52011DC0459

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU

privind progresele realizate în Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

1. Introducere

Mecanismul de cooperare și verificare[1] (MCV), instituit în momentul aderării Bulgariei la UE, are drept obiectiv sprijinirea Bulgariei în crearea unui sistem judiciar și administrativ imparțial, independent și eficace. Modificarea cadrului legal și a sistemului judiciar în vederea alinierii suplimentare a acestora la sistemele existente în celelalte state membre reprezintă o responsabilitate națională. Guvernul trebuie să pregătească și să propună legile-cadru esențiale, Parlamentul urmând să le adopte, iar sistemul judiciar să își modifice procedurile și să le pună în aplicare în scopul stabilit. Începând din 2007, MCV a acordat Bulgariei sprijin în crearea structurilor aferente unui sistem judiciar modern. Au existat momente în care MCV a fost contestat și criticat de diverse componente ale acestui consens național necesar, dar astăzi se recunoaște pe scară largă că acest mecanism a contribuit la promovarea schimbării într-o direcție pozitivă. Guvernul bulgar a dat dovadă de hotărâre și angajament în realizarea procesului de reformă. În decursul a cinci ani, accentul s-a mutat de la pregătirea și adoptarea legilor la punerea în aplicare a acestora. Elementele cadrului legal necesar pentru reformă sunt, în mare măsură, instituite, dar nu sunt complete. Conform prezentului raport, următoarele etape necesare în acest proces ar trebui să se concentreze pe punerea în aplicare a noilor legi de către sistemul judiciar și poliție.

Prezentul raport este cel de al cincilea raport anual de la data creării MCV[2]. În vara anului 2012, la cinci ani de la instituirea MCV, Comisia va efectua o evaluare globală a progreselor realizate de Bulgaria în cadrul MCV de la aderare și va face propuneri adecvate în lumina acestei evaluări. Prezentul raport conține o serie de recomandări specifice menite să sprijine Bulgaria în pregătirea pentru această evaluare globală.

2. Situația procesului de reformă din Bulgaria

Realizări și provocări

De la ultimul raport al Comisiei, din iulie 2010, Bulgaria a consolidat Consiliul Judiciar Suprem și a îmbunătățit normele în materie de numire, formare profesională, evaluare și promovare a judecătorilor. Bulgaria a luat măsuri pentru a îmbunătăți protecția împotriva conflictului de interese. A fost demarată reforma anchetelor efectuate de poliție și a fost luată o decizie de instituire a unei instanțe speciale pentru cazurile de criminalitate organizată. A fost prezentată Parlamentului o nouă lege în materie de confiscare a bunurilor, care a fost respinsă de acesta la 8 iulie. Au fost pregătite modificări la Legea privind achizițiile publice. Primele rezultate ale modificărilor aduse Codului de procedură penală au fost disponibile în primăvara anului 2011 și efectele monitorizării de către Consiliul Judiciar Suprem a cazurilor la nivel înalt sunt vizibile. În mai multe cazuri de corupție și de criminalitate organizată s-a pronunțat o hotărâre în instanță. În același timp, numărul trimiterilor în judecată în cazurile de criminalitate organizată și fraudă cu fonduri UE a crescut.

Cu toate acestea, evaluarea Comisiei indică și provocări importante. Din vara trecută, o serie de achitări în cazuri legate de corupție la nivel înalt, de fraudă și de criminalitate organizată au evidențiat deficiențe grave în practica judiciară din Bulgaria. Aceste deficiențe nu au fost analizate sau urmărite în mod corespunzător de către factorii de decizie din sistemul judiciar, Consiliul Judiciar Suprem, Procurorul general și președintele Curții Supreme de Casație. Deși legea revizuită privind sistemul judiciar adoptată în decembrie consolidează răspunderea sistemului judiciar, legea nu a fost încă pusă în aplicare așa cum se preconiza. Calitatea și transparența mai multor numiri în cadrul sistemului judiciar de la începutul acestui an au fost puse sub semnul întrebării, ceea ce a dus la proteste publice fără precedent și la o dezbatere privind posibile modificări ale Constituției. În plus, acuzațiile de corupție din cadrul sistemului judiciar tot nu au făcut obiectul unor anchete în mod sistematic, așa cum recomanda Comisia.

Per ansamblu, Comisia constată că guvernul bulgar a demonstrat o voință politică și un angajament continue în ceea ce privește continuarea strategiei sale de reformă. Acest angajament va trebui susținut în toate domeniile în care au fost îmbunătățite legile și au fost create structuri noi. Un angajament mai puternic al asociațiilor profesionale ale magistraților și al societății civile este susținut și de creșterea cererii opiniei publice privind realizarea unui proces de reformă ireversibil. Factorii de decizie din sistemul judiciar mai trebuie să dovedească un angajament real față de o reformă riguroasă a sistemului judiciar, întrucât progresele lente nu sunt doar rezultatul deficiențelor din practica judiciară și din Codul penal.

Reforma sistemului judiciar

Prin modificările din decembrie la Legea privind sistemul judiciar , Bulgaria a creat temeiul juridic pentru îmbunătățiri structurale importante în sistemul judiciar. În urma modificărilor, s-au îmbunătățit procedurile privind numirile, formarea și evaluarea și s-a consolidat integritatea. Aceste îmbunătățiri trebuie considerate un pas important în realizarea a două dintre obiectivele pe termen lung ale strategiei Bulgariei de reformă a sistemului judiciar: îmbunătățirea nivelului de răspundere și creșterea nivelului de profesionalism în cadrul sistemului judiciar. Vor fi necesare eforturi considerabile în perioada următoare pentru a pune în aplicare aceste noi prevederi legale. Sunt necesare mai multe acțiuni de formare de specialitate. Acestea ar trebui să se axeze în special pe îmbunătățirea capacității de investigare necesare pentru a combate în mod eficace corupția și criminalitatea organizată, în special în ceea ce privește anchetele financiare și economice complexe. Per ansamblu, Consiliul Judiciar Suprem va trebui să demonstreze un angajament ferm față de reformă, prin transpunerea în practică a noii legi, astfel încât să consolideze eficace gestionarea organismelor judiciare, în special în ceea ce privește împărțirea dosarelor, în strânsă cooperare cu Ministerul Justiției, asociația profesională și societatea civilă.

Numirile în cadrul sistemului judiciar nu corespund încă nivelului necesar de transparență și de credibilitate. Numirea într-o funcție importantă de nivel înalt de către Consiliul Judiciar Suprem, în noiembrie 2010, a stârnit preocupări cu privire la lipsa transparenței și a caracterului concurențial. Intrarea în vigoare a dispozițiilor recent modificate ale Legii privind sistemul judiciar, în ianuarie 2011, nu a reușit, din păcate, să îmbunătățească situația în ceea ce privește numirile în funcțiile de conducere, care au fost făcute tot în temeiul vechilor norme, fără o evaluare reală a calificărilor profesionale, a aptitudinilor de conducere și a integrității personale a candidaților. În plus, o numire recentă a fost urmată de acuzații privind existența unui presupus conflict de interese și a unor nereguli de procedură în cadrul unui proces în curs de care s-a ocupat candidatul selecționat. În semn de protest, doi membri ai Consiliului Judiciar Suprem au demisionat și au criticat deciziile de numire, afirmând că se hotărâse dinainte cine avea să fie numit în funcție. Mobilizarea ulterioară a asociațiilor profesionale ale magistraților și a societății civile, care solicitau reforma Consiliului Judiciar Suprem, trimite un semnal important de susținere a reformei sistemului judiciar. Recomandările societății civile privind organizarea de dezbateri publice și anunțarea din timp a numelor candidaților sunt lăudabile. Numirea unor magistrați extrem de motivați și de competenți, de o integritate incontestabilă, prin proceduri transparente, în special pentru noua instanță specializată în criminalitatea organizată, este indispensabilă pentru a pune în aplicare cu succes reforma sistemului judiciar.

Răspunderea sistemului judiciar rămâne un aspect care provoacă îngrijorare. De la ultima evaluare anuală a Comisiei, au fost deschise câteva noi cazuri disciplinare, iar doi magistrați au fost excluși din sistemul judiciar. În același timp, acuzațiile împotriva magistraților nu sunt întotdeauna investigate în mod sistematic de către Inspectoratul judiciar, iar unele sancțiuni disciplinare par blânde. Anchetele penale împotriva magistraților nu sunt încă inițiate sistematic de către organele de urmărire penală ca urmare a acuzațiilor de corupție. Decizia Consiliului Judiciar Suprem din iunie de a implica un magistrat care fusese sancționat disciplinar în comisia de recrutare a personalului pentru noua instanță penală specializată reprezintă un motiv serios de îngrijorare. Per ansamblu, există o lipsă de consecvență în practica disciplinară. Aceste probleme rămân un factor important ce subminează încrederea opiniei publice în sistemul judiciar.

Îmbunătățirea practicii judiciare rămâne principala provocare pentru sistemul judiciar bulgar. Modificările la Codul de procedură penală din primăvara anului 2010 și o monitorizare strictă a cazurilor de corupție la nivel înalt de către Consiliul Judiciar Suprem au arătat că s-au înregistrat rezultate pozitive în unele cazuri. În ultima perioadă de raportare, în 9 din cazurile monitorizate de Comisie a fost pronunțată o hotărâre în instanță, în patru din aceste cazuri fiind pronunțată o hotărâre definitivă.

Cu toate acestea, în ciuda unor acțiuni individuale, sistemul judiciar nu a întreprins eforturi serioase pentru a da curs recomandărilor Comisiei în acest domeniu. Deficiențele din practica judiciară nu au fost analizate și soluționate în mod sistematic și nu au fost demarate programe extinse de formare și scheme de asistență cuprinzătoare. Atitudinea în general pasivă a conducerii sistemului judiciar, a Consiliului Judiciar Suprem, a Procurorului general și a Președintelui Curții Supreme de Casație privind deficiențele considerabile din practica judiciară reprezintă un motiv serios de îngrijorare. Este necesar să se îmbunătățească practica judiciară și să se efectueze o reformă privind gestionarea, structurile și cooperarea dintre autoritățile judiciare și alte autorități cu atribuții de investigații, inclusiv poliția. Sistemul judiciar și guvernul, împreună cu societatea civilă, ar trebui să coopereze pentru a identifica și elimina deficiențele și blocajele existente, respectând totodată independența sistemului judiciar.

Lupta împotriva criminalității organizate

De la ultimul raport anual al Comisiei, Bulgaria a continuat reforma poliției . Reorganizarea direcțiilor de poliție competente a dus la integrarea activității operative și de investigare a poliției și la o creștere substanțială a numărului anchetatorilor în cadrul poliției. Bulgaria ar trebui să își continue eforturile de realizare a reformei poliției și să o asocieze unei reforme mai extinse a anchetelor desfășurate în faza de urmărire penală. Acest lucru va necesita instituirea unei cooperări operaționale eficace cu procuratura și cu alte autorități, aplicarea principiului utilizării de echipe comune în toate cazurile grave de criminalitate și investiții în echipamente și formare de specialitate.

În ciuda acțiunilor perseverente ale poliției de combatere a criminalității organizate, rezultatele globale trebuie îmbunătățite semnificativ. Deși echipa comună privind criminalitatea organizată a reușit în câteva rânduri să trimită în judecată persoane care aveau legătură cu grupuri importante de criminalitate organizată și au fost pronunțate câteva condamnări, în alte cazuri importante s-au pronunțat hotărâri de achitare de la ultimul raport anual al Comisiei. În urma recursului, au fost pronunțate sentințe aspre de condamnare la închisoare, însă acestea nu au fost încă puse în aplicare într-un caz emblematic de criminalitate organizată. Există deficiențe în colectarea probelor, protecția martorilor, precum și în strategiile de investigare, în investigațiile financiare extinse și în reținerea bunurilor. Procurorul general ar trebui să analizeze sistematic motivele achitărilor în cazurile la nivel înalt, să facă recomandări privind tratarea cazurilor viitoare atunci când se identifică deficiențe de procedură și să introducă recurs împotriva hotărârilor de achitare atunci când reiese că instanțele nu evaluează corespunzător probele furnizate.

De la ultimul raport anual al Comisiei, Bulgaria a decis să realizeze o reformă a structurilor judiciare care se ocupă de cazurile de criminalitate organizată. Până în ianuarie 2012 va fi instituită o curte penală și un parchet specializate . La pregătirea înființării acestei structuri specializate, va fi important să se asigure eficacitatea și independența acesteia. În special, numărul de cazuri atribuite curții va trebui corelat cu capacitatea personalului acesteia, pentru ca anchetele, urmăririle penale și pronunțarea sentințelor să poată fi rapide și eficace. Personalul curții trebuie să aibă experiență și o integritate și rezultate profesionale incontestabile. Ar trebui păstrat conceptul de echipe comune la nivelul organelor de urmărire penală.

De la ultimul raport anual al Comisiei, autoritățile bulgare au continuat să aplice planurile de consolidare a confiscării bunurilor, în urma recomandărilor Comisiei: a fost pregătit un nou act legislativ, în cooperare cu Consiliul Europei, dar acesta a fost respins de Parlament. Propunerea prevede confiscarea bunurilor indiferent dacă este vorba sau nu de o condamnare penală. Aceasta prevede, de asemenea, verificarea din oficiu a bunurilor înalților funcționari și ale politicienilor. Bulgaria trebuie să reia de urgență adoptarea acestei legislații privind confiscarea bunurilor, în ciuda faptului că Parlamentul și-a dovedit recent lipsa de sprijin în această privință. Mai trebuie găsite soluții pentru eliminarea altor deficiențe privind confiscarea bunurilor: bunurile trebuie identificate și reținute în primele faze ale anchetelor, înainte de a putea fi ascunse sau deplasate. În acest scop, trebuie instituită o cooperare eficientă între Comisia de confiscare a bunurilor, instituțiile financiare, autoritățile administrative și organele de urmărire penală, inclusiv echipele comune.

Lupta împotriva corupției

Lupta împotriva corupției la nivel înalt nu a dus încă la rezultate convingătoare. Au existat foarte puține condamnări definitive executate în acest domeniu și nu există indicii privind o combatere activă a corupției la nivel înalt.

Din vara anului trecut, au fost pronunțate două sentințe suspendate în cazuri de fraudă și corupție la nivel înalt. În două cazuri în care erau implicați foști miniștri s-au pronunțat hotărâri de achitare. În alte două cazuri, în care era implicat un fost ministru și un înalt funcționar, au existat dificultăți și s-a înregistrat o amânare a termenelor de judecată[3]. Recursurile înaintate în două cazuri care implică fraudă cu fonduri UE și spălare de bani, raportate anul trecut, sunt pendinte în instanță și nu s-au înregistrat evoluții importante în privința acestora. O serie de dosare care implică fonduri UE au fost închise de către organele de urmărire penală, în ciuda indiciilor privind existența unor acte de fraudă, furnizate de OLAF și de autoritățile judiciare din alt stat membru. De la ultimul raport anual al Comisiei, în Bulgaria s-au pronunțat achitări într-o serie de cazuri importante de fraudă și de corupție. Un membru al Parlamentului a fost achitat de acuzațiile de conflict de interese, iar un fost director al Agenției de plăți pentru fondurile UE a fost achitat de acuzațiile de abuz în funcție și de încheierea unor contracte nefavorabile în trei cazuri separate. Motivele acestor achitări ar trebui analizate cu atenție de către Procurorul general și ar trebui să se ia măsuri corective acolo unde este cazul. Acestea ar trebui să includă recomandări pentru tratarea cazurilor viitoare atunci când au fost identificate probleme de procedură sau pentru recursuri în cazul în care se pare că instanțele nu au evaluat în mod corespunzător probele furnizate de către organele de urmărire penală.

Analiza unora dintre aceste cazuri de către Comisie și experți independenți au demonstrat existența unor deficiențe grave în practica judiciară și de anchetă . Aceste deficiențe vizează, în principal, colectarea probelor, protecția martorilor și lipsa generală de strategii de investigare, anchete financiare cuprinzătoare și reținere a bunurilor. Ar trebui îmbunătățită coordonarea în cadrul organelor de urmărire penală și între aceasta și poliție. La aceste deficiențe se adaugă un Cod penal depășit. Practica judiciară este permisivă și excesiv de prudentă, acordându-se prea mare atenție procedurilor în detrimentul înfăptuirii justiției. Chiar dacă se înregistrează progrese privind revizuirea Codului penal , ar trebui avute în vedere măsuri corective imediate, cum ar fi utilizarea de decizii interpretative de către Curtea Supremă de Casație sau modificări legislative, având în vedere că nu se preconizează ca noul Cod penal să intre în vigoare înainte de sfârșitul anului 2013.

În noiembrie 2010, Bulgaria a adoptat o lege consolidată privind conflictul de interese . Întârzierile în nominalizarea membrilor comisiei aferente create prin această lege și în ceea ce privește înființarea administrației acesteia au dus la o întrerupere în ceea ce privește monitorizarea cazurilor semnalate de conflicte de interese începând cu primul trimestru al anului 2011. În consecință, nu s-a dat curs acuzațiilor de conflict de interese într-un caz important în care este implicat un înalt magistrat, în iunie. Comisia responsabilă de conflictele de interese a fost înființată în iunie 2011, deși aceasta nu are încă un sediu și personal, iar regulamentul său de procedură nu este finalizat. În acest context, trebuie să existe preocupări cu privire la deficiențele referitoare la declarațiile de avere și verificările privind averea politicienilor, a magistraților și a înalților funcționari. În prezent, declarațiile false nu sunt sancționate eficace și nu se iau măsuri în cazul în care se constată că există discrepanțe. Ca urmare a recentelor modificări la Legea privind Registrul comerțului, al căror obiectiv este de a consolida protecția datelor, noile proceduri ar trebui puse în aplicare pentru a păstra transparența informațiilor privind societățile comerciale.

Bulgaria continuă să pună în aplicare o strategie integrată de prevenire și sancționare a actelor de corupție și a criminalității organizate și a luat o serie de măsuri în acest cadru. În același timp, Planul de acțiune pe 2010, care se axează pe lupta împotriva criminalității organizate, nu a fost pe deplin pus în aplicare și nu a fost actualizat în 2011. Astfel, punerea în aplicare și coordonarea este mai dificilă. La începutul anului 2010 a fost lansat un proiect cuprinzător de analiză și elaborare a unor măsuri de luptă împotriva corupției în toate domeniile administrației, însă acest proiect nu a dat încă rezultate tangibile și nici nu s-a stabilit un calendar de punere în aplicare a acestuia. Bulgaria ar trebui să aibă în vedere instituirea unui set de obiective concrete pentru lupta împotriva corupției și a criminalității organizate pentru diferitele instituții implicate în punerea în aplicare a strategiei integrate. Bulgaria ar trebui, de asemenea, să implice experți externi și societatea civilă în evaluarea rezultatelor acestei strategii.

Ca răspuns la recomandările privind transparența în domeniul finanțării partidelor politice formulate de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliul Europei, Bulgaria a inclus 11 din cele 16 recomandări în noul Cod electoral, adoptat în ianuarie 2011. Primul test al punerii în aplicare a Codului electoral va avea loc cu ocazia viitoarelor alegeri prezidențiale și locale.

De la ultimul raport anual al Comisiei, Bulgaria a pregătit o serie de modificări ale Legii privind achizițiile publice , care, printre altele, are ca obiectiv simplificarea și accelerarea procedurilor de achiziții publice. Bulgaria are în vedere, de asemenea, modificarea Legii privind Agenția pentru finanțe publice, pentru a permite verificări din oficiu ale licitațiilor publice și pentru a elabora controale bazate pe evaluarea riscului. Aceste îmbunătățiri de ordin juridic sunt binevenite. Cu toate acestea, principala provocare în domeniul achizițiilor publice rămâne îmbunătățirea substanțială a capacității administrative și a calității acțiunii administrative.

3. Concluzii

De la ultima evaluare a Comisiei, din iulie 2010, guvernul bulgar a demonstrat hotărâre și angajament în realizarea procesului de reformă. A continuat procesul de reformă a sistemului judiciar, a consolidat legislația privind conflictul de interese și a început o reformă structurală a poliției și a sistemului de justiție penală. Va fi nevoie de un angajament continuu în perioada următoare pentru a pune în aplicare aceste reforme și pentru a obține îmbunătățiri concrete în ceea ce privește numirile, evaluările și competențele în cadrul sistemului judiciar și pentru a înființa structuri eficiente care să se ocupe de cazurile de criminalitate organizată. Adoptarea noii legi privind confiscarea bunurilor va fi un obiectiv important, care va contribui la îmbunătățirea protecției împotriva criminalității organizate și a corupției.

Este nevoie să se înregistreze îmbunătățiri urgente și considerabile în ceea ce privește răspunderea și practica profesională în cadrul sistemului judiciar și al autorităților cu atribuții de investigații în vederea obținerii de rezultate convingătoare în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Prioritatea națională a Bulgariei ar trebui să fie continuarea de urgență a strategiei sale de reformă judiciară și luarea de măsuri suplimentare în vederea realizării unei reforme fundamentale a sistemului judiciar.

4. Recomandări

Comisia invită Bulgaria să ia măsuri în următoarele domenii, în lumina evaluării sale cu privire la progresele înregistrate în Bulgaria din luna iulie 2010. Aceste recomandări ar trebui să ajute Bulgaria să își concentreze eforturile asupra pregătirii pentru evaluarea generală a progreselor înregistrate în Bulgaria pe care o va efectua Comisia în cadrul MCV, în vara anului 2012.

1. Reforma sistemului judiciar

2. elaborarea de propuneri pentru o reformă a Consiliului Judiciar Suprem, a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Casație și a Ministerului Public, în general, în ceea ce privește structurile, atribuțiile legale, componența, numirile și organizarea internă;

3. punerea în aplicare a acestor propuneri prin măsuri administrative și modificări legislative.

4. Transparență și răspundere în cadrul sistemului judiciar

5. demonstrarea obținerii de rezultate în ceea ce privește numirile și evaluările în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce privește numirile în cadrul Consiliului Judiciar Suprem, care să respecte pe deplin principiile transparenței, independenței, integrității și meritului profesional;

6. demonstrarea obținerii de rezultate în ceea ce privește sancționarea ca urmare a unor abateri disciplinare și urmărirea penală a actelor de corupție și de malpraxis în cadrul sistemului judiciar;

7. asigurarea unui acces electronic complet la hotărârile judecătorești și la motivațiile instanțelor și a unei aplicări stricte a principiului alocării aleatorii a dosarelor.

8. Practica judiciară în cauzele penale

9. analizarea, în colaborare cu experți internaționali, a structurii și a practicilor organizaționale ale autorităților cu atribuții de investigații, ale organelor de urmărire penală (inclusiv a echipelor comune) și ale instanțelor, pentru a spori eficacitatea anchetelor și a proceselor în cazurile de nivel înalt; îmbunătățirea cooperării între autoritățile judiciare, precum și cu organismele administrative relevante;

10. adoptarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune detaliat pentru a corecta deficiențele în ceea ce privește structurile, gestionarea, personalul, formarea, cooperarea și practica profesională, în colaborare cu experți internaționali și cu societatea civilă, și crearea unui grup comun de monitorizare a implementării acestuia;

11. solicitarea sistematică de decizii interpretative Curții Supreme de Casație în domeniile în care se înregistrează inconsecvențe în jurisprudență și îmbunătățirea rezultatelor obținute de Curte în acest domeniu.

12. Lupta împotriva criminalității organizate

13. alocarea de resurse și de personal corespunzătoare și definirea adecvată a domeniului de aplicare și a organizării interne a instanței și a parchetului specializat în criminalitatea organizată, pentru a se asigura faptul că cele mai importante cazuri sunt tratate eficace din punct de vedere judiciar;

14. continuarea reformei poliției, prin îmbunătățirea capacității, a competențelor și a echipamentelor de care dispun anchetatorii de poliție și soluționarea problemelor existente în ceea ce privește integritatea și independența acțiunii poliției, strângerea de probe și protecția martorilor;

15. îmbunătățirea coordonării generale a activităților de luptă împotriva criminalității organizate și a corupției prin punerea în aplicare a unor planuri de acțiune detaliate și a unui mecanism de monitorizare în ambele domenii, în cooperare cu societatea civilă.

16. Confiscarea bunurilor

17. adoptarea unei legislații care să prevadă confiscarea bunurilor indiferent dacă acuzatul este condamnat sau nu și verificarea din oficiu a averii înalților funcționari, a magistraților și a politicienilor și demonstrarea obținerii de rezultate în acest domeniu;

18. instituirea unei cooperări eficiente între Comisia de confiscare a bunurilor, instituțiile financiare, autorităților administrative și organele de urmărire penală, inclusiv crearea unor echipe comune, și obținerea de rezultate în ceea ce privește reținerea bunurilor în momentul lansării anchetei;

19. Lupta împotriva corupției

20. instituirea și formarea de rețele de procurori și anchetatori specializați în criminalitatea economică și financiară, în cooperare cu experți străini, implicarea sistematică a acestora în toate cazurile legate de infracțiuni economice și financiare, corupție, fraudă și spălare de bani și asigurarea faptului că, prin cursuri de formare și seminarii comune, acești procurori au o viziune comună cu judecătorii referitor la standardele în materie de probe în ceea ce privește aceste cazuri;

21. asigurarea aplicării unor strategii de anchetă cuprinzătoare și proactive de către organele de urmărire penală, stabilirea de legături între cazurile conexe și efectuarea sistematică de investigații financiare;

22. modificarea Codului penal pentru a facilita urmărirea în justiție a cazurilor de criminalitate economică și financiară și de abuz în serviciu;

23. demonstrarea înregistrării de rezultate convingătoare în ceea ce privește aplicarea de sancțiuni în temeiul Legii revizuite privind conflictul de interese.

24. Prevenirea corupției

25. demonstrarea unor rezultate concrete în punerea în aplicare a unui proiect cuprinzător („Borkor”) de analiză și elaborare a măsurilor anticorupție;

26. revizuirea sistemului privind declarațiile de avere și verificarea averilor, transformându-l într-un instrument eficace de detectare a cazurilor de îmbogățire prin mijloace ilicite;

27. punerea în aplicare a tuturor recomandărilor GRECO cu privire la transparența finanțării partidelor politice;

28. consolidarea capacității administrative a autorităților competente în domeniul achizițiilor publice astfel încât acestea să poată oferi consiliere autorităților contractante și să verifice ex-ante și ex-post licitațiile publice în urma evaluării riscurilor;

29. aplicarea acelorași reguli în materie de conflicte de interese și incompatibilitate, indiferent dacă funcționarii respectivi sunt angajați cu contract pe durată nedeterminată sau cu contract individual de prestare de servicii.

[1] Decizia 2006/929/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progreselor realizate de Bulgaria în vederea atingerii unor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate (JO L 354, 14.12.2006, p. 58).

[2] Prezentul raport se bazează pe informațiile furnizate în mod regulat de autoritățile bulgare, în special ca răspuns la chestionarele detaliate trimise de Comisie. Comisia a beneficiat de asistența unor experți independenți și s-a bazat pe documente și informații primite din diverse surse. Documentul justificativ de însoțire prezintă evaluarea detaliată a Comisiei privind progresele înregistrate în ceea ce privește fiecare obiectiv de referință stabilit prin decizia privind MCV.

[3] Un caz care implica un fost director al unei agenții de stat a fost retrimis la parchet în iunie 2010 și rejudecat după desemnarea unui nou judecător; declarațiile martorilor au fost retrase într-un alt caz în care era implicat un fost ministru.