This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52011DC0323
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL AND THE COURT OF AUDITORS Synthesis of the Commission’s management achievements in 2010
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2010
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2010
/* COM/2011/0323 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2010 /* COM/2011/0323 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI
CURTEA DE CONTURI Sinteza
realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2010
1.
Introducere
În conformitate cu articolul
317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia
Europeană pune în aplicare bugetul pe propria răspundere
și în limita creditelor alocate, ținând seama de principiile bunei
gestiuni financiare. Prin adoptarea prezentului raport de sinteză, Comisia
își asumă întreaga responsabilitate politică pentru gestiunea
realizată de către directorii săi generali și de către
șefii de serviciu, pe baza asigurărilor și rezervelor formulate
de aceștia în rapoartele lor anuale de activitate (RAA). În raportul de
sinteză, Comisia identifică, de asemenea, aspectele-cheie în materie de
gestiune care trebuie abordate prioritar și acțiunile care trebuie
întreprinse pentru a soluționa deficiențele identificate. În 2009, pentru al treilea an
consecutiv, Curtea a emis un aviz pozitiv fără rezerve cu
privire la conturile consolidate. Tendința pozitivă de reducere a
ratei de eroare globale a continuat. Pentru prima dată, Curtea a estimat
că rata de eroare cea mai probabilă privind întregul buget este între
2% și 5%. S-a îmbunătățit și evaluarea realizată
de Curte[1] cu privire la calitatea
RAA-urilor. Raportarea
privind realizările Comisiei în materie de gestiune reprezintă mai
mult decât o raportare privind ratele de eroare. Având în vedere mediul
economic actual, pe cetățeni îi interesează în primul rând ca
cheltuielile să aducă valoare adăugată și să fie
de înaltă calitate. În rapoartele lor anuale de activitate, ordonatorii de
credite delegați prezintă în partea I modul în care au utilizat
resursele financiare și umane pentru atingerea obiectivelor de
politică stabilite de Colegiu printr-o bună gestiune financiară,
arătându-le cititorilor modul în care politicile au generat valoare
adăugată pentru societatea UE. La finalizarea
propunerilor sale pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia va propune
îmbunătățiri, în special în ceea ce privește gestiunea partajată,
în cadrul căreia statele membre execută aproximativ 80% din buget. Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene a consolidat responsabilitatea
statelor membre, care trebuie să coopereze cu Comisia la execuția bugetului,
subliniind obligațiile pe care le au acestea în materie de control și
de audit[2].
2.
Consolidarea bazei de asigurare
Colegiul
deleagă punerea în aplicare operațională directorilor generali
și șefilor de serviciu, care, în calitate de „ordonatori de credite
delegați”, sunt responsabili de gestionarea bună și
eficientă a resurselor și de asigurarea unor sisteme de control
adecvate și eficace în cadrul serviciilor lor. Directorii generali și
șefii de serviciu raportează cu privire la modul în care și-au îndeplinit
sarcinile care le revin în RAA-uri[3], care includ o
declarație de asigurare semnată privind legalitatea și
regularitatea tranzacțiilor financiare. Asigurarea este o examinare
obiectivă a probelor, menită să ofere o evaluare
independentă a eficacității procedurilor de gestionare a riscurilor,
de control și de guvernanță. Această examinare se
efectuează de către conducere, care monitorizează continuu
funcționarea sistemelor de control intern, precum și de către auditori
interni și externi. Rezultatele sunt raportate în fiecare RAA, care reprezintă
principalul instrument prin care directorii generali își documentează
răspunderea în fața Colegiului.
2.1.
Impactul reorganizărilor interne asupra
asigurării
În 2010 a avut loc o serie de
schimbări și reorganizări importante. Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, care a intrat în vigoare la 1 decembrie
2009, a creat funcția[4] de Înalt Reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și
vicepreședinte al Comisiei, precizând că Înaltul Reprezentant va fi
asistat de Serviciul European pentru Acțiune Externă (SEAE). S-au
făcut pregătiri pentru crearea SEAE pe parcursul întregului an
2010, acest serviciu fiind înființat la 1 ianuarie 2011. Anumite
dispoziții ale Regulamentului financiar au fost modificate[5].
Comisia rămâne responsabilă de execuția bugetului, inclusiv
pentru creditele operaționale executate de șefii delegațiilor care
sunt ordonatori de credite subdelegați ai Comisiei. În urma preluării
mandatului de către noul Colegiu și a alocării portofoliilor,
o serie de direcții generale au fost restructurate[6].
Astfel, s-au creat noi direcții generale: Direcția Generală Justiție,
Afaceri interne, Politici Climatice, Energie, Mobilitate și Transporturi
și au fost transferate unele direcții între direcțiile generale.
În conformitate cu politica Comisiei de a nu solicita autorităților
bugetare noi posturi, au fost create direcții de resurse partajate și
structuri de audit intern partajate, permițând astfel punerea în comun a expertizei
profesionale și generând economii de scară. Comisia a pus în
aplicare aceste schimbări fără probleme. Serviciile centrale și-au adus contribuția prin actualizarea
circularei[7] privind modul în care
trebuie elaborate RAA-urile în aceste circumstanțe. Noii directori
generali au primit note de transfer al responsabilităților de la
predecesorii lor. Serviciul de Audit Intern a examinat o serie de aspecte ale
acestor reorganizări, contribuind astfel la îmbunătățirea
administrării și guvernanței.
2.2.
Dialogul dintre directorii generali și Colegiu
Fiecare[8]
RAA confirmă în mod explicit că a(u) fost informat (informați) comisarul
(comisarii) responsabil (responsabili) cu privire la principalele aspecte ale
RAA-ului, inclusiv cu privire la orice rezerve avute în vedere, înainte de
semnarea finală a declarației de asigurare. RAA-urile
sunt principalul instrument prin care ordonatorii de credite delegați
își documentează răspunderea în fața Colegiului și
sunt o sursă de probe pentru declarația de asigurare. Comisia a
transmis instrucțiuni Secretariatului General și Direcției
Generale Buget să continue să acorde consiliere direcțiilor
generale și serviciilor, printr-o revizuire periodică a
instrucțiunilor permanente, prin note de orientare, prin măsuri de formare
și prin reuniuni de evaluare inter pares. Toți directorii generali
și șefii de serviciu sunt invitați să acorde un sprijin
activ tuturor măsurilor promovate de serviciile centrale pentru a spori
calitatea instrumentelor de raportare.
2.3.
Auditul intern
Comitetul de monitorizare a
auditului s-a concentrat pe principalele riscuri identificate de misiunile de
audit și a îmbunătățit fluxul de informații transmise Colegiului
privind aspectele de audit, inclusiv cu privire la cele legate de dimensiunea instituțională
și informații calitative privind modul în care planurile de
acțiune îmbunătățesc mediul global de control. În raportul
său anual și în notele de informare, Comitetul de monitorizare a
auditului a informat Colegiul că s-au înregistrat progrese privind
implementarea recomandărilor de audit acceptate care nu fuseseră
încă puse în aplicare considerate „esențiale” sau „foarte importante”,
astfel cum s-a cerut în raportul de sinteză pe anul 2009. În 2010, la
șase luni de la data scadentă nu rămăsese neaplicată nicio
recomandare „esențială” și mai trebuiau implementate 26 de
recomandări „foarte importante”. 97 de recomandări „foarte
importante” au fost acceptate însă și nu au fost încă puse în
aplicare, perioada scursă de la data scadentă a aplicării
acestora fiind mai mică de șase luni. Pe
baza informațiilor furnizate de Comitetul de monitorizare a auditului, Comisia
a luat notă de progresele înregistrate în punerea în aplicare a
recomandărilor de audit și solicită serviciilor să continue
această activitate. Directorii generali și șefii de serviciu ar
trebui să asigure faptul că recomandărilor nepuse încă în
aplicare li se acordă atenția cuvenită. În martie 2011, Serviciul de Audit
Intern al Comisiei a prezentat raportul anual de audit intern pe anul 2010,
astfel cum se prevede la articolul 86 alineatul (3) din Regulamentul financiar. În mai 2011, Serviciul de
Audit Intern al Comisiei a emis primul său aviz general. Acesta se
bazează pe activitatea desfășurată de structurile de audit
intern și de Serviciul de Audit Intern în perioada 2008 – 2010 în cadrul
planului de audit strategic coordonat. Avizul se axează pe gestiunea
financiară. Auditorul intern al Comisiei consideră că, în 2010,
Comisia a instituit proceduri de gestionare a riscurilor, de control intern și
de guvernanță adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu
privire la atingerea obiectivelor sale financiare, cu excepția acelor domenii
ale gestiunii financiare cu privire la care directorii generali și-au
exprimat rezerve în declarațiile lor de asigurare și sub rezerva observațiilor
cu privire la gestionarea riscurilor privind erorile din tranzacțiile
subiacente. Acest aviz nu vizează programul privind Sistemul global de
navigație prin satelit, al cărui audit nu fusese finalizat până
la sfârșitul anului 2010. Ia în considerare în special faptul că
factorii de conducere au adoptat planuri pe care Serviciul de Audit Intern le
consideră adecvate pentru a aborda riscurile rămase, identificate de
auditori în decursul ultimilor trei ani, și pentru a se pune în aplicare
recomandările formulate și că punerea în aplicare a acestor
planuri este monitorizată prin rapoarte de către conducere și
prin audituri de urmărire a punerii în aplicare. Comisia
a luat notă de aceste rapoarte, care reconfortează Colegiul cu
privire la punerea în aplicare a guvernanței și a controlului intern în
serviciile sale și oferă un grad de asigurare rezonabil cu privire la
capacitatea sa de a-și atinge obiectivele.
2.4.
Îmbunătățirea suplimentară a clarității
și coerenței rapoartelor anuale de activitate
RAA-urile constituie o
sursă importantă de probe pentru Curtea de Conturi Europeană
(CCE) și pentru autoritățile de descărcare de gestiune. În
opinia Curții, calitatea acestor rapoarte s-a îmbunătățit
în ultimii ani. În raportul său anual pe 2009, CCE a dat tuturor RAA-urilor
întocmite de DG-urile și serviciile Comisiei calificativele „A” și „
B”[9]. Instrucțiunile
permanente privind RAA-urile au fost îmbunătățite suplimentar
pentru a spori calitatea probelor prezentate în sprijinul asigurărilor
efectuate și lizibilitatea rapoartelor. Serviciile centrale au continuat
să intervină în etapa inițială a procesului de redactare a
RAA‑urilor, discutând aspectele-cheie cu direcțiile generale și
serviciile și furnizând orientările necesare pentru a
îmbunătăți calitatea textelor finale. Din nou, evaluările
inter pares și cele anterioare acestora s-au dovedit a fi o platformă
eficace pentru ca diversele servicii să își exprime opinia
colegială cu privire la modul în care să se formuleze o serie de aspecte
transversale în RAA-urile lor, la modul de asigurare a unei abordări coerente
și de soluționare adecvată a deficiențelor identificate. Pe parcursul procesului de
evaluare inter pares, au fost identificate o serie de aspecte prin care să
se îmbunătățească prezentarea, în special argumentele
generale aduse în sprijinul asigurării și descrierea
contribuției diferitelor elemente constitutive. Acestea includ: a) raționamentul
care trebuie utilizat atunci când este disponibil numai un eșantion de
control bazat pe riscuri; b) descrierea metodologiei de eșantionare
utilizată și c) metodele matematice utilizate pentru a extrapola rezultatele
eșantionului de audit la întreaga populație. Comisia
este hotărâtă să continue ameliorarea lizibilității
și gradului de comparabilitate a RAA-urilor.
3.
Asigurarea obținută prin rapoartele anuale de activitate
și rezervele formulate de directorii generali
În urma examinării RAA-urilor,
în special a declarațiilor semnate de către fiecare director general,
Comisia constată că toate oferă asigurări rezonabile
în ceea ce privește utilizarea resurselor în scopul propus, respectarea
principiilor bunei gestiuni financiare și faptul că procedurile de
control folosite oferă garanțiile necesare privind legalitatea
și regularitatea tranzacțiilor subiacente. Unii directori generali au
specificat deficiențele rămase și au formulat rezerve în RAA-urile
lor, fără a pune la îndoială nivelul global al
asigurării acordate. Douăsprezece directori generali
și un director al unei agenții executive au emis în total șaptesprezece
rezerve în RAA-urile lor pe 2010. Acestea includeau cincisprezece din cele
douăzeci și una[10] de rezerve emise deja în
2009 și cu privire la care erau încă în desfășurare
acțiuni la sfârșitul anului 2010, plus două noi rezerve. Cele mai frecvente preocupări
decurg din normele complexe de eligibilitate pentru beneficiarii granturilor
(problemă care afectează fondurile care intră în domeniul de
aplicare al gestiunii centralizate directe) și din aplicarea normelor
privind achizițiile publice (o cauză de erori frecventă în
cadrul politicii de coeziune). Fiecare director general și șef de
serviciu a identificat principalele motive pentru rezervele sale și a
conceput acțiuni de remediere a acestora. După evaluarea
rezultatelor controlului, șase rezerve reportate din anii anteriori au
fost ridicate. Pentru a ridica o rezervă, li s-a cerut ordonatorilor de
credite delegați să prezinte măsurile instituite pentru a
remedia deficiențele identificate și să demonstreze că
măsurile au fost eficace și că deficiențele fuseseră
abordate în mod eficace. În majoritatea cazurilor, acest lucru implică probe
de audit potrivit cărora ratele de eroare au scăzut la un nivel
acceptabil sau potrivit cărora sistemele au fost consolidate și
funcționează în mod corespunzător.
3.1.
Agricultură și resurse naturale
În ceea ce privește
agricultura și resursele naturale, existența unei ușoare
creșteri a ratei de eroare la puțin peste 2% a determinat Curtea, în
raportul său anual pe 2009, să concluzioneze că acest capitol a
fost afectat de un nivel semnificativ de eroare. Curtea a reafirmat faptul
că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a simplifica normele și
condițiile în materie de dezvoltare rurală. În RAA-ul pe 2010, directorul
general pentru agricultură și dezvoltare rurală a emis o rezervă.
Având în vedere importanța Sistemului integrat de administrare și
control (IACS) pentru gestiunea și controlul cheltuielilor agricole,
precum și deficiențele grave în ceea ce privește IACS din
Bulgaria, Portugalia și România, a fost introdusă o rezervă din
motive de reputație, chiar dacă impactul financiar al deficiențelor
nu depășise pragul de semnificație. Această direcție
generală a ridicat rezerva privind cheltuielile pentru măsurile de
dezvoltare rurală din cadrul axei 2 (îmbunătățirea
mediului și a spațiului rural), care exista din 2007. În 2010, ca
urmare a activității Direcției Generale Agricultură și
Dezvoltare Rurală, care a investigat raportarea de către statele
membre a erorilor pentru măsurile din cadrul axei 2 și a furnizat
orientări detaliate pentru astfel de raportări, calitatea și
fiabilitatea statisticilor în materie de control ale statelor membre, precum
și gradul de cuantificare a erorilor detectate și raportate s-au
îmbunătățit semnificativ. Aceste ameliorări permit
Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală să
calculeze rata de eroare reziduală mai precis decât în anii
precedenți, când nu avusese asigurarea necesară că statele
membre își elaborează statisticile îndeajuns de riguros. Pe baza
cifrelor raportate de statele membre, rata de eroare reziduală estimată
pentru 2010 este de 1,84%, fiind, prin urmare, sub pragul de semnificație
de 2% utilizat în prezent de Curtea de Conturi. De asemenea, rata de eroare reziduală
pentru dezvoltarea rurală, în ansamblul ei, este de 1,13 % (2,1 % în
2009), fiind sub pragul de semnificație. Mai mult, planul de acțiune instituit
cu privire la rezerva din anii anteriori este în prezent finalizat. Orice
nouă reducere a erorilor ar putea fi realizată numai prin
creșterea nivelului de controale la fața locului, care nu ar fi rentabile. Anul trecut, directorul
general pentru afaceri maritime și pescuit a formulat o rezervă
privind diversele programe operaționale și măsuri legate de Instrumentul
financiar pentru orientarea pescuitului (IFOP). A fost elaborat un plan de
acțiune, care a fost implementat cu succes. În consecință,
rezerva ar putea fi ridicată pentru toate cheltuielile, cu excepția
unui program din Germania, cu privire la care s-a considerat că necesită
o examinare și controale suplimentare, acestea fiind efectuate în prezent.
Rezultatele unui studiu
suplimentar privind cadrul juridic și argumentele aduse de către
statele membre cu privire la normele privind eligibilitatea
plăților efectuate de statele membre pentru a compensa unele costuri suplimentare
în ceea ce privește comercializarea anumitor produse pescărești
din regiunile ultraperiferice au arătat că această
rezervă poate fi ridicată. Direcția Generală Mediu
a pus în aplicare cu succes planul de acțiune elaborat anul trecut
după ce fusese formulată o rezervă privind eligibilitatea
cheltuielilor declarate de beneficiarii granturilor. Rezerva a fost, prin
urmare, ridicată. Directorul general pentru politici
climatice a emis o rezervă, ca urmare a daunelor aduse reputației Comisiei
în urma unei încălcări grave a securității în ceea ce
privește registrele naționale din cadrul sistemului UE de
comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Comisia reamintește necesitatea punerii în aplicare
adecvate a IACS în Bulgaria, România și Portugalia. Autorităților
portugheze li se solicită insistent să își consolideze planul de
acțiune. Planul bulgar va fi monitorizat îndeaproape, pentru a se asigura
finalizarea acestuia în timp util. România și-a finalizat deja planul de
acțiune și va fi monitorizată îndeaproape pentru a se asigura aplicarea
corectă a noilor elemente în tratarea cererilor din 2011.
3.2.
Coeziune
Politica de coeziune este
pusă în aplicare pe baza gestiunii partajate și a avut timp de
mulți ani un nivel estimat de eroare mult mai mare decât celelalte grupuri
de politici. În 2009, a avut loc o scădere semnificativă a
estimării de către Curte a ratei de eroare celei mai probabile.
Comisia consideră[11] că această
îmbunătățire reflectă parțial dispozițiile sporite
în materie de control în cadrul de reglementare 2007-2013 în materie de
coeziune și impactul planului de acțiune al Comisiei din 2008, care a
fost implementat pentru a consolida rolul de supraveghere al acesteia. Totuși,
variațiile anuale ale ratelor de eroare detectate sunt influențate
și de stadiul aferent din ciclul de implementare multianuală. 2010 a
fost primul an în care majoritatea programelor din actualul cadru de
reglementare au fost complet operaționale și majoritatea
autorităților naționale au implementat proiectele și au
declarat cheltuielile, crescând astfel riscul inerent de erori. Prin urmare, Comisia a propus
în cadrul revizuirii Regulamentului financiar ca autoritățile naționale
să furnizeze o declarație de gestiune anuală pentru toate
programele din cadrul gestiunii partajate. Acesta este cel mai bun mod de a
furniza o asigurare credibilă și fiabilă că bugetul UE în
ansamblul său este utilizat și controlat adecvat. Cu toate acestea, politica
de coeziune rămâne domeniul de cheltuieli cu cea mai mare rată de
eroare în declarația de asigurare pe 2009 și este singurul domeniu de
politică pentru care Curtea estimează că rata de eroare probabilă
este mai mare de 5%. Comisia a considerat că sunt
necesare eforturi sporite pentru a reduce această rată de eroare. Directorul general pentru
ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune a formulat două rezerve: una cu privire la sistemele de
gestiune și de control pentru programele operaționale identificate în
cadrul FSE 2000-2006 (în Germania, Franța, Italia și Spania) și
cealaltă în cadrul FSE 2007-2013 (în Austria, Belgia, Bulgaria, Germania,
Irlanda, Italia, Slovacia, Spania și Regatul Unit). Prima rezervă
este cuantificată la 0,14% din plățile intermediare efectuate în
perioada 2000-2006, iar a doua este cuantificată la 1,13% din
plățile intermediare din perioada 2007-2013. Ambele rezerve au fost
emise din motive de reputație, având în vedere deficiențele grave privind
aspecte-cheie ale sistemelor de gestiune și de control ale programelor
operaționale identificate. Directorul general pentru
politică regională a emis două rezerve:
una cu privire la sistemele de gestiune și control din cadrul FEDR/Fondul
de coeziune în perioada 2000-2006 (în Bulgaria, Germania, Ungaria, Italia,
Letonia, Țările de Jos și privind 9 programe Interreg) și alta
privind sistemele de gestiune și control din cadrul FEDR/Fondul de
coeziune pentru perioada 2007-2013 (în Bulgaria, Republica Cehă, Germania,
Grecia, Italia, Letonia, Lituania, România, Spania, Regatul Unit, 13 programe
de cooperare teritorială europeană și 6 programe de cooperare
IPA/transfrontalieră). Per ansamblu, suma estimată
cu privire la care exista un risc pentru programele operațiuonale
raportată pentru politica de coeziune este între 0,8 % și 1,5 % din
plățile pe 2010 pentru coeziune, în ansamblul ei. Această rată
de eroare medie nu aduce atingere variațiilor subiacente mari între
statele membre și, în unele cazuri, între programele operaționale
și regiuni din același stat membru. Dacă riscul de nereguli
într-o serie de programe poate fi considerat gestionabil pe o bază multianuală,
acesta poate fi mult mai ridicat decât mediile estimate într-o serie de
programe și state membre atunci când este măsurat anual. Comisia va
continua să își exercite cu rigurozitate rolul de supraveghere,
solicitându-le insistent statelor membre să soluționeze deficiențele
constatate în sistemele lor de gestiune și control, precum și recurgând
la întreruperi și suspendări ale plăților și efectuând
corecții financiare ori de câte ori este nevoie. Comisia își va concentra
eforturile în special asupra acestor sisteme, prin acțiuni preventive
și corective concertate. Sumele cu privire la
care există un risc diferă de rata de eroare calculată de Curtea
de Conturi Europeană pentru declarația de asigurare în raportul
său anual. Diferența dintre asigurarea rezonabilă dată de ordonatorii
de credite delegați și evaluarea realizată de Curte cu privire
la sistemele de control rezultă din diverși factori. Printre aceștia
se numără faptul că, în unele domenii de politică, Comisia
pune în aplicare strategii de control multianuale și, astfel, ordonatorii
de credite delegați evaluează funcționarea sistemelor de control
în consecință, în timp ce Curtea este obligată să își
exprime anual o opinie. Suma cu privire la care există un risc raportată
în RAA-uri de către serviciile Comisiei pentru acțiunile structurale
ia în considerare diferitele acțiuni de atenuare și corective instituite
în cadrul sistemelor multianuale de gestionare și control (ce permit efectuarea
de corecții la câțiva ani de la vărsarea fondurilor de către
statele membre beneficiarilor și de către Comisie statului membru în
cauză), iar analiza acoperă situația specifică
fiecărui program. Prin urmare, este probabil
ca rata de eroare din declarația de asigurare a Curții să fie
mai ridicată deoarece conține erori care pot fi corectate în anii
următori după ce au intervenit toți actorii din lanțul de
control. Un alt factor de diferență este faptul că rata de
eroare raportată anual de către Curte se calculează pe baza
erorilor identificate în anul respectiv într-un eșantion de programe
și este extrapolată la toate cheltuielile în materie de coeziune. Acest
lucru poate fi explicat prin faptul că majoritatea programelor și
autorităților au pus în aplicare deja proiecte la fața locului
și au declarat cheltuielile, sporind astfel riscul inerent de erori. Rezervele pentru perioada de
programare 2007 – 2013 formulate de către directorul general pentru
politică regională au un domeniu de aplicare mai larg decât în anii
precedenți, referindu-se la mai multe programe operaționale în mai
multe state membre și sumele estimate cu privire la care există un
risc sunt mai mari. Rezervele pentru perioada de programare 2007-2013 formulate
de directorul general pentru ocuparea forței de muncă, afaceri
sociale și incluziune se referă la mai puține programe
operaționale decât în 2009, dar la mai multe state membre rata
estimată a sumei care prezintă global un risc este mai mică. În plus, 2010 a fost primul
an în care autorităților naționale de audit li s-a cerut să
raporteze rata de eroare constatată în urma auditării unor
eșantioane reprezentative ale operațiunilor. Din acest an, directorul
general pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și
incluziune s-a bazat mai degrabă pe aceste rate pentru a estima impactul
financiar al rezervei decât pe niveluri de eroare estimate predefinite[12],
ori de câte ori aceste cifre au fost considerate a fi de o calitate
corespunzătoare. Modul de abordare pentru viitor este bazarea cât mai mult
pe ratele de eroare raportate de autoritățile naționale de
audit, în cazul în care acestea sunt considerate a avea o calitate
corespunzătoare. RAA-urile precizează în mod clar natura
problemelor întâlnite și prezintă planuri de acțiune solide. Următoarele
domenii de acțiune sunt exemple importante în acest sens: –
utilizarea procedurilor de întrerupere
și suspendare și a corecțiilor financiare (a se vedea
secțiunea 4.2.1); –
serviciile vor continua să furnizeze orientări
și sprijin suplimentare autorităților naționale de
audit, în special cu privire la domeniul de aplicare și calitatea
auditurilor și la întocmirea rapoartelor de control și a avizelor de
audit anuale pentru a maximiza valoarea adăugată a acestora; –
serviciile își vor concentra eforturile de
control, dar și activitățile de orientare și consolidare a
capacității administrative, pe eligibilitatea costurilor și pe
aplicarea normelor privind achizițiile publice, domenii în care
majoritatea erorilor estimate s-au produs în 2008 și 2009. Comisia întreprinde
inițiative menite să simplifice și mai mult procedurile de
achiziții publice (a se vedea secțiunea 4.4.2); –
serviciile vor continua să efectueze sau,
după caz, vor spori auditurile la fața locului ale operațiunilor
și sistemelor, utilizând o abordare bazată pe risc, în cadrul
strategiilor lor de audit. Comisia
este preocupată, de asemenea, de eficacitatea fondurilor UE cheltuite pe
regiuni/state membre pentru a rambursa proiecte care au fost deja realizate
și finanțate de bugetele naționale înainte de data începerii
eligibilității și în afara cadrului normelor aplicabile în
selecție proiectelor („proiecte retrospective”). Comisia, în cooperare cu
statele membre, va clarifica normele privind eligibilitatea, condițiile și
cerințele preliminare pentru includerea proiectelor retrospective legale
și regulate în cadrul programelor cofinanțate și va propune în pachetul
său pentru fondurile structurale de după 2013 noi norme cu privire la
acest aspect. Comisia a propus, în contextul revizuirii Regulamentului
financiar, să introducă declarații anuale de asigurare de
gestiune care să fie emise de organismele acreditate pentru toate
programele care intră sub incidența gestiunii partajate. Comisia invită statele membre să își
demonstreze deja angajamentul de a îmbunătăți răspunderea,
prin consolidarea, atunci când este cazul, a măsurilor de control, în
special în ceea ce privește controalele efectuate la primul nivel de conducere,
înainte de certificarea cheltuielilor față de Comisie și urmând
orientările acesteia privind rezumatele anuale, pentru ca acestea să
devină o sursă suplimentară valoroasă de asigurare. Chiar
dacă temeiul juridic pentru rezumatele anuale nu impune o declarație
de asigurare generală, Comisia încurajează toate statele membre
să urmeze exemplul celor unsprezece state membre care în 2010 au inclus declarațiile
de asigurare și să ia alte măsuri pentru a-și demonstra
angajamentul față de buna gestiune a fondurilor UE. Comisia
a solicitat DG-urilor care au competențe în domeniul politicii de coeziune
să asigure un nivel ridicat de transparență în ceea ce
privește evaluarea efectuată de către acestea a sistemelor de
control din fiecare stat membru, precum și informațiile privind
întreruperile, suspendările de plăți și corecțiile
financiare, raportându-le sistematic în RAA-urile lor. În plus, Comisia le-a
solicitat să continue să efectueze sistematic și în timp util proceduri
de întrerupere și de suspendare a plăților ori de câte ori se
identifică deficiențe sau nereguli grave în materie de controale.
3.3.
Cercetare,
energie și transporturi
Strategia comună de
audit a direcțiilor generale care au competențe în domeniul cercetării
pentru cel de al 6-lea program-cadru (PC6) (2007-2010) s-a dovedit a fi
o reușită din punctul de vedere al domeniului de aplicare al auditului
și al obținerii de rezultatele în domeniu. La sfârșitul
perioadei, rata de eroare multianuală reziduală[13]
a scăzut substanțial, în cazul unora dintre DG-uri la un nivel foarte
apropiat de obiectivul de 2%. Rezervele recurente privind PC6 nu au fost ridicate,
cu excepția celei a directorului general pentru societatea
informațională și mass-media, care a decis să nu emită
rezerve în privința declarației sale de asigurare, în ciuda faptului
că a constatat o rată de eroare reziduală care depășea
cu puțin pragul de 2%. Directorul general a explicat în RAA-ul său de
ce preconizează că rata de eroare reziduală multianuală (și
anume, cea calculată pentru întregul PC6) va scădea în cursul anului
2011 sub nivelul celei stabilite ca obiectiv. Cel de al 7-lea program-cadru
de cercetare (PC7) se intensifică. Drept urmare,
valoarea prefinanțării va scădea sub valoarea plăților
efectuate pe baza declarațiilor de costuri. Se consideră că acestea
din urmă reprezintă un risc inerent mai mare (și, prin urmare, rate
de eroare potențiale mai ridicate). Eșantionul auditat care a fost realizat
până în prezent nu este suficient de reprezentativ pentru a permite un
calcul precis al ratei de eroare reziduale și pentru a trage concluzii
privind asigurarea, în acest stadiu. Se preconizează ca, începând cu 2011,
eșantionul auditat să fie suficient pentru ca ofițerii de
credite delegați să se bazeze și pe criteriul ratei de eroare reziduale
și să decidă dacă este necesară o rezervă pentru
acest program-cadru. Ratele de eroare provizorii (între 4 % și
5 %) din auditurile finalizate până acum indică faptul că rata
de eroare pentru întreaga populație ar putea depăși pragul de 2 %. Dispozițiile privind
costurile eligibile pentru finanțare sunt complexe, iar auditurile au
relevat faptul că diferențele de interpretare a acestor dispoziții
au cauzat majoritatea erorilor detectate în capitolul „Cercetare, energie
și transporturi”. În 2010, un grup operativ la nivel înalt a examinat
aspectele de gestiune și organizaționale în domeniul cercetării
și a emis recomandări, inclusiv modalități de
îmbunătățire a guvernanței auditurilor și controalelor
în acest domeniu. Între timp, au fost introduse
acțiuni corective suplimentare pentru PC7, oferind un cadru comun pentru
auditorii externi pentru a elibera certificate de audit, inclusiv definirea
unui set de proceduri obligatorii. În plus, se preconizează ca măsurile
de simplificare introduse[14] la 24 ianuarie 2011
să reducă și mai mult rata de eroare. Se preconizează ca decizia
de a permite beneficiarilor să aplice metodele lor contabile legale atunci
când solicită rambursarea costurilor medii cu personalul și
posibilitatea de a rambursa proprietarii de IMM-uri (și alte persoane
fizice care nu primesc un salariu) prin plăți forfetare să
aibă un efect pozitiv asupra ratelor de eroare. În ciuda efectelor
pozitive ale măsurilor de simplificare, situația va fi
revizuită, în momentul în care valoarea plăților efectuate pe
baza declarațiilor de costuri va fi mai mare, iar eșantionul de audit
va fi îndeajuns de larg din punct de vedere statistic. În
comunicarea sa din 2010 „Simplificarea implementării programelor-cadru de
cercetare”[15], Comisia a prezentat
măsuri și opțiuni pentru simplificarea finanțării UE
în domeniul cercetării și a solicitat celorlalte instituții UE să
participe la dezbatere și să transmită observații cu
privire la opțiuni.
3.4.
Ajutor extern, dezvoltare și
extindere
Per ansamblu, situația
privind controlul intern în ceea ce privește acțiunea externă a
fost satisfăcătoare în 2010. Pentru a justifica mai bine asigurarea
în domeniul ajutorului extern, DG EuropeAid elaborează în prezent un
indicator pentru impactul estimat al erorilor reziduale, angajându-se să instituie
o metodologie în acest sens în cursul anului 2011. Directorul general pentru relații
externe a ridicat rezerva formulată pe motive de reputație cu privire
la gestionarea politicii externe și de securitate comună (PESC)
și a Instrumentului de stabilitate, ca urmare a îmbunătățirii
metodologiei și capacității de efectuare de controale ex-post. Comisia a creat Serviciul
Instrumente de Politică Externă, care este responsabil de asigurarea
controlului financiar al instrumentelor, printre care bugetul PESC și Instrumentul
de stabilitate. Acest serviciu al Comisiei raportează direct
vicepreședintelui și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate. Comisia
a însărcinat șeful serviciului Instrumente de Politică
Externă să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare în continuare
a planului de acțiune inițiat anterior de către directorul
general pentru relații externe.
3.5.
Educație și cetățenie
Directorul general pentru comunicare
a menținut, pe motive de reputație, rezerva din 2008 privind
potențiala nerespectare a legislației aplicabile privind drepturile
de proprietate intelectuală de către serviciile Comisiei. Au fost
întreprinse majoritatea acțiunilor corective detaliate în planul de
acțiune, în special privind formarea, sensibilizarea și coordonarea
internațională. Directorul general pentru comunicare a anunțat
că această rezervă va fi ridicată în momentul în care vor
fi instituite acordurile privind drepturile de autor legate de pregătirea
unei reviste a presei zilnice, întocmite de această direcție
generală. Directorul general pentru educație
și cultură a menținut rezerva privind rata de eroare în
gestiunea directă centralizată, având în vedere frecvența
semnificativă a erorilor în tranzacțiile subiacente detectate prin
controale ex-post. Această
rezervă a fost extinsă cu o rezervă de către directorul Agenției
Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură. Rata de
eroare a DG-ului responsabil a fost de 3,4%, în timp ce ratele de eroare ale
două din cele șapte programe principale gestionate de agenția
executivă, respectiv programul Cultura și programul Tineret, se
ridică la 4,28% și 7,38%. Erorile
detectate se referă în principal la incapacitatea beneficiarilor de a
prezenta documente justificative sau documente de o calitate suficientă. Agenția
și DG-ul responsabil au un plan de acțiune coordonat în vederea îmbunătățirii
informațiilor adresate beneficiarilor și a strategiilor de control
bazate pe o evaluare a riscului. Directorul general pentru afaceri
interne a emis două rezerve în RAA-ul pe 2010, ambele referitoare
la daune la adresa reputației, ca urmare a întârzierilor în punerea
în aplicare a unor sisteme informatice de mari dimensiuni, proiectele VIS
și SIS II. În 2010 s-au înregistrat progrese semnificative privind
implementarea lor cu succes. Planul de acțiune detaliat a fost implementat
integral, dar evenimentele de actualitate, ca de exemplu faptul că unele
state membre nu erau pregătite și situația politică din nordul
Africii, au avut un impact asupra desfășurării VIS, cauzând întârzieri
suplimentare. Directorul general pentru justiție
a reușit să ridice rezerva privind riscul financiar care
corespunde ratei de eroare reziduale estimate la 2,15% din totalitatea
granturilor neauditate din cadrul activității ABB 1804 - Drepturi
fundamentale și cetățenie. Comisia
este mulțumită de activitatea desfășurată pentru a soluționa
posibila încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală de
către serviciile sale. Comisia
regretă că verificările ex-post efectuate de Direcția
Generală Educație și Cultură arată o creștere a
ratelor de eroare și că respectiva rezervă a fost extinsă
la două programe gestionate de agenția executivă, în pofida
eforturilor întreprinse pentru a informa mai bine beneficiarii cu privire la
cerințe. Comisia invită serviciile sale să își intensifice
eforturile. Comisia
recunoaște că dezvoltarea și gestionarea sistemelor informatice
de mari dimensiuni precum SIS II și VIS presupun provocări specifice.
Aceasta își va continua eforturile de îmbunătățire a
guvernanței și a cooperării cu părțile interesate în
ceea ce privește SIS II și va continua să urmărească
situația politică din statele membre și din nordul Africii, pentru
a reduce riscul de întârzieri privind VIS.
3.6.
Afaceri economice și financiare
Pentru 2010, directorul
general pentru întreprinderi și industrie a emis o rezervă cu
privire la fiabilitatea raportării financiare de către un organism
delegat. Acțiunile legate de îmbunătățirea cadrului de
control și de monitorizare, precum și deficiențele prezentate de
procedurile de achiziții au fost abordate astfel cum s-a anunțat în
2009. Probele de audit privind conturile anuale pe 2009 au indicat însă
existența altor deficiențe în sistemele de control intern ale
organismului delegat și au scos în evidență preocupări cu
privire la fiabilitatea raportării financiare pe 2010. Nu este
posibilă cuantificarea impactului, dacă acesta există, deoarece
acesta va fi cunoscut numai după auditurile rapoartelor financiare pe
2010, prevăzute a avea loc în 2011. Gestiunea
comună prezintă provocări specifice, legate de gestiunea
fondurilor UE. Comisia a transmis instrucțiuni Secretariatului General
și Direcției Generale Buget să lanseze, împreună cu
serviciile relevante, o evaluare a problemelor cele mai des întâlnite și,
dacă este cazul, să propună îmbunătățiri ale
gestionării comune.
4.
Aspecte transversale și soluții
4.1.
Raportul cost-eficiență al controalelor
Cheltuielile publice impun
controale eficace, eficiente și proporționale, care furnizează
garanții pentru cetățeni și pentru reprezentanții lor.
Cu toate acestea, există un nivel de control care, dacă este depășit,
controalele suplimentare ar fi în contradicție cu obiectivul
eficacității programului (în cazul în care, în urma acestui lucru,
potențialii solicitanți aleg să nu recurgă la sprijinul UE)
și/sau cu obiectivele bunei gestiuni financiare. În 2010, Comisia a adoptat o comunicare
ce propune un nivel de risc admisibil de eroare pentru politicile în
domeniul cercetării, energiei, transporturilor, precum și pentru
dezvoltarea rurală[16]. Inițiativa privind
riscul admisibil de eroare a fost determinată de necesitatea de a oferi o
înțelegere clară și împărtășită a
echilibrului adecvat între riscuri și control, ținând cont de
valoarea adăugată la nivelul UE a investițiilor în anumite
domenii, păstrând, în același timp, sistemele de control la un nivel
acceptabil al costurilor. Discuțiile interinstituționale cu privire
la acest concept sunt în curs. Între timp, direcțiile
generale al căror domeniu de politică a făcut obiectul unei
propuneri publicate de către Comisie, care oferă mai multe
informații cu privire la eficiența din punct de vedere al costurilor
a controalelor în RAA-urile lor. Analiza lor compară costurile cu
beneficiile eventualelor controale suplimentare, adică valoarea erorilor
susceptibile să fie detectate și corectate. Această analiză
nu modifică pragul de semnificație de 2% aplicabil în prezent pentru
legalitate și regularitate, dar oferă informații valoroase
pentru ordonatorul de credite delegat referitor la eventualitatea
justificării controalelor suplimentare, având în vedere riscurile,
ținând seama de principiile bunei gestiuni financiare. Comisia
dă instrucțiuni serviciilor centrale să acorde
asistență altor servicii în dezvoltarea suplimentară a analizelor
și raportărilor acestora cu privire la eficacitatea controalelor din
punct de vedere al costurilor în următoarele RAA-uri și să se
extindă această analiză la alte domenii de politică. Comisia
invită ordonatorii de credite delegați să alinieze sistemele de
control la riscurile identificate și rentabilitatea controalelor, în
conformitate cu noile cerințe propuse în Regulamentul financiar revizuit[17],
care ar urma să intre în vigoare începând din 2012. Comisia va continua
să conlucreze cu autoritățile competente din statele membre în
vederea optimizării eficacității sistemelor de control (din
punct de vedere al costurilor).
4.2.
Îmbunătățirea informațiilor în
cadrul gestiunii partajate privind suspendarea plăților,
recuperările și corecțiile financiare
4.2.1.
Informații privind întreruperea procedurilor
de plată și suspendarea plăților
Comisia a încurajat serviciile
sale să întrerupă procedurile de plată și să propună
proceduri de suspendare a plăților, atunci când este necesar și
de îndată ce sunt îndeplinite condițiile legale. În ceea ce privește
gestiunea partajată, Comisia a sporit numărul de întreruperi sau suspendări
ale procedurilor de plată, de îndată ce există elemente
doveditoare care sugerează o deficiență importantă în
sistemele de gestiune și control în conformitate cu articolele 91 și
92 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006. Serviciile care
efectuează operațiuni în modul de gestiune partajată au raportat
cu privire la toate deciziile de întrerupere/suspendare în RAA-urile lor.
Aceste informații cuprind programele operaționale în cauză,
statele membre afectate, tipul de deficiențe, principalele elemente care
determină decizia și impactul bugetar al deciziei. Aceste
informații constituie un aspect important al asigurării rezonabile. Ca urmare
a introducerii noului instrument de întrerupere pentru perioada de programare
2007-2013, în 2010, directorii generali a căror activitate se
desfășoară în cadrul gestiunii partajate au decis oficial să
întrerupă plăți în valoare totală de 2,6 miliarde
EUR. Colegiul a adoptat, de asemenea, șase decizii de suspendare a
plăților. Comisia
confirmă faptul că ordonatorii de credite delegați ar trebui
să întrerupă sistematic procedurile de plată și să propună
Colegiului să suspende procedurile în cazul în care sunt îndeplinite
condițiile aplicabile și până la punerea în aplicare a măsurilor
corective necesare de către autoritățile naționale
competente.
4.2.2.
Informații furnizate de statele membre privind
corecțiile financiare și recuperările efectuate la nivelul lor
Corectarea
sumelor plătite în mod necorespunzător este
un aspect extrem de important al bunei gestiuni financiare. În 2010, s-au depus
eforturi susținute pentru a se impune corecții financiare atunci când
a fost necesar, pentru a se îmbunătăți calitatea datelor
comunicate de statele membre cu privire la corecțiile financiare și
recuperările și pentru a se promova utilizarea celor mai bune
practici, astfel încât să asigure îmbunătățirea mecanismului
de recuperare la nivelul statelor membru și la nivelul UE. În ceea
ce privește gestiunea partajată, RAA-urile furnizează
informații detaliate privind corecțiile financiare aplicate și
raportate de către fiecare stat membru Comisiei și o evaluare a
sistemelor de control naționale (a se vedea secțiunea 4.2.4). Aceste
informații suplimentare au fost furnizate ca răspuns la
solicitările formulate de raportorul privind descărcarea de gestiune
pe parcursul discuțiilor privind rezoluția pe 2009 privind descărcarea
de gestiune. În domeniul politicii de
coeziune, statele membre pun în aplicare corecțiile financiare rezultate
în urma activității proprii de audit și din auditurile UE.
Acestea sunt raportate cu o întârziere de un an, astfel că în 2010 au fost
raportate corecțiile pe 2009. În ceea ce privește politica
regională, statele membre au raportat că până la sfârșitul
anului 2009 au făcut corecții financiare în valoare cumulată
de 3,6 miliarde EUR privind programele 2000-2006 (inclusiv recuperări în
valoare de 1,7 miliarde EUR și retrageri în valoare de 1,9 miliarde EUR). În ceea ce privește
ocuparea forței de muncă, statele membre au raportat implementarea
unor corecții financiare pentru perioada 2000 – 2009 în valoare cumulată
de 1,2 miliarde EUR (sumă ce include recuperări în valoare de 0,2
miliarde EUR și retrageri de 1,0 miliarde EUR).
4.2.3.
Corecțiile financiare impuse statelor membre
de către Comisie
Celelalte corecții
financiare raportate au fost cele impuse de Comisie statelor membre.
Direcția generală care se ocupă de politica regională a
raportat corecții financiare rezultate din auditurile UE în perioada
2000-2010 în valoare cumulată de 6,7 miliarde EUR. Mai mult de
jumătate din totalul corecțiilor au fost făcute în ultimii trei
ani ai perioadei respective (3,9 miliarde EUR aferenți perioadei
2008-2010). Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri
Sociale și Incluziune a raportat corecții financiare rezultate din
auditurile UE în valoare cumulată de 1,5 miliarde EUR. În cursul
exercițiului financiar 2010, DG AGRI a efectuat corecții financiare
rezultate din auditurile UE în valoare de 834 de milioane EUR. 97% din corecțiile
financiare convenite/decise pentru programele din cadrul politicii de coeziune,
în ansamblul ei, au fost deja puse în aplicare până la sfârșitul
anului 2010 (prin ordine de recuperare sau retrageri de către statele
membre din creanțele de plată ulterioare). Începând cu 2009, notele la
conturile anuale ale Uniunii Europene conțin informații mai ample
privind corecțiile financiare decise de Comisie și puse în aplicare
în cursul anului, precum și privind recuperările. Aceste
informații vor fi detaliate în notele la conturile pe anul 2010.
4.2.4.
Evaluarea sistemelor de control în statele membre
Pentru prima dată, în RAA-urile
pe 2010 a fost făcută cunoscută evaluarea de către
Comisie a sistemelor de control ale fiecărui stat membru, ținând seama
de diversele niveluri de asigurare pentru fiecare program în fiecare stat
membru. Numărul de state membre pentru care evaluarea a dus la o
rezervă a variat în funcție de domeniile de politică: 12 state
membre plus o serie de programe transfrontaliere în ceea ce privește
politica privind ajutoarele regionale, față de 10 state membre în
ceea ce privește politica în materie de ocupare a forței de
muncă, 4 state membre în ceea ce privește politica în materie de
pescuit și 3 state membre în ceea ce privește agricultura. Sunt furnizate
informații, de asemenea, cu privire la modul în care evaluarea sistemelor
de control duce la cuantificarea, de către directorii generali, a sumei
totale care face obiectul rezervei.
4.3.
Adăugarea de valoare declarațiilor din
partea autorităților publice responsabile
2010 a fost primul an de
punere în aplicare completă a sistemului de audit unic în cadrul
politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013. Ca pentru toate
noile sisteme, au existat o serie de dificultăți inițiale în
ceea ce privește fiabilitatea informațiilor prezentate de
autoritățile de audit din statele membre. Rapoartele anuale de
control prezentate la sfârșitul anului 2010 au avut drept obiect
rezultatele auditurilor desfășurate în perioada anterioară de 12
luni încheiată la data de 30 iunie 2010. Din cele 460 de avize de audit naționale
care trebuiau emise, 14 includeau o imposibilitate de exprimare a unui aviz
(207 în 2009), 265 au fost exprimate fără rezerve (108 în 2009), 175
au fost emise cu rezerve (93 în 2009), 5 au fost negative (2 în 2009)[18]
și 1 nu a fost primit. Comisia a analizat cu atenție avizele de audit
raportate și a adăugat propriile evaluări, după caz. În
anii următori, toate părțile vor dobândi mai multă
experiență, astfel că se preconizează ca fiabilitatea
ratelor de eroare raportate să se îmbunătățească. S-a propus sporirea responsabilității
statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a fondurilor în
cadrul gestiunii partajate, cu ocazia revizuirii trienale a Regulamentului
financiar, care introduce o cerință ca toate entitățile
însărcinate cu gestionarea fondurilor UE în cadrul gestiunii partajate[19]
să furnizeze declarații de asigurare de gestiune. În ceea ce privește politica
agricolă și de dezvoltare rurală, toate cele 82 de agenții
de plată au furnizat o declarație anuală de asigurare care se referă
la integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor, precum
și o declarație conform căreia a fost instituit un sistem care
oferă o asigurare rezonabilă în ceea ce privește legalitatea
și regularitatea tranzacțiilor subiacente. În plus, statele membre care
au mai mult de o agenție de plată (cu excepția României) au furnizat
o situație rezumativă anuală, în conformitate cu cerințele
legale. Amploarea rezervelor cu privire la aceste declarații și situații
rezumative este prezentată în RAA-ul aferent și nu sunt de substanță,
per ansamblu. Comisia
a lansat o evaluare externă a situațiilor rezumative anuale din
statele membre, care a fost pusă recent la dispoziția celorlalte
instituții. Acest studiu concluzionează că sintezele rezumative
anuale, în forma lor actuală, nu au adus o valoare adăugată
semnificativă. Comisia
va continua să organizeze reuniuni anuale, cum ar fi reuniunile anuale ale
Grupului omologilor[20], precum și reuniuni
bilaterale de coordonare a controlului și reuniuni de gestiune anuale, precum
și măsuri de formare. În vederea consolidării în continuare a răspunderii
statelor membre în temeiul articolului 317 din TFUE, Comisia a inclus în
propunerea sa pentru revizuirea trienală a Regulamentului financiar
cerința ca organismele acreditate responsabile din statele membre să
furnizeze declarații de gestiune anuale cu privire la toate fondurile care
fac obiectul gestiunii partajate. Deși
nu este o cerință legală formală, patru[21]
state membre elaborează, de asemenea, declarații naționale
emise la nivel de înalți funcționari publici. Acestea sunt importante
pentru o mai mare transparență a controalelor și a structurilor
de răspundere și nu au rolul de a furniza informații
suplimentare celor incluse în rapoartele existente.
4.4.
Simplificarea și reducerea sarcinii
administrative
Complexitatea
dispozițiilor care stabilesc ce costuri sunt eligibile pentru finanțare,
inclusiv cererea de a se rambursa costurile efective suportate, a reprezentat
frecvent un motiv pentru care ordonatorii de credite delegați au emis
rezerve. Aceastaa adeterminat exprimarea unor rezerve repetate în capitolul „Cercetare,
energie și transporturi” timp de câțiva ani și a afectat unele
domenii de cheltuielile din capitolele proivind politica de coeziune și
educația și cetățenia.
4.4.1.
Revizuirea Regulamentului financiar și a normelor
sale de punere în aplicare
În 2010, Comisia a utilizat
revizuirea trienală a Regulamentului financiar pentru a adapta normele
financiare. Comisia a avut în vedere trei obiective: simplificarea normelor, în
special în ceea ce privește gestionarea granturilor, permițând utilizarea
mai amplă a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a baremelor de
costuri unitare; creșterea efectului de pârghie al fondurilor UE,
permițând utilizarea fondurilor fiduciare ale UE, instrumentelor
financiare și parteneriatelor public-privat și creșterea răspunderii
Comisiei și a partenerilor însărcinați cu punerea în aplicare, prin
armonizarea modalităților de gestiune curente și consolidarea
dispozițiilor referitoare la acestea. Următorul pas este
să se profite de această ocazie pentru a se modifica legislația
sectorială în mod similar. A fost înființat un grup interservicii,
al cărui mandat constă în asigurarea coerenței dintre Regulamentul
financiar și legislația sectorială. Produsul final al acestui
exercițiu ar trebui să îndeplinească trei criterii: a) reducerea
riscului de erori, b) reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari (în
special pentru IMM-uri) și alte părți interesate (cum ar fi
organismele de punere în aplicare și contractanții) și c) reducerea
costurilor de funcționare în ceea ce privește controalele. Comisia invită celelalte instituții să reacționeze
pozitiv la propunerea sa privind revizuirea trienală a Regulamentului
financiar.
4.4.2.
Norme privind granturile și achizițiile
publice
Erorile în aplicarea legislației
care reglementează achizițiile publice sunt o cauză
importantă de erori subiacente în capitolul „Coeziune”. Comisia a
prezentat o carte verde[22] privind actualizarea
normelor UE referitoare la achizițiile publice, cu obiectivul de a garanta
că banii aferenți contractelor sunt cheltuiți în cel mai bun mod
cu putință. Rezultatele consultării
privind cartea verde vor contribui, împreună cu rezultatele evaluării
economice ale eficacității normelor actuale, la procesul de
reflecție pe tema modului exact în care normele UE în materie de
achiziții publice pot fi îmbunătățite. În Actul privind
piața unică, a fost anunțată o propunere legislativă pentru
sfârșitul anului 2011. Politica regională a făcut
în mod special obiectul unor nereguli legate de aplicarea incorectă a
normelor privind achizițiile publice, precum și a unor deficiențe
în ceea ce privește verificările de gestiune pentru a detecta aceste
nereguli. Sunt prevăzute acțiuni menite să abordeze această
sursă de erori, în special prin intermediul unei analize aprofundate
și al unor discuții ulterioare cu autoritățile de gestiune
în cauză din statele membre respective. Se are în vedere suplimentarea orientărilor
și formării cu un obiectiv precis adresate autorităților
publice și beneficiarilor, pentru a consolida capacitatea administrativă
în cazurile necesare.
4.5.
Strategia instituțională pentru sistemele
de informare de gestiune
Activitatea de audit efectuată
de către Serviciul de Audit Intern în ultimii ani pe sisteme informatice
de mari dimensiuni și pe sisteme informatice instituționale a confirmat
necesitatea de a îmbunătăți luarea de decizii strategice în
domeniul informatic și procedurile de gestiune a achizițiilor publice
și a proiectelor, atât la nivelul direcțiilor generale, cât și
al Comisiei, în scopul de a se asigura faptul că proiectele informatice sunt
în conformitate cu obiectivele Comisiei, sunt mai bine coordonate, au un bun
raport calitate-preț și sunt aplicate cu succes, în timp util. În 2010, a fost
înființat un grup operativ interservicii, care avea drept mandat analiza
situației informatice actuale în cadrul Comisiei. Constatările acestuia
au fost aprobate în mod oficial într-o comunicare a Comisiei[23].
Ca urmare, a fost pusă în aplicare o nouă guvernanță în
domeniul informatic. Noul Comitet de coordonare ABM + IT[24]
va propune o strategie IT instituțională pentru Comisie, va supraveghea
simplificarea și armonizarea proiectelor IT și va stabili obiective
pentru eficientizare și pentru securitatea IT. Pentru a îmbunătăți
gradul de pregătire și a permite un răspuns coordonat la
atacurile informatice care vizează Comisia, a fost înființată o echipă
de răspuns în caz de atac informatic de către DG Resurse Umane
și Securitate în cooperare cu Direcția Generală Informatică.
4.6.
Resurse umane
Începând
cu 2008, Comisia a monitorizat periodic recrutările, prin stabilirea unor
obiective pe direcții generale și pe grupe de funcții și prin
aplicarea unui sistem de monitorizare care vizează reajustarea echilibrului
geografic după extinderea din 2004 și obținerea unei
distribuții echilibrate între diferitele servicii. Perioada de
tranziție pentru recrutarea de resortisanți ai UE-10 s-a încheiat
la 31 decembrie 2010. Obiectivul privind recrutarea UE-10 fusese
depășit global încă din 2008, deși există în
continuare o proporție relativ ridicată de agenți temporari. În
2010, ponderea agenților temporari a scăzut în mod constant, ca urmare
a recrutării de candidați de pe listele de rezervă întocmite ca
urmare a concursurilor interne și cu caracter general pentru resortisanții
UE-10. Prin analogie cu UE-10, au fost stabilite obiective de recrutare pentru
UE-2 și a fost introdus un sistem de monitorizare în 2009, care trebuie
menținut până la încheierea perioadei de tranziție pentru UE – 2
(sfârșitul lui 2011). Într-un
climat de creștere zero, trebuie atinse noi priorități politice
prin alocarea optimă a personalului și o redistribuire
internă de posturi. Ca urmare a măsurilor cu un scop precis din aceste
domenii, raportul anual de verificare pe 2009 și actualizările din
2010 au arătat o scădere continuă a procentului de personal al
Comisiei care lucrează în funcții administrative și de sprijin. Comisia își
reiterează angajamentul de a reduce cheltuielile generale și de a
realoca economiile realizate către activitățile din prima linie. Rezumat –
Comisia constată că ordonatorii de
credite delegați au reușit să corecteze deficiențele în 25%
din rezervele formulate anul trecut. Aceste îmbunătățiri includ
o mai bună conformitate cu normele privind eligibilitatea cheltuielilor
declarate de beneficiarii granturilor. –
Există în continuare domenii care
necesită îmbunătățiri, în special în ceea ce privește
unele domenii în care se aplică gestiunea partajată. Comisia va
colabora cu statele membre în lumina responsabilităților sporite care
le revin acestora în temeiul articolului 317 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene. Comisia le invită să continue consolidarea
sistemelor de control și de gestiune, în special verificarea gestiunii la
primul nivel, înainte de certificarea cheltuielilor către Comisie. Va
continua să își exercite cu rigurozitate rolul de supraveghere,
solicitând statelor membre să abordeze deficiențele cele mai mari din
sistemele lor de gestiune și control și aplicând, sistematic și
în timp util, întreruperi și suspendări ale plăților
și corecții financiare, în cazurile necesare. Comisia invită
celelalte instituții să sprijine propunerea sa privind
declarațiile anuale de gestiune pentru toate cheltuielile care fac obiectul
gestiunii indirecte/partajate în contextul revizuirii Regulamentului financiar
și invită statele membre să anticipeze intrarea în vigoare a
acestor dispoziții. –
Comisia recunoaște dificultățile
presupuse de normele complexe pentru beneficiarii granturilor. Aceasta a
înaintat deja propuneri de simplificare a normelor privind schemele de
granturi, în contextul revizuirii trienale a Regulamentului financiar, iar în
prezent are în vedere efectuarea unor astfel de simplificări în
legislația sectorială. –
Normele UE în materie de achiziții publice ar
trebui modernizate. A fost prezentată o carte verde[25]
privind actualizarea normelor UE în materie de achiziții publice, care
acoperă o gamă largă de aspecte posibile ale reformei
legislative viitoare. Comisia a anunțat adoptarea unei propuneri
legislative de revizuire a directivelor privind achizițiile publice la sfârșitul
anului 2011. –
Comisia invită celelalte instituții
și statele membre să utilizeze discuțiile privind viitorul cadru
financiar multianual pentru a îmbunătăți conceperea schemelor de
finanțare, precum și mecanismele acestora de livrare, gestiune
și control, în vederea creșterii eficienței acestora și
asigurării faptului că cheltuielile UE sunt controlate în mod eficace,
proporțional și eficient din punct de vedere al costurilor. –
Comisia constată că, în cazul politicii
de coeziune, majoritatea programelor și autorităților au pus în
aplicare în prezent proiecte pe teren și au declarat cheltuielile. Deși
programele din domeniul coeziunii sunt multianuale, sporirea volumului de
tranzacții a dus și la creșterea riscului inerent de eroare în
2010. În cazul politicii de coeziune în ansamblu, s-a constatat în anul de
raportare o creștere semnificativă a ratei de eroare și a volumului
de plăți eronate. Rezervele formulate de Direcția Generală Politică
Regională în 2010 se referă la mai multe programe operaționale
în mai multe state membre decât în anii precedenți. În cazul ocupării
forței de muncă și afacerilor sociale, rezervele exprimate
privesc mai puține programe operaționale decât în 2009, dar în mai
multe state membre (în 2010, rezerve privind 43 de programe din perioadele de
programare 2000-2006 și 2007-2013 în 10 state membre, în comparație
cu 59 de programe din 7 state membre în 2009). Mai mult, în 2010, Direcția
Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune
s-a bazat pe ratele de eroare raportate de autoritățile de audit din
statele membre ori de câte ori aceste cifre au fost considerate de o calitate
adecvată. Această diferență de abordare explică parțial
diferența dintre ratele raportate de către Curtea de Conturi
Europeană. –
Comisia salută inițiativa luată de
Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit de a furniza
declarații naționale voluntare. În 2010, Comisia a publicat un document
de lucru al serviciilor sale[26] care examinează în
detaliu domeniul de aplicare și conținutul declarațiilor
naționale voluntare. În același document, Comisia a furnizat
orientări tehnice pentru autoritățile publice privind
adăugarea de valoare declarațiilor și sporirea gradul de asigurare
cu privire la punerea în aplicare efectuată în cadrul gestiunii partajate.
Documentul a fost transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii
Europene la 23 februarie 2011. În orientări se concluzionează că
propunerea făcută de Comisie privind Regulamentul financiar referitor
la semnarea de către organismele acreditate a declarațiilor de
gestiune anuale ar constitui, cu toate acestea, un prim pas mai practic și
mai util. Această opinie este sprijinită și de recenta evaluare externă
a situațiilor rezumative anuale care concluzionează că aceste
documente, în forma lor actuală, nu au adus o valoare adăugată
semnificativă procedurii de asigurare a Comisiei. [1] JO C 303, 9.11.2010, secțiunile 1.27-1.31 [2] Articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene (TFUE). [3] Articolul 60 din Regulamentul financiar. [4] Decizia de instituire a SEAE a fost înaintată Consiliului la
22 aprilie. A presupus apoi modificări ale Regulamentului financiar
și ale Statutului funcționarilor și adoptarea unui buget
rectificativ. [5] Regulamentul (CE) nr. 1081/2010 din 24 noiembrie 2010. [6] Deciziile privind portofoliile au fost anunțate de către
președintele ales la 27 noiembrie 2009. [7] Circulara SEC(2002) 657 a fost înlocuită de SEC(2010) 1333,
secțiunea 3, „Schimbarea directorilor generali/șefilor de
serviciu/ordonatorilor de credite delegați și
transferul/împărțirea activităților între servicii”. [8] Directorul general al direcției Resurse Umane și
Securitate și cel al Oficiului European pentru Selecția Personalului
nu au declarat acest lucru în RAA-ul lor, dar au confirmat aceste lucru într-o
notă adresată serviciilor centrale. [9] Calificativul „A” înseamnă că declarația
directorului general și RAA-ul furnizează o evaluare corectă a gestiunii
financiare din perspectiva regularității, calificativul „B”
înseamnă că declarația directorului general și RAA-ul
furnizează o evaluare parțial corectă a gestiunii financiare din
perspectiva regularității, iar calificativul „C” înseamnă
că declarația directorului general și RAA-ul nu furnizează
o evaluare corectă a gestiunii financiare din perspectiva
regularității (JO C 303, 9.11.2010, p. 88.) [10] Această cifră include o ajustare menită să
reflecte crearea Direcției Generale Mobilitate și Transporturi
și a Direcției Generale Energie. Anul trecut, rezerva emisă de
Direcția Generală Transporturi și Energie a fost
contabilizată ca o singură rezervă în raportul de sinteză
pe 2009. [11] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu și Curtea de Conturi - Impactul Planului de acțiune privind
întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestiunii
repartizate a acțiunilor structurale - COM(2010) 52, 18.2.2010. [12] Așa-numitele „rate forfetare pentru corecții financiare”. [13] Rata de eroare reziduală multianuală este impactul real al
unei erori asupra bugetului UE, ținând seama de corecții și
recuperări, inclusiv de cele efectuate în anii următori. [14] C(2011) 174 final, 24.1.2011, Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2011
privind trei măsuri de simplificare a punerii în aplicare a Deciziei nr.
1982/2006/CE a Parlamentului
European și a Consiliului și a Deciziei nr. 970/2006/Euratom a Consiliului și de modificare a deciziilor
C(2007) 1509 și C(2007) 1625. [15] COM(2010) 187, 29.4.2010. [16] COM(2010) 261 din 26.5.2010. [17] COM(2010)815, articolul 63 alineatul (2). [18] Au existat și patru cazuri „neaplicabile” în care evaluarea
conformității nu fusese încă aprobată. [19] În cadrul gestiunii partajate, cheltuielile vizează, în
principal, cheltuielile structurale și din domeniul agriculturii. [20] Grup de contact pentru cooperarea cu autoritățile de audit
din statele membre, Comisia și Curtea de Conturi. [21] Declarațiile (guvernamentale) naționale au fost semnate de
ministrul de finanțe al Țărilor de Jos și cel al Suediei,
de secretarul permanent al Regatului Unit și de auditorul general al
Danemarcei. [22] Care analizează punerea în aplicare a directivelor UE existente
(2004/18/CE și 2004/17/CE). [23] SEC(2010) 1182, 7.10.2010, „Valorificarea la maximum a sistemelor
informatice în cadrul Comisiei”. [24] Grupul de coordonare în domeniul IT a gestiunii pe
activități, prezidat de secretarul general. [25] Carte verde privind viitoarea modernizare a directivelor UE în
materie de achiziții publice (2004/18/CE și 2004/17/CE). [26] Document de lucru al serviciilor Comisiei, „Adăugarea de
valoare declarațiilor: sporirea asigurării aferente punerii în
aplicare efectuate în cadrul gestiunii partajate” - SEC(2011) 250, 23.2.2011.