprima sau afirma punctele de vedere, pentru a accesa informații și a învăța și a-și cere drepturile și constituie un excelent mod de comunicare, care oferă posibilitatea deschiderii către lume și a dezvoltării personale;

12.

subliniază, totuși, că mediul online și rețelele de socializare prezintă riscuri importante pentru viața privată și demnitatea copiilor, care se numără printre cei mai vulnerabili utilizatori;

13.

amintește că internetul expune copiii și la pericole, prin fenomene precum pornografia infantilă, schimbul de materiale privind violența, criminalitatea informatică, intimidarea, hărțuirea, manipularea psihologică, prin faptul că copiii pot accesa sau dobândi bunuri și servicii restricționate din punct de vedere legal sau nepotrivite vârstei, expunerea la publicitate cu conținut nepotrivit vârstei, agresivă sau înșelătoare, înșelătoria, furtul de identitate, frauda și alte pericole similare de natură financiară care pot duce la experiențe traumatizante;

14.

susține, în acest sens, eforturile statelor membre de a promova educarea și formarea sistematice ale copiilor, părinților, educatorilor, cadrelor didactice din școală și asistenților sociali cu scopul de a permite acestora să înțeleagă lumea digitală și să identifice pericolele care ar putea dăuna integrității fizice sau mintale a copiilor, de a reduce riscurile legate de mijloacele de comunicare digitale și de a furniza informații referitoare la chestiunile care trebuie raportate și la modul în care trebuie să se trateze copiii deveniți victime; subliniază, totodată, că copiii trebuie să înțeleagă faptul că propria utilizare a tehnologiei digitale poate atenta la drepturile altora sau poate chiar constitui un comportament de natură penală;

15.

consideră că este extrem de important ca formarea privind competențele în materie de mijloace de comunicare să înceapă cât se poate de devreme, învățând copiii și adolescenții să decidă în mod critic și în cunoștință de cauză ce căi doresc să urmeze pe internet și pe care preferă să le evite și promovând valori fundamentale despre conviețuire și atitudinea respectuoasă și tolerantă față de alte persoane;

16.

vede în programul „Media Education” instrumentul esențial pentru a permite minorilor să utilizeze în mod critic mijloacele de comunicare și oportunitățile oferite de lumea digitală și invită statele membre să includă acest instrument în programele școlare; reamintește faptul că, având în vedere dezvoltarea constantă a comerțului digital, „Consumer Education” are, de asemenea, importanța sa;

17.

reafirmă importanța dobândirii de către minori și părinții acestora a cunoștințelor și a competențelor digitale și în materie de mijloace de comunicare; subliniază, de asemenea, că competențele digitale și utilizarea internetului de către minori în condiții de siguranță trebuie să reprezinte o prioritate în cadrul politicilor sociale, educaționale și legate de tineret de la nivelul statelor membre și al Uniunii și o componentă esențială a Strategiei Europa 2020;

18.

susține o formare digitală continuă pentru educatorii care lucrează în permanență cu elevi în școli;

19.

subliniază necesitatea unei alianțe educaționale între familii, școală, societatea civilă și alte părți interesate, inclusiv între cele implicate în domeniul serviciilor media și audiovizuale, cu scopul de a garanta o dinamică echilibrată și proactivă între lumea digitală și minori; încurajează Comisia să susțină inițiativele de sensibilizare destinate părinților și cadrelor didactice, pentru ca aceștia să fie capabili să îi îndrume cât mai bine pe minori în utilizarea instrumentelor și a serviciilor digitale;

20.

încurajează Comisia și statele membre să sprijine accesul egal al minorilor la conținuturi digitale pluraliste sigure și de calitate în programele și serviciile existente și noi dedicate tinerilor, educației, culturii și artei;

21.

invită statele membre, autoritățile publice și furnizorii de servicii de acces să își intensifice campaniile de comunicare, în vederea sensibilizării minorilor, adolescenților, părinților și educatorilor în ceea ce privește pericolele necontrolate ale lumii digitale;

22.

recunoaște rolul serviciilor de informare publice în promovarea unui spațiu online sigur și de încredere pentru minori;

23.

îndeamnă Comisia să includă în prioritățile sale principale protecția copiilor împotriva publicității agresive sau înșelătoare televizate și online;

24.

subliniază mai ales rolul sectorului privat și al industriei, precum și al altor părți interesate, în ceea ce privește responsabilitatea acestora legată de aceste aspecte, precum și de etichetarea pentru paginile web care să indice dacă sunt sigure pentru copii și de promovarea unui sistem de „netiquette”(„etichetă pe net”) pentru copii; subliniază că toate aceste măsuri ar trebui să respecte pe deplin statul de drept și certitudinea juridică, să țină seama de drepturile utilizatorilor finali și să respecte procedurile legale și judiciare actuale, precum și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și jurisprudența CEJ și pe cea a CEDO; invită acest sector să respecte și să pună în aplicare pe deplin codurile de conduită și inițiativele similare existente, cum ar fi Angajamentul UE și Declarația de la Barcelona cu privire la forumul bunurilor de consum;

25.

subliniază faptul că o atenție deosebită trebuie să se acorde comercializării online a substanțelor nocive, precum alcoolul, care pot ajunge la tineri; subliniază că, dată fiind natura și sfera de aplicare a metodelor de comercializare online, de exemplu prin intermediul rețelelor sociale, este foarte dificil pentru statele membre să monitorizeze comercializarea online a alcoolului, iar acțiunile Comisiei ar aduce, prin urmare, o valoare adăugată în acest sens;

26.

evidențiază eficacitatea educației formale, informale, nonformale și a educației reciproce în difuzarea practicilor sigure și a potențialelor amenințări (prin exemple concrete) în rândul minorilor cu privire la utilizarea internetului, a rețelelor de socializare, a jocurilor video și a telefoniei mobile și încurajează „European Schoolnet” să favorizeze îndrumarea prin mentor în rândul elevilor în acest domeniu; subliniază necesitatea de a informa și părinții cu privire la practicile sigure și la amenințări;

27.

invită Comisia și statele membre să dezvolte mecanisme destinate dobândirii de către copii și tineri a competențelor necesare și asigurării accesului în cunoștință de cauză al acestora la internet și la noile mijloace de comunicare și subliniază, în această privință, importanța integrării competențelor în materie de mijloace de informare digitale în toate nivelurile educației formale, informale, nonformale, incluzând o abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții cât se poate de devreme;

28.

subliniază provocările cu care se confruntă dreptul penal în ceea ce privește funcționarea sa în mediul online în raport cu principiile certitudinii juridice și ale legalității, prezumția de nevinovăție, drepturile victimelor și drepturile suspectului; subliniază, în acest sens, provocările apărute în legătură cu furnizarea unei definiții clare, de exemplu în cazul manipulării psihologice a copiilor pe internet și al pornografiei infantile – denumite, de preferință, „materiale prezentând abuzuri sexuale asupra copiilor”;

29.

invită, așadar, Comisia ca, în cadrul obligației sale de raportare privind transpunerea Directivei 2011/92/UE, să colecteze date exacte și clare cu privire la infracțiunea de manipulare psihologică pe internet, care să includă identificarea riguroasă a dispozițiilor naționale care incriminează astfel de comportamente; invită statele membre și Comisia să colecteze date cu privire la această infracțiune, care să cuprindă numărul procedurilor penale inițiate, numărul condamnărilor și jurisprudența națională relevantă, precum și să facă schimb de cele mai bune practici în ceea ce privește urmărirea penală și pedepsele; invită Comisia să aducă îmbunătățiri substanțiale elaborării și publicării informațiilor statistice pentru a permite o mai bună elaborare și revizuire a politicilor;

30.

recunoaște, în această privință, nivelul înalt de cooperare care există între autoritățile polițienești și judiciare din statele membre, precum și între acestea și Europol și Eurojust în ceea ce privește infracțiunile comise împotriva copiilor prin intermediul mediilor digitale, un exemplu fiind operațiunea „Icarus” din 2011, care a vizat anihilarea unei rețele online de distribuție de fișiere conținând abuzuri sexuale asupra copiilor;

31.

subliniază, totodată, că ar fi util să se realizeze o mai bună armonizare a dreptului penal și a procedurilor penale ale statelor membre, inclusiv a drepturilor în materie de proceduri și de protecție a datelor cu caracter personal ale persoanelor suspectate și respectarea drepturilor fundamentale în temeiul Cartei UE, având în vedere actualele bariere din calea unei cooperări depline și a încrederii reciproce;

32.

salută intenția Comisiei de a lua în considerare posibilele măsuri legislative, în cazul în care măsurile de autoreglementare ale acestui sector nu dau roade;

33.

subliniază, totodată, că propunerile de legislație penală a UE trebuie să respecte pe deplin principiile subsidiarității, proporționalității și principiile generale care reglementează dreptul penal și trebuie să demonstreze în mod clar că scopul lor este de a aduce o valoare adăugată într-o abordare comună a UE privind combaterea criminalității transfrontaliere grave, astfel cum se menționează în Rezoluția Parlamentului European din 22 mai 2012 referitoare la abordarea UE privind dreptul penal (8);

34.

invită Comisia și statele membre să facă tot posibilul pentru a consolida cooperarea cu țările terțe în ceea ce privește eliminarea promptă a paginilor web care conțin sau difuzează conținuturi sau comportamente ilegale de pe teritoriul acestora, precum și lupta împotriva criminalității informatice; încurajează, în acest sens, schimbul internațional de cunoștințe specializate și de bune practici și punerea în comun a ideilor între guverne, agențiile de aplicare a legii, unitățile de poliție specializate în criminalitatea informatică, liniile telefonice de urgență, organizațiile de protecție a copilului și sectorul internetului;

35.

solicită, în acest sens, adoptarea integrală a tuturor măsurilor indicate în foaia de parcurs a Consiliului din 2009, vizând consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, precum și elaborarea unei abordări comune referitoare la admisibilitatea și la evaluarea probelor, cu scopul de a elimina barierele din calea liberei circulații a probelor adunate într-un alt stat membru;

36.

susține introducerea și consolidarea sistemelor de linii telefonice de urgență destinate raportării infracțiunilor, precum și a conținuturilor și a conduitelor ilegale, ținând seama, între altele, de experiența acumulată în cazul liniei de urgență europene pentru copiii dispăruți, precum și în cel al sistemelor naționale de alertare rapidă și al sistemului automat european de alertă privind copiii dispăruți; subliniază, însă, că orice acțiune penală imediată bazată pe raportare trebuie să asigure un echilibru între, pe de o parte, drepturile potențialelor victime și obligația pozitivă de a reacționa ce le revine statelor membre în temeiul articolelor 2 și 8 din CEDO și astfel cum a fost deja subliniat de jurisprudența Convenția europeană a drepturilor omului și, pe de altă parte, drepturile suspectului; invită, în acest sens, statele membre și Comisia să întreprindă un schimb de cele mai bune practici în ceea ce privește cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor comise împotriva copiilor în lumea digitală; reamintește că articolul 8 din propunerea Comisiei de regulament general privind protecția datelor (COM(2012)0011) cuprinde garanții specifice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale copiilor, cum ar fi consimțământul obligatoriu al părinților pentru prelucrarea datelor copiilor cu vârsta sub 13 ani;

37.

remarcă faptul că procedurile de notificare și retragere („notice and take down”) din anumite state membre sunt încă prea lente; salută inițiativa Comisiei de a publica o evaluare a impactului în acest sens și recomandă creșterea eficienței acestor proceduri și continuarea dezvoltării acestora în statele membre în interesul obținerii celor mai bune practici;

38.

invită Comisia și statele membre să evalueze eficiența colaborării cu poliția în vederea protejării minorilor împotriva infracțiunilor online, a liniilor telefonice de urgență și a acordurilor actuale cu furnizorii de servicii de internet; solicită dezvoltarea unor sinergii cu alte servicii conexe, inclusiv cu sistemele poliției și cu cele de justiție pentru minori în vederea protejării minorilor împotriva infracțiunilor online, în special prin coordonarea și integrarea liniilor telefonice de urgență și a punctelor de contact;

39.

încurajează statele membre să dezvolte liniile telefonice de urgență naționale și alte puncte de contact, cum ar fi așa-numitele „safety buttons”, conforme standardelor INHOPE, să îmbunătățească gradul acestora de integrare, și să analizeze cu atenție rezultatele atinse;

40.

subliniază importanța de a difuza instrumentele fiabile, precum paginile de avertizare sau semnalele acustice și vizuale, în vederea limitării accesului direct al minorilor la conținuturi dăunătoare;

41.

invită Comisia și statele membre să îmbunătățească informațiile privind liniile telefonice de urgență și alte puncte de contact, cum ar fi așa-numitele safety buttons”, pentru minori și familiile acestora, permițându-le acestora să raporteze mai ușor conținuturile ilegale, și invită statele membre să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește existența liniilor telefonice de urgență ca puncte de contact pentru raportarea imaginilor reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor;

42.

susține angajamentul asumat de furnizorii de conținuturi și serviciile digitale de a pune în aplicare codurile de conduită în conformitate cu reglementările în vigoare, pentru a identifica, a preveni și a elimina conținuturile ilegale pe baza unor decizii luate de autoritățile judiciare; încurajează Comisia și statele membre să realizeze evaluări în acest domeniu;

43.

invită Comisia și statele membre să realizeze o nouă campanie destinată părinților, vizând să îi ajute să înțeleagă conținutul digital pe care îl manipulează copiii lor și, mai ales, modurile de protecție a acestora împotriva conținuturilor digitale ilicite, neadecvate sau periculoase;

44.

deplânge nerespectarea pactului semnat la 9 februarie 2009 între Comisie și 17 site-uri de socializare în rețea, dintre care Facebook și MySpace, care viza promova protecția și securitatea copiilor în mediul online;

45.

subliniază faptul că infracțiunile online au adesea un caracter transfrontalier și că, prin urmare, cooperarea internațională dintre autoritățile de aplicare a legii existente ar trebui să reprezinte un element important în lupta împotriva acestor infracțiuni;

46.

îndeamnă statele membre și Comisia să sprijine și să lanseze programe de sensibilizare a copiilor, a părinților și a educatorilor pentru a oferi informațiile necesare pentru protejarea împotriva criminalității informatice, precum și să îi încurajeze să raporteze site-urile și comportamentul online suspect;

47.

invită statele membre să aplice în mod corespunzător normele de procedură actuale privind închiderea site-urilor cu un conținut de exploatare, amenințător, abuziv, discriminatoriu sau cu alt tip de conținut rău intenționat;

48.

invită Comisia să analizeze eficiența diverselor sisteme de clasificare voluntară a conținuturilor inadecvate destinate minorilor din statele membre și încurajează Comisia, statele membre și sectorul internetului să consolideze cooperarea cu privire la dezvoltarea unor strategii și standarde privind formarea minorilor cu privire la utilizarea responsabilă a internetului și să-i sensibilizeze și să-i protejeze pe aceștia în ceea ce privește expunerea online și offline la conținuturi inadecvate pentru vârsta lor, inclusiv la violență, la publicitatea care încurajează cheltuielile exagerate și achiziționarea de bunuri sau credite virtuale prin intermediul telefoanelor lor mobile;

49.

salută inovațiile tehnice prin care întreprinderile oferă soluții speciale online, care permit copiilor să utilizeze internetul în condiții de siguranță;

50.

invită asociațiile furnizorilor de servicii audiovizuale și digitale, în cooperare cu alte asociații în domeniu, să integreze protecția minorilor în statutele lor respective și să indice categoria de vârstă adecvată;

51.

încurajează statele membre să continue dialogul pentru armonizarea clasificării conținuturilor digitale pentru minori, în cooperare cu operatorii și asociațiile în domeniu și cu țările terțe;

52.

încurajează Comisia și statele membre să clasifice jocurile electronice cu ajutorul unor caractere clare, în funcție de categoriile de vârstă vizate de acestea și, mai ales, în funcție de conținutul lor;

53.

invită Comisia să continue aplicarea „European Framework for safer mobile”, valorizând opțiunile care facilitează controlul parental;

54.

subliniază activitatea de calitate desfășurată de organizațiile aparținând societății civile și încurajează aceste organizații să coopereze și să își desfășoare activitatea împreună dincolo de frontiere, precum și să lucreze în parteneriat cu organele de aplicare a legii, cu guvernele, cu furnizorii de servicii de internet și cu populația;

55.

reiterează importanța pentru copii a protejării datelor, în special în ceea ce privește dezvoltarea rapidă a mijloacelor de socializare în rețea și a forumurilor de discuții, având în vedere creșterea fluxului și a accesibilității datelor cu caracter personal prin mijloacele de comunicare digitale;

56.

salută noua propunere de regulament privind protecția datelor (COM(2012)0011) și prevederile speciale din aceasta privind consimțământul copiilor și dreptul de a fi uitați, care interzic păstrarea online a informațiilor legate de datele cu caracter personal ale minorilor, care poate reprezenta un risc la adresa vieții personale și profesionale a acestora, având în vedere că natura permanentă a informațiilor și a datelor de pe internet legate de copii poate fi folosită în mod necorespunzător în detrimentul demnității și al incluziunii sociale ale acestora;

57.

subliniază că aceste prevederi trebuie să fie clarificate și dezvoltate, astfel încât să se asigure faptul că sunt clare și pe deplin funcționale în momentul în care noua legislație va fi adoptată și că nu subminează libertatea internetului;

58.

salută, de asemenea, intenția de a crea un sistem electronic pentru certificarea vârstei;

59.

consideră că proprietarii și administratorii de pagini web ar trebui să indice într-un mod clar și transparent politica de protecție a datelor aplicată și să prevadă un sistem vizând acordul parental obligatoriu pentru prelucrarea datelor copiilor cu vârsta sub 13 ani; solicită să se depună mai multe eforturi pentru consolidarea automată, pe cât posibil, a dreptului la viață privată, pentru a se evita victimizarea secundară a copiilor;

60.

subliniază importanța sensibilizării utilizatorilor cu privire la modul în care furnizorii de servicii sau de rețele sociale prelucrează datele cu caracter personal ale utilizatorilor și ale terților asociați, precum și la posibilele căi de atac de care dispun aceștia în cazul unei utilizări a datelor lor dincolo de scopurile legitime pentru care au fost colectate de către furnizori și partenerii lor, într-un limbaj și o formă adecvate profilului utilizatorilor, acordând o atenție deosebită minorilor; consideră că furnizorii au responsabilități stricte în acest domeniu și solicită ca informațiile transmise utilizatorilor cu privire la politica editorială să fie clare și inteligibile;

61.

încurajează cu tărie promovarea în orice sector digital a unor opțiuni tehnologice utile care, dacă se dorește acest lucru, pot limita navigarea pe internet a minorilor în limite trasabile și cu acces condiționat, oferind astfel un instrument eficient pentru controlul parental; remarcă însă că astfel de măsuri nu pot ține locul unei formări solide a minorilor cu privire la utilizarea mijloacelor de comunicare;

62.

subliniază faptul că este important ca minorii și adolescenții să fie informați foarte devreme cu privire la drepturile lor privind sfera privată pe internet și să fie învățați să recunoască metodele, uneori subtile, utilizate pentru a obține anumite informații de la ei;

63.

invită statele membre să dezvolte și să armonizeze sisteme privind dreptul la replică în mijloacele de comunicare digitale, îmbunătățindu-le, de asemenea, eficacitatea;

64.

subliniază că tehnologia digitală este un instrument important legat de cetățenie, care facilitează participarea unui număr ridicat de cetățeni care locuiesc în zone îndepărtate și în special a tinerilor, permițându-le acestora să profite din plin de libertatea de exprimare și de comunicare în mediul online;

65.

invită statele membre să considere platformele digitale ca fiind instrumente de formare privind participarea democratică pentru fiecare copil, în special cu privire la cei mai vulnerabili copii;

66.

subliniază oportunitatea pe care o reprezintă noile mijloace de comunicare pentru a promova, în cadrul serviciilor și al conținuturilor digitale, a înțelegerii și a dialogului între generații, sexe și diverse grupuri culturale și etnice;

67.

amintește faptul că, pe internet, informațiile și cetățenia sunt strâns legate și că implicarea cetățenilor tineri este amenințată în prezent de un dezinteres pe care aceștia îl manifestă cu privire la informare:

68.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.