16.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 419/19

—

având în vedere articolul 26 și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei din 11 ianuarie 2012, intitulată „Către o piață europeană integrată a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil” (COM(2011)0941), denumită în continuare „Cartea verde”,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2012, intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online” (COM(2011)0942),

—

având în vedere consultarea publică organizată de Comisie între 11 ianuarie 2012 și 11 aprilie 2012 cu privire la Cartea verde,

—

având în vedere conferința organizată de Comisie la 4 mai 2012 cu privire la plățile efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 (1),

—

având în vedere documentul de informare din martie 2012 referitor la aplicarea normelor de concurență în sectorul plăților, elaborat de subgrupul pentru bănci și plăți din cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței (2),

—

având în vedere recomandările Băncii Centrale Europene din aprilie 2012 privind securitatea plăților pe internet (3),

—

având în vedere răspunsul Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) din 11 aprilie 2012 la consultarea publică a Comisiei cu privire la Cartea verde intitulată „Către o piață europeană integrată a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil” (4);

—

având în vedere documentul de lucru al Comitetului Economic și Social European din 22 mai 2012 referitor la Cartea verde (INT/634),

—

având în vedere Decizia Comisiei din 24 iulie 2002 privind o procedură în conformitate cu articolul 81 din Tratatul CE și cu articolul 53 din Acordul privind SEE în Cazul COMP/29.373 Visa International (5),

—

având în vedere Decizia Comisiei din 19 decembrie 2007 privind o procedură în temeiul articolului 81 din Tratatul CE și al articolului 53 din Acordul privind SEE (Cazul COMP/34.579 – MasterCard, Cazul COMP/36.518 – EuroCommerce, Cazul COMP/38.580 – Commercial Cards (6)),

—

având în vedere hotărârea Tribunalului din 24 mai 2012 în cauza MasterCard, Inc. și alții împotriva Comisiei Europene (7),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0304/2012),

A.

întrucât piața europeană a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil este în continuare fragmentată dincolo de frontierele naționale și numai câțiva actori majori au capacitatea de a se face acceptați de comercianți și de a opera la nivel transfrontalier;

B.

întrucât poziția dominantă a doi prestatori neeuropeni de servicii de plată cu cardul pot genera taxe excesive și nejustificate atât pentru consumatori, cât și pentru comercianți, iar băncile corespunzătoare (așa numitele bănci de emitere și de acceptare) profită de această situație așa cum afirmă Comisia în cartea verde;

C.

întrucât dezvoltarea și utilizarea la o scară mai largă a plăților cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil pot ajuta, de asemenea, comerțul electronic european să capete o amploare și o diversitate sporite;

D.

întrucât proporția și varietatea plăților efectuate pe internet și de pe telefonul mobil înregistrează o creștere constantă în Europa și în întreaga lume;

E.

întrucât, ca urmare a progreselor înregistrate, sistemele de plată cu cardul pot fi înlocuite treptat prin alte mijloace de plată electronice și mobile;

F.

întrucât Cartea verde nu abordează costurile și consecințele sociale asociate plăților în numerar sau prin cec comparativ cu plățile efectuate cu cardul, pe internet sau de pe telefonul mobil, împiedicând astfel o analiză a costurilor economice și în materie de bunăstare, precum și a beneficiilor sociale ale plăților în numerar sau prin cec;

G.

întrucât modelul de afaceri actual pentru plățile cu cardul permite niveluri excesive ale comisioanelor bancare multilaterale (CIM), care uneori par să depășească costul efectiv al finanțării sistemului, fapt ce reprezintă un obstacol în calea concurenței pe piața plăților;

H.

întrucât acceptarea transfrontalieră este o opțiune accesibilă în prezent doar unui număr limitat de operatori și întrucât această procedură ar putea să lărgească posibilitățile de alegere ale comercianților, mărind astfel concurența și reducând costurile pentru consumatori;

I.

întrucât suprataxele pentru utilizarea plăților cu cardul nu sunt permise în unele state membre, însă sunt practicate la scară largă în altele și întrucât suprataxele excesive au fost în defavoarea consumatorilor deoarece adeseori prestatorii de servicii de plată nu oferă metode de plată alternative pentru plățile cu suprataxă;

J.

întrucât cadrul SEPA (zonei unice de plăți în euro) pentru plățile prin card prevede posibilitatea folosirii de către clienți a cardurilor de uz general pentru a efectua plăți și retrageri de numerar în euro în zona SEPA cu aceeași ușurință și aceleași facilități ca în țara de origine. Nu ar trebuie să existe diferențe între folosirea cardului (cardurilor) în țara de origine sau în alt loc din cadrul SEPA. Nu ar trebui să mai existe sisteme de carduri de uz general create pentru folosirea într-o singură țară și nici sisteme de carduri create numai pentru uzul transfrontalier în cadrul SEPA.

K.

întrucât se poate preconiza că migrarea cu succes către SEPA va stimula dezvoltarea de mijloace paneuropene de plată inovatoare,

1.

salută Cartea verde a Comisiei și consideră că întrebările și considerațiile ridicate în cadrul ei sunt foarte relevante și este pe deplin de acord cu obiectivele menționate pentru creșterea concurenței, a diversității, a inovării și a securității plăților, precum și a încrederii consumatorilor;

2.

este de acord cu punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia trebuie să se distingă trei piețe diferite ale produselor în domeniul sistemelor de carduri bancare cu patru părți- mai întâi, o piață în cadrul căreia diferitele sisteme de carduri se află în concurență pentru a-și asigura la nivelul instituțiilor financiare clienții de emitere sau acceptare; apoi, o primă piață „în aval”, în cadrul căreia băncile de emitere se află în concurență pentru clientela formată din titularii de carduri bancare („piața de emitere”); în sfârșit, o a doua piață „în aval”, în care băncile de acceptare se află în concurență pentru clientela formată din comercianți („piața de acceptare”) și consideră că libera concurență trebuie consolidată pe fiecare dintre aceste piețe;

3.

subliniază importanța autoreglementării bazate pe piață în cooperare cu toate părțile interesate, dar recunoaște că autoreglementarea nu poate obține rezultatele dorite într-un termen acceptabil ca urmare a conflictelor de interese; se așteaptă ca Comisia să prezinte propunerile legislative necesare pentru a asigura o veritabilă SEPA pentru plățile efectuate cu cardul, pe internet sau de pe telefonul mobil și subliniază în acest sens importanța viitoarei revizuiri a Directivei privind serviciile de plată;

4.

subliniază nevoia unei viziuni clare și cuprinzătoare a SEPA pentru plățile efectuate cu cardul, pe internet sau de pe telefonul mobil și furnizarea orientărilor și termenelor necesare pentru atingerea obiectivului fundamental potrivit căruia nu trebuie să existe nicio diferență între plățile transfrontaliere și cele naționale;

5.

subliniază nevoia progreselor către un sistem de compensare și decontare în timp real, care este deja accesibil din punct de vedere tehnic și utilizat pentru anumite plăți și subliniază că evoluția către o economie în timp real ar trebui să fie un obiectiv important la nivelul întregii SEPA și că un sistem interbancar avansat în timp real ar trebui să fie accesibil la nivelul întregii SEPA;

6.

așadar, consideră că toate sistemele naționale de plată cu cardul, pe internet sau de pe telefonul mobil ar trebui să adere sau să se transforme într-un sistem paneuropean compatibil SEPA astfel încât toate plățile efectuate cu cardul, de pe telefonul mobil și pe internet să fie acceptate oriunde în SEPA, iar Comisia ar trebui să sugereze perioada necesară pentru realizarea acestei tranziții;

7.

subliniază faptul că toate terminalele ar trebui să poată accepta toate cardurile și să respecte cerințele de interoperabilitate și, prin urmare, ar trebui înlăturată orice barieră tehnică generată de diferențele privind cerințele de funcționalitate și certificare pentru terminale, întrucât standardele și normele comune și aplicațiile informatice standardizate pentru terminalele ar crește concurența;

8.

consideră că un demers de autoreglementare nu este suficient pentru piața europeană integrată de plăți; invită Comisia să ia măsuri legislative pentru a asigura securitatea plăților, concurența loială, incluziunea financiară, protecția datelor cu caracter personal și transparența pentru consumatori;

9.

invită Comisia să reformeze guvernanța SEPA pentru a garanta că procesul de luare a deciziilor este democratic, transparent și în serviciul interesului public; remarcă faptul că aceasta necesită un rol mai activ și de prim-plan al Comisiei și al Băncii Centrale Europene (BCE) în guvernanța SEPA, precum și o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate în organismele decizionale și de punere în aplicare a deciziilor SEPA, garantând implicarea suficientă a utilizatorilor finali;

10.

își exprimă îngrijorarea față de reglementarea nejustificat de strictă, în stadiul actual, a piețelor plăților pe internet și de pe telefonul mobil, deoarece aceste metode de plată se află încă în proces de dezvoltare; consideră că orice inițiativă legislativă în acest sector riscă să fie caracterizată de un accent nejustificat pe instrumente de plată deja existente și astfel poate descuraja inovația și poate perturba piața înainte ca aceasta să se dezvolte; solicită Comisiei să adopte, în cadrul oricărei propuneri viitoare, o abordare adecvată a acestor metode noi de plată, asigurând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, în special pentru consumatorii vulnerabili;

11.

subliniază că, deși plățile electronice joacă un rol tot mai important în Europa și în lume, există încă obstacole serioase în calea unei piețe unice digitale europene integrate pe deplin și în mod eficient, competitivă, inovatoare, sigură, transparentă și favorabilă consumatorilor în ceea ce privește aceste forme de plăți;

12.

constată că în contextul crizei actuale este esențial să se ia măsuri care să încurajeze creșterea economică și crearea de locuri de muncă și să relanseze consumul, că deși piața digitală este o oportunitate importantă în vederea atingerii acestor obiective, Uniunea Europeană trebuie, în acest sens, să fie în măsură să instituie o piață internă digitală completă, și că este esențial, pe de-o parte, să se elimine obstacolele existente și, pe de altă parte, să se încurajeze încrederea consumatorilor; în acest sens, existența unei piețe unice europene a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil, neutră și sigură, care să faciliteze libera concurență și inovarea, este esențială pentru realizarea unei veritabile piețe unice digitale și ar putea aduce o contribuție majoră la creșterea încrederii consumatorilor;

13.

constată că dezvoltarea unor sisteme de plată transparente, sigure și eficiente pe piața digitală europeană este esențială pentru a garanta o veritabilă economie digitală și pentru a facilita comerțul electronic transfrontalier;

14.

subliniază faptul că un cadru european pentru plăți electronice sigur, fiabil și transparent este esențial pentru lansarea unei piețe digitale unice; accentuează importanța organizării unor campanii de informare în scopul sensibilizării consumatorilor cu privire la opțiunile disponibile pe piață și la condițiile și cerințele pentru plăți electronice sigure, considerând că asemenea campanii ar trebui să se deruleze la nivelul UE, pentru a depăși, de asemenea, preocupările de multe ori nefondate legate de aceste forme de plată; consideră că, în această privință, punctele de contact destinate consumatorilor ar consolida încrederea în plățile la distanță;

15.

subliniază că, în acest context, ar trebui să se ia măsuri care să pună capăt practicii frecvente de discriminare a consumatorilor europeni, ale căror plăți pentru tranzacțiile electronice transfrontaliere nu sunt acceptate din cauza provenienței acestora;

16.

regretă faptul că, în situația actuală, majoritatea costurilor pentru plăți nu sunt transparente, subliniind faptul că cei care nu folosesc metode de plată scumpe totuși își acoperă costurile; reamintește faptul că fiecare metodă de plată își are costurile sale; prin urmare, solicită Comisiei, de asemenea, să țină seama în viitor de costurile, caracteristicile și impactul social al plăților în numerar și prin cec pentru toți actorii de pe piață comparativ cu alte metode de plată; reamintește că toți europenii ar trebui să aibă acces la servicii bancare de bază; subliniază faptul că măsurile pentru realizarea standardelor tehnice comune se iau în lumina importanței, eficienței și suficienței standardelor aflate în vigoare în prezent în Europa;

17.

consideră că standardele tehnice comune, pe baza accesului deschis, nu doar ar îmbunătăți competitivitatea economiei europene și funcționarea pieței interne, ci ar promova interoperabilitatea și ar aduce totodată avantaje în materie de securitate sub forma unor standarde de securitate comune, ceea ce ar fi în beneficiul consumatorilor și al comercianților deopotrivă;

18.

subliniază faptul că pentru plățile pe internet sau de pe telefonul mobil majoritatea standardelor ar trebui să fie aceleași ca cele pentru actualele plăți SEPA, dar sunt necesare noi standarde pentru securitate și pentru identificarea clienților, precum și pentru a furniza servicii interbancare online în timp real și subliniază faptul că dezvoltarea de noi standarde nu este suficientă, implementarea coordonată fiind cel puțin la fel de importantă;

19.

subliniază faptul că standardizarea nu ar trebui să impună bariere în calea concurenței și a inovării, ci ar trebui, în schimb, să elimine obstacolele, pentru a garanta un mediu concurențial echitabil pentru toate părțile; prin urmare, recomandă ca standardele să fie deschise pentru a permite inovarea și concurența pe piață, întrucât mandatarea unui standard unic sau închis ar limita dezvoltarea pieței și inovarea, ar impune o restricție disproporționată și nu ar crea condiții de concurență echitabile; totuși, ia act de investigația antitrust realizată de Comisie privind procesul de standardizare pentru plățile efectuate pe internet (plăți electronice) elaborat de Consiliul European al Plăților (EPC);

20.

constată faptul că practic toate tranzacțiile de plată conțin același tip de date și subliniază faptul că ar trebui să existe o comunicare sigură a datelor pentru fiecare plată, făcând posibilă procesarea directă de la un capăt la altul în timp real; observă avantajele utilizării de către toate sistemele a aceluiași format de mesaj și reamintește că alegerea cea mai clară este cea folosită pentru transferul de credit și debitarea directă așa cum sunt definite în anexa la Regulamentul privind data-limită a SEPA (adică ISO XML 20022); recomandă utilizarea aceluiași format de mesaj în toate comunicările de date de tranzacții de la terminal la client, cuprinzând toate informațiile relevante;

21.

subliniază faptul că, având în vedere creșterea rapidă a pieței, dar, în prezent, faza incipientă de dezvoltare a pieței pentru plățile electronice și de pe telefonul mobil, impunerea de standarde obligatorii în aceste domenii esențiale pentru consolidarea pieței unice digitale în Europa ar implica riscul unor efecte negative pentru inovare, concurență și creșterea pieței;

22.

subliniază faptul că, potrivit sintezei reacțiilor primite de Comisie la consultarea publică privind Cartea verde, adeseori implementarea standardelor dezvoltate reprezintă o provocare majoră; invită Comisia să studieze posibilitatea mecanismelor de punere în executare, cum ar fi stabilirea termenelor limită de migrare;

23.

subliniază faptul că taxele pentru retragerile în numerar de la ATM-uri în afara sistemului de plăți al propriei bănci sau a sistemului de card bancar ar trebui să se bazeze mai mult pe costurile în cadrul SEPA;

24.

subliniază faptul că cerințele în materie de standardizare și interoperabilitate ar trebui să vizeze îmbunătățirea competitivității, transparenței, caracterului inovator, securității plăților și eficienței pieței europene a plăților, în avantajul tuturor clienților și al altor părți interesate; subliniază faptul că cerințele în materie de standardizare nu ar trebui să impună obstacole prin diferențe inutile în raport cu piața globală; în plus, consideră că standardele comune ar trebui stabilite și la nivel mondial, în strânsă cooperare cu principalii parteneri economici ai UE;

25.

solicită Comisiei să evalueze posibilele modalități de promovare a intrării unor actori noi pe piața cardurilor, luând în considerare, de exemplu, oportunitatea unei infrastructuri comune de plată pentru toate tranzacțiile, indiferent de furnizorul cardului;

26.

precizează că separarea infrastructurilor de plată de sistemele de plată ar putea spori concurența, deoarece operatorii mai mici nu ar întâmpina blocaje din cauza constrângerilor tehnice; subliniază faptul că prestatorii de servicii de plată ar trebui să fie liberi să aleagă orice combinație de servicii de emitere și de acceptare disponibile în cadrul sistemelor de plată de pe piață, iar infrastructura de plăți ar trebui să proceseze în mod neutru tranzacțiile diferitelor sisteme paralele de plată pentru instrumente similare;

27.

constată că este important să se asigure că aceste măsuri respectă întotdeauna principiile concurenței libere și echitabile și intrării și accesului liber pe piață, luând în considerare viitoarele inovații tehnologice din acest sector, astfel încât să se adapteze la viitoarele evoluții, să promoveze și să faciliteze în mod constant inovarea și competitivitatea;

28.

îndeamnă Comisia să propună acte legislative privind o mai bună guvernanță a SEPA, acoperind structura organizatorică legată de dezvoltarea principalelor caracteristici ale serviciilor de plată și de implementarea cerințelor care trebuie îndeplinite, în timp ce dezvoltarea standardelor tehnice și de securitate ar fi organizate separat pentru susținerea punerii în aplicare a legislației aferente; solicită o reprezentare mai echilibrată a tuturor părților interesate în continuarea dezvoltării de standarde tehnice și de securitate comune în ceea ce privește sistemele de plată; îndeamnă Comisia să răspundă invitațiilor anterioare ale Parlamentului legate de reforma guvernanței SEPA, pentru a asigura o mai bună reprezentare a utilizatorilor de servicii de plată în procesele de luare a deciziilor și de stabilire a standardelor; remarcă faptul că aceste părți pot include, fără a se limita neapărat la acestea, Consiliul European al Plăților (EPC), organizațiile de consumatori, organizațiile de comercianți, mari lanțuri de desfacere cu amănuntul, Autoritatea bancară europeană (ABE), Comisia, experți din diverse domenii, prestatorii nebancari de servicii de plată și comerțul prin card, pe internet și de pe telefonul mobil și operatori de telefonie mobilă; solicită acestor părți interesate să-și organizeze activitatea potrivit noii structuri de guvernanță în care Consiliul SEPA are un rol important; consideră că Consiliul SEPA ar trebui asistat de diferite comitete tehnice sau grupuri de lucru pentru plățile electronice, plățile mobile, prin card și în numerar și alte aspecte privind standardizarea și de grupuri de lucru ad-hoc; reamintește angajamentul Comisiei din declarația privind guvernanța SEPA la Regulamentul (UE) nr. 260/2012 de a prezenta o propunere înainte de sfârșitul anului 2012; invită organismele europene de standardizare, cum ar fi Comitetul European de Standardizare (CEN) și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI), în colaborare cu Comisia, să joace un rol mai activ în procesul de standardizare a plăților efectuate cu cardul;

29.

recunoaște, în acest context, că SEPA reprezintă fundamentul creării unei piețe europene integrate de plăți și ar trebui să servească ca bază pentru dezvoltarea acesteia și pentru transformarea ei într-o piață mai inovatoare și mai competitivă;

30.

consideră că aplicarea normelor privind plățile electronice este adesea dificilă, inadecvată și neregulată în Europa și că ar trebui să se intensifice eforturile pentru a garanta o aplicare corespunzătoare și uniformă a normelor;

31.

afirmă că un demers de autoreglementare nu este suficient; consideră că Comisia și BCE, în cooperare cu statele membre, ar trebui să aibă un rol mai activ și de prim-plan și că toate părțile interesate în cauză, inclusiv asociațiile de consumatori, ar trebui să participe și să fie consultate în mod corespunzător în cadrul procesului decizional;

32.

consideră că este probabil ca în viitor activitățile tot mai multor companii europene să depindă efectiv de capacitatea de a accepta plăți cu cardul; consideră că este în interesul publicului să se definească norme obiective care să stabilească circumstanțele și procedurile conform cărora sistemele de plată cu cardul pot refuza unilateral să își dea acordul;

33.

consideră important să se consolideze guvernanța SEPA și să se ofere Consiliului SEPA reînnoit un rol mai important și consideră că acest nou organ de conducere ar trebui să fie format din principalele părți interesate relevante și să fie conceput astfel încât să creeze posibilitatea controlului democratic prin intermediul Comisiei și al altor autorități europene; propune ca un Consiliu SEPA reînnoit să preia inițiativa, să stabilească un calendar și un plan de lucru, să decidă în privința priorităților și a chestiunilor majore și să arbitreze astfel neînțelegerile dintre părțile interesate; subliniază că controlul democratic ar trebui asigurat printr-un rol mai important acordat Comisiei, BCE și ABE;

34.

salută consultarea părților interesate realizată de Comisie ca parte din Cartea verde privind guvernanța SEPA, în conformitate cu considerentul 5 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012 și așteaptă cu interes propunerea pe care Comisia intenționează s-o prezinte în acest domeniu la sfârșitul acestui an; subliniază faptul că prioritatea imediată a tuturor părților interesate SEPA trebuie să fie pregătirea migrării SEPA conform condițiilor stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 260/2012 pentru a asigura o bună tranziție de la utilizarea sistemelor de plată naționale la cele paneuropene;

35.

subliniază că standardizarea suplimentară și alinierea practicilor în vederea înlăturării barierelor tehnice și a cerințelor naționale de compensare și decontare ar contribui la o mai bună promovare a acceptării transfrontaliere, procedură care ar intensifica concurența și ar lărgi opțiunile disponibile comercianților, putând avea drept rezultat metode de plată mai rentabile pentru clienți; consideră că ar trebui informați mai bine comercianții în legătură cu posibilitățile transfrontaliere de acceptare;

36.

îndeamnă să se urmărească activ soluții capabile să faciliteze în continuare acceptarea transfrontalieră, având în vedere avantajele sale pentru piața internă; își exprimă îngrijorarea față de obstacolele juridice și tehnice existente la nivel național, cum ar fi unele condiții de autorizare, care ar trebui eliminate pentru a nu exista un tratament diferit pentru un acceptator extern compatibil SEPA față de tratamentul primit de un acceptator intern în țara respectivă;

37.

subliniază faptul că nu ar trebuie să existe diferențe majore între legislațiile privind diferitele conturi de plăți, iar plătitorul ar trebui să poată face un virament pe internet sau de pe telefonul mobil către orice beneficiar al cărui cont este deschis la orice instituție financiară conectată la SEPA;

38.

subliniază faptul că toți prestatorii de servicii de plată ar trebuie să aibă aceleași drepturi de acces la instrumentele de compensare și decontare, dacă au proceduri adecvate de gestionare a riscului, îndeplinesc cerințele tehnice minime și sunt considerate suficient de stabile pentru a nu crea riscuri; de fapt, sunt supuse acelorași cerințe relevante ca și băncile;

39.

reamintește că potrivit hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 24 mai 2012 în „cauza Mastercard”, comisionul interbancar multilateral (CIM) poate fi considerat anticoncurențial și solicită Comisiei să propună o modalitate prin care să se țină seama de această decizie în reglementarea modelelor de afaceri ale plăților efectuate cu cardul, pe internet sau de pe telefonul mobil.

40.

ia act de faptul că veniturile obținute din CIM-uri în prezent sunt în multe cazuri prea ridicate comparativ cu costul pe care ar trebui să îl acopere; subliniază faptul că ar putea fi necesar un echilibru între diferitele taxe de plată pentru a asigura că practicile de subvenționare încrucișată nu promovează alegerea unor instrumente ineficiente și solicită Comisiei să garanteze prin regulament că CIM-urile nu denaturează concurența prin crearea de obstacole în calea noilor participanți la piață și a inovării; invită Comisia să efectueze, până la sfârșitul anului 2012, un studiu de evaluare a impactului privind diferitele opțiuni; subliniază faptul că sunt necesare claritatea și securitatea juridică cu privire la CIM-uri;

41.

subliniază faptul că la capătul unei perioade de tranziție cardul de plăți compatibil SEPA al unei persoane din orice stat membru ar trebui acceptat la orice terminal de plăți din SEPA, iar plata ar trebui procesată în mod sigur; subliniază faptul că această cerință poate implica nevoia reglementării CIM-urilor pentru a ajunge sub un anumit prag, dar insistă aceasta nu trebuie să ducă la creșterea CIM-urilor în niciun stat, ci mai degrabă la o scădere și poate la o abordare zero într-o etapă ulterioară;

42.

consideră că acceptarea la nivel transfrontalier sau central ar trebui consolidată și orice obstacol tehnic sau juridic ar trebui eliminat, întrucât ar contribui la reducerea nivelului CIM-urilor și a comisioanelor plătite de comercianți;

43.

consideră că CIM-urile ar trebui să fie reglementate la nivel european, în vederea asigurării unui acces mai ușor al noilor participanți la piață la acceptarea transfrontalieră, oferind astfel comercianților o veritabilă posibilitate de a alege sistemele de plată la care doresc să adere; remarcă faptul că, în măsura în care noua propunere legislativă prevede existența unor comisioane, trebuie garantată transparența deplină privind elementele care constituie respectivele comisioane; reamintește faptul că articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro subliniază că, după 1 februarie 2017, nu mai pot fi aplicate CIM-uri per tranzacție; solicită aceeași abordare pentru plățile efectuate cu cardul;

44.

consideră că modelul de afaceri pentru sistemele de plați cu trei părți și mixte poate ridica preocupări privind concurența similare celor referitoare la sistemele de plăți cu patru părți; consideră, prin urmare, că toate sistemele de carduri, fie cu patru părți, cu trei părți sau mixte, precum și orice noi participanți la piață trebuie să beneficieze de tratament egal pentru a asigura condiții de concurență echitabile și pentru a stimula concurența și transparența pentru consumatori și comercianți;

45.

constată că o cuplare a mărcilor, la care sistemele de plăți implicate au aderat în mod voluntar, ar fi în beneficiul consumatorilor, deoarece ar avea drept rezultat mai puține carduri în portofelele consumatorilor și ar facilita accesul sistemelor naționale interne la piața mai largă a SEPA, încurajând concurența; cu toate acestea, subliniază că nu ar trebui folosită cuplarea mărcilor pentru a evita sistemele naționale printr-o utilizare predeterminată a mărcii naționale;

46.

subliniază că titularii de carduri ar trebui să aibă libertatea de a alege alternativa de cuplare activată pe propriul card și insistă asupra faptului că comercianții ar trebui să aibă dreptul de a alege alternativa de cuplare pe care sunt dispuși s-o accepte, iar în fiecare situație specifică de plată titularii de carduri ar trebui să aibă dreptul de a alege alternativa de cuplare preferată dintre cele acceptate de comerciant; invită Comisia să propună soluții pentru încurajarea cuplării a mai mult de un sistem compatibil SEPA; consideră că ar trebui analizate în mod serios aspecte cum ar fi compatibilitatea procedurilor de gestionare, interoperabilitatea tehnică și responsabilitatea în domeniul elementelor vulnerabile de securitate;

47.

consideră că ar trebui introdus cardul multiplu printr-o informare adecvată a consumatorilor pentru ca aceștia să fie protejați și să nu fie expuși riscului de a fi implicați în situații înșelătoare; subliniază faptul că trebuie să fie foarte clar pentru toate părțile cine este responsabil pentru protecția și confidențialitatea datelor titularilor de carduri și ale comercianților și cine este responsabil pentru instrumentele de plată cuplate;

48.

consideră că suprataxele, rabaturile și alte practici de orientare a clientului (steering), în felul în care sunt aplicate în mod obișnuit, sunt adeseori dăunătoare pentru utilizatorii finali ai serviciilor de plată; ia act de faptul că suprataxarea bazată numai pe opțiunea de plată a clientului riscă să fie arbitrară și poate fi folosită în mod abuziv mai degrabă pentru a strânge venituri suplimentare decât pentru a acoperi costuri; consideră că ar fi importantă interzicerea posibilităților suprataxelor excesive în legătură cu comisionul de comerciant pentru o tranzacție individuală și controlul rabaturilor și al practicilor similare de ghidare a consumatorilor la nivelul UE; subliniază, prin urmare, faptul că comercianții ar trebui să accepte un instrument de plată utilizat curent fără suprataxe (cardul de debit compatibil SEPA, plata electronică), iar suprataxele asupra altor instrumente nu pot depăși în niciun moment costurile directe suplimentare ale respectivelor instrumente față de instrumentul acceptat fără suprataxe;

49.

subliniază că este necesar să se solicite o mai mare transparență și o mai bună informare a consumatorului cu privire la suprataxele și taxele suplimentare pentru diversele metode de plată, dat fiind faptul că comercianții includ adesea costurile tranzacției în prețurile produselor și serviciilor lor și, prin urmare, consumatorii nu sunt informați în prealabil în mod corespunzător cu privire la costul total și, astfel, plătesc mai mult pentru achizițiile lor, situație care compromite încrederea consumatorilor;

50.

subliniază faptul că suprataxarea bazată numai pe opțiunea de plată a clientului riscă să fie arbitrară, poate fi folosită în mod abuziv mai degrabă pentru a strânge venituri suplimentare decât pentru a acoperi costuri și în general nu este benefică pentru dezvoltarea pieței unice, întrucât împiedică concurența și mărește fragmentarea pieței și confuzia în rândul consumatorilor;

51.

remarcă faptul că limitarea suprataxelor la costul direct al utilizării unui instrument de plată ar putea reprezenta o posibilitate, la fel ca și o interdicție la nivelul UE a suprataxării; prin urmare, invită Comisia să realizeze o evaluare de impact privind interzicerea posibilităților de suprataxare excesivă în legătură cu comisionul de comerciant, precum și privind interdicția la nivelul UE a suprataxări, conform articolului 19 din Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor;

52.

subliniază că, pentru a permite valorificarea deplină a potențialului plăților electronice, încrederea consumatorilor este esențială, drept care ar trebui să se asigure un nivel ridicat de securitate ca garanție împotriva riscului de fraudă și pentru a proteja datele sensibile și cu caracter personal ale consumatorilor;

53.

subliniază faptul că ar trebui protejată confidențialitatea datelor consumatorilor în conformitate cu legislația europeană și națională și fiecare parte din lanțul de plată ar trebui să aibă acces numai la datele relevante pentru procesarea plății, iar restul datelor ar fi transferate în mod criptat;

54.

consideră că cerințele minime de securitate pentru plățile efectuate pe internet, cu cardul și de pe telefonul mobil ar trebui să fie aceleași în toate statele membre și că ar trebui să existe un organism comun de reglementare care să stabilească cerințele; subliniază că soluțiile standardizate de securitate ar simplifica informațiile privind clienții și astfel ar fi modalitatea de adaptare a clienților la sistemele de securitate, ceea ce ar reduce costurile la PSP; prin urmare, sugerează ca toți prestatorii de servicii de plată (PSP) să fie obligați să adopte soluții comune de securitate minimă, care, desigur, pot fi îmbunătățite de prestatorii de servicii de plată, dar aceste îmbunătățiri nu ar trebui să devină obstacole în calea concurenței;

55.

reamintește că responsabilitatea finală pentru măsurile de securitate asociate diferitelor metode de plată nu poate reveni clienților, dar că aceștia ar trebui să fie informați asupra precauțiilor în materie de securitate, iar instituțiile financiare ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru costurile legate de fraude, cu excepția cazului în care sunt generate de client „în urma fraudei sau a nerespectării, intenționate sau din neglijență gravă, a uneia sau a mai multor obligații care îi revin în temeiul articolului 56” din Directiva privind serviciile de plată”; consideră, prin urmare, că ar trebui încurajate campaniile de informare publică pentru a crește în rândul publicului gradul de informare și a spori numărul de cunoștințe legate de securitatea digitală în special; invită Comisia să țină seama, la dezvoltarea strategiei și instrumentelor pentru integrarea piețelor de plăți efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil, de standardele și recomandările AEPD cu privire la transparență, identificarea operator/persoană împuternicită de către operator, proporționalitate și drepturile persoanei vizate; consideră că este important ca toate fraudele din SEPA să fie raportate unui site centralizat pentru monitorizare, statistică și evaluare pentru a răspunde rapid unor noi amenințări la adresa securității și că principalele evoluții trebuie făcute publice; solicită Comisiei să extindă noțiunea luare în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii dincolo de mecanismele de autentificare și garantare a securității pentru a asigura reducerea la minimum a datelor, a implementa setările de confidențialitate implicită, a limita accesul la informațiile despre persoane la ceea ce este strict necesar pentru a furniza serviciul și pentru a pune în aplicare instrumente care permit utilizatorilor să-și protejeze mai bine datele personale;

56.

consideră că securitatea plăților cu cardul față în față este în general ridicată și că trecerea treptată de la cardurile magnetice la cardurile cu cip, care ar trebui finalizată rapid, va spori și mai mult nivelul de securitate; își exprimă preocuparea legată de aspecte de securitate asociate cu alte forme de plată cu cardul și legată de faptul că anumite aplicări actuale ale standardului EMV în Europa ar putea să nu fie pe deplin compatibile și solicită remedierea acestei situații nedorite și reamintește că soluțiile îmbunătățite sunt, de asemenea, necesare pentru plățile cu cardul la distanță în rețea; invită Comisia să strângă date din surse independente privind fraudele la plățile online și să introducă în propunerile sale legislative corespunzătoare dispoziții împotriva fraudei;

57.

consideră că furnizarea către terțe părți a datelor cu privire la disponibilitatea fondurilor din conturile bancare presupune anumite riscuri; precizează că unul dintre aceste riscuri este imposibilitatea consumatorilor de a cunoaște pe deplin cine are acces la informațiile privind conturile acestora, în contextul cărui cadru legal și care operator răspunde de serviciile de plată pe care le utilizează consumatorul; subliniază faptul că protecția datelor nu poate fi compromisă în nicio etapă;

58.

subliniază că o schimbările tehnice sau în materie de reglementare ar putea diminua aceste riscuri în materie de securitate și ar face ca plățile efectuate prin intermediul prestatorilor nebancari de servicii de plată să fie la fel de sigure precum plățile efectuate direct din conturile bancare, atât timp cât sunt disponibile în practică sisteme sigure, iar legitimitatea acestui tip de acces și organizațiile care solicită acest acces sunt definite în mod clar;

59.

prin urmare, nu sprijină accesul părților terțe la informațiile privind contul bancar al clientului dacă nu s-a demonstrat că sistemul este sigur și dacă nu a fost testat amănunțit; precizează că, în orice reglementare, accesul părților terțe ar trebui limitat la informații binare (da-nu) privind disponibilitatea fondurilor și ar trebui să se acorde o atenție specială securității, protecției datelor și drepturilor consumatorilor; în special, consideră că ar trebui să se specifice în mod clar care părți pot avea acces la informații în mod nediscriminatoriu, precum și în ce condiții pot fi stocate datele și aceste dispoziții trebuie să facă obiectul unei relații contractuale între părțile implicate; subliniază faptul că ar trebui stabilită o distincție clară între accesul la informațiile privind disponibilitatea fondurilor pentru o anumită tranzacție și accesul la informațiile referitoare la contul unui client în general la crearea unui cadru de reglementare pentru accesul părților terțe; solicită Comisiei să asigure protecția datelor personale, propunând, după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor, o reglementare clară privind rolul jucat de fiecare actor în colectarea datelor și scopul în care se colectează datele și o definire clară a actorilor responsabili cu strângerea, procesarea și stocarea datelor; adaugă faptul că utilizatorii de carduri ar trebui să aibă posibilitatea de a avea acces la datele personale și de a le modifica, de asemenea, într-un context transfrontalier complex; consideră că cerințele privind protecția datelor personale ar trebui implementate în temeiul principiului luării în considerare a vieții private începând cu momentul conceperii/din oficiu (privacy by design/by default), iar întreprinderile sau consumatorii nu ar trebui să poarte responsabilitatea protejării propriilor date;

60.

consideră că drepturile la rambursare ale consumatorilor ar trebui consolidate, atât în cazul plăților neautorizate, cât și al bunurilor și serviciilor nelivrate (sau livrate necorespunzător) și că mecanismele eficiente de recurs colectiv și de soluționare alternativă a litigiilor sunt instrumente indispensabile pentru protecția consumatorilor și în domeniul plăților electronice;

61.

subliniază faptul că, pe măsură ce amenințările la adresa securității cresc, Comitetul European de Standardizare și Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicații trebuie să se implice în mod activ în dezvoltarea standardelor de securitate;

62.

subliniază faptul că, în cazul sistemelor de plăți în care unul sau mai mulți participanți sunt în diferite state membre, Comisia ar trebui să înainteze o propunere prin care să clarifice ce sistem judiciar sau extrajudiciar de soluționare al litigiilor ar trebui folosit și consumatorii ar trebui să folosească și aibă acces cu ușurință la aceste organisme alternative de soluționare a litigiilor;

63.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.