18.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 391/1

—

salută propunerea de elaborare a unei strategii maritime pentru zona Oceanului Atlantic și de elaborare a unui plan de acțiune pentru Atlantic pe perioada 2014-2020;

—

subliniază că sprijinirea Strategiei pentru Oceanul Atlantic de către Comitet este condiționată de adoptarea unei abordări mai cuprinzătoare, care să includă pe deplin dimensiunea teritorială, să dezvolte legături clare între zona terestră și cea maritimă și să contribuie și la îndeplinirea altor obiective esențiale ale politicilor UE; solicită, prin urmare, Comisiei Europene ca strategia să fie numită „O strategie integrată pentru zona Oceanului Atlantic”;

—

recunoaște că proiectele din cadrul planului de acțiune pentru Atlantic vor trebui să recurgă la surse de finanțare existente la nivelul UE – fonduri care țin de Cadrul strategic comun (CSC) sau din afara acestuia – și la alte fonduri de la nivel național, regional, local și din sectorul privat;

—

nu este de acord cu propunerea de a se desființa Forumul pentru Atlantic după adoptarea planului de acțiune și propune menținerea sa până în 2020, cu misiunea de a supraveghea implementarea, de a face bilanțul progreselor și de a încuraja atingerea obiectivelor strategiei;

—

este de părere că structura de guvernanță trebuie să valorifice la maximum contribuția numeroaselor părți interesate și a posibililor participanți la Strategia pentru Oceanul Atlantic și solicită să se aplice o abordare bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri în procesul de elaborare, implementare, evaluare și revizuire planului de acțiune.

Raportor

dl Paul O’DONOGHUE (IE-ALDE), membru al Consiliului comitatului Kerry și al Autorității Regionale South-West

Document de referință

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Elaborarea unei strategii maritime pentru zona Oceanului Atlantic

COM(2011) 782 final

1.

salută propunerea de elaborare a unei strategii maritime pentru zona Oceanului Atlantic și de elaborare a unui plan de acțiune pentru Atlantic pe perioada 2014-2020;

2.

consideră că zona Atlanticului a suferit până acum de pe urma lipsei unei viziuni strategice comune cu privire la dezvoltarea sa viitoare și consideră că propunerea examinată oferă oportunități reale de a defini o astfel de viziune strategică, care trebuie sa aibă în centrul său coeziunea teritorială și prosperitatea;

3.

sprijină argumentele în favoarea unei strategii europene, dat fiind că provocările și oportunitățile din zona Atlanticului depășesc cadrul frontierelor naționale, necesitând o abordare mai globală și mai integratoare; în același timp, insistă pe faptul că strategia trebuie să demonstreze că are o reală valoare adăugată la nivel de rezultate și de punere în aplicare;

4.

înțelege abordarea Comisiei Europene de a face această propunere sub forma unei „strategii bazate pe bazinele maritime”, în cadrul politicii maritime integrate (și nu sub forma unei strategii macroregionale); cu toate acestea, subliniază că Comitetul nu poate sprijini Strategia pentru Oceanul Atlantic decât dacă aceasta adoptă o abordare mai cuprinzătoare, care să includă pe deplin dimensiunea teritorială, să dezvolte legături clare între zona terestră și cea maritimă și să contribuie și la îndeplinirea altor obiective esențiale ale politicilor UE;

5.

solicită, prin urmare, Comisiei Europene să modifice numele strategiei, intitulând-o „O strategie integrată pentru zona Oceanului Atlantic” și consideră, totodată, că asemenea strategii ar trebui elaborate și pentru alte zone maritime europene, fructificând experiențele acumulate în zona atlantică (ca, de exemplu, în regiunea Mării Nordului);

6.

recunoaște necesitățile specifice ale regiunilor ultraperiferice din zona Oceanului Atlantic și consideră că strategia poate oferi prilejuri favorabile pentru creșterea eficienței și coerenței cadrului de politici al UE în aceste regiuni;

7.

solicită ca Strategia pentru Oceanul Atlantic și planul de acțiune aferent să fie axate puternic pe crearea de locuri de muncă, pe creștere economică durabilă și pe investiții, contribuind în același timp la îmbunătățirea mediului marin;

8.

consideră că, în ceea ce privește zona geografică acoperită, strategia ar trebui să adopte o abordare pragmatică și să definească relativ flexibil frontierele acestei zone, pentru ca problemele să poată fi abordate fără a se impune limite artificiale; în același timp, solicită totuși revizuirea acoperirii geografice către nord, pentru a permite asocierea Islandei la această strategie;

9.

se teme că învățămintele valoroase desprinse din elaborarea strategiilor macroregionale existente și a altor strategii transnaționale (1) nu sunt luate în considerare în cazul procesului privind Strategia pentru Oceanul Atlantic, în special în domenii precum guvernanța, elaborarea, comunicarea și asumarea politicilor, obiectivele și evaluarea;

10.

atrage atenția asupra răspunderii considerabile care revine Forumului pentru Atlantic, și anume de a fi la înălțimea așteptărilor părților interesate, de a asigura un proces participativ de implicare în elaborarea planului de acțiune și de a institui cadre coerente atât pentru programarea, cât și pentru implementarea măsurilor și proiectelor prioritare;

11.

nu contestă provocările și oportunitățile identificate de Comisia Europeană, însă estimează că planul de acțiune trebuie să se concentreze pe obținerea unor rezultate concrete și să abordeze provocările pentru care se vor putea oferi răspunsuri mai eficiente printr-o abordare bazată pe parteneriat;

12.

subliniază că temele planului de acțiune trebuie să fie aliniate mai strict la cele ale Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor sale emblematice, fiind totodată coerente cu temele Cadrului strategic comun (CSC) și cu propunerile de reformă a fondurilor acestui CSC;

13.

în general, este de acord cu temele identificate de Comisia pentru Arcul Atlantic (CPMR) (2), și anume: (1) accesibilitatea și transporturile în zona Atlanticului; (2) economia și industriile maritime; (3) clima și mediul; (4) cercetarea și inovarea și (5) atractivitatea teritoriilor;

14.

subliniază importanța pescuitului, a pescuitului fructelor de mare, a acvaculturii și a lanțului de prelucrare și comercializare a produselor marine în regiunea Atlanticului și numărul de locuri de muncă care depind de această activitate. Orice strategie de creștere economică și de ocupare a forței de muncă pentru această regiune trebuie neapărat să depună eforturi în vederea consolidării și întăririi acestei filiere profesionale;

15.

consideră că planul de acțiune trebuie să răspundă necesității ca mediul marin din zona Atlanticului să fie abordat în mod planificat; afirmă că, în acest scop, va fi nevoie de o coordonare de comun acord a planificării teritoriale maritime și a proceselor de management marin în întreaga zonă, precum și de o mai bună coordonare între cadrele de planificare pentru spațiul maritim și cel terestru;

16.

consideră că litoralul regiunilor din zona Oceanului Atlantic este foarte atractiv, atât în ce privește persoanele care vin pentru a se instala definitiv, cât și activitățile sezoniere, legate în special de navigația în scopuri recreative sau sportive și de turism. Este important ca teritoriile respective să se pregătească să primească aceste fluxuri de populație, care pot exercita presiuni asupra litoralului pe plan funciar, economic, ecologic etc.;

17.

subliniază că strategia trebuie să valorifice realizările proiectelor anterioare și actuale din zona Atlanticului care au fost finanțate de UE, inclusiv prin evaluarea acțiunilor finanțate până în prezent și prin identificarea celor care ar putea fi incluse în Planul de acțiune; toate acestea ar putea avea consecințe asupra anumitor programe, impunând extinderea proiectelor pentru ca impactul lor să fie mai important și mai concret;

18.

pledează pentru ca planul de acțiune să aibă și o dimensiune externă, care să permită promovarea unor obiective strategice împreună cu părțile interesate din întreaga zonă a Oceanului Atlanticului;

19.

recunoaște că proiectele din cadrul planului de acțiune pentru Atlantic vor trebui să recurgă la sursele de finanțare existente la nivelul UE – fonduri care țin de Cadrul strategic comun (CSC) sau din afara acestuia – și la alte fonduri de la nivel național, regional, local și din sectorul privat; subliniază că această situație ridică o serie de întrebări cu privire la modalitățile concrete prin care strategia va atrage sprijin financiar în vederea implementării sale , cu atât mai mult cu cât elaborarea planului de acțiune se desfășoară în paralel cu procesul de programare pentru diferitele programe de finanțare ale UE;

20.

insistă asupra faptului că, pentru a se obține rezultate concrete, fondurile disponibile trebuie să corespundă cât mai bine planului de acțiune; prin urmare, este cu atât mai necesar ca strategia să adopte o abordare teritorială mai integrată, iar planul de acțiune să corespundă cât mai direct obiectivelor Strategiei Europa 2020 și să fie compatibil cu cerințele de reglementare ale diferitelor fonduri ale UE;

21.

sugerează ca Forumul pentru Atlantic să intre în dialog cu autoritățile de gestionare de resort din cele cinci state membre, pentru a se asigura că acordurile naționale de parteneriat reflectă în mod adecvat prioritățile Strategiei pentru Oceanului Atlantic și că există un grad suficient de complementaritate între programele operaționale și măsurile planului de acțiune; cu toate acestea, se teme că o strategie care ține de domeniul politicii maritime integrate nu permite decât o marjă limitată de aliniere la programele finanțate în temeiul CSC, cu excepția Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

22.

menționează că elaborarea planului de acțiune va trebui să se facă în conformitate cu principiile și obiectivele fondurilor, în special ale celor care țin de Cadrul strategic comun;

23.

dată fiind concentrarea tematică strictă care a fost deja impusă autorităților de gestionare, nu este favorabil alocării de resurse pentru planul de acțiune pentru Atlantic în cadrul fiecărui program operațional ;

24.

cu toate acestea, propune ca Forumul pentru Atlantic să colaboreze cu autoritățile de gestionare pe durata procesului de programare, pentru a stabili modalitățile prin care s-ar putea finanța măsurile din planul de acțiune, printr-o aliniere clară la prioritățile tematice selectate în programul respectiv și la criteriile specifice de selecție a proiectelor;

25.

subliniază potențialul anumitor elemente ale Regulamentelor CSC, ca de exemplu abordarea„multi-fonduri”, în ce privește sprijinirea și implementarea unor obiective esențiale ale Strategiei pentru Oceanul Atlantic; de asemenea, afirmă că prin asigurarea coerenței dintre strategie și anumite abordări integrate din CSC (cum ar fi dimensiunea urbană, investițiile teritoriale integrate sau planurile de acțiune comune), s-ar putea valorifica experiența și expertiza autorităților locale pentru a contribui la îndeplinirea unor obiective esențiale pentru Atlantic;

26.

pe lângă aceasta, propune ca rapoartele anuale de implementare pentru programele respective să includă în mod necesar o evaluare a contribuției programelor reglementate de CSC la obiectivele Strategiei pentru Oceanul Atlantic și la implementarea planului de acțiune;

27.

consideră că viitoarele programele de cooperare teritorială vor fi esențiale pentru concretizarea unor aspecte fundamentale ale Strategiei pentru Oceanul Atlantic și subliniază că în zona corespunzătoare strategiei propuse, funcționează la ora actuală peste 10 programe de cooperare teritorială (transfrontalieră, transnațională și interregională);

28.

este de acord cu menținerea programului (transnațional) pentru zona Atlanticului, cu creșterea pachetului financiar respectiv, astfel încât să corespundă anumitor obiective ambițioase ale Strategiei pentru Oceanul Atlantic; pe lângă aceasta, propune ca programul pentru zona Atlanticului să reprezinte vehiculul adecvat pentru a lansa apeluri specifice privind inițiativele strategice ale Strategiei pentru Oceanul Atlantic (proiecte emblematice), precum și pentru finanțarea platformei pentru implementare (a se vedea punctele 40 și 41);

29.

propune ca Forumul pentru Atlantic să implice programul INTERACT în sprijinirea măsurilor de sensibilizare a cetățenilor și să asocieze autoritățile de gestionare din programele de cooperare teritorială existente în procesul de elaborare a planului de acțiune pentru Atlantic;

30.

subliniază că această implicare ar fi utilă:

31.

este îngrijorat de faptul că nu există suficientă coerență cu alte programe ale UE, ceea ce va face ca obiectivele Strategiei pentru Oceanul Atlantic și necesitățile sale în vederea finanțării planului său de acțiune să nu dispună de resurse suficiente în perioada de programare 2014-2020;

32.

evocă exemplul noilor „proiecte integrate” din cadrul Programului LIFE+ (2014-2020), care au o durată mai lungă și acoperă teritorii mai întinse, scopul lor fiind de a contribui la o mai bună implementare a politicii privind mediul și clima, dar care nu preconizează finanțarea de proiecte în mediul marin (3); consideră că în acest caz se irosește o ocazie de a contribui concret la anumite obiective esențiale ale politicii maritime integrate și ale Strategiei pentru Oceanul Atlantic;

33.

de asemenea, regretă că zona Atlanticului a fost trecută cu vederea în momentul identificării rețelelor centrale din cadrul rețelelor transeuropene și solicită să se recurgă în mod prioritar la mecanismul „Conectarea Europei”, pentru a aborda problemele fundamentale ale zonei Atlanticului legate de accesibilitate și de caracterul periferic (în transporturi, energie și TIC);

34.

se întreabă cum își propune Forumul pentru Atlantic să direcționeze și să utilizeze mai bine celelalte fonduri UE disponibile și să atragă mai multe resurse în vederea îndeplinirii obiectivelor strategiei; propune, de exemplu, ca planul de acțiune să promoveze parteneriatele de cercetare în întreaga zonă a Atlanticului, astfel încât să valorifice sprijinul acordat de Programul-cadru Orizont 2020;

35.

este îngrijorat de faptul că nu s-a pus accentul pe atragerea finanțării din sectorul privat și pe implicarea sectorului privat, în general, în îndeplinirea obiectivelor strategiei; consideră că aceasta este o provocare pe care Forumul pentru Atlantic trebuie să o abordeze în cursul proceselor de consultare și prin campanii de comunicare specific concepute;

36.

observă că actuala criză a bugetelor publice face necesară atragerea investițiilor internaționale în zona Atlanticului pentru a valorifica oportunitățile existente (în sectoare precum energiile maritime din surse regenerabile, alimentele din sursă oceanică și acvacultura, resursele marine, transportul maritim și dezvoltarea porturilor); sugerează că planul de acțiune trebuie să aibă ca element central promovarea zonei Atlanticului ca zonă favorabilă investițiilor și afacerilor;

37.

propune ca Forumul pentru Atlantic să colaboreze cu Comisia Europeană și cu Banca Europeană de Investiții pentru a examina potențialul creării unui instrument financiar specific care să faciliteze pregătirea unor „proiecte finanțabile” prin combinarea subvențiilor cu împrumuturi și cu instrumente de capital și de garantare în caz de riscuri și pe cel al măsurilor de raționalizare a implementării proiectelor;

38.

subliniază că succesul Strategiei pentru Oceanul Atlantic depinde de ancorarea ei solidă în structurile politice și administrative; aceasta presupune:

39.

este de părere că structura de guvernanță trebuie să valorifice la maximum contribuția numeroaselor părți interesate și a posibililor participanți la Strategia pentru Oceanul Atlantic și solicită să se aplice o abordare bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri în procesul de elaborare, implementare, evaluare și revizuire planului de acțiune;

40.

cu toate acestea, recunoaște că fără un angajament politic puternic din partea statelor membre, la cel mai înalt nivel, combinat cu procese de coordonare pe plan național în toate domeniile politice relevante, Strategia pentru Oceanul Atlantic nu va răspunde așteptărilor și nu va reuși să-și îndeplinească obiectivele; de asemenea, crede că planul de acțiune va eșua dacă nu se asigură implicarea deplină a părților interesate de pe plan local și regional și aproprierea strategiei de către acestea;

41.

nu este de acord cu propunerea de a se desființa Forumul pentru Atlantic după adoptarea planului de acțiune și propune menținerea sa până în 2020, cu misiunea de a supraveghea implementarea (printr-o platformă pentru implementare, cf. punctele 27 și 41), de a face bilanțul progreselor și de a încuraja atingerea obiectivelor strategiei;

42.

propune elaborarea următorului model de guvernanță pentru Strategia pentru Oceanul Atlantic: (a) Forumul pentru Atlantic – asigură supravegherea politică la nivelul UE, cuprinzând și o platformă pentru implementare , care să fie punctul de contact pentru strategie, să inițieze măsuri de consolidare a capacității, să ofere asistență cu privire la redactarea proiectelor și să promoveze și să gestioneze concretizarea planului de acțiune; (b) puncte de coordonare la nivel național și regional – care să promoveze coerența politicilor și să încurajeze implicarea părților interesate și a potențialilor promotori de proiecte în introducerea Strategiei pentru Oceanul Atlantic;

43.

subliniază că zona Atlanticului este un spațiu geografic complex, cu caracteristici, culturi și perspective extrem de diferite; consideră că succesul strategiei depinde de intensificarea eforturilor în direcția extinderii și aprofundării cooperării în întreaga zonă a Atlanticului, atât din punct de vedere al nivelului acestei cooperări, cât și al naturii sale; se așteaptă ca Strategia pentru Oceanul Atlantic: (a) să ofere un punct comun de referință în acest scop, dar (b) și să includă în mod necesar o acțiune de consolidare a capacităților, care să ducă la un spirit de cooperare mai marcat;

44.

consideră că, după adoptare, planul de acțiune pentru Oceanul Atlantic va necesita un modul de informare și comunicare, pentru a mări gradul de vizibilitate, a promova înțelegerea obiectivelor, a atrage o participare mai largă (în special din sectorul privat) și, în timp, pentru a face cunoscute realizările strategiei;

45.

subliniază beneficiile posibile pe care Regulamentul GECT le poate oferi, ca instrument care contribuie la implementarea strategiei;

46.

propune înființarea în cadrul Comisiei Europene a unui grup operativ interservicii pentru Strategia pentru Oceanul Atlantic , care să asigure coerența la nivelul domeniilor politice pertinente și compatibilitatea obiectivelor Strategiei pentru Oceanul Atlantic cu cele ale programelor UE și ale solicitărilor de finanțare ale UE; în plus, dat fiind caracterul orizontal al strategiei, propune ca grupul operativ să fie prezidat de Secretariatul general;

47.

subliniază că trebuie să se țină seama mai bine de faptul că procesul de adoptare a planului de acțiune se cere finalizat urgent și propune ca întâlnirile Forumului pentru Atlantic (comitetele de conducere și de coordonare) să fie organizate mai des, pentru a stabili etapele importante și a garanta că se acționează la timp;

48.

așteaptă cu interes documentul de consultare preconizat, care trebuie să stea la baza unui proces mai cuprinzător și mai bine structurat de mobilizare și de consultare a părților interesate în următoarea perioadă a anului 2012 și solicită Comisiei Europene să-și extindă și să-și aprofundeze urgent dialogul cu părțile interesate pentru ca acestea, inclusiv la nivel local și regional, să aibă sentimentul că și-au asumat suficient planul de acțiune și să garanteze că procesul cuprinde componente definite în mod autentic „de jos în sus” și orientate în mod real către cetățeni;

49.

este îngrijorat de faptul că seminarele tematice propuse, câte unul pentru fiecare stat membru, nu sunt suficiente pentru a implica părțile interesate și a le ajuta să-și asume strategia; în consecință, propune activități suplimentare pe tema Strategiei pentru Oceanul Atlantic, care să ducă la o viziune comună, să dezbată aspectele legate de guvernanță, să stabilească ținte și indicatori verificabili ai succeselor obținute și să clarifice impactul financiar; de asemenea, propune ca Comisia Europeană să-și mobilizeze reprezentanțele naționale pentru a face posibilă o participare mai largă la procesul adoptării planului de acțiune;

50.

subliniază că este necesară devansarea calendarului propus pentru adoptarea planului de acțiune, pentru a-l alinia la prioritățile relevante din cadrul programelor de finanțare pe perioada 2014-2020;

51.

recomandă ca procesul privind Strategia pentru Oceanul Atlantic să urmărească într-o primă instanță un acord referitor la o viziune strategică pentru zona Atlanticului , care va constitui referința pentru Planul de acțiune 2014-2020; propune, de asemenea, ca acest plan de acțiune:

52.

solicită ca Strategia pentru Oceanul Atlantic și procesul de elaborare al planului său de acțiune să fie incluse în propunerea conform căreia Comisia Europeană va evalua în 2013 valoarea adăugată a abordării macroregionale, conform solicitării Consiliului European;

53.

propune adoptarea planului de acțiune de către Forumul pentru Atlantic și solicită viitoarei Președinții irlandeze să facă din aprobarea planului de acțiune de către Consiliul European una dintre prioritățile mandatului său, punând accentul pe obținerea de rezultate, pe un proces credibil de monitorizare și de evaluare permanentă și pe planificarea unei evaluări la jumătatea perioadei.