26.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 56/41

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări de bază privind viabilitatea turismului european” (COM(2003)0716),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă politică a UE în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa” (COM(2006)0134),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv” („Agenda 21”) (COM(2007)0621),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului referitor la statisticile europene privind turismul (COM(2010)0117),

—

având în vedere Declarația de la Madrid „Către un model turistic responsabil din punct de vedere social” adoptată în cadrul reuniunii neoficiale a miniștrilor la 15 aprilie 2010,

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 12 octombrie 2010 privind „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (14944/10),

—

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor întitulat „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (CoR342/2010);

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 decembrie 1986 privind „siguranța hotelurilor existente împotriva incendiilor” (86/666/CEE) (1),

—

având în vedere Directiva 90/314/CEE a Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite (2),

—

având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (3),

—

având în vedere Directiva 2009/47/CE a Consiliului din 5 mai 2009 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată (4),

—

având în vedere Decizia 2009/578/CE a Comisiei din 9 iulie 2009 de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru servicii de cazare pentru turiști (5),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică (6),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2005 privind noile perspective și noile provocări pentru turismul durabil în Europa (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 29 noiembrie 2007 referitoare la o nouă politică a UE în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2008 referitoare la impactul turismului în regiunile de coastă: aspecte legate de dezvoltarea regională (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2011 referitoare la aspectele practice privind revizuirea instrumentelor UE de pentru sprijinirea finanțelor IMM-urilor în cadrul următoarei perioade de programare (10),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei privind piața internă și protecția consumatorilor, cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, cel al Comisiei pentru dezvoltare regională, cel al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A7-0265/2011),

A.

întrucât sectorul turismului reprezintă 10 % din PIB și acoperă 12 % din numărul total al locurilor de muncă, fapt care plasează turismul pe locul trei în topul celor mai importante activități socioeconomice din cadrul UE; întrucât sectorul este format în cea mai mare parte din microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, constituind principala resursă a anumitor regiuni ale UE, precum regiunile insulare, și are un rol cheie pentru dezvoltarea economică și coeziunea economică, socială și regională a UE, precum și în atingerea obiectivelor strategiei „Europa 2020”;

B.

întrucât turismul contribuie, de asemenea, la îmbogățirea spiritului uman, la realizarea de schimburi, la bunăstarea, la dezvoltarea culturii, precum și la coeziunea socială; întrucât, prin urmare, trebuie să se pună accent mai degrabă pe o abordare calitativă;

C.

întrucât Uniunea Europeană reprezintă prima destinație turistică din lume pentru sosiri internaționale și este necesară consolidarea acestei poziții prin abordarea provocărilor generate, pe de o parte, de creșterea concurenței la nivel mondial și o piață a cererii în continuă schimbare, iar pe de altă parte, de necesitatea de a garanta o sustenabilitate mai mare și de durată;

D.

întrucât în Europa turismul se confruntă cu multe provocări: criza economică globală, competitivitatea altor destinații din afara UE și a diversității de atracții turistice aflate în ofertă, efectele schimbărilor climatice și ale fluctuațiilor sezoniere ale activităților turistice, evoluțiile demografice din Europa, impactul din ce în ce mai mare al tehnologiilor informației și comunicării și multe alte evenimente neprevăzute care afectează ocazional acest sector;

E.

întrucât turismul contribuie la promovarea Europei și a patrimoniului său cultural și lingvistic, respectând totodată diversitatea, precum și la afirmarea valorilor comune și la consolidarea sentimentului de identitate, apartenență și cetățenie europeană; întrucât dezvoltarea turismului joacă un rol esențial în vederea îmbogățirii dimensiunii regionale în cadrul UE;

F.

întrucât diversitatea, varietatea și multiculturalismul Europei sporesc la maxim orice formă de turism tematic, iar dezvoltarea și promovarea unor forme de turism diversificat poate constitui unica soluție eficientă împotriva denaturărilor, problemelor și deteriorărilor determinate de modelul turismului de masă nereglementat și nediferențiat;

G.

întrucât Tratatul de la Lisabona (articolul 195) conferă UE o competență specifică în privința turismului, aceasta putând susține și completa acțiunile statelor membre, încurajând crearea unei atmosfere propice dezvoltării întreprinderilor de turism și sporind cooperarea între statele membre, excluzând în același timp orice armonizare a dispozițiilor juridice și de reglementare ale statelor membre;

H.

întrucât pe baza acestei noi competențe este necesară elaborarea unei strategii europene integrate, cu obiective clare și ambițioase, respectând pe deplin principiul subsidiarității;

I.

întrucât pentru a garanta faptul că noile competențe și viitoarea politică în domeniul turismului ale UE dau dovadă de eficiența și de vizibilitatea pe care o solicită cetățenii europeni și turiștii care vizitează UE, nu va fi nevoie numai de o strategie și de un plan de acțiune, ci și de resurse adecvate în cadrul programului financiar al UE 2014-2020;

J.

întrucât economiile regiunilor ultraperiferice și ale câtorva regiuni insulare ale UE depind aproape în întregime de transportul aerian din cauza caracterului lor izolat și îndepărtat, este nevoie de măsuri adaptate la dependența acestor regiuni față de acest mod de transport;

1.

salută strategia politică prezentată de Comisie, care definește 21 de acțiuni specifice pentru relansarea sectorului; consideră că acest text, împreună cu planul său de punere în aplicare, reprezintă un punct de plecare concret pentru dezvoltarea unei politici europene pentru un turism competitiv, modern, de înaltă calitate, sustenabil și accesibil tuturor; încurajează Comisia, în contextul planului de punere în aplicare, să stabilească cât de curând posibil calendare precise în vederea îndeplinirii acțiunilor și obiectivelor; solicită statelor membre să coopereze propunând programe pentru fiecare acțiune, în conformitate cu autoritățile naționale, regionale sau locale competente; solicită Comisiei să se concentreze asupra acțiunilor prioritare inovatoare și care aduc o valoare adăugată europeană;

2.

consideră că este necesară o strategie europeană pentru turism bazată, în primul rând, pe un pachet de măsuri specifice destinate exclusiv sectorului turistic și, în al doilea rând, datorită caracterului transversal al turismului, pe o coordonare cu alte sectoare de politică conexe pentru a obține un sistem care promovează turismul cu adevărat; în plus, consideră că este nevoie de o evaluare precisă cu privire la modalitatea în care măsurile din alte sectoare afectează turismul și solicită adoptarea unei abordări integrate în vederea dezvoltării de sinergii atât în rândul diferitelor politici sectoriale, cât și în rândul diferitelor instrumente financiare;

3.

deplânge lipsa de coerență din cadrul Comisiei cu privire la politica turismului; consideră fundamentală elaborarea de către Comisie a unei abordări coordonate și integrate în rândul direcțiilor generale implicate;

4.

subliniază necesitatea unei colaborări strânse, pe de o parte, între autoritățile europene, internaționale, naționale, regionale și locale și, pe de altă parte, între instituții în general, ca și între părțile implicate din sector în vederea abordării chestiunilor transversale privind turismul, respectând în același timp principiul subsidiarității; reamintește competența directă în domeniul turismului a multor regiuni și municipalități europene și importanța vitală acestora în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor și a acțiunilor concrete; de asemenea, speră ca, în contextul strategiei Europa 2020, regiunile și municipalitățile să coopereze mai strâns între ele și să joace un rol durabil, direct și efectiv în dezvoltarea noii politici în domeniul turismului; consideră că, pentru aceeași perioadă, instrumentele de programare specifice, cum ar fi strategiile pentru macro-regiuni, ar putea consolida turismul intra și interregional și ar putea promova atractivitatea și vizibilitatea regiunilor și municipalităților europene;

5.

solicită Comisiei să evalueze introducerea a două noi principii privind turismul: „interregionalitatea” și „complementaritatea” în vederea promovării planificării și cooperării comune între serviciile turistice din cadrul unei singure zone geografice, de exemplu, fie între regiuni învecinate care aparțin diferitelor state membre, fie la un nivel tematic specific între regiuni legate prin anumite elemente comune;

6.

este de opinie că turismul ar trebui să fie considerat ca fiind o parte integrantă a politicii industriale europene și a politicii europene în materie de inovare și subliniază din nou că relansarea turismului reprezintă un obiectiv strategic și vital pentru ocuparea forței de muncă în diversele state membre; subliniază în acest sens importanța microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care contribuie de la bază în vederea inovării și a stabilității în cadrul sectorului turismului și care garantează calitatea, diversitatea și autenticitatea regiunilor în care acestea își au sediul; încurajează Comisia să promoveze într-o mai mare măsură această abordare în cadrul serviciilor turistice europene;

7.

solicită Comisiei să adune și să publice în fiecare an bune practici privind turismul;

8.

este de acord cu propunerea Comisiei de a dezvolta împreună cu statele membre, cu autoritățile locale și regionale și cu agențiile naționale de turism o „Marcă Europa”, în scopul de a promova Europa în lume ca destinație turistică; în acest sens, solicită Comisiei să lanseze campanii publicitare în cooperare cu statele membre și cu agențiile de turism competente; subliniază că toate inițiativele de promovare trebuie să respecte și să evidențieze diversitatea teritorială a Europei, evitând în același timp favorizarea anumitor destinații europene, și consideră că „Marca Europa” nu ar trebui să împiedice diversele regiuni, orașe și entități locale să își promoveze liber propria imagine;

9.

salută inițiativa privind „Marca patrimoniului european”, ca instrument pentru valorificarea anumitor situri importante pentru istoria integrării europene; insistă asupra necesității de a coordona această inițiativă cu siturile recunoscute de UNESCO și cu alte trasee istorice; consideră necesară coordonarea cu alte inițiative asemănătoare, precum „Europa Nostra Award”, pentru a evita suprapunerile; solicită Comisiei să atragă atenția statelor membre asupra faptului că siturile care vor primi „Marca patrimoniului european” trebuie să rămână mereu deschise și accesibile, uneori chiar prin intermediul unui serviciu de permanență cu personal minim;

10.

solicită Comisiei să sprijine includerea pe lista patrimoniului mondial a tradițiilor populare din statele membre, inclusiv a celor culinare, pentru păstrarea acestora pentru generațiile viitoare, precum și instituirea unei strategii europene pentru promovarea tradițiilor populare la nivel european și internațional;

11.

invită Comisia să evalueze impactul asupra turismului al programului „Capitalele culturale europene” al Uniunii Europene și să prezinte Parlamentului un raport cu privire la oportunitatea revizuirii modelelor de guvernanță și a modalităților de finanțare și de implicare a instituțiilor și a asociațiilor culturale, în scopul realizării de investiții în procese și parteneriate durabile și sustenabile;

12.

subliniază importanța colaborării, de exemplu prin parteneriate sau prin încheierea de acorduri internaționale privind transportul aerian, cu țările din afara UE, în special cu țările învecinate și cu țările BRIC, care reprezintă o piață cu milioane de noi turiști potențiali; subliniază în acest sens importanța continuării eforturilor de creștere a vizibilității, a calității, a competitivității și a diversificării industriei turismului în Europa și solicită dezvoltarea unor activități europene comune de marketing și a unor produse turistice combinate în vederea atragerii vizitatorilor din aceste noi piețe sursă;

13.

consideră că, în condițiile respectării dreptului și obligației UE de a controla accesul în interiorul granițelor sale, este oportună dezvoltarea de către instituțiile europene și statele membre a unei strategii pe termen lung în contextul politicii comune în materie de vize în scopul coordonării și simplificării procedurilor de acordare a vizelor, evaluând posibilitatea constituirii unor secții/centre consulare comune la nivelul UE, care să garanteze aplicarea la timp a procedurilor respective și reducerea costurilor administrative; în acest scop, ca urmare a creării Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), solicită Comisiei să evalueze posibilitatea de a acorda unor birouri ale delegațiilor UE în lume dreptul de a emite vize turistice în colaborare cu ambasadele naționale ale statelor membre și să analizeze noi căi de simplificare a procedurii de acordare a vizelor turistice, cum ar fi „vizele turistice de grup” pentru grupurile organizate și facilitarea accesului pentru persoanele care efectuează călătorii în interes de afaceri;

14.

solicită statelor membre, pe fondul diferitelor situații de urgență care reprezintă un risc pentru turistul aflat în străinătate, să evalueze, în strânsă colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), oportunitatea codificării unei proceduri uniforme pentru emiterea de comunicate privind destinațiile turistice „nerecomandate”, prin crearea unui cod european unic de gravitate a pericolului asociat acestora, permițând în cazurile cele mai grave accesul operatorilor la procedura de ajutor comunitar, în limitele disponibilității fondurilor disponibile;

15.

solicită Comisiei să tragă concluzii în urma situațiilor de urgență recente, precum erupția vulcanică, și să elaboreze strategii specifice în vederea gestionării crizei UE, astfel încât acțiunile adoptate la nivelul tuturor statelor membre cu privire la informare și la măsurile care trebuie luate să fie în toate cazurile coordonate și uniforme;

16.

subliniază necesitatea favorizării inovației și a dezvoltării tehnologice a microîntreprinderilor și a IMM-urilor, pentru ca acestea să-și poată comercializa mai eficient produsele și să promoveze mai eficient destinațiile; solicită Comisiei să creeze o platformă „TIC și Turism”, lansând un proiect-pilot specific până la sfârșitul lui 2011, pentru a stimula participarea microîntreprinderilor și a IMM-urilor la lanțul de distribuție digital, în acord cu experiența din alte sectoare, precum cel al textilelor, al transporturilor și logisticii și al industriei auto; solicită adoptarea de inițiative în vederea promovării comerțului electronic în cadrul acestui sector și a eliminării obstacolelor care rămân în calea dezvoltării acestuia în cadrul pieței unice; în plus, solicită statelor membre să dezvolte internetul de mare viteză la nivelul întregului teritoriu al acestora pentru a permite dezvoltarea unor servicii avansate și a permite interoperabilitatea operatorilor;

17.

solicită promovarea și sprijinirea spiritului antreprenorial în cadrul acestui sector, acordându-se o atenție specială femeilor și tinerilor, precum și facilitarea accesului la finanțare, îndeosebi la microcredite, pentru IMM-uri și lucrătorii independenți;

18.

solicită Comisiei să promoveze un „incubator” de inovare specific pentru întreprinderile din cadrul sectorului turismului;

19.

consideră că durabilitatea sectorului turismului va beneficia într-o mare măsură de pe urma unei abordări mai coordonate în materie de cercetare și dezvoltare și a promovării de produse și servicii inovatoare; subliniază faptul că dezvoltarea industriei turismului este direct legată de promovarea eficienței energetice și a tehnologiilor regenerabile;

20.

solicită Comisiei să creeze un observator virtual al turismului care s-ar afla în legătură nu numai cu institutele de cercetare, ci și cu întreprinderile și autoritățile publice, în vederea îmbunătățirii studiilor de piață prin folosirea unor sisteme de informații competitive, furnizarea de informații prospective privind evoluția cererii și a ofertei către întreprinderi și organele publice, precum și prin favorizarea unei mai bune poziționări strategice a întreprinderilor și a sectorului public;

21.

invită Comisia să evalueze, în strânsă colaborare cu statele membre și cu actorii naționali din sector, acțiunile inovatoare pe care aceștia le pot adopta pentru a promova pachetele turistice de vacanță europene ad-hoc în contextul evenimentelor istorice, culturale și sportive majore pe care anumite state membre le vor găzdui în următorii câțiva ani, cum ar fi Jocurile Olimpice, Expozițiile Universale și altele, pentru a promova „destinația Europa” în întreaga sa bogăție; consideră că ar trebui să se promoveze evenimente europene și internaționale de diverse tipuri, împreună cu atracțiile turistice locale existente;

22.

consideră că este necesară dezvoltarea potențialului portalului „www.visiteurope.com”, promovat de CET (Comisia europeană a turismului), cu scopul de a optimiza ușurința utilizării și accesibilitatea deplină (prin prezența textelor în toate limbile oficiale ale UE și în principalele limbi din afara UE, în special cele ale țărilor BRIC, prin utilizarea unor formate accesibile pentru nevăzători și prin furnizarea informațiilor în limbajul semnelor pentru persoanele cu dizabilități auditive, precum și prin folosirea tuturor aplicațiilor tehnologice) și de a-l transforma într-o adevărată platformă a turismului european, cu un acces ușor la portalurile de turism naționale, regionale și locale ale statelor membre individuale; în plus, consideră că portalul ar trebui să sporească vizibilitatea sistemului mărcii europene a turismului de calitate, precum și a celor mai bune practici și a inițiativelor cum ar fi Calypso, NECSTouR și EDEN; consideră, de asemenea, că portalul ar trebui să informeze turiștii cu privire la drepturile acestora în diverse circumstanțe;

23.

invită Comisia să evalueze împreună cu celelalte state membre oportunitatea creării unui „Card european al turistului”, în scopul de a atrage loialitatea turistului care călătorește în Europa dintr-unul dintre statele membre sau din state terțe, prin furnizarea de informații care să includă o listă a drepturilor, reducerilor și serviciilor specifice ale acestuia;

24.

consideră că Uniunea Europeană are la bază o diversitate culturală și lingvistică și că, prin urmare, este importantă promovarea accesului la obiectivele turistice prin furnizarea de instrumente către vizitatori pentru a facilita vizita acestora și înțelegerea informațiilor recepționate, precum ghiduri audio sau broșuri care să ofere explicații în cel puțin două limbi oficiale ale UE, îndeosebi în cazul siturilor care beneficiază de fonduri structurale;

25.

invită Comisia să evalueze, în cooperare cu părțile implicate din domeniul turismului, fezabilitatea unei „mărci europene a turismului de calitate”, definind criterii comune de calitate; consideră că acest lucru trebuie să se realizeze prin coordonarea celor mai bune experiențe deja acumulate de către statele membre și de către asociațiile din domeniu, în scopul de a crea o marcă cuprinzătoare, complementară mărcilor naționale și recunoscută pe baza unei acreditări voluntare („opt-in”);

26.

consideră că, pentru a evita riscul confuziei în rândul consumatorilor și sarcinile excesive pentru întreprinderi, precum și pentru a ușura recunoașterea mărcilor, este necesar să se limiteze proliferarea lor și să se reducă numărul acestora; solicită Comisiei să evalueze mărcile existente în ceea ce privește gradul de fiabilitate, transparența și monitorizarea respectării normelor; în plus, invită Comisia, statele membre și părțile implicate să promoveze instrumentele și cele mai bune practici existente și să evalueze posibilitatea unei integrări treptate pe termen lung într-o marcă unică a „mărcii europene a calității” și a „etichetei ecologice europene – marcă a calității ecologice pentru serviciile turistice”, unul dintre criteriile esențiale ale calității fiind caracterul sustenabil;

27.

solicită Comisiei să promoveze o inițiativă specifică care vizează armonizarea progresivă a sistemelor de clasificare a mijloacelor de cazare (hoteluri, case de oaspeți, camere închiriate etc.), prin identificarea unor criterii minime comune, ținând cont de experiențele pozitive ale asociațiilor din domeniu (de ex. Hotelstars Union) și a reprezentanților din sector; consideră că o asemenea armonizare treptată ar putea crește atât vizibilitatea Europei în calitate de destinație turistică, cât și calitatea informațiilor furnizate turiștilor; invită industria hotelieră și a restaurantelor din Europa să:

28.

subliniază că este foarte important să se acorde atenția cuvenită problemei siguranței în diverse tipuri de mijloace de cazare, în special în ceea ce privește normele de prevenire și stingere a incendiilor și normele de siguranță privind monoxidul de carbon; în acest scop, consideră că ar trebui să se acorde stimulente pentru aderarea la metoda BMS (sistemul de gestiune centralizată a clădirilor), respectând reglementările naționale în vigoare, în conformitate cu recomandările Consiliului din 1986 sau că, în situațiile în care auto-reglementarea nu dă rezultate, ar trebui adoptate măsuri alternative de reglementare; subliniază, de asemenea, rolul important al formării personalului hotelurilor în domeniul planificării urgențelor și al gestionării riscului de incendiu și subliniază nevoia de a colecta date în mod sistematic cu privire la siguranța locurilor de cazare; subliniază importanța de a ține seama în permanență de nevoile persoanelor cu dizabilități și a persoanelor cu mobilitate redusă, inclusiv în ceea ce privește formarea cu privire la înțelegerea necesităților persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește prevenirea incendiilor și siguranța locurilor de cazare;

29.

consideră că este oportun ca Comisia, în colaborare cu sectorul turismului și partenerii sociali, să realizeze o inventariere a competențelor profesionale existente („Tourism Skill Competence Framework”), pentru a dispune de un punct de plecare pe baza căruia să acționeze concret pentru a realiza echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața ocupării forței de muncă în sectorul turismului din Europa;

30.

invită Comisia, în colaborare cu statele membre, să încurajeze mobilitatea și să pună în valoare și să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții, mijloacele de formare profesională și universitară și stagiile din sectorul turismului, să mențină un contact apropiat cu mediul de cercetare și de afaceri și să pună un accent mai mare pe inovația din turism în cadrul celui de-al optulea Program-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică; consideră că programele comunitare precum „Erasmus pentru tinerii întreprinzători” și „Leonardo da Vinci” reprezintă oportunități unice pentru dobândirea competențelor profesionale și formative și a unor șanse în plus în carieră și trebuie, prin urmare, să fie dezvoltate și promovate în continuare, ținând seama și de posibilitatea de revizuire a acestor programe, astfel încât acestea să asigure o formare bazată pe cele mai bune practici în materie de, printre altele, servicii pentru clienți, accesibilitate și sustenabilitate;

31.

îndeamnă Comisia să monitorizeze cu o precizie sporită punerea în aplicare în domeniul turismului, în cadrul statelor membre, a Directivei privind serviciile;

32.

solicită îmbunătățirea recunoașterii reciproce de către statele membre a calificărilor profesionale în industria turismului, pentru a permite celor care lucrează deja în sector și celor care intenționează să lucreze să aibă acces la oportunități profesionale mai bune și pentru a spori mobilitatea lucrătorilor în cadrul acestui sector; consideră că aceasta ar ajuta, pe de o parte, la abordarea problemelor de natură sezonieră din cadrul acestui sector, și pe de altă parte, la abordarea problemelor legate de munca nedeclarată;

33.

evidențiază legătura strânsă dintre turism și transporturi și solicită Comisiei și statelor membre să depună toate eforturile pentru modernizarea infrastructurii naționale, regionale și transfrontaliere pentru diversele moduri de transport, acordând atenție specială atât progresului și punerii în aplicare la timp a proiectelor de rețele de transport transeuropene, cât și realizării Cerului unic european pentru eficientizarea gestionării traficului aerian; consideră că este important să se încurajeze comodalitatea și să se adopte măsuri adecvate pentru gestionarea fluxurilor turistice, în special în perioadele de vârf de sezon și în cazul diferitelor situații de urgență;

34.

îndeamnă Comisia să promoveze utilizarea mijloacelor de transport mai sustenabile, de exemplu prin combinația transportului public, feroviar, cu bicicleta și mersul pe jos; solicită Comisiei, printre altele, să stimuleze și să sprijine, în contextul rețelelor de transport transeuropene, dezvoltarea legăturilor de transport cu insulele, zonele rurale și de munte, regiunile ultraperiferice, și, în general, cu destinațiile mai puțin accesibile;

35.

subliniază necesitatea de a promova sistemelor integrate de vânzare electronică a biletelor pentru diferite mijloace de transport, stimulând astfel intermodalitatea sistemului și facilitând călătoriile internaționale dintre statele membre, garantând libertatea de mișcare și îndepărtând obstacolele din calea finalizării pieței interne; consideră că, în timpul procesului de dezvoltare, atenția trebuie concentrată asupra cerințelor speciale privind accesul persoanelor cu dizabilități;

36.

salută legislația europeană privind drepturile pasagerilor, în special ale celor cu mobilitate redusă, și solicită Comisiei să propună în scurt timp un cadru legislativ ambițios și coerent, care să prezinte un set de norme comune care să acopere toate modalitățile de transport, precum și norme specifice care să țină cont de particularitățile fiecăreia;

37.

solicită Comisiei să analizeze fezabilitatea unei Carte a drepturilor și responsabilităților turiștilor, care să cuprindă principii privind accesibilitatea, furnizarea de informații, transparența prețurilor, compensațiile etc.; solicită statelor membre să înființeze un sistem de arbitraj independent, astfel încât consumatorii să poată asigura respectarea cu adevărat a acestor drepturi;

38.

subliniază faptul că politica în materie de turism trebuie să includă în mod uniform o dezvoltare durabilă: nevoile de ordin social, economic și ecologic ale generațiilor actuale trebuie întâmpinate, ținând totodată cont și de interesele viitoarelor generații;

39.

salută disponibilitatea Comisiei de a diversifica oferta turistică, fapt ce ar ajuta la compensarea efectelor generate de caracterul sezonier; subliniază în special importanța colaborării existente cu Consiliul Europei pentru promovarea turismului cultural, istoric, religios, de mediu și de peisaj, prin intermediul unor drumuri/itinerarii tematice, care nu numai că pun în valoare rădăcinile culturale și istorice ale continentului nostru, ci contribuie, de asemenea, la dezvoltarea unui tip de turism alternativ, accesibil tuturor și sustenabil; consideră că utilizarea unor mijloace de transport sustenabile, care includ bicicleta și navele, trebuie să fie promovată în contextul a diverse itinerarii;

40.

consideră că, în vederea diferențierii turismului european de turismul din cadrul altor țări sau continente, este fundamentală conectarea sectorului tradițional al turismului cu produsele, serviciile și activele corporale și necorporale pe care le poate furniza un anumit teritoriu;

41.

consideră că Comisia și Consiliul Europei, în strânsă cooperare cu statele membre și autoritățile locale și regionale, ar trebui să continue să sprijine, inclusiv folosind mijloace financiare, dezvoltarea noilor „trasee europene” și întreținerea celor existente, inclusiv pe insule și în regiunile de coastă, muntoase și ultraperiferice; consideră că aceste circuite ar trebui să evidențieze identitatea europeană prin promovarea și conectarea siturilor simbolice, cum ar fi catedralele, castelele, universitățile, siturile arheologice și așezările industriale, precum și personalitățile și susținătorii cere constituie simboluri ale Europei; îndeamnă Comisia și statele membre să adopte toate măsurile adecvate în vederea protejării patrimoniului european pentru viitoarele generații;

42.

încurajează Comisia să faciliteze crearea de contacte și colaborarea între regiunile UE în vederea conectării traseelor cicliste regionale, naționale și europene existente și a dezvoltării în cadrul UE a unui turism pe bicicletă sustenabil, eficient din punct de vedere energetic și ecologic;

43.

subliniază importanța rețelelor, precum NECSTouR și EDEN pentru schimbul de bune practici între regiunile europene și promovarea destinațiilor durabile; insistă, printre altele, asupra necesității de a crea un sistem de indicatori comuni pentru gestionarea durabilă a destinațiilor turistice, în strânsă colaborare cu Grupul pentru un turism durabil și cu autoritățile locale și regionale;

44.

consideră că, dată fiind istoria continentului european, Comisia ar trebui să promoveze cu mai multă insistență patrimoniul industrial al Europei, al cărui potențial nu este încă suficient de recunoscut; subliniază că dezvoltarea patrimoniului industrial al Europei, în calitate de zonă de mare interes cultural, poate aduce avantaje regiunilor care nu reprezintă destinații turistice clasice și poate contribui în vederea creării unui sector al turismului mai sustenabil, mai diversificat și mai uniform distribuit în cadrul Europei prin conservarea, transformarea și reabilitarea zonelor industriale;

45.

consideră că turismul rural și agroturismul trebuie să fie sprijinite în mod adecvat, dat fiind că sunt sectoare care îmbunătățesc calitatea vieții, contribuie la diversificarea economiei și a surselor de venit în zonele rurale, creează locuri de muncă în aceste regiuni, determină populația locală să rămână în zonele respective, prevenind astfel depopularea, și creează o legătură directă cu promovarea produselor alimentare tradiționale, ecologice și naturale; în acest sens, observă că este important să se asigure deplina accesibilitate la rețeaua de transport și la internet, precum și la infrastructura informatică în aceste zone; consideră că aceste măsuri vor ajuta la îndeplinirea obiectivului privind promovarea unor noi forme de turism prin extinderea sezoanelor turistice și redistribuirea activităților turistice între regiuni cu o rată a turismului ridicată și regiuni cu un înalt potențial turistic, dar care nu este exploatat suficient;

46.

consideră că sunt necesare consolidarea abilităților comerciale ale agricultorilor și îmbunătățirea accesului acestora pe piețele locale, permițând astfel, achiziționarea mai ușoară a produselor locale necesare de către întreprinderile din sectorul de catering;

47.

evidențiază că turismul în natură contribuie la dezvoltarea sustenabilă a sectorului; consideră că este important să ne concentrăm asupra parcurilor naționale și ariilor protejate, pentru a le face mai accesibile turiștilor, inclusiv prin dezvoltarea unor itinerarii transnaționale, respectând în același timp patrimoniul natural și biodiversitatea locală;

48.

subliniază faptul că dezvoltarea de noi căi navigabile interioare poate contribui la dezvoltarea durabilă a turismului cultural, a turismului în natură și a turismului de recreere;

49.

reamintește că deplasările cu conotație culturală și educativă, precum și cele efectuate în cadrul activităților de tineret și sportive, au devenit din ce în ce mai apreciate, motiv pentru care solicită statelor membre și autorităților locale și regionale să sprijine astfel de forme de turism adoptând o abordare mai flexibilă, adaptându-se la noile tipuri de consumatori apărute datorită modificărilor demografice, și pentru a ține seama de noile forme de turism orientate spre așteptările exprimate de consumatori; atrage atenția asupra rolului de primă importanță jucat de sport în promovarea turismului, în condițiile în care atât spectatorii, cât și participanții călătoresc spre locurile în care se desfășoară evenimentele respective, și solicită introducerea de politici specifice de promovare și susținere a turismului sportiv;

50.

invită Comisia să promoveze o inițiativă comunitară transversală privind impactul turismului asupra mediului, punând accentul pe biodiversitatea europeană, ciclul deșeurilor, conservarea energiei și a apei, importanța unei diete sănătoase și utilizarea terenurilor și a resurselor naturale, pentru a disemina informații și materiale utile, pentru a sensibiliza opinia publică și pentru a reduce impactul turismului asupra mediului;

51.

salută eforturile voluntare din acest sector depuse pentru înțelegerea și reducerea impactului turismului asupra mediului și asupra destinațiilor, precum Sistemul de sustenabilitate Travelife (Travelife Sustainability System), un sistem inovator finanțat parțial de UE care sprijină consumatorii să facă alegeri sustenabile și sectorul vizat să înțeleagă și să gestioneze impacturile sale asupra lanțului de aprovizionare;

52.

încurajează Comisia să sprijine inițiativele inovatoare ale IMM-urilor din domeniul turismului și să păstreze și să îmbunătățească bogăția biodiversității prin promovarea turismului ecologic;

53.

solicită Comisiei să examineze posibilitatea de stabilire a unei zile europene a turismului responsabil și sustenabil, prin organizarea de reuniuni de informare în cadrul tuturor statelor membre în vederea promovării formelor de turism viabil și a unui comportament responsabil al turiștilor;

54.

subliniază impactul deosebit al schimbărilor climatice asupra zonelor turistice, în special asupra celor mai vulnerabile, în special asupra regiunilor de coastă, insulare și muntoase; consideră că ar trebui elaborate strategii în vederea prevenirii și contracarării acestei tendințe, în special prin promovarea inovării și a diversificării serviciilor turistice, o mai bună prevenire a riscurilor naturale, politici mai bune de atenuare a efectelor, adaptarea infrastructurii, anticiparea impactului penuriei de apă și garantarea sustenabilității florei, faunei și a peisajului zonelor afectate;

55.

subliniază faptul că regiunile de coastă reprezintă principala destinație turistică din Europa și că, prin urmare, este important să se acorde atenția cuvenită metodelor de amenajare a spațiului în zonele de coastă, riscurilor de urbanizare extensivă, necesității de menținere a calității și sustenabilității zonelor de coastă, a patrimoniului acestora și a infrastructurii de servicii turistice; subliniază necesitatea de a se investi fonduri adecvate într-o strategie pentru turismul de coastă, marin și pe insule pentru a proteja linia de coastă europeană împotriva eroziunii, pentru a proteja patrimoniul natural și fauna sălbatică și pentru a îmbunătăți calitatea apei, toate acestea cu scopul de a dezvolta un turism balnear și subacvatic sustenabil și de calitate; în acest sens, salută inițiativa Comisiei de a dezvolta o strategie în vederea unui turism maritim și de coastă sustenabil și solicită dezvoltarea unor strategii specifice similare cu privire la insule, la regiunile de munte și la alte zone vulnerabile;

56.

reiterează importanța turismului balnear ca particularitate pentru anumite regiuni de coastă ale Europei; solicită Comisiei să analizeze dacă Directiva 2006/123/CE are un impact negativ asupra IMM-urilor din sector și, dacă este necesar, să propună măsuri pentru reducerea acestui impact și pentru a garanta că la aplicarea acestei directive se iau în considerare caracteristicile specifice ale acestei categorii profesionale; de asemenea, solicită statelor membre să analizeze, în cooperare cu autoritățile competente, posibilitatea de a introduce măsuri de compensare pentru atenuarea pierderilor suferite de operatorii de turism în urma introducerii unei noi legislații care a determinat pierderea drepturilor dobândite și care a cauzat pierderi legate de investiții neamortizate în vederea modernizării instalațiilor sau a asigurării conformității acestora cu legislația anterioară; consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru a garanta investițiile făcute de operatori și pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite clienților;

57.

invită Comisia și statele membre să sprijine, în cadrul unei politici maritime integrate, dezvoltarea infrastructurii portuare, atât în vederea adaptării terminalelor portuare la necesitățile persoanelor cu mobilitate redusă, cât și pentru a garanta existența unor interconexiuni cu alte moduri de transport și a unor legături cu serviciile turistice de pe uscat, care reprezintă factori esențiali pentru transportul maritim de pasageri, pentru turismul de croazieră și pentru turismul cu ambarcații de agrement; în acest context, solicită statelor membre să elimine orice eventuale restricții;

58.

ia act de faptul că evoluțiile demografice din Europa vor duce la o creștere continuă a turismului de sănătate și în special a turismului balnear; constatând că există mai multe norme comunitare privind aspecte legate de turismul balnear, invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a prezenta o propunere legislativă unică privind turismul balnear, pentru a conferi sectorului o structură organică și reglementată, care să-i stimuleze competitivitatea și pentru a specifica imediat faptul că întreprinderile care operează în statele membre în calitate de furnizoare de servicii de sănătate sunt excluse din cadrul domeniului de aplicare al Directivei 2006/123/CE; subliniază relevanța noii legislații privind acordarea asistenței medicale transfrontaliere și consideră că trebuie asigurată executarea acesteia în strictă conformitate cu criteriile și condițiile impuse de noul cadru legislativ, pentru a garanta o punere în aplicare pe deplin satisfăcătoare;

59.

subliniază importanța economică a „turismului pentru cumpărături”; subliniază faptul că, pentru un mare număr de turiști, această formă de turism reprezintă unul dintre principalele motive care stau la baza alegerii UE ca destinație de vacanță, deoarece UE găzduiește companii și mărci mondiale de top din sectorul produselor de lux; constată că, în timp ce acest sector se dezvoltă rapid, UE se confruntă cu o concurență acerbă din partea altor destinații turistice internaționale care oferă, de exemplu, posibilitatea de a face cumpărături fără taxe sau care asigură rambursarea TVA-ului; recomandă, așadar, cooperarea cu sectorul de lux și cu profesioniștii din sectorul turismului în vederea stabilirii de măsuri și servicii noi care să permită UE să își păstreze nivelul de atractivitate și competitivitate;

60.

subliniază necesitatea de promovare a turismului european în interes de afaceri atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial, având în vedere importanța sa din punct de vedere economic pentru anumite regiuni ale Europei și numărul de servicii legate de găzduirea și organizarea de târguri, expoziții, conferințe și alte evenimente legate de afaceri (hoteluri și firme de catering, magazine, transporturi, comunicații și agenții de organizare de evenimente etc.);

61.

reamintește că un turism responsabil din punct de vedere etic este un obiectiv vital; salută conținutul codului de etică al Organizației Mondiale a Turismului (OMT) și speră ca acesta să fie adoptat în curând de Comisie și de statele membre; în acest sens, salută propunerea Comisiei de a extinde jurisdicția națională a statelor membre pentru a acoperi actele de abuz sexual comise în străinătate asupra minorilor, pedepsind astfel, turismul sexual;

62.

subliniază faptul că natura sezonieră inerentă a turismului poate genera un caracter precar cu privire la ocuparea forței de muncă și la condițiile de lucru; solicită, în acest sens, dezvoltarea unei politici specifice în vederea sprijinirii lucrătorilor sezonieri, care să includă îndeosebi măsuri de extindere a sezoanelor turistice prin diversificarea activităților turistice;

63.

solicită Comisiei să redacteze un plan de promovare a reducerii progresive a naturii sezoniere a turismului; în acest context, încurajează Comisia să dezvolte planuri pe baza rezultatelor pozitive obținute până în prezent de acțiunea pregătitoare „Calypso” și invită Comisia și statele membre să continue această acțiune pentru a permite persoanelor dezavantajate, precum persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități, tinerii și familiile cu venituri reduse, să aibă un acces mai ușor la vacanțe, mai ales în afara sezonului și în cazul călătoriilor peste graniță; solicită, în acest sens, să se continue planificarea și incorporarea în produsele turistice a măsurilor pentru asigurarea accesului fizic, a unor servicii adecvate și a unor informații sigure; consideră că există numeroase bune practici care pot constitui o sursă de inspirație și care pun accentul pe accesibilitate și abilitare;

64.

subliniază, în cadrul unei noi strategii europene cu privire la dizabilități, importanța garantării accesului persoanelor cu dizabilități, nu numai cu privire la mijloacele de transport, ci și la cazare, restaurație, informații accesibile tuturor și la serviciile turistice în general; subliniază că ar trebui să se furnizeze ulterior informații clare cu privire la măsurile luate; solicită Comisiei să garanteze că accesibilitatea pentru toți este garantată cu privire la toate produsele și serviciile legate de turism;

65.

solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze implementarea programelor care reabilitează, conservă și protejează obiectivele ce prezintă importanță culturală, istorică sau în materie de mediu, pentru a crește accesibilitatea pentru turiști; încurajează tinerii să se ofere voluntari pentru aceste programe în 2011, Anul european al voluntariatului, precum și ulterior;

66.

solicită Comisiei să promoveze, de asemenea, și așa-numitul turism de vizitare a prietenilor și a rudelor (VFR) ca modalitate importantă de consolidare a integrării în cultura europeană;

67.

invită Comisia să coordoneze, să extindă și să confere vizibilitate instrumentelor financiare existente pentru consolidarea competitivității turismului de care dispun diversele direcții generale și să verifice utilizarea corectă a acestora, în special în ceea ce privește FEDR, FEADR, FSE și FEP; consideră că, în contextul restricțiilor bugetare, este fundamentală dezvoltarea de sinergii între diferitele instrumente financiare existente, care trebuie adaptate la schimbările din cadrul sectorului turismului și a clientelei, la diversificarea activităților turistice și la nevoile din domeniul dezvoltării locală; în plus, solicită Comisiei să introducă un sistem clar de semnalizare a sprijinului financiar disponibil pentru proiectele din domeniul turismului, precum și să stabilească o bază de date comună a direcțiilor generale care să fie ușor de utilizat și care să sensibilizeze publicul și să furnizeze informații cu privire la proiectele turistice cofinanțate de UE;

68.

subliniază faptul că turismul ar trebui să continue să joace un rol important în politica de coeziune în cadrul perspectivei financiare 2014-2020; solicită includerea printre prioritățile următoarelor perspective financiare și ale reglementărilor privind fondurile structurale reabilitarea siturilor turistice intrate în declin pentru a garanta competitivitatea și sustenabilitatea acestora;

69.

încurajează, de asemenea, statele membre și autoritățile locale și regionale să profite pe deplin de instrumentele de formare profesională oferite de FSE și de alte instrumente comunitare, naționale, regionale și locale; consideră că este esențială sensibilizarea statelor membre și a altor organisme pentru a dezvolta cereri de oferte dedicate turismului pe baza priorităților stabilite prin fondurile structurale;

70.

solicită crearea unui program specific pentru turism în cadrul perspectivelor financiare 2014-2020, care să vizeze în special microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii, care să încurajeze parteneriatele dintre întreprinderi și parteneriatele public-privat pentru proiecte paneuropene în sectorul turismului și, în același timp, încurajează IMM-urile să investească în acest sector;

71.

insistă asupra necesității de a asigura continua susținere a proiectelor-pilot în sectorul turismului după 2011 și, dacă este cazul, de a lua în considerare noi proiecte cu scopul de a contribui la punerea în aplicare a noii strategii;

72.

constată că întreprinderile de turism au nevoie de date statistice comparabile și de înaltă calitate pentru a planifica pe termen lung structurile de cerere și ofertă și pentru a dezvolta destinațiile de turism; invită, astfel, Comisia, să asigure, în ceea ce o privește, că aceste date sunt disponibile în toată Europa; regretă faptul că nu există statistici oficiale privind turismul rural și agroturismul, singurele date disponibile fiind bazate pe estimări; salută acțiunile care sunt analizate în vederea consolidării bazei de cunoștințe socioeconomice privind turismul, conform cărora ar trebui să se evite, pe cât posibil, eforturi financiare suplimentare și creșterea sarcinilor birocratice;

73.

solicită Comisiei să prezinte până în luna septembrie 2011 o propunere legislativă de revizuire a Directivei 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite, pentru a garanta un cadru normativ clar consumatorilor și întreprinderilor din domeniu atât în situații obișnuite, cât și în situații extraordinare provocate, de exemplu, de anumite fenomene naturale și climatice sau de problemele politice; subliniază faptul că întregul concept privind pachetele de servicii pentru călătorii este depășit de multă vreme și îndeamnă Comisia ca, în cadrul revizuirii sale, să prevadă aplicarea aceleiași legislații tuturor părților care furnizează servicii turistice; subliniază faptul că, în acest context, calitatea serviciilor furnizate unui consumator și concurența echitabilă ar trebui să reprezinte factorii fundamentali;

74.

evidențiază oportunitatea unei armonizări treptate în toate statele membre a unei rate reduse a TVA în domeniul turismului, drept condiție necesară pentru o concurență transparentă între întreprinderile de turism din cadrul UE și din țările terțe; salută, în acest context, discuția inițiată odată cu publicarea Cărții verzi privind viitorul TVA;

75.

solicită statelor membre să țină cont de efectele secundare ale tendinței din ce în ce mai mari de a aplica turiștilor din state terțe care călătoresc în UE sau turiștilor care călătoresc în cadrul statelor membre taxe sporite, cum ar fi o taxă pe combustibil, taxele de securitate, taxe de aeroport, taxe de oraș și taxe portuare, în special în afara sezonului; subliniază că, dacă urmează să se aplice va aplica o taxă suplimentară pentru turism, aceasta va trebui făcută publică pentru a sensibiliza turiștii și operatorii;

76.

invită Consiliul UE să accelereze adoptarea propunerii de directivă privind modernizarea regimului special TOMS privind TVA, prin includerea unui mecanism voluntar („opt-in”), capabil să elimine distorsionarea concurenței între diversele categorii de operatorii din sector, dat fiind că existența unor disparități între drepturile naționale are în prezent consecințe grave;

77.

subliniază necesitatea unei politici active privind concurența care să monitorizeze orice tendință de concentrare a sectorului sau de abuz de poziție dominantă;

78.

solicită Comisiei ca, până la sfârșitul anului 2012, să prezinte o strategie integrată în domeniul turismului, care să respecte și să completeze strategia și planul de aplicare actuale;

79.

consideră că este necesară crearea la nivelul Parlamentului European a unui grup de lucru operativ tehnic specific activității de turism, cu scopul de a monitoriza punerea în aplicare a acțiunilor propuse de Comisie și a propunerilor Parlamentului European;

80.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.