52012DC0629

Astăzi este absolut necesară soluționarea crizei economice și repunerea UE pe drumul către o creștere economică durabilă. Aceasta este cea mai importantă sarcină a generației actuale de europeni. Europa trebuie să fie capabilă să concureze în economia mondială, remodelată pentru a putea beneficia de oportunitățile oferite de viitor. Europa are nevoie de un mediu macroeconomic stabil care nu poate fi asigurat decât de o uniune economică și monetară reală. Europa are nevoie de o schimbare radicală în cadrul economiei care să genereze numeroasele atuuri pe care le poate oferi în cadrul economiei de mâine, caracterizată printr-un nivel ridicat de inovare și de calificare. Acest lucru implică modificări ale mediului de afaceri în cadrul pieței unice; presupune exploatarea deplină a potențialului uriaș al rețelelor europene și al revoluției în domeniul informatic; necesită noi competențe și sprijin, astfel încât persoanele excluse în prezent de pe piața forței de muncă să-și poată aduce contribuția; și trebuie să se țină seama de nevoile și oportunitățile oferite de utilizarea eficientă a resurselor. Toate acestea reprezintă provocări pe termen lung care necesită un efort concertat din partea tuturor secțiunilor societății – însă, în orice caz, contribuția UE este o condiție prealabilă a reușitei.

Acesta este motivul pentru care, în discursul privind starea Uniunii, președintele Barroso a făcut apel la un nou mod de gândire pentru Europa pentru a analiza consecințele care decurg din provocările cu care ne confruntăm și care aduc o schimbare fundamentală în lumea în care trăim. Nu putem beneficia de creștere economică fără reforme și nu putem face față provocărilor cu care ne confruntăm decât împreună. În discursul privind starea Uniunii, au fost lansate idei ambițioase pentru încadrarea pe termen lung a UE – o uniune economică profundă și reală, bazată pe o uniune politică. Această viziune trebuie transpusă în practică prin măsuri concrete pentru a putea soluționa criza prelungită care continuă să afecteze Europa și, în special, zona euro.

Prezentul program de lucru pentru 2013 stabilește viziunea pe termen lung a UE în domenii de politică cheie, rezumă ceea ce lipsește în prezent și explică modul în care Comisia va aborda aceste provocări. Prin stabilirea priorităților cu privire la tipul adecvat de inițiative, UE poate contribui la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă și se poate apropia în mod progresiv de viziunea sa pe termen mai lung.

Comisia a prezentat deja o gamă largă de propuneri de consolidare a creșterii care, în prezent, sunt în curs de negociere de către colegislatori. Adoptarea în timp util și punerea în aplicare deplină a acestor măsuri ar transmite un semnal de încredere esențial cetățenilor și investitorilor, contribuind la revigorarea activității economice și la stimularea creării de locuri de muncă atât de necesară. Aceasta s-ar adăuga la creșterea palmaresului de acțiuni ale UE, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2014. În 2013, Comisia va depune un efort considerabil în ceea ce privește punerea în aplicare, ca și modalitate imediată de materializare a beneficiilor acțiunii la nivelul UE. În baza deciziilor privind cadrul financiar multianual care urmează să fie adoptate înainte de sfârșitul anului 2012, Comisia se va axa, în 2013, pe finalizarea modalităților de punere rapidă în aplicare, inclusiv prin utilizarea unor mandate de negociere specifice fiecărei țări, pentru a se asigura că prioritățile sprijinite prin intermediul investițiilor finanțate de UE sunt orientate în mod clar către creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Realizarea unor investiții cu obiective precise, pe baza unui buget al UE modern și orientat către reformă, poate avea o contribuție decisivă la creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

Propunerile conținute în prezentul program de lucru vor fi prezentate în 2013 și în prima parte a anului 2014, având în vedere sfârșitul legislaturii actuale. În secțiunile următoare sunt evidențiate acțiunile-cheie care demonstrează modul în care Comisia va contribui la eliminarea decalajelor existente între obiectivele UE și situația actuală. Anexa I conține o listă mai detaliată a propunerilor pe care Comisia intenționează să le prezinte în 2013/14.

Stabilirea unor baze adecvate: către o uniune economică și monetară reală

Obiectiv Punctul forte al Europei constă în interconectarea economiilor noastre. Piața unică și moneda comună au contribuit la dezvoltarea acestei interconectări, iar, în prezent, elaborarea integrată a politicilor economice la nivel european, în contextul semestrului european, apropie economiile noastre mai mult ca niciodată. Cu toate acestea, criza a arătat că piața unică a serviciilor financiare poate garanta stabilitatea financiară, creșterea economică și crearea de locuri de muncă doar dacă este corelată cu existența unei autorități de reglementare și supraveghere unice și puternice la nivelul UE. Următorul pas trebuie să fie aprofundarea uniunii economice și monetare prin intermediul unei uniuni bancare și fiscale pe deplin funcționale. Ce lipsește în prezent? O UEM reală are nevoie de o abordare globală în vederea combaterii cercului vicios al îndatorării excesive în sectorul privat, al datoriei suverane nesustenabile și al slăbiciunii sectorului bancar. UE nu dispune de un cadru global prin care să se elimine lacunele existente într-o politică în materie de servicii financiare integrată pe deplin, care să prevadă un mecanism unic de supraveghere a băncilor și un cadru de reglementare unic aplicabil tuturor instituțiilor financiare. De asemenea, aceasta trebuie să finalizeze și să pună în aplicare mecanismele mai eficiente propuse pentru prevenirea și corectarea politicilor fiscale nesustenabile și a dezechilibrelor economice. O mai bună coordonare a politicilor fiscale va fi, de asemenea, esențială. În plus, progresele realizate prin intermediul semestrului european nu și-au atins încă potențialul în ceea ce privește transpunerea recomandărilor în reforme structurale în cadrul UE.

Deși nu a fost încă finalizată, guvernanța noastră economică a fost deja puternic consolidată prin intermediul Strategiei Europa 2020, prin semestrul european și prin punerea în aplicare a pachetului privind guvernanța economică. Este necesară finalizarea acordului cu privire la legislația în materie de supraveghere și monitorizare bugetare în vederea continuării procesului de finalizare a guvernanței economice. În 2013, Comisia:

va lansa cel de al patrulea semestru european în cadrul analizei anuale a creșterii; va da curs proiectului privind o UEM cuprinzătoare și reală pe care îl va publica până la sfârșitul anului 2012; va propune dispoziții legislative suplimentare pentru a spori și mai mult stabilitatea, transparența și protecția consumatorilor în sectorul financiar (de exemplu, privind riscurile sistemice legate de instituțiile financiare nebancare și de sistemul bancar paralel).

Legislația deja în vigoare și cea care, în prezent, este luată în considerare contribuie, de asemenea, la revizuirea fundamentală a sistemului financiar al UE. Acordul privind supravegherea bancară va contribui la punerea sistemului financiar european pe baze mult mai sigure, constituind un punct de plecare pentru recâștigarea încrederii. În 2013, vor fi puse în aplicare mai multe norme detaliate din cadrul acestui pachet. Același lucru este valabil și pentru politica de coeziune, în cazul căreia prioritățile-cheie prevăzute de semestrul european în materie de măsuri de stimulare a creșterii și reforme structurale vor sta la baza noilor programe naționale și regionale, accentul fiind pus pe finalizarea mandatelor specifice fiecărei țări cu privire la generația următoare de fonduri structurale. De asemenea, Comisia va lua măsuri de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale, inclusiv o nouă inițiativă privind paradisurile fiscale, aducând o dimensiune europeană eforturilor naționale de consolidare a finanțelor publice.

Stimularea competitivității prin intermediul pieței unice și al politicii industriale

Obiectiv În vederea unei creșteri economice durabile și a creării de locuri de muncă este necesară corelarea unui mediu macroeconomic stabil cu capacitatea de a concura în cadrul economiei mondiale. Europa are puncte forte care îi pot conferi un avantaj competitiv prin intermediul unei economii de piață sociale modernizate și care pot contribui la asumarea unui rol de lider în cadrul noii revoluții industriale. Piața unică și concurența loială, alături de investițiile cu obiective precise și de abordarea adecvată cu privire la antreprenoriat pot să valorifice oportunitățile de creștere prin intermediul noilor tehnologii și al inovării. Ce lipsește în prezent? Este necesar ca piața unică să continue să se adapteze pentru a-și atinge potențialul pentru întreprinderi și consumatori într-o Europă fără frontiere. Schimbările tehnologice oferă posibilități enorme, însă trebuie însoțite de noi abordări în domenii precum achizițiile publice, standardele și drepturile de proprietate intelectuală. UE are nevoie de un cadru pe termen lung pentru politicile în materie de energie și schimbări climatice, astfel încât investițiile și politicile să vizeze competitivitatea și lupta împotriva schimbărilor climatice. Europa înregistrează întârzieri în materie de inovare, confruntându-se cu obstacole în ceea ce privește crearea de noi piețe și realizarea de investiții în tehnologii care vor schimba modul în care trăim, precum și cu probleme mai ample legate de atitudinea față de antreprenoriat și eșecul în afaceri. De asemenea, aceasta are nevoie de cadrul legal adecvat care să permită utilizarea comercială a programului Galileo. Această situație este agravată de problemele cu care se confruntă, în urma crizei, întreprinderile, în special IMM-urile, în ceea ce privește accesul la finanțare, precum și de costurile inutile ale sarcinii administrative și de impactul unor administrații publice desuete. De asemenea, deficiențele în punerea în aplicare împiedică obținerea tuturor avantajelor.

Recentul Act privind piața unică II a stabilit 12 noi acțiuni prioritare concrete în vederea revigorării pieței unice prin intermediul a patru factori principali: rețele, mobilitate, economia digitală și coeziunea[1]. În conformitate cu comunicarea sa din 2012 privind o nouă politică industrială[2], Comisia va adopta o nouă perspectivă asupra pieței unice pentru produse, care reprezintă 75% din comerțul UE. Aceste acțiuni se bazează pe prioritățile stabilite în cadrul primei faze a Actului privind piața unică[3], asupra cărora trebuie să se convină acum rapid. Comisia va colabora în mod intens cu colegislatorii în 2013 pentru valorificarea acestor propuneri și pentru punerea lor completă și eficientă în aplicare. Principalele propuneri vor include:

inițiative de armonizare a normelor și de reducere a costurilor legate de respectarea obligațiilor privind TVA prin intermediul unei declarații unice; o propunere legislativă vizând obligativitatea facturării electronice în cazul achizițiilor publice, care va facilita interacțiunea dintre întreprinderi și administrații, va reduce costurile și va servi drept referință pentru alte sectoare; inițiative în materie de actualizare și de simplificare a normelor privind circulația produselor pe piața unică și inițiative de identificare a lacunelor care blochează în continuare libera circulație, precum și intensificarea activităților în materie de standarde, certificare și etichetare; în cadrul inițiativei „Orizont 2020”, în 2013, vor fi prezentate propuneri de lansare și dezvoltare a unei serii de parteneriate public-privat majore pentru ca investițiile private și cele publice, corelate cu bugetul UE, să conducă la o abordare comună în domenii strategice principale precum produsele farmaceutice, gestionarea traficului aerian și nanotehnologia, permițând atragerea prin efectul de pârghie a aproximativ 9­10 miliarde EUR în noi investiții; o inițiativă privind tehnologiile și inovarea în domeniul energiei în vederea instituirii unui sistem energetic durabil, sigur și competitiv; o serie de reforme importante pentru modernizarea ajutoarelor de stat; modernizarea abordării noastre privind drepturile de proprietate intelectuală pentru a se asigura că aceasta este eficientă și că răspunde nevoilor consumatorilor într-o lume digitală.

Eficiența energetică este un domeniu-cheie pentru competitivitate. Comisia își va consolida cooperarea cu statele membre în materie de punere în aplicare a directivei privind eficiența energetică și a legislației privind etichetarea energetică și proiectarea ecologică. De asemenea, punerea în aplicare a strategiei privind tehnologia generică esențială va reprezenta un mecanism-cheie pentru competitivitate. Comisia va acorda o atenție sporită sprijinirii IMM-urilor care se confruntă cu probleme de finanțare și va pune în aplicare planul de acțiune pentru spiritul antreprenorial. Sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională și a programului COSME[4] va putea fi utilizat la începerea noii perioade de finanțare în 2014. Noua programare a Fondului social european va include, de asemenea, punerea unui accent special pe furnizarea competențelor necesare pentru succesul tranziției de la școală la locul de muncă și pentru creșterea capacității de inserție profesională a forței de muncă.

Crearea de conexiuni pentru a fi competitivi: să construim astăzi rețelele de mâine

Obiectiv O piață unică europeană a telecomunicațiilor, energiei și transporturilor pe deplin integrată și interconectată este o condiție prealabilă pentru competitivitate, ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Atingerea acestui obiectiv necesită o infrastructură de rețele cu costuri abordabile, accesibilă, eficientă și sigură. Accelerarea dezvoltării economiei digitale va aduce beneficii în toate sectoarele, prin consolidarea productivității, eficienței și inovației. Europa trebuie să dețină rețele digitale de ultimă generație pentru a fi în măsură să-și păstreze și să-și consolideze poziția competitivă pe plan mondial, pentru a fi capabilă să gestioneze boomul în utilizarea internetului și în schimbul de date și pentru a exploata pe deplin creșterea eficienței și serviciile inovatoare aduse de evoluțiile majore în domeniul internetului. În domeniul energiei, investițiile semnificative în rețelele de electricitate și în alte rețele energetice vor contribui la o mai mare siguranță, durabilitate și competitivitate a aprovizionării cu energie. În domeniul transportului, o piață unică pe deplin integrată și rețele mai eficiente, care să permită trecerea cu ușurință de la un mod de transport la altul, ar aduce avantaje enorme cetățenilor și întreprinderilor, inclusiv în zonele urbane. Ce lipsește în prezent? Abordările naționale și o varietate de obstacole frânează competitivitatea și împiedică exploatarea rețelelor la scară europeană. Investițiile nu sunt suficient stimulate în vederea susținerii proiectelor care vor reprezenta piatra de temelie a prosperității viitoare a Europei, fiind îngreunate de deficiențele existente în mediul de reglementare. De asemenea, acest lucru împiedică atingerea potențialului de inovare în domenii cum ar fi rețelele și contoarele inteligente, precum și sistemele de transport inteligente. O lipsă de interoperabilitate conduce la creșterea costurilor și pune piedici în calea concurenței echitabile. Lacunele din cadrul de reglementare îngreunează investițiile întreprinderilor și erodează încrederea consumatorilor în domenii-cheie cum ar fi plățile. Lacunele în materie de infrastructură creează costuri suplimentare și ineficiență pentru consumatorii de energie, întârzie modernizarea logistică și împiedică exploatarea deplină a rețelelor în bandă largă.

În vederea soluționării deficiențelor existente, Comisia va face, în 2013/14, propuneri privind:

modernizarea transportului și a logisticii în Europa pentru a ajuta societățile să economisească timp și energie, precum și să-și reducă emisiile, prin propuneri în domeniile transportului feroviar și transportului de marfă, circulației mărfurilor între porturile din UE și în domeniul cerului unic european; abordarea obstacolelor în calea plăților electronice; sprijinirea investițiilor în rețelele de mare viteză; creșterea acoperirii și a capacității rețelelor în bandă largă prin reducerea costurilor de dezvoltare a acestora și eliberarea de lățime de bandă pentru serviciile internet fără fir în bandă largă.

În paralel cu politica de coeziune, mecanismul Conectarea Europei[5] va reprezenta una dintre cele mai evidente contribuții ale UE la reducerea acestor obstacole prin stimularea infrastructurii. În 2013, mecanismul ar trebui să fie operațional și ar trebui să fie stabilite obiectivele-cheie vizate. De asemenea, anul viitor, ar trebui instituite obligațiuni pentru finanțarea proiectelor care să contribuie la mobilizarea investițiilor din sectorul privat.

Toate acestea ar trebui să fie însoțite de consolidarea reglementării în domeniu. Trebuie depuse eforturi suplimentare în vederea realizării unui veritabil spațiu european unic al transporturilor reglementat prin norme europene: propunerile privind interconectarea în sectorul feroviar și accelerarea punerii în aplicare a cerului unic european trebuie considerate ca prioritare. În domeniul energiei, cea mai recentă etapă a liberalizării în vederea finalizării pieței interne a energiei până în 2014 trebuie accelerată pentru o mai mare siguranță, durabilitate și competitivitate a aprovizionării cu energie a Europei. Un nou cadru pentru intervențiile naționale în sectorul energetic va constitui un element esențial pentru a se asigura că se realizează investițiile adecvate și că intervențiile pe piață sunt necesare și proporționale.

O creștere economică ce permite crearea de locuri de muncă: incluziune și excelență

Obiectiv Datorită capacității sale de a combina creșterea economică și incluziunea, economia noastră socială de piață este unul dintre atuurile majore ale Europei. Însă, în prezent, economia și societatea europeană se confruntă cu riscul ca problemele grave reprezentate de nivelul ridicat al șomajului, precum și creșterea sărăciei și a excluziunii sociale să devină structurale. Dimensiunea europeană ar trebui valorificată în vederea sprijinirii statelor membre în găsirea tuturor mijloacelor posibile pentru a ajuta persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și a corectării dezechilibrului existent între cererea și oferta de forță de muncă. Acest lucru începe cu o politică activă în materie de ocupare a forței de muncă pentru a ajuta aceste persoane să dețină calificările necesare pentru a fi angajate și care folosește pe deplin potențialul mobilității. Obiectivul ar trebui să fie acela de a identifica modalități inovatoare de creștere a nivelului de educație și de participare pe piața forței de muncă. Sunt necesare politici sociale adecvate și durabile, precum și servicii sociale mai accesibile pentru a promova incluziunea socială și intrarea pe piața forței de muncă. Este necesară exploatarea pe deplin a potențialului creării de locuri de muncă al principalelor sectoare de creștere, cum ar fi economia ecologică, TIC, precum și serviciile de sănătate și asistență socială. În vederea menținerii forței de muncă în perspectiva pe termen mai lung a unei societăți în curs de îmbătrânire, piețele europene ale forței de muncă trebuie să fie favorabile incluziunii, mobilizând angajații de toate vârstele și cu toate nivelurile de calificare. Ce lipsește în prezent? Amploarea șomajului în Europa, în special în rândul tinerilor, reprezintă o provocare majoră cu care se confruntă serviciile publice pentru ocuparea forței de muncă și angajatorii. Creșterea capacității de inserție profesională este deosebit de importantă pentru relansarea creșterii economice, luând de asemenea în considerare grupurile vulnerabile. Potențialul creării de locuri de muncă în sectoare precum economia ecologică, TIC și serviciile de sănătate nu este exploatat pe deplin. Sistemele de educație și formare nu reușesc să țină pasul cu necesitățile pieței forței de muncă aflate în schimbare, ceea ce conduce la penurii în sectoare-cheie precum sectorul științific, cel al matematicii și cel al competențelor informatice. Învățământul superior nu este suficient de bine conectat cu activitățile de cercetare și inovare, dezvoltând în mod lent capacitățile în domenii precum TIC, toate acestea reflectând și contribuind la un nivel insuficient de internaționalizare. Învățarea pe tot parcursul vieții este încă în curs de dezvoltare, iar politicile publice și practicile comerciale nu reflectă necesitatea ca lucrătorii în vârstă să își extindă carierele profesionale. Munca nedeclarată creează o provocare suplimentară. Protecția socială și investițiile sociale ar trebui să fie mai eficiente. Grupurile vulnerabile se confruntă cu dificultăți deosebite în ceea ce privește intrarea sau revenirea pe piața forței de muncă. În plus, potențialul mobilității forței de muncă de a elimina lacunele este îngreunat de problemele în recunoașterea calificărilor, a diplomelor și a competențelor de la un stat membru la altul.

Sprijinirea politicilor statelor membre privind ocuparea forței de muncă și crearea de locuri de muncă este una dintre cele mai importante priorități ale semestrului european. Comisia va continua în 2013 să colaboreze în mod activ cu statele membre și partenerii sociali, în special pe baza inițiativelor privind „garanția pentru tineret” și stagiile, care urmează să fie prezentate în această toamnă. În vederea soluționării deficiențelor existente, Comisia va face, în 2013/14, propuneri privind:

contribuția la îmbunătățirea performanței serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și la crearea de rețele între agențiile naționale de ocupare a forței de muncă; utilizarea investițiilor sociale în vederea instituirii unei creșteri favorabile incluziunii, prin elaborarea unor orientări pentru reformele politice identificate în cadrul semestrului european și finanțarea acestor reforme prin intermediul fondurilor UE, cum ar fi Fondul social european; continuarea eforturilor de internaționalizare a învățământului superior, pentru a-i pregăti pe europeni pentru o piață a muncii din ce în ce mai globală, deschisă și competitivă; instituirea unui cadru adecvat pentru instituțiile care se ocupă de pensiile ocupaționale.

Obstacolele în calea mobilității afectează în continuare una dintre posibilitățile majore oferite de piața unică. Adoptarea și punerea în aplicare a revizuirii Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale[6] va reprezenta un pas important în liberalizarea anumitor profesii. Trebuie continuată analizarea și reducerea restricțiilor inutile privind accesul profesiilor reglementate care limitează capacitatea profesioniștilor de a lucra în alt stat membru.

Un obiectiv major pentru 2013 va fi pregătirea noii generații de programe din cadrul Fondului social european pentru a se asigura că acestea sprijină în modul cel mai rapid și mai eficient modernizarea politicilor în domeniul pieței forței de muncă și al incluziunii sociale, consolidarea sistemelor de educație și a sistemului învățării pe tot parcursul vieții, permițând unor grupuri precum tinerii sau șomerii de lungă durată să dețină competențele adecvate pentru locurile de muncă ale viitorului. O gamă largă de programe ale UE, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională, „Orizont 2020” și „Erasmus pentru toți” vor contribui la îndeplinirea acestor obiective.

Utilizarea resurselor Europei pentru îmbunătățirea competitivității

Obiectiv Competitivitatea de astăzi trebuie să vizeze competitivitatea de mâine. Economia UE nu își exploatează pe deplin potențialul pentru a deveni mai inovatoare, productivă și competitivă, utilizând mai puține resurse și reducând daunele aduse mediului. Ar trebui produse mai puține deșeuri, iar acestea ar trebui reciclate sau reutilizate în mai mare măsură în conformitate cu practica din statele membre cele mai performante în acest domeniu. O utilizare mai eficientă a resurselor ar contribui la creșterea economică, crearea de locuri de muncă și o competitivitate sporită, precum și la costuri reduse pentru întreprinderi, beneficii semnificative pentru sănătate și mediu, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, scăderea facturilor de energie și crearea de noi oportunități pentru inovare și investiții. UE este bine plasată pentru a conferi acestei politici dimensiunea pe termen lung necesară. Ce lipsește în prezent? Societatea și economia europeană nu exploatează încă întregul potențial al utilizării eficiente a resurselor. O mare cantitate de deșeuri reciclabile este fie exportată, fie trimisă la depozitele de deșeuri. Lipsa unor cadre legislative pe termen lung îngreunează planificarea și investițiile, în special cele legate de elaborarea unui cadru privind schimbările climatice și energia dincolo de 2020, dar și cele legate de o utilizare durabilă, pe termen lung, a resurselor esențiale precum aerul, solul, energia, apa, peștii și biomasa. În același timp, aceste cadre pot contribui la stimularea inovării necesare pentru a exploata potențialul trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în domenii precum transporturile, energia și agricultura.

În vederea soluționării deficiențelor existente, Comisia va face, în 2013/14, propuneri privind:

· furnizarea unei perspective pe termen lung cu privire la modul în care UE va menține, dincolo de obiectivele Strategiei 2020, traiectoria spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon prin intermediul unui cadru cuprinzător pentru perioada până în 2030; · elaborarea unei noi strategii privind adaptarea la schimbările climatice pentru a crește rezistența Europei; · revizuirea legislației în domeniul deșeurilor, pentru a examina modul în care noile piețe și o mai bună reciclare pot contribui la creșterea economică;

· adaptarea cadrului de politică al UE privind calitatea aerului.

În același timp, finalizarea noii generații de politici în domeniul agriculturii și pescuitului și de programe de dezvoltare regională și rurală vor maximiza posibilitatea de a reuni inovarea și crearea de locuri de muncă, punând accentul pe durabilitate. Promovarea unei „economii albastre” eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor va contribui la eliberarea potențialului zonelor maritime ale Europei de a contribui la creșterea economică. De asemenea, în 2013, va debuta cea de-a treia etapă a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (2013-2020). Construirea unei Europe în care există un climat de siguranță și securitate

Obiectiv UE trebuie să își protejeze cetățenii și drepturile lor împotriva amenințărilor și a provocărilor și să continue eliminarea obstacolelor din calea circulației cetățenilor în Europa. Aceasta include lupta împotriva criminalității și a corupției, controlul frontierelor noastre externe și asigurarea respectării statului de drept și a drepturilor fundamentale, asigurând un echilibru adecvat între securitate și mobilitate. De asemenea, UE are nevoie de un sistem judiciar care funcționează bine și este eficient contribuind astfel la creșterea economică, dezvoltarea spiritului antreprenorial și atragerea investitorilor. Totodată, UE urmărește în mod activ să reducă riscurile la adresa sănătății, a siguranței alimentelor și a produselor, a infrastructurilor critice, precum și riscurile de dezastre. Utilizarea durabilă și în condiții de securitate a energiei nucleare este un element esențial în această privință. Ce lipsește în prezent? Amenințările la adresa siguranței și securității evoluează, iar răspunsul UE trebuie să reflecte acest lucru prin utilizarea tehnologiei pentru a aborda siguranța produselor alimentare sau a energiei nucleare, prin luarea măsurilor necesare pentru a asigura un răspuns în caz de dezastre cât mai rapid și mai eficient și prin aprofundarea cooperării în lupta împotriva dimensiunii transfrontaliere tot mai accentuate a criminalității. Trebuie acordată o atenție specială domeniilor precum finanțarea terorismului și traficul transfrontalier de arme. UE are o responsabilitate deosebită de a-și proteja propriile interese financiare împotriva fraudei și corupției, însă nu dispune de întregul cadru instituțional necesar în acest sens. Trebuie creată încrederea reciprocă în domeniile siguranței, securității și justiției, însă rețelele și schimburile necesare pentru câștigarea acesteia nu există întotdeauna. De asemenea, este necesară vigilență pentru a se asigura că drepturile fundamentale ale cetățenilor în UE sunt protejate în totalitate. Pentru ca persoanele și întreprinderile să beneficieze pe deplin de drepturile lor, au nevoie de un acces facil la justiție, în condiții de egalitate în toate țările în cazul litigiilor transfrontaliere.

În vederea soluționării deficiențelor existente, Comisia va face propuneri privind:

instituirea unui Parchet European pentru a lupta împotriva infracțiunilor care afectează bugetul UE și pentru protejarea intereselor sale financiare; lupta împotriva traficului de arme de foc;

· îmbunătățirea cooperării judiciare atât în materie civilă, cât și penală;

· revizuirea legislației privind securitatea nucleară și propunerea unei noi legislații privind răspunderea și asigurarea nucleară;

· în contextul în care anul 2013 va fi Anul european al cetățenilor, Raportul privind cetățenia va examina progresele realizate în ceea ce privește garantarea faptului că cetățenii UE pot să își exercite drepturile cu ușurință și va identifica acțiunile viitoare.

De asemenea, Comisia va pune în aplicare o varietate de inițiative importante pentru promovarea unui cerc virtuos de cooperare între administrațiile naționale și sistemele judiciare. Activitatea în curs a rețelei de cooperare pentru protecția consumatorului, care reunește autoritățile de aplicare a legii în acest domeniu, reprezintă un instrument de bază pentru asigurarea aplicării în practică a legislației relevante. Primul raport anticorupție și primul tablou de bord judiciar vor oferi noi instrumente de încurajare a identificării și aplicării celor mai bune practici. Acordul privind noile dispoziții legate de guvernanța Schengen ar oferi, de asemenea, statelor membre un nou instrument important pentru consolidarea încrederii reciproce în controlul comun al frontierelor. Vor fi continuate eforturile de consolidare a aplicării mecanismelor de solidaritate existente în domeniul imigrației.

Asumarea contribuției noastre: Europa ca actor mondial

Obiectiv Interesele UE și angajamentul acesteia de a respecta valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului, depind în mare măsură de ceea ce se întâmplă dincolo de frontierele sale. Promovarea valorilor noastre în imediata vecinătate și dincolo de aceasta este o prioritate; în acest sens, este necesară dezvoltarea de parteneriate cu țările terțe și promovarea unor soluții multilaterale pentru problemele comune. În ansamblu, UE este cel mai mare donator de fonduri destinate cooperării pentru dezvoltare, combaterii schimbărilor climatice și ajutorului umanitar din întreaga lume. Aceasta este, de asemenea, cel mai mare partener comercial din lume. Atunci când putem utiliza resursele Uniunii și ale statelor membre într-un mod eficient și coerent dincolo de frontierele noastre, și putem reuni gama largă de instrumente disponibile, UE poate avea un impact și o influență mai semnificativă asupra lumii din jurul nostru. Acest lucru contribuie la realizarea obiectivelor de creștere, stabilitate și democrație, venind, de asemenea, în sprijinul unor politici, cum ar fi combaterea sărăciei și promovarea păcii și securității; de asemenea, contribuie la promovarea politicilor privind combaterea schimbărilor climatice, mediul, transportul și energia, precum și la optimizarea oportunităților de cooperare internațională, în domenii cum ar fi știința și tehnologia. În anul aderării Croației, procesul de extindere și strategia de vecinătate continuă să ofere instrumente esențiale pentru încurajarea țărilor aflate în imediată vecinătate să realizeze schimbări pozitive. Ce lipsește în prezent? UE este un actor-cheie pe scena mondială; cu toate acestea, pot fi întreprinse demersuri suplimentare pentru a dezvolta o abordare cu adevărat unitară care utilizează diferite tipuri de politici și instrumente diverse care să se consolideze reciproc. De asemenea, UE ar trebui să asigure o monitorizare mai atentă a punerii în aplicare a angajamentelor sale, în special ca parte a sprijinului acordat țărilor în tranziție aflate în vecinătatea sa.

Dimensiunea externă joacă un rol important în promovarea creșterii economice și a competitivității în 2013 și în anii următori. În completarea eforturilor sale la nivel multilateral, UE urmărește obiective extrem de ambițioase în materie de comerț și de investiții bilaterale. Negocierile sunt aproape de încheiere cu parteneri importanți, precum Canada, Singapore și India, și ar urma să fie lansate în curând cele cu Japonia. Recomandările finale ale Grupului de lucru la nivel înalt UE-SUA pentru locuri de muncă și creștere economică pot, de asemenea, deschide calea unor negocieri privind un parteneriat transatlantic ambițios și cuprinzător. Încheierea cu succes a acordurilor cu parteneri-cheie precum Japonia și Statele Unite ar putea conduce la creșterea PIB-ului UE cu 1-1 ½% și la crearea a aproape un milion de locuri de muncă. Astfel de acorduri ar favoriza liberalizarea multilaterală și dialogul în materie de reglementare deschizând totodată noi piețe pentru produsele și serviciile europene. În prezent, se desfășoară acțiuni de definire a domeniului de aplicare a unor eventuale acorduri cu alți parteneri.

În 2013 va fi acordată o atenție deosebită consolidării statului de drept, element central al politicii de extindere, consolidării stabilității economice și financiare, precum și promovării relațiilor de bună vecinătate și a cooperării regionale mai strânse în domenii cum ar fi comerțul, energia și transporturile. Politica de vecinătate va continua să se concentreze pe o abordare bazată pe stimulente, în baza căreia sprijinul UE pentru reforme este acordat în urma înregistrării unor progrese evidente în ceea ce privește consolidarea democrației și respectarea drepturilor omului. Prioritățile pentru 2013 vor fi „zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare”, parteneriatele pentru mobilitate și facilitarea regimului de acordare a vizelor.

UE a reacționat la schimbările rapide din vecinătatea noastră prin revizuirea cadrului privind politica europeană de vecinătate, consolidând Parteneriatul estic și lansând un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene. În ceea ce privește vecinii noștri din sud, în 2013, eforturile noastre se vor concentra asupra procesului de punere în aplicare și obținerii de rezultate, folosind modalități inovatoare de a mobiliza resurse politice și economice în avantajul reciproc al părților.

Având în vedere apropierea summitului privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului din 2015, UE depune toate eforturile pentru a-și îndeplini angajamentele în materie de asistență pentru dezvoltare, pentru îndeplinirea obiectivelor specifice de creștere durabilă și sporirea rezistenței în fața crizei. De asemenea, aceasta continuă negocieri-cheie, cum ar fi cele privind încheierea unui nou acord internațional privind schimbările climatice până în 2015. În același timp, având în vedere că noua generație de instrumente de acțiune externă este finalizată, 2013 va fi un an decisiv pentru a se asigura că noua orientare a politicii de dezvoltare a UE – O agendă a schimbării[7] - este integrată în totalitatea relațiilor cu partenerii noștri, cu punerea unui nou accent pe buna guvernanță, creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și stimularea investițiilor în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, se vor lua măsuri suplimentare pentru asigurarea unei capacități de reacție eficace și rapide în situații de criză și pentru dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare cu privire la prevenirea, gestionarea și soluționarea crizelor.

În vederea soluționării deficiențelor existente, Comisia va face, în 2013/14, propuneri privind:

în cazul încheierii cu succes a acțiunilor de definire a domeniului de aplicare și a discuțiilor preliminare în curs, propunerea unor directive de negociere în vederea încheierii unor acorduri comerciale și de investiții cuprinzătoare cu partenerii relevanți; prezentate unor poziții coerente ale UE, care să reunească Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, agenda de dezvoltare pentru perioada ulterioară anului 2015 și procesul Rio + 20.

[1] COM (2012) 573, 3 octombrie 2012.

[2] COM (2012) 582, 10 octombrie 2012.

[3] COM (2011) 206, 13 aprilie 2011.

[4] Program pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor 2014-2020.

[5] COM (2011) 0665, 19 octombrie 2011.

[6] COM (2011) 883 final

[7] COM (2011) 637, 13 octombrie 2011.