13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/96

—

salută ideea unui regulament distinct privind cooperarea teritorială europeană (CTE), întrucât acesta constituie o contribuție importantă la obiectivul privind coeziunea teritorială și la propunerea de mărire a resurselor atribuite acestei cooperări; în plus, CoR solicită ca fondurile UE să se aloce prin programe de cooperare și nu de către statele membre;

—

menționează că, prin caracterul său multilateral, CTE nu poate fi gestionată prin contracte de parteneriat. Prin urmare, aceasta ar trebui exclusă în mod explicit din domeniul de aplicare al acestui instrument;

—

regretă că noul regulament nu este adaptat la proiecte mici și solicită Comisiei Europene să acorde scutiri pentru programele și operațiunile de mici dimensiuni, în special celor cu un buget mai mic de 35 000 EUR;

—

consideră că nu este posibil să se aplice automat concentrarea tematică cooperării teritoriale europene și consideră că dacă CTE ar fi strict axată pe prioritățile de bază ale Strategiei Europa 2020, ea nu ar fi în măsură să-și îndeplinească rolul distinct și unic; de aceea, recomandă ca numărul obiectivelor tematice să crească de la 4 la 5 și să se mărească lista priorităților în materie de investiții; solicită așadar ca obiectivele tematice să fie extinse la alte chestiuni, precum turismul, transportul maritim ecologic, cultura sau impactul evoluției demografice;

—

consideră că Comitetul Regiunilor trebuie să joace un rol activ în promovarea CTE și în identificarea și eliminarea obstacolelor care împiedică punerea sa în aplicare;

—

solicită fixarea ratei de cofinanțare la 85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate, cum prevede Regulamentul general nr. 1083/2006;

—

este de acord cu scutirile acordate regiunilor ultraperiferice în ceea ce privește ratele de cofinanțare și de finanțare și solicită să se stabilească condiții speciale pentru zonele care au fost la frontierele externe ale Uniunii până la 30 aprilie 2004 sau până la 31 decembrie 2006;

—

solicită consolidarea mecanismelor de coordonare între toate fondurile și programele de cooperare teritorială; subliniază totodată necesitatea unei mai bune coordonări a CTE cu programele financiare externe ale UE și clarificarea regulilor care stau la baza participării țărilor terțe la programele CTE;

—

subliniază rolul primordial jucat de GECT în ceea ce privește consolidarea cooperării teritoriale și solicită statelor membre să ridice barierele care împiedică înființarea sau buna funcționare a GECT.

Raportor

dl Petr OSVALD (CZ-PSE), membru al Consiliului municipal al orașului Plzeň

Document de referință

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

COM(2011) 611 final – 2011/0273 (COD)

1.

salută ideea unui regulament distinct privind cooperarea teritorială europeană (CTE), care va permite să se ia în considerare finalitatea proprie, aspectele specifice și statutul cooperării teritoriale ca al doilea obiectiv al politicii de coeziune. Această propunere de regulament distinct scoate în evidență contribuția CTE la promovarea noului obiectiv al tratatului, cel al coeziunii teritoriale, și la punerea în practică a obiectivelor politicii de coeziune în general. El consolidează rolul CTE în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională;

2.

este de acord că rolul cooperării teritoriale europene este cu atât mai important, cu cât problemele cu care se confruntă statele membre și regiunile acestora depășesc din ce în ce mai des frontierele naționale și limitele regiunilor, necesitând măsuri comune de cooperare la un nivel teritorial adecvat și că CTE are capacitatea de a contribui semnificativ la realizarea noului obiectiv al tratatului, și anume coeziunea teritorială;

3.

sprijină în principiu propunerile Comisiei de a alinia cooperarea teritorială la Strategia Europa 2020, păstrând un grad suficient de flexibilitate pentru a putea răspunde în mod adecvat necesităților locale; salută, prin urmare, menținerea celor trei componente (cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională) a CTE în toate regiunile Europei. Cooperarea transfrontalieră în cadrul unor proiecte și structuri contribuie deja în prezent în mod eficient la integrarea europeană. Și participarea din ce în ce mai mare a țărilor terțe trebuie apreciată în mod pozitiv;

4.

consideră că și cooperarea transfrontalieră ar trebui să joace în continuare un rol esențial în cadrul cooperării teritoriale europene și, în consecință, subscrie în principiu la propunerea de repartizare a resurselor între diferitele tipuri de CTE;

5.

semnalează faptul că, în special în ceea ce privește micile programe de cooperare transfrontalieră, regulamentul este prea strict, complex și detaliat, ceea ce riscă să împiedice realizarea unor operațiuni de mică anvergură, dar deseori extrem de eficace; prin urmare, invită Comisia Europeană să examineze în ce măsură este indispensabilă aplicarea și la aceste program a tuturor dispozițiilor regulamentului în discuție. Pentru un maximum de eficacitate, este imposibil să se impună micilor programe și micilor operațiuni aceleași exigențe ca în cazul programelor și operațiunilor de mare anvergură;

6.

este de acord cu metoda utilizată în prezent la definirea regiunilor pentru cooperarea transfrontalieră. Propune o extindere a clasificării teritoriilor pentru cooperarea transfrontalieră (componenta A) pentru a permite să se țină seama și de legăturile funcționale transfrontaliere pentru eligibilitatea teritoriilor pentru programe. În acest sens ar trebui ca decizia privind asocierea regiunilor corespondente din punct de vedere funcțional, deosebit de importante pentru îndeplinirea obiectivelor, să fie luată într-o etapă anterioară procedurii de aprobare a programului; de asemenea, este de acord cu posibilitățile sporite de a realiza proiecte multilaterale în zonele în care nu se vor crea programe multilaterale de cooperare;

7.

subliniază rolul esențial al CTE pentru dezvoltarea cooperării transnaționale, în special pentru încurajarea dezvoltării teritoriale integrate a unor zone coerente și pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare a strategiilor macroregionale. Salută faptul că, în principiu, spațiile de cooperare transnațională consacrate (componenta B) vor fi menținute, iar strategiile macroregionale ale UE nu vor duce la crearea unor noi spații de cooperare și la excluderea unor spații din cooperarea transnațională. De asemenea, sprijină în principiu elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii macroregionale în cadrul cooperării transnaționale;

8.

pune în evidență potențialul cooperării interregionale, în specia prin efectul său de pârghie în utilizarea fondurilor structurale; consideră că susținerea cooperării interregionale (componenta C) reprezintă un instrument excelent de sprijin pentru schimbul de experiență și cooperarea autorităților locale și regionale în domeniul politicii de coeziune și propune ca rezultatele acestor schimburi de experiență să fie mai bine utilizate decât în trecut în cadrul strategiilor de dezvoltare locale și regionale (capitalizare);

9.

atrage totuși atenția asupra faptului că cooperarea teritorială ar trebui, în primul rând:

după cum se indică în expunerea de motive a propunerii de regulament în discuție;

10.

în opinia Comitetului Regiunilor, cooperarea teritorială europeană ar trebui așadar să contribuie la a stimula, la nivel european, conștiința unei apartenențe comune, a interdependenței, eliminarea prejudecăților și dezvoltarea regiunilor implicate. Prin urmare, Comitetul Regiunilor consideră că nu este posibil să se aplice automat concentrarea tematică cooperării teritoriale europene și că este necesar să se ia în considerare nivelul și potențialul diferitelor regiuni și deci să nu se caute cu orice preț să se aplice principiul numit în engleză „one size fits all”, adică să se aplice tuturor aceleași priorități, ci să se adopte o abordare de tipul „place based approach”. Comitetul Regiunilor își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, dacă cooperarea teritorială europeană, în special cooperarea transfrontalieră, ar fi strict axată pe prioritățile de bază ale Strategiei Europa 2020 și pe obiectivele tematice, ea nu ar fi în măsură să-și îndeplinească rolul distinct și unic și ar deveni o simplă variantă a politicii de coeziune de bază, cu o altă formă de distribuire a subvențiilor;

11.

solicită ca schimbările demografice și efectele acestora asupra serviciilor de interes general, dar și dezvoltarea regională durabilă să facă parte integrantă din tematica acoperită de CTE. Trebuie acordată prioritate noilor forme de parteneriat între orașe și sate ca bază a coeziunii teritoriale la nivel regional (în conformitate cu Agenda teritorială 2020). În plus, lipsesc teme importante, precum turismul, transportul maritim ecologic și cultura;

12.

în domeniul cooperării transfrontaliere, este necesar să se definească potențialul de dezvoltare al fiecărei zone frontaliere, ținându-se cont de nivelul la care se situează în prezent regiunile în chestiune. Cooperarea teritorială europeană, în special cooperarea transfrontalieră, nu ar trebui să se axeze în primul rând pe realizarea Strategiei Europa 2020, ci să urmărească, înainte de toate, crearea condițiilor pentru realizarea sa într-o măsură cât mai extinsă, deci paneuropeană. Din acest motiv, în special programele de cooperare transfrontalieră ar trebui să aibă posibilitatea de a alege mai multe obiective tematice și nu ar trebui limitate de orientările pe care le-au definit în prealabil;

13.

constată că o coeziune teritorială durabilă poate fi obținută numai cu participarea și mobilizarea cetățenilor în regiunile lor. De aceea ar trebui să se prevadă posibilitatea ca programele de cooperare teritorială europeană să sprijine în continuare proiecte din domeniul societății civile și culturii (de exemplu proiecte concrete de întâlnire). Programele existente conțin deja abordări de succes în acest sens. Prin urmare, se propune completarea corespunzătoare a obiectivelor tematice;

14.

salută propunerea Comisiei privind asigurarea unei continuități în ceea ce privește cooperarea transnațională, regretă însă că prioritatea complementară de investiții din cadrul cooperării transnaționale urmează să fie limitată la elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii macroregionale și a unor strategii pentru bazinul maritim. Ținând seama de multiplele provocări cu care se confruntă regiunile în prezent și de deficitele existente, și alte regiuni, zone și zone funcționale necesită, la rândul lor, priorități de investiții adecvate;

15.

este de acord că cooperarea interregională ar trebui să vizeze consolidarea eficacității politicii de coeziune, sprijinind schimburile de experiență între regiuni și valorificând rezultatele acestor schimburi în cadrul obiectivului privind investițiile în creștere economică și ocuparea forței de muncă. Consideră că aceste schimburi de experiență trebuie să aibă un impact larg și nu să se limiteze la rolul de complement la cel de-al 7-lea program-cadru;

16.

consideră că Comitetul Regiunilor trebuie să joace un rol activ în promovarea CTE și în identificarea și eliminarea obstacolelor ce împiedică punerea sa în aplicare, astfel încât să realizeze optimizarea sinergiilor cu alte dimensiuni ale politicii de coeziune;

17.

salută propunerea de majorare a resurselor prevăzute pentru cooperarea teritorială europeană;

18.

consideră că este ineficace ca rata de cofinanțare propusă de 75 % pentru programele operaționale din cadrul obiectivului „cooperarea teritorială europeană”, așa cum stabilește regulamentul general, să fie inferioară ratei de cofinanțare prevăzute pentru regiunile mai puțin dezvoltate din cadrul obiectivului „investiții pentru creștere și ocuparea forței de muncă”. Această rată de cofinanțare inferioară riscă să reducă interesul față de programele de cooperare teritorială europeană în regiunile mai puțin dezvoltate. Comitetul Regiunilor consideră că această diferență nu se justifică și solicită ca rata de cofinanțare să fie fixată la un nivel identic de 85 % pentru cele două obiective; de asemenea, consideră că este nejustificat ca rata de cofinanțare aplicată alocării suplimentare pentru cooperare interregională în regiunile ultraperiferice să fie de 50 % și solicită stabilirea acesteia la 85 %;

19.

atrage atenția asupra faptului că cofinanțarea nu provine mereu de la partenerii de program, statele membre sau alte autorități publice, ci și dinspre beneficiari. Prin urmare, nu se justifică cerința de ordin general ca statele membre participante să-și ia angajamentul de a pune la dispoziție fondurile de cofinanțare necesare pentru punerea în aplicare a unui program de cooperare. De aceea se recomandă suprimarea declarației de angajament din propunerea Comisiei;

20.

consideră că, pentru menținerea calității cooperării, este necesar să se mențină condițiile actuale aplicabile ratei de cofinanțare care sunt prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 (regulament general), articolul 53, alineatele (3) și (4), și anume:

„3.   Pentru programele operaționale în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană pentru care cel puțin un participant face parte din statele membre al căror produs intern brut (PIB) mediu pe cap de locuitor, între 2001 și 2003, era mai mic de 85 % din media Uniunii Europene cu 25 de membri pentru aceeași perioadă, contribuția din FEDER nu poate fi mai mare de 85 % din totalul cheltuielilor eligibile. Pentru toate celelalte programe operaționale, contribuția din FEDER nu poate fi mai mare de 75 % din totalul cheltuielilor publice eligibile cofinanțate din FEDER;

4.   Contribuția fondurilor la nivelul axei prioritare nu face obiectul plafoanelor menționate la alineatul (3) și în anexa III. Cu toate acestea, contribuția este stabilită astfel încât suma maximă a contribuției fondurilor și pragul maxim de contribuție pe fond stabilite la nivelul programului operațional să fie respectate.”;

21.

consideră că nu este oportună fixarea ratei maxime de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare, așa cum prevede regulamentul general. Ar trebui să fie posibilă diferențierea ratei de cofinanțare în cadrul diferitelor axe prioritare, pentru ca beneficiarii să fie motivați să realizeze anumite priorități strategice. Ar trebui ca fiecare program să fixeze o rată de cofinanțare pentru fiecare măsură, în funcție de tipul acesteia, având în vedere că nu toate măsurile ar trebui să beneficieze de nivelul maxim de ajutor;

22.

este de acord cu propunerea ca programele de cooperare care implică regiuni ultraperiferice să primească nu mai puțin de 150 % din sprijinul din partea FEDER pe care l-au primit în perioada 2007-2013 și, în plus, să se rezerve cooperării regiunilor ultraperiferice 50 de milioane EUR din alocarea pentru cooperarea interregională;

23.

solicită să se stabilească condiții speciale pentru zonele care au fost la frontierele externe ale Uniunii până la 30 aprilie 2004 sau până la 31 decembrie 2006 și care nu mai sunt începând de la acea dată, cum este cazul în actuala perioadă de programare, în temeiul articolului 52 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 (regulament general). O perioadă de șapte ani de sprijin nu poate fi considerată suficientă pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă aceste zone. Comitetul Regiunilor atrage atenția asupra faptului că majorarea ajutoarelor pentru zonele situate la fostele frontiere ale UE nu răspunde numai obiectivului de ridicare a nivelului economic al regiunilor considerate, ci are și un impact semnificativ asupra afirmării unei identități europene și a unei interconectivități, precum și a combaterii prejudecăților;

24.

critică faptul că cerințele definite la articolul 7 alineatul (2) litera (a) cauzează sarcini suplimentare considerabile pentru planificarea programului în comparație cu actuala perioadă de finanțare, fără a prezenta o valoare adăugată sesizabilă;

25.

atrage atenția asupra faptului că, prin caracterul său multilateral, CTE nu poate fi gestionată prin instrumentul contractelor de parteneriat, trebuind, prin urmare, să fie exclusă în mod explicit din domeniul de aplicare;

26.

consideră că este foarte importantă elaborarea unei directive privind aplicarea efectivă a reglementării în materie de ajutoare de stat pentru programele CTE și solicită ca, cu acordul tuturor statelor membre la care se referă programul respectiv, printre potențialii beneficiari ai măsurilor de cooperare transfrontalieră și transnațională să se numere și actorii privați, în special întreprinderile mici și mijlocii;

27.

solicită să se țină mai bine seama de eterogenitatea deosebit de mare în Europa a structurilor administrative de la nivel regional și local în contextul definirii grupurilor-țintă ale programelor CTE. Obiectivul ar trebui să fie luarea mai bine în considerare a diferitelor forme de organizare ale actorilor publici în regiunile statelor membre. În special faptul că o entitate publică are o structură de organizare de drept privat, nu ar trebui să o excludă de la participarea la program;

28.

Constată că obligațiile de raportare au fost extinse, atât cu privire la volumul acestora, cât și privind frecvența, și solicită ca acestea să fie reduse la strictul necesar. În acest context, Comitetul respinge propunerea ca termenul pentru prezentarea raportului anual de punere în aplicare să fie devansat de la 30 iunie la 30 aprilie a fiecărui an. Coordonarea unui număr mai mare de părți, cu parteneri de program exprimându-se în limbi diferite presupune un efort mai susținut și necesită un interval de timp mai mare;

29.

salută stabilirea unor indicatori comuni privind realizările și rezultatele care permit o mai eficientă punere în practică a obiectivelor, o mai bună orientare spre impactul dorit și o evaluare transversală a programelor. Indicatorii propuși în anexa Regulamentului CTE sunt însă insuficient adaptați cerințelor specifice ale CTE și nu oferă suficiente posibilități pentru a descrie sau a măsura calitatea CTE. Prin urmare, Comitetul solicită o revizuire a listei de indicatori, care să permită ca rezultatele specifice ale CTE să fie prezentate într-o manieră adecvată;

30.

salută, în principiu, propunerea ca valoarea alocată asistenței tehnice să se limiteze la 6 % din suma totală, dar să nu fie mai mică de 1 500 000 EUR. Comitetul consideră însă drept problematică trecerea obligatorie, înainte de 31 decembrie 2014, la sisteme de schimb electronic de date pentru schimburile de informații în cadrul asistenței tehnice;

31.

se pronunță în favoarea menținerii, în principiu, a structurilor de administrare pentru punerea în aplicare a programelor operaționale, în aceleași condiții cu cele din perioada de finanțare 2007-2013, în favoarea continuității într-o măsură cât mai mare a structurilor și în favoarea unei definiri mai clare a sarcinilor și competențelor diferitelor entități în cadrul punerii în aplicare a programului;

32.

salută posibilitatea de a atribui unei autorități de gestiune și certificare mai multe funcții (a se vedea articolul 113 din Regulamentul general), dar respinge propunerea ca această opțiune să devină obligatorie în cadrul CTE (a se vedea articolul 22 din Regulamentul CTE); respinge însă cu fermitate prevăzuta acreditare a autorităților de administrare și control;

33.

salută efortul de îmbunătățire a coordonării dintre programele de cooperare teritorială europeană și celelalte instrumente ale politicii de coeziune; pentru aceasta, este necesară creșterea rentabilității finanțării comunitare pentru proiectele de cooperare, prin diseminarea rezultatelor acestora, prin multiplicarea efectelor și prin evitarea reluării măsurilor care au fost deja testate și experimentate;

34.

atrage totuși atenția asupra faptului că, pentru a se putea crea un mecanism care să permită asigurarea coordonării dintre fonduri și alte instrumente, este necesară o coordonare între aceste fonduri și aceste instrumente la nivelul UE și la nivelul punerii în aplicare în diferitele state membre. Este necesar să se instituie proceduri identice și coordonate, precum și un sistem de gestiune, de monitorizare, de deductibilitate a costurilor, metode de prezentare a indicatorilor etc., care să fie identice. De asemenea, ar fi adecvat să se asigure coordonarea între diferitele țări, dat fiind că un număr tot mai mare de țări participă la programe de cooperare regională europeană. Trebuie să se acorde o atenție sporită coordonării cu instrumentele financiare externe. Comitetul Regiunilor invită Comisia Europeană să elaboreze o metodologie pentru coordonarea programelor;

35.

atrage atenția asupra faptului că articolul 10 din propunerea de regulament privind Fondul social european COM(2011) 607 final abordează cooperarea transnațională, care acoperă aceeași perioadă ca și regulamentul privind CTE, dar fără nicio legătură cu regulamentul privind cooperarea teritorială europeană. Cu toate acestea, Comitetul Regiunilor consideră că coordonarea între cooperarea teritorială europeană finanțată prin intermediul FEDER și cea finanțată prin FSE este esențială, pentru că, prin combinarea corespunzătoare a activităților celor două fonduri, este posibil să se obțină sinergiile necesare. Este de așteptat o eficacitate maximă a activităților desfășurate în general în cadrul FSE, în special în materie de cooperare transfrontalieră, dat fiind că, în zonele transfrontaliere ale țărilor vecine, se constată o situație similară, din punctul de vedere al pieței forței de muncă, al problemelor sociale etc. Activitățile tematice din cadrul FSE constituie o parte foarte importantă a tuturor programelor de cooperare teritorială europeană, de aceea Comitetul Regiunilor solicită Comisiei Europene să acorde atenția cuvenită coordonării acestor activități. Dacă nu se asigură o formă mai solidă de coordonare, ar trebui cel puțin să se creeze posibilitatea unei finanțări din FEDER a activităților tematice din cadrul CTE, care, din punct de vedere tematic, intră în sfera FSE;

36.

consideră cât se poate de adecvată coordonarea noului mecanism Conectarea Europei cu programele de cooperare teritorială europeană, dat fiind că acest nou instrument ar trebui să ia în considerare relațiile transfrontaliere și internaționale;

37.

consideră că este extrem de important să se asigure coordonarea dintre programele de cooperare teritorială europeană și instrumentele financiare de asistență destinate țărilor terțe. Ar trebui ca în aceste programe să se integreze direct un sistem prin care instrumentele respective să fie coordonate cu diferitele programe de cooperare teritorială europeană, astfel încât să nu existe niciun obstacol în calea participării entităților din țările terțe la proiecte comune. Acest sistem ar trebui, între altele, să permită asigurarea conformității procedurilor, a admisibilității costurilor etc. între programele CTE din țările membre și programele de preadeziune și de vecinătate. De asemenea, el ar trebui să asigure că țările terțe garantează accesul, administrarea și afectarea pentru programele care se înscriu în cadrul CTE de resurse suficiente provenind din programele de preadeziune sau de vecinătate;

38.

își exprimă acordul, pe de o parte, cu necesitatea clarificării normelor în vigoare în materie de gestiune financiară, de programare, de monitorizare, de evaluare și de control în ceea ce privește participarea țărilor terțe la programe de cooperare transnațională și interregională și, pe de altă parte, cu ideea că aceste norme ar trebui stabilite în programele de cooperare vizate și/sau în acordul financiar pertinent dintre Comisie, fiecare dintre țările terțe și statul membru în care se află organul care gestionează programul de cooperare respectiv. Comitetul Regiunilor atrage totuși atenția asupra necesității de a veghea ca, în cazul unor probleme sau al lipsei de acțiune a unei țări terțe, programele transnaționale și internaționale nu vor suferi întârzieri, astfel încât realizarea acestor programe să nu fie pusă în pericol;

39.

subliniază rolul GECT ca instrument esențial de consolidare a cooperării teritoriale. Își reiterează solicitarea ca regulamentul revizuit privind GECT, care nu are o miză specială în materie de buget al Uniunii Europene, să fie adoptat fără întârziere și fără a aștepta adoptarea întregului pachet legislativ privind politica de coeziune post 2013. De asemenea, solicită statelor membre să elimine toate barierele de tip administrativ care fie descurajează înființarea unui GECT, fie discriminează această opțiune, în special sub aspectul fiscalității și al recrutării de personal, în raport cu alte instrumente juridice;

40.

atrage atenția asupra faptului că statele membre ar trebui încurajate să încredințeze GECT rolul de organe de gestiune, iar Comisia Europeană ar trebui să propună mecanisme-standard de clarificare a dispoziției de la articolul 25 alineatul (3) din propunerea de regulament, care impune statelor membre pe teritoriul cărora este înregistrată GECT sau pe teritoriul cărora se află principalul beneficiar obligația de a rambursa sumele necuvenite acordate beneficiarilor din alte țări. Din cauza acestei obligații impuse statelor membre pe teritoriul cărora este înregistrată GECT sau pe teritoriul cărora se află principalul beneficiar, posibilitatea acestor state de a transfera către GECT competențele lor de gestiune ar putea fi considerabil limitată, dat fiind faptul că ele ar putea fi nevoite să garanteze pentru ceva ce scapă de sub influența lor. Prin urmare, Comitetul Regiunilor consideră că ar trebui să se confirme că o autoritate în statul membru pe teritoriul căruia se află beneficiarul unei sume necuvenite plătite poate fi mandatată de o autoritate în statul membru în care este înregistrată GECT să recupereze suma; altfel, ar trebui aplicate condițiile în vigoare în perioada de programare în curs, în cazul în care responsabilitatea revine statului membru în care se află beneficiarul căruia îi revine obligația de a restitui fondurile necuvenite;

41.

salută introducerea ratei forfetare pentru lucrători, întrucât este vorba de o măsură benefică, care reprezintă o simplificare considerabilă pentru beneficiar. Ratele forfetare pentru lucrători ar trebui să fie identice, indiferent de țara în care se efectuează operațiunea, dat fiind că munca efectuată este aceeași. Ar trebui de asemenea să existe o metodologie armonizată pentru controlul și admisibilitatea cheltuielilor. Respinge însă propunerea de a limita rata forfetară pentru costurile de personal la 15 % din costurile totale, întrucât cooperarea teritorială necesită, prin natura ei, multe resurse umane și în care procentajul de 15 % se află mult sub valoarea medie actuală;

42.

deși consideră ca fiind foarte importante protecția mediului, eficiența resurselor, atenuarea și adaptarea schimbărilor climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, promovarea egalității de șanse și prevenirea discriminării bazate pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, promovarea egalității între bărbați și femei etc., Comitetul Regiunilor consideră că nu este de dorit să se solicite aplicarea acestora în fiecare program. Aceste dispoziții sunt de natură să complice foarte tare și să paralizeze în special executarea programelor de cooperare transfrontalieră de mică amploare. De aceea, Comitetul Regiunilor recomandă ca dispozițiile respective să nu fie aplicate în mod sistematic, ci numai când acest lucru este rezonabil și pertinent în raport cu prioritățile și operațiunile respective; a justifica aplicarea acestei măsuri prin caracterul său obligatoriu ar putea părea absurd și ilogic în cazul operațiunilor care nu au nicio legătură cu aceste probleme;

43.

consideră că este important ca beneficiarii să coopereze la dezvoltarea, realizarea, asigurarea resurselor umane și la finanțarea operațiunilor. Cu toate acestea, în ceea ce privește în special proiectele de mici dimensiuni, și anume cele cărora le sunt alocate mai puțin de 35 000 EUR în cadrul FEDER, satisfacerea celor patru criterii de cooperare poate complica crearea și punerea lor în practică; în consecință, Comitetul consideră că nu este oportun să se solicite ca proiectele menționate să îndeplinească această condiție și propune ca acestor proiecte de mici dimensiuni să li se aplice, ca și până acum, condiția de a satisface cel puțin două din cele patru criterii;

44.

ca urmare a punerii accentului pe coordonare, eficacitate, eliminarea disparităților și integrare, propune pentru noua perioadă de programare lansarea de noi inițiative care să vizeze promovarea coordonării transfrontaliere a strategiilor tematice și dezvoltarea (transporturi, energie, piața forței de muncă, protecția mediului, știință și cercetare etc.) și aplicarea unor abordări integrate. Se va reuși astfel identificarea, pe plan transfrontalier, a lacunelor, a unui potențial de dezvoltare și a unor soluții integrate. Pentru găsirea de soluții la problemele identificate în mod atât de clar și pentru exploatarea potențialului de dezvoltare identificat, trebui să fie mobilizate atât entități publice, cât și private și resurse financiare provenind din diverse surse. Pentru buna funcționare a acestui instrument, pare de dorit exploatarea potențialului GECT și a euroregiunilor. Această inițiativă ar trebui să beneficieze, în cadrul cooperării teritoriale europene, de o finanțare suficientă pentru a i se putea garanta eficacitatea.