31.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 153/102

—

având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (Convenția UNESCO privind diversitatea culturală) la 20 octombrie 2005,

—

având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (1),

—

având în vedere Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007) (2),

—

având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2005 cu privire la patrimoniul cinematografic și la competitivitatea activităților conexe din sector (3),

—

având în vedere Recomandarea Comisiei din 24 august 2006 privind digitalizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (4),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 13 noiembrie 2006 privind digitalizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală (5),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 18 și 19 noiembrie 2010 privind oportunitățile și provocările pentru cinematografia europeană în era digitală (6),

—

având în vedere comunicarea Comisiei privind criteriile de evaluare a ajutoarelor de stat din Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2001 privind anumite aspecte juridice referitoare la operele cinematografice și la alte opere audiovizuale (Comunicarea privind cinematografia) (7),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 privind „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2 iulie 2010 privind provocările pentru patrimoniul cinematografic european în tranziția de la era analogică la cea digitală (Al doilea raport privind punerea în aplicare a Recomandării privind patrimoniul cinematografic) (SEC(2010)0853),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010, intitulată „O agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 septembrie 2010 privind oportunitățile și provocările pentru cinematograful european în era digitală (COM(2010)0487),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 privind „Valorificarea potențialului industriilor culturale și creative” (COM(2010)0183),

—

având în vedere Cartea verde a Comisiei din 13 iulie 2011 privind Difuzarea online a operelor audiovizuale în Uniunea Europeană: oportunități și provocări pentru o piață digitală unică (COM(2011)0427),

—

având în vedere rezoluția Comisiei din 2 iulie 2002 privind anumite aspecte juridice legate de operele cinematografice și de alte opere audiovizuale (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2001 referitoare la o mai bună circulație a filmelor europene pe piața internă și în țările candidate (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială (10),

—

având în vedere Avizul din 2 aprilie 2011 al Comitetului Regiunilor privind „Cinematograful european în era digitală” (11),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative (12),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0366/2011),

A.

întrucât cultura reprezintă o bază fundamentală pentru identitățile și valorile comune europene;

B.

întrucât cultura se află în centrul dezbaterilor actuale cu privire la identitate, coeziune socială și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere, astfel cum se afirmă în Declarația universală privind diversitatea culturală a UNESCO din 2001;

C.

întrucât orice persoană are dreptul de a participa la viața culturală colectivă și de a aprecia arta și întrucât arta cinematografică îi ajută pe oameni să se cunoască reciproc, trăind aceeași experiență și contribuind la formarea unei identități europene;

D.

întrucât investițiile în cultură produc rezultate imateriale și de durată, asupra mai multor generații, care contribuie la formarea identității europene,

E.

întrucât sectorul audiovizual european, inclusiv cinematografia, constituie o parte importantă a economiei UE și ar trebui să fie mai competitivă la nivel global;

F.

întrucât filmul european reprezintă o parte importantă a culturii, promovând dialogul și înțelegerea, integrând și prezentând valorile europene în cadrul și în afara UE și jucând, în același timp, un rol semnificativ în menținerea și sprijinirea diversității culturale și lingvistice,

G.

întrucât cinematografia europeană ar trebui să consolideze integritatea teritorială și socială;

H.

întrucât era digitală creează noi oportunități pentru sectorul audiovizual, în special în industria filmului, în ceea ce privește o mai mare eficiență a distribuției, proiecției și disponibilității filmelor și în ceea ce privește o mai bună calitate audio și video pe care o oferă publicului european, generând, de asemenea, anumite provocări serioase pentru cinematograful european în procesul de trecere la tehnologiile digitale, în special cu privire la resursele financiare;

I.

întrucât tehnologiile digitale contribuie, prin urmare, la realizarea obiectivelor UE și a celor naționale privind proiectarea și accesibilitatea creațiilor europene, precum și celor de coeziune socială;

J.

întrucât tehnologia cinematografului digital permite planificarea flexibilă a promovării și schimbarea materialului în ultimul moment;

K.

întrucât prima etapă a digitalizării cinematografelor europene a adus beneficii inegale;

L.

întrucât ultima generație de echipamente digitale este cu aproximativ 25-30 % mai ieftină decât modelele anterioare, fiind în prezent mai accesibilă atât pentru cinematografele europene, cât și pentru programele de finanțare;

M.

întrucât nu toate cinematografele sunt în aceeași măsură capabile să facă față provocării digitalizării cinematografice;

N.

întrucât digitalizarea completă, atât a industriei europene a filmului, cât și a cinematografelor sale, trebuie să fie realizată urgent pentru a evita o limitare a accesului la diversitatea culturală și a disponibilității pe mai multe platforme și ar trebui să fie susținută la nivel european și național;

O.

întrucât cinematografele independente și cele de artă constituie unica rețea de cinematografe din Europa care oferă programe diversificate, ce se adresează unui public neinteresat de cinematograful comercial;

P.

întrucât ar trebui acordată atenție preocupărilor exprimate de organizațiile de cinema de artă, care au sugerat măsuri speciale și prioritare pentru a promova producția și distribuția filmelor europene independente;

Q.

întrucât organismele decizionale de la nivel local și regional reprezintă entități-cheie în apărarea și promovarea patrimoniului cultural european, în special în digitalizarea filmelor și cinematografelor și, prin urmare, parteneri fundamentali în procesul de digitalizare;

R.

ținând seama de importanța cinematografelor pentru menținerea caracterului convivial și socializant în centrele istorice și în periferiile urbane, precum și pentru revitalizarea zonelor urbane;

S.

întrucât succesul creațiilor cinematografice europene în Europa este o condiție necesară pentru distribuția internațională, care permite realizarea obiectivelor economice și constituie, în ansamblu, o formă de cooperare și de diplomație culturală pentru difuzarea nu doar a operelor, ci și a diverselor culturi europene în țările terțe;

T.

întrucât tranziția digitală ar trebui să aibă loc cât mai rapid posibil pentru a evita dublarea costurilor de producție și de distribuție,

U.

întrucât industria europeană a filmului este în prezent fragmentată de frontierele naționale și lingvistice și întrucât filmele sunt în primul rând destinate publicului local al țării de origine și vizionate de către acesta;

1.

subliniazã contribuția importantã a cinematografului european la investițiile în tehnologiile digitale, la inovare, la creșterea economicã și la crearea de locuri de muncã;

2.

relevã cã în 2010, în UE au fost vândute aproape un miliard de bilete de cinematograf, ceea ce demonstreazã continua sa popularitate și enormul sãu potențial financiar, de creștere și de ocupare a forței de muncã;

3.

subliniază că cinematografia europeană are o importanță din ce în ce mai mare pentru economie, oferind peste 30 000 de locuri de muncă;

4.

subliniazã cã, pe lângã avântul economic generat în UE de sectorul artelor, cinematograful european în special are, de asemenea, o extrem de importantã dimensiune culturalã și socialã și reprezintã un factor important al dezvoltãrii culturale și al identitãții Europei;

5.

ia act de faptul că piața cinematografului european este puternic fragmentată și diversificată, cea mai mare parte a cinematografelor având doar unu sau două ecrane;

6.

ia act de faptul că majoritatea cinematografelor digitalizate sunt reprezentate de multiplexuri;

7.

ia act de faptul că în Europa există un dezechilibru geografic în ceea ce privește accesibilitatea cinematografelor și a filmelor pentru cetățeni, dezechilibru mai evident în Europa de Est și în zonele rurale;

8.

accentuează importanța rolului social și cultural al cinematografelor, care trebuie să fie prezervat, în special în zonele rurale și îndepărtate;

9.

ia act de faptul că potențialul industriei filmului european înregistrează o creștere constantă, însă proporția producțiilor europene proiectate în cinematografe trebuie să crească în continuare;

10.

relevă că cinematografele comerciale și necomerciale mici au o contribuție importantă la conservarea patrimoniului cultural, prin includerea unor producții europene în programul lor;

11.

evidențiază faptul că este în curs un proces de modificare a ofertei cinematografice din săli, odată cu creșterea numărului de multiplexuri și reducerea drastică a ecranelor în micile centre sau în centrele istorice ale orașelor;

12.

consideră că trebuie menținută varietatea paletei cinematografice a UE;

13.

constată că întâietatea acordată filmelor care au succes de casă contribuie la periclitarea varietății filmelor în Europa și a libertății de programare a filmelor în cinematografe, existând astfel riscul unei concentrări ireversibile a pieței în domeniul cinematografic;

14.

subliniază, de aceea, faptul că introducerea digitalizării trebuie să păstreze diversitatea programelor și facilitățile culturale destinate zonelor rurale și urbane din toate țările UE și să nu aibă ca rezultat închiderea cinematografelor mici și a celor cu profil de artă în beneficiul multiplexurilor;

15.

subliniază că digitalizarea permite o distribuire mai ieftină a conținuturilor culturale pe piața internă și menține competitivitatea și diversitatea cinematografiei europene;

16.

observă că există o presiune tot mai mare pentru ca toate filmele să fie compatibile cu proiecția digitală, în timp ce unele cinematografe europene au devenit deja complet digitale;

17.

remarcă cu îngrijorare faptul că supraviețuirea multor cinematografe independente este periclitată de costurile ridicate de trecere la tehnologia digitală și de concurența cu cinematografele care prezintă în mod preponderent producții din SUA;

18.

constată că distribuția independentă întâmpină dificultăți în a face față costurilor duble necesare în perioada de tranziție, cu efecte asupra elementelor succesive ale filierei cinematografice;

19.

constată că acordarea de licențe multiteritoriale sau paneuropene este esențială pentru deblocarea potențialului piețelor de distribuție online a filmelor, în scopul promovării unei circulații mai largi a filmelor europene, al unui acces mai bun al consumatorului la aceste filme și al disponibilității filmelor europene în cadrul platformelor „video la cerere”;

20.

ia act de faptul că există un anumit număr de programe ale UE care au potențialul de a sprijini tranziția industriei filmului la era digitală, cum ar fi programul MEDIA;

21.

constată că, ca urmare a finanțării inadecvate, cinematografia europeană este insuficient promovată pe plan internaționale;

22.

subliniazã importanța tuturor stadiilor lanțului de producție în crearea conținutului cinematografic și necesitatea de a sprijini toate aceste stadii;

23.

consideră că tehnologia multimedia înlocuiește alte forme de comunicare și astfel, creează necesitatea de educare în ceea ce privește receptarea acesteia;

24.

solicită statelor membre și Comisiei să sprijine financiar digitalizarea completă, în termeni de echipament, a cinematografelor europene și să creeze programe la nivel european și național de susținere a tranziției cât mai rapide la tehnologii digitale, precum și să promoveze difuzarea filmelor europene într-un mediu audiovizual extrem de competitiv la nivel mondial;

25.

subliniază, în această privință, că programele trebuie ajustate în mod flexibil la necesitățile vieții de zi cu zi;

26.

subliniază că cinematografia digitală ar trebui să urmărească îmbunătățirea calității imaginii și sunetului (când se utilizează o rezoluție minimă de 2K), pentru a permite o programare mai diversificată și mai flexibilă a evenimentelor în direct și a celor înregistrate, precum și a evenimentelor educaționale, culturale și sportive, permițând totodată utilizarea unei game largi de tehnologii inovatoare, care vor continua să atragă publicul și în viitor;

27.

subliniază faptul că este esențial să se sprijine și să se promoveze producțiile europene; recunoaște faptul că UE contribuie în mod semnificativ la creativitatea, precum și la inovarea digitală, cum ar fi formatul 3D;

28.

recunoaște că, în ciuda faptului că digitalizarea cinematografelor reprezintă o prioritate-cheie, ar trebui să se ia în considerare o dezvoltare tehnologică constantă, întrucât, pe termen mediu și lung, ar putea fi necesară o mai mare adaptare la noi formate de proiectare;

29.

reamintește faptul că trecerea la cinematografia digitală europeană ar trebui să vizeze crearea de oportunități noi pentru distribuția de filme europene, pentru păstrarea diversității producției europene și pentru creșterea accesibilității sale în rândul cetățenilor europeni;

30.

subliniază că serviciile VOD pot oferi societăților cinematografice europene oportunitatea de a se adresa unui public mai larg;

31.

recunoaște că inovarea și creația țin de interesul general și insistă ca investițiile în programe să aibă prioritate și să fie susținute, astfel încât să stimuleze oferta de conținut cultural de calitate în cadrul rețelelor;

32.

îndeamnă cinematografele mici independente să profite de potențialul lor comercial, prin diversificarea produselor, prin acordarea unui plus de valoare serviciilor pe care le furnizează și prin utilizarea pieței de nișă pe care o ocupă;

33.

consideră că digitalizarea este o oportunitate foarte importantă de a promova prezența limbilor oficiale regionale în cinematografe, precum și învățarea limbilor străine;

34.

recunoaște că costurile ridicate ale digitalizării, care va aduce beneficii comerciale pe termen lung, pot implica totuși dificultăți pentru multe cinematografe mici independente, precum și pentru cinematografele de artă ale căror programe ies din curentul majoritar și conțin o proporție mare de filme europene;

35.

recunoaște, în această privință, că aceste cinematografe și cinemateci, confruntate cu perspectiva închiderii sau pentru a o evita, au nevoie de o susținere specială și prioritară;

36.

solicită, prin urmare, Comisiei să propună măsuri specifice pentru a oferi sprijin acestor cinematografe;

37.

observă că cinematografele acoperă cea mai mare parte din costurile pentru digitalizare, și că, datorită faptului că este vorba despre construirea unei infrastructuri de bază pentru cetățeni, care face posibilă existența unor servicii culturale mai bune decât până acum, indiferent de locul de reședință, finanțarea publică este importantă în special pentru cinematografele mici și independente;

38.

recunoaște că cinematografele sunt locuri unde oamenii se întâlnesc și schimbă idei și subliniază că dispariția cinematografelor mici independente, în special în orașele mici și în zonele mai puțin dezvoltate, limitează accesul la resursele culturale europene, la cultură și la dialogul cultural;

39.

subliniază că problema micilor cinematografe există mai ales zonei rurale, unde cinematografele, ca loc de întâlnire, pot juca un rol social deosebit de important;

40.

atrage atenția asupra situației dificile în care se află micile cinematografe din orașe, care, în calitatea lor de cinematografe cu profil de artă, contribuie la conservarea patrimoniului cultural;

41.

recunoaște că digitalizarea cinematografelor mici independente trebuie să fie realizată cât mai rapid, pentru a le menține deschise pentru filme, diversitate culturală și public;

42.

subliniază pericolul fraudei privind drepturile de autor și al descărcării ilegale pentru industria cinematografică; solicită ca drepturile de proprietate intelectuală să fie aplicate în mod adecvat de statele membre;

43.

recunoaște pericolele la adresa calității lucrărilor proiectate și a respectării drepturilor morale ale autorilor, reprezentate de ecranele metalice care creează diferențe semnificative de luminanță în imagine; luând în considerare faptul că ecranele metalice sunt concepute pentru 3D, recomandă evitarea proiectării filmelor 2D pe ecrane metalice, pentru a respecta dreptul moral al autorilor de a păstra calitatea experienței spectatorilor;

44.

subliniază că industria cinematografică europeană se confruntă cu o serie de probleme legate de circulația și distribuția filmelor, în special a celor cu bugete mai mici, și că multe producții sunt distribuite doar pe piețele naționale, fiind arareori proiectate la nivel internațional, ceea ce le restricționează accesul la un public mai larg, pe continent și pe glob;

45.

subliniază absența în prezent a unei calificări adecvate a proiecționiștilor în ceea ce privește gestionarea noilor echipamente digitale cinematografice și adaptarea acestora la fiecare film specific, astfel încât să se respecte calitatea operei proiectate;

46.

recunoaște faptul că digitalizarea producției și a distribuției audiovizuale creează noi provocări pentru instituțiile patrimoniului cinematografic în activitățile lor de colectare, conservare și păstrare a patrimoniului european audiovizual;

47.

subliniază nevoia de a asigura interoperabilitatea sistemelor și materialelor de proiecție digitală, precum și a altor dispozitive, deoarece acestea sunt necesare tocmai ecranelor mici și mijlocii care țin cont de condițiile economice cadru ale pieței cinematografice europene și care mențin astfel diversitatea cinematografului și a filmului;

48.

subliniază necesitatea ca digitalizarea cinematografelor să fie cât mai neutră din punct de vedere tehnologic;

49.

recomandă standardizarea sistemelor pe baza standardelor ISO în domeniile producției, distribuției și proiecției de filme;

50.

consideră, cu toate acestea, că în cazul particular al proiectării digitale, digitalizarea cinematografelor nu trebuie în nici un caz să conducă la instituirea unui standard unic;

51.

acest lucru ar fi inadecvat și în perspectiva unor noi dezvoltări tehnologice, cum ar fi sistemele de proiectare cinematografică cu tehnologie laser;

52.

subliniază importanța standardizării sistemului de rezoluție 2K, care permite proiecția de filme 3D, HDTV și Blu-Ray, precum și a serviciilor „video la cerere”;

53.

salută, de aceea, faptul că prin norma 2K a fost dezvoltat un standard ISO unic, deschis, compatibil și valabil la nivel mondial pentru proiecțiile digitale, care trebuie să țină seama de nevoile specifice ale exploatanților europeni;

54.

invită organizațiile europene și naționale de standardizare să susțină în mod adecvat utilizarea acestui standard;

55.

salută anunțul Comisiei, inclus în Programul de lucru cu privire la standardizare pentru inovarea industrială 2010 - 2013, referitor la planul de stipulare, până în 2013, a unor standarde voluntare pentru arhivarea filmelor digitale în vederea păstrării lor și pentru proiecții 3D.

56.

recomandă în continuare finanțarea proiectoarelor mai puțin costisitoare, care pot fi utilizate cu succes în mai multe săli în care se fac mai mult proiecții de conținut alternativ și care, în plus, pot beneficia de filme de specialitate, cum ar fi documentarele și filmele în limbi străine;

57.

recunoaște că arhivarea filmelor ca parte a digitalizării sale sau a fabricării digitale devine într-adevăr mai ușoară din punct de vedere tehnic, însă pe viitor va aduce cu sine mai multe provocări cu privire la standarde și la chestiunile legate de drepturile de autor;

58.

recomandă statelor membre să adopte măsuri legislative pentru a asigura că operele audiovizuale, care pot deveni, în viitor, nucleul bibliotecii europene multimedia și un instrument important de protecție și de promovare a patrimoniului național, vor fi digitalizate, colectate prin mecanisme obligatorii de depunere, catalogate, păstrate și diseminate în scopuri culturale, educaționale și științifice, respectând în același timp drepturile de autor;

59.

recomandă ca tranziția digitală să fie realizată cât mai repede posibil pentru a evita costul producerii ambelor versiuni, pe peliculă și digitală, ale filmelor, precum și un sistem dublu de distribuție / proiectare, oferind în același timp un stimulent pentru agenții de publicitate de a trece de la 35 de mm la formatul digital;

60.

solicită Comisiei Europene să utilizeze biblioteca digitală europeană EUROPEANA nu doar ca bibliotecă digitală pentru produse poligrafice, ci și pentru moștenirea cinematografică europeană și să organizeze în mod corespunzător domeniul de activitate al EUROPEANA;

61.

subliniază necesitatea de a oferi sprijin cinematografelor și videotecilor care promovează și conservă patrimoniul cinematografic;

62.

recomandă statelor membre să creeze mecanisme obligatorii de depozitare pentru formatele digitale sau să le adapteze pe cele existente, solicitând depozitarea unui master digital standard pentru filmele digitale;

63.

solicită statelor membre ca, atunci când elaborează sisteme de ajutor de stat pentru conversia digitală, să țină seama de normele UE privind concurența, astfel încât să se evite denaturarea condițiilor de finanțare a cinematografiei digitale;

64.

cere Comisiei să elaboreze orientări clare cu privire la ajutoarele de stat, pe baza experienței acumulate în diferite state membre, scopul fiind acela de a spori securitatea juridică și de a lăsa în același timp statelor membre libertatea de a configura finanțarea filmelor și a cinematografiei la nivel național;

65.

subliniază că, deși sprijinul public nu ar trebui să favorizeze nicio tehnologie, el ar trebui să și garanteze sustenabilitatea investițiilor, ținându-se seama de modelele specifice de afaceri ale exploatanților și de cerințele tehnice ale distribuitorilor;

66.

invită statele membre să susțină studiourile naționale de film și alte instituții specializate în acest domeniu să adopte în activitatea lor tehnologia digitală;

67.

accentuează necesitatea investițiilor publice și private, pe măsură ce sectorul cinematografic intră în era digitală;

68.

subliniază că, pentru a înlesni procesul de digitalizare, ar trebui să existe mijloace flexibile și diversificate de finanțare publică și privată, la nivel local, regional și național și la nivel european, în special pentru susținerea cinematografelor mici independente, într-un cadru care să definească prioritățile și complementaritățile la diferitele niveluri, și să fixeze obiective măsurabile;

69.

subliniază că, deși fondurile structurale europene reprezintă o sursă semnificativă de finanțare pentru proiectele de digitalizare și inițiativele de formare, finanțarea ar trebui să fie mărită în continuare, perioadele de așteptare să fie reduse și procedura de solicitare să fie simplificată în noul Cadru financiar multianual 2014-2020;

70.

recomandă ca finanțarea proiectelor de digitalizare prin Fondurile structurale europene să includă angajamentele asumate de cinematografe de a proiecta filme europene;

71.

în plus, solicită mecanisme pentru a îmbunătăți sprijinul prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională;

72.

cheamă Comisia și statele membre să difuzeze cele mai bune practici din domeniul finanțării digitalizării, inclusiv soluțiile bazate pe piață, cum ar fi constituirea cinematografelor mici în rețele, în vederea încheierii de contracte colective cu distribuitorii; cheamă Comisia, statele membre și regiunile să concentreze finanțarea din fonduri publice pentru conversiunea digitală asupra cinematografelor care nu își pot acoperi necesarul de finanțare din alte surse și să scurteze cât mai mult perioadele de tranziție;

73.

cheamă Comisia să examineze cu atenție implicațiile pe care trecerea de la cinematograful tradițional la cel digital le poate avea asupra tuturor părților interesate și implicate; subliniază faptul că, atunci când își elaborează programele naționale de digitalizare, statele membre ar trebui să ia în considerare costurile pentru cinematografele locale mici și posibilele oportunități/consecințe pentru piața muncii;

74.

consideră că cinematografele situate în zone mai puțin populate în care evenimentele culturale sunt rare și care nu au posibilitatea de a finanța digitalizarea ar trebui să fie dotate cu echipamente digitale;

75.

subliniază disponibilitatea creditelor preferențiale oferite de Banca Europeană de Investiții pentru cinematografele care doresc digitalizarea și nu dețin fondurile necesare;

76.

subliniază rolul parteneriatelor public-privat ca metodă de finanțare a digitalizării cinematografelor și susține că acestea ar trebuie promovate;

77.

subliniază faptul că digitalizarea cinematografică finanțată public sau privat nu trebuie să pericliteze independența sălilor de cinema și nu trebuie să ducă la reducerea diversității programului și a cotei de piață a filmelor europene;

78.

solicită Comisiei să soluționeze această problemă, ținând seama și de extinderea perioadei de aplicare a Comunicării privind cinematografia;

79.

observă, în această privință, că fondurile publice furnizate pentru digitalizarea cinematografelor și a filmelor trebuie să fie supuse aceluiași control ca și ajutorul de stat în alte sectoare;

80.

încurajează cooperarea dintre operatorii cinematografici, autoritățile locale, cinematografe, cluburi de film / societăți și festivaluri de film în scopul de a utiliza în mod eficient tehnologiile digitale oferite prin finanțare europeană;

81.

consideră că ar trebui implementate mecanisme care integrează distribuitori și proiectanți și solicită o cooperare strânsă între cinematografele mici pentru minimizarea costurilor de investiții în echipamente digitale;

82.

invită statele membre să încurajeze finanțarea pentru cercetarea în domeniul tehnologiei cinematografiei digitale, în special în privința diseminării filmelor și a modulului de compresie, pentru ca rețeaua creată să devină interoperabilă, să ofere proiecții de înaltă calitate, și, în același timp, să permită utilizarea simplă, atât a imaginilor video comprimate, cât și a celor necomprimate;

83.

relevă importanța unor investiții corespunzătoare în cercetare, a finanțării și pregătirii profesioniștilor care lucrează deja în domeniu, pentru a le da posibilitatea să se adapteze la folosirea noilor tehnologii și pentru a garanta integrarea socială și protecția locurilor de muncă;

84.

subliniază necesitatea de a pune în aplicare programe de formare specifice pentru personalul din sectorul audiovizual, care să le permită să învețe să folosească tehnologiile digitale și să se adapteze noilor modele de afaceri, și recunoaște succesul inițiativelor deja în curs de realizare din sector; consideră că UE trebuie să se angajeze să acorde sprijin și finanțare acestor programe;

85.

recunoaște că modelul comercial al taxei pe copia virtuală destinat finanțării instalării de echipamente digitale este potrivit pentru rețele cinematografice mari, însă nu reprezintă o soluție optimă pentru cinematografele mici independente, care se confruntă cu lipsa de fonduri pentru investiții, modelul de finanțare VPF putând astfel constitui un obstacol pentru diversitatea culturală;

86.

subliniază faptul că multe cinemateci mici, rurale sau de artă, care difuzează în principal programe europene, sunt excluse din modelul VPF și faptul că ar putea fi necesare modele de finanțare alternativă, care să includă sprijinul public, pentru a conserva și consolida diversitatea culturală și pentru a le menține competitivitatea;

87.

solicită așadar ca modelele de finanțare VPF să fie ajustate cerințelor și caracteristicilor cinematografelor independente de repertoriu;

88.

subliniază că trebuie stimulate modelele de finanțare care pot înlesni accesul cinematografelor independente la plățile VP ale tuturor creditorilor; recomandă organizarea cooperărilor de achiziționare pentru a înlesni tuturor cinematografelor avantajul tarifelor de grup;

89.

subliniază faptul că educația prin film contribuie la dezvoltarea gândirii critice și la educația generală a tinerilor, permițând totodată cunoașterea patrimoniului cinematografic și sensibilizarea cu privire la complexitatea universului de imagini și sunete;

90.

subliniază că educația prin film, incluzând cultura și limbajul cinematografic, permite cetățenilor să aibă o înțelegere critică a diferitelor mijloace de comunicare în masă, lărgind și dezvoltând astfel resursele și oportunitățile oferite de așa-numita alfabetizare digitală;

91.

subliniază că educația prin film ar trebui să permită cetățenilor să dobândească cunoștințe mai largi, să aprecieze arta filmului și să reflecteze asupra valorilor pe care filmele le transmit;

92.

solicită statelor membre să includă educația prin film în cadrul programelor lor educaționale naționale;

93.

subliniază importanța educației prin film în cinematografele independente la toate nivelurile de învățământ, în scopul dezvoltării publicului pentru filmele europene;

94.

încurajează statele membre să sprijine programele educaționale în școlile de film și în alte instituții relevante în ceea ce privește oportunitățile de realizare, producție și distribuție a filmelor cu ajutorul tehnologiilor digitale;

95.

solicită să se furnizeze o formare de înaltă calitate și de actualitate atât pentru personalul tehnic, cât și pentru cel de conducere fie prin modalități de finanțare europeană, fie de către solicitanții de fonduri, în scopul de a asigura utilizarea optimă a tehnologiilor digitale finanțate de UE;

96.

solicită statelor membre să dezvolte și să promoveze programe și evenimente speciale, de exemplu, în cadrul festivalurilor de film, pentru a dezvolta educația și gustul tinerilor cetățeni europeni pentru filmul european;

97.

recunoaște că programul MEDIA a sprijinit industria audiovizuală europeană pentru mai bine de două decenii și a contribuit la dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor europene și la formarea în domeniul digital a operatorilor din săli;

98.

salută, în acest context, angajamentul asumat de dl Barroso la 18 martie 2011, de a menține și consolida în continuare Programul MEDIA;

99.

subliniază importanța programului MEDIA în ceea ce privește digitalizarea cinematografelor și solicită respectarea elementelor și liniilor existente de finanțare, precum și o mai mare alocare de fonduri pentru următoare generație a programului, în vederea contracarării provocărilor aduse de tehnologiile digitale;

100.

solicită Comisiei ca, în cadrul noului Program MEDIA, să aloce finanțări pentru perioada de după 2013, iar în cadrul Fondului european pentru dezvoltare regională (FEDR), să sprijine digitalizarea cinematografelor care prezintă conținuturi europene;

101.

subliniază că, pentru viitoarea generație de programe, este necesar să se aibă în vedere măsuri care să genereze o valoare adăugată substanțială și să contribuie în general la Strategia Europa 2020;

102.

subliniază că noile inițiative trebuie introduse ca parte a noii generații a programului MEDIA, pentru a îmbunătăți și promova activitățile de traducere, dublare, subtitrare și supratitrare în vederea sprijinirii cinematografelor dedicate filmelor europene;

103.

reamintește că investițiile în noile tehnologii cinematografice și trecerea la tehnologia digitală ar trebui să îmbunătățească accesul persoanelor cu dizabilități, prin introducerea mai ales a unei tehnologii de descriere audio;

104.

solicită, prin urmare, înglobarea unei „linii de program” digitale în programul MEDIA pentru a facilita transformarea în formate digitale;

105.

atrage atenția asupra importanței programului MEDIA de formare continuă ca instrument pentru persoanele active în acest sector de a-și ameliora cunoștințele, astfel încât să se adapteze la tehnologiile în schimbare și la metodele de producție;

106.

subliniază valoarea adăugată a programului MEDIA de formare inițială, care facilitează mobilitatea în Europa a studenților în domeniul cinematografiei, conducând la o mai bună integrare în sectorul profesional și la creșterea cooperării europene și a coproducțiilor; în acest sens, solicită majorarea finanțării în acest domeniu;

107.

recomandă ca programul MEDIA să investească în VOD, în cadrul eforturilor sale de a sprijini distribuția paneuropeană, de a promova cooperarea transnațională între platforme și de a răsplăti inițiativele de colaborare dincolo de frontiere;

108.

pune accentul pe valoarea adăugată a sprijinului european, mai ales în privința proiecției transfrontaliere de filme și în prevenirea fragmentării în continuare a pieței cinematografice europene;

109.

observă faptul că tehnologiile digitale au afectat modul în care filmele sunt distribuite pe diferite platforme și dispozitive, fie prin servicii lineare, fie nelineare;

110.

recunoaște că, în urma cheltuielilor inițiale din procesul de digitalizare, infrastructura digitală va reduce considerabil costurile de distribuție și va permite micilor distribuitori independenți de film să difuzeze filme pe o scară mai largă și, astfel, să ajungă își lărgească publicul;

111.

recunoaște că tranziția cu succes la tehnologia digitală este evident legată de accesul la internet de mare viteză, ca mijloc de distribuție a conținutului digital, de actualizare a software-ului digital și multe alte funcții esențiale și, prin urmare, invită instituțiile care doresc să adopte tehnologii digitale să ia în considerare caracterul dependent al acestei relații;

112.

observă faptul că tehnologiile digitale stimulează filmele și înregistrările video de scurt metraj și permit noi modele de distribuție și lansări flexibile, cum ar fi posibilitatea de a lansa un film pe diferite platforme imediat după lansarea în cinematografe;

113.

consideră, în plus, că, pentru a proteja diversitatea cinematografică, ar trebui menținut intervalul de programare exclusivă pentru cinematografele de artă;

114.

evidențiază faptul că un punct slab în procesul de digitalizare îl constituie întârzierea distribuitorilor, în special a celor independenți, care nu sunt susținuți suficient în distribuția digitală;

115.

încurajează statele membre să concentreze ajutorul financiar asupra distribuției;

116.

încurajează instituțiile europene să pună în aplicare acțiuni pregătitoare și proiecte-pilot în scopul de a testa noi modele de afaceri, care ar putea îmbunătăți circulația operelor audiovizuale europene;

117.

încurajează statele membre să elaboreze o strategie pentru crearea rețelei de cinematografie digitală, care să includă legături între studiouri cinematografice, cinematografe, atât simple, cât și multiplex, ecrane pentru proiecții „live”, folosind canalele de transmisie de date, inclusiv conexiunile prin satelit;

118.

subliniază necesitatea ca dezvoltarea de noi metode de utilizare online să fie însoțită, la nivel european, de aplicarea unei remunerări echitabile a autorilor de opere audiovizuale, care să fie proporțională cu veniturile generate de aceste formate și servicii noi;

119.

încurajează statele membre să asigure cel mai ridicat grad de includere a filmelor europene în programul cinematografelor, în vederea unei mai mari circulații și promovări la nivel UE, și pentru a permite cetățenilor UE să aprecieze bogăția și diversitatea unor astfel de filme, prin cea mai largă varietate de platforme;

120.

sugerează că este necesar să se promoveze și să se sprijine coproducțiile europene și că o creștere a numărului acestora poate conduce la o distribuție mai largă a filmelor europene pe întregul continent;

121.

sprijină activitățile rețelelor de cinematografe, cum ar fi Europa Cinemas, care promovează filmul european în toată lumea sprijinind financiar și operațional cinematografele care difuzează un număr semnificativ de filme europene;

122.

recunoaște importanța sprijinirii cinematografelor independente dedicate filmelor europene (cum ar fi cele din cadrul rețelei Europa Cinemas) pentru a consolida politica lor de programe europene, precum și diversitatea și competitivitatea lor pe piață;

123.

solicită o susținere neutră din punct de vedere tehnic, precum și sprijinirea prioritară a tuturor cinematografelor cu un procent mare de filme europene, precum și cu un program pretențios, independent de cifra de afaceri sau de numărul de spectatori;

124.

încurajează statele membre să promoveze și să sprijine diseminarea și circulația filmelor europene pe teritoriile lor prin organizarea de evenimente și festivaluri specifice; încurajează statele membre să sprijine, de asemenea, numeroasele școli de film existente în Europa;

125.

subliniază că filmele câștigătoare de premii la festivalurile europene ar trebui să primească sprijin în domeniul marketingului pentru a facilita în continuare lansările VOD la nivel internațional și pentru a contribui la promovarea cinematografiei europene;

126.

recunoaște rolul Premiului LUX acordat de Parlamentul European în promovarea filmelor și a multilingvismului prin traducerea subtitrãrii filmelor câștigãtoare în toate cele 23 de limbi oficiale ale UE și, în același timp, în generarea unor dezbateri despre societate între cetãțenii UE;

127.

sugerează o cooperare și un schimb mai intense cu țările terțe, pentru valorificarea producțiilor europene pe piața mondială, și în special în zona mediteraneană, pentru a promova schimburile culturale, precum și pentru a lansa noi inițiative de susținere a dialogului euromediteraneean și a dezvoltării democratice a întregii regiuni, având în vedere și angajamentele luate în cadrul Conferinței euromediteraneene privind cinematografia;

128.

încredințeazã Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.