52011DC0323

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2010

1. Introducere

În conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia Europeană pune în aplicare bugetul pe propria răspundere și în limita creditelor alocate, ținând seama de principiile bunei gestiuni financiare. Prin adoptarea prezentului raport de sinteză, Comisia își asumă întreaga responsabilitate politică pentru gestiunea realizată de către directorii săi generali și de către șefii de serviciu, pe baza asigurărilor și rezervelor formulate de aceștia în rapoartele lor anuale de activitate (RAA). În raportul de sinteză, Comisia identifică, de asemenea, aspectele-cheie în materie de gestiune care trebuie abordate prioritar și acțiunile care trebuie întreprinse pentru a soluționa deficiențele identificate.

În 2009, pentru al treilea an consecutiv, Curtea a emis un aviz pozitiv fără rezerve cu privire la conturile consolidate. Tendința pozitivă de reducere a ratei de eroare globale a continuat. Pentru prima dată, Curtea a estimat că rata de eroare cea mai probabilă privind întregul buget este între 2% și 5%. S-a îmbunătățit și evaluarea realizată de Curte[1] cu privire la calitatea RAA-urilor.

Raportarea privind realizările Comisiei în materie de gestiune reprezintă mai mult decât o raportare privind ratele de eroare. Având în vedere mediul economic actual, pe cetățeni îi interesează în primul rând ca cheltuielile să aducă valoare adăugată și să fie de înaltă calitate. În rapoartele lor anuale de activitate, ordonatorii de credite delegați prezintă în partea I modul în care au utilizat resursele financiare și umane pentru atingerea obiectivelor de politică stabilite de Colegiu printr-o bună gestiune financiară, arătându-le cititorilor modul în care politicile au generat valoare adăugată pentru societatea UE.

La finalizarea propunerilor sale pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia va propune îmbunătățiri, în special în ceea ce privește gestiunea partajată, în cadrul căreia statele membre execută aproximativ 80% din buget. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a consolidat responsabilitatea statelor membre, care trebuie să coopereze cu Comisia la execuția bugetului, subliniind obligațiile pe care le au acestea în materie de control și de audit[2].

2. Consolidarea bazei de asigurare

Colegiul deleagă punerea în aplicare operațională directorilor generali și șefilor de serviciu, care, în calitate de „ordonatori de credite delegați”, sunt responsabili de gestionarea bună și eficientă a resurselor și de asigurarea unor sisteme de control adecvate și eficace în cadrul serviciilor lor. Directorii generali și șefii de serviciu raportează cu privire la modul în care și-au îndeplinit sarcinile care le revin în RAA-uri[3], care includ o declarație de asigurare semnată privind legalitatea și regularitatea tranzacțiilor financiare. Asigurarea este o examinare obiectivă a probelor, menită să ofere o evaluare independentă a eficacității procedurilor de gestionare a riscurilor, de control și de guvernanță. Această examinare se efectuează de către conducere, care monitorizează continuu funcționarea sistemelor de control intern, precum și de către auditori interni și externi. Rezultatele sunt raportate în fiecare RAA, care reprezintă principalul instrument prin care directorii generali își documentează răspunderea în fața Colegiului.

2.1. Impactul reorganizărilor interne asupra asigurării

În 2010 a avut loc o serie de schimbări și reorganizări importante. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a creat funcția[4] de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei, precizând că Înaltul Reprezentant va fi asistat de Serviciul European pentru Acțiune Externă (SEAE). S-au făcut pregătiri pentru crearea SEAE pe parcursul întregului an 2010, acest serviciu fiind înființat la 1 ianuarie 2011. Anumite dispoziții ale Regulamentului financiar au fost modificate[5]. Comisia rămâne responsabilă de execuția bugetului, inclusiv pentru creditele operaționale executate de șefii delegațiilor care sunt ordonatori de credite subdelegați ai Comisiei.

În urma preluării mandatului de către noul Colegiu și a alocării portofoliilor, o serie de direcții generale au fost restructurate[6]. Astfel, s-au creat noi direcții generale: Direcția Generală Justiție, Afaceri interne, Politici Climatice, Energie, Mobilitate și Transporturi și au fost transferate unele direcții între direcțiile generale. În conformitate cu politica Comisiei de a nu solicita autorităților bugetare noi posturi, au fost create direcții de resurse partajate și structuri de audit intern partajate, permițând astfel punerea în comun a expertizei profesionale și generând economii de scară.

Comisia a pus în aplicare aceste schimbări fără probleme. Serviciile centrale și-au adus contribuția prin actualizarea circularei[7] privind modul în care trebuie elaborate RAA-urile în aceste circumstanțe. Noii directori generali au primit note de transfer al responsabilităților de la predecesorii lor. Serviciul de Audit Intern a examinat o serie de aspecte ale acestor reorganizări, contribuind astfel la îmbunătățirea administrării și guvernanței.

2.2. Dialogul dintre directorii generali și Colegiu

Fiecare[8] RAA confirmă în mod explicit că a(u) fost informat (informați) comisarul (comisarii) responsabil (responsabili) cu privire la principalele aspecte ale RAA-ului, inclusiv cu privire la orice rezerve avute în vedere, înainte de semnarea finală a declarației de asigurare.

RAA-urile sunt principalul instrument prin care ordonatorii de credite delegați își documentează răspunderea în fața Colegiului și sunt o sursă de probe pentru declarația de asigurare. Comisia a transmis instrucțiuni Secretariatului General și Direcției Generale Buget să continue să acorde consiliere direcțiilor generale și serviciilor, printr-o revizuire periodică a instrucțiunilor permanente, prin note de orientare, prin măsuri de formare și prin reuniuni de evaluare inter pares. Toți directorii generali și șefii de serviciu sunt invitați să acorde un sprijin activ tuturor măsurilor promovate de serviciile centrale pentru a spori calitatea instrumentelor de raportare.

2.3. Auditul intern

Comitetul de monitorizare a auditului s-a concentrat pe principalele riscuri identificate de misiunile de audit și a îmbunătățit fluxul de informații transmise Colegiului privind aspectele de audit, inclusiv cu privire la cele legate de dimensiunea instituțională și informații calitative privind modul în care planurile de acțiune îmbunătățesc mediul global de control. În raportul său anual și în notele de informare, Comitetul de monitorizare a auditului a informat Colegiul că s-au înregistrat progrese privind implementarea recomandărilor de audit acceptate care nu fuseseră încă puse în aplicare considerate „esențiale” sau „foarte importante”, astfel cum s-a cerut în raportul de sinteză pe anul 2009. În 2010, la șase luni de la data scadentă nu rămăsese neaplicată nicio recomandare „esențială” și mai trebuiau implementate 26 de recomandări „foarte importante”. 97 de recomandări „foarte importante” au fost acceptate însă și nu au fost încă puse în aplicare, perioada scursă de la data scadentă a aplicării acestora fiind mai mică de șase luni.

Pe baza informațiilor furnizate de Comitetul de monitorizare a auditului, Comisia a luat notă de progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor de audit și solicită serviciilor să continue această activitate. Directorii generali și șefii de serviciu ar trebui să asigure faptul că recomandărilor nepuse încă în aplicare li se acordă atenția cuvenită.

În martie 2011, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a prezentat raportul anual de audit intern pe anul 2010, astfel cum se prevede la articolul 86 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

În mai 2011, Serviciul de Audit Intern al Comisiei a emis primul său aviz general. Acesta se bazează pe activitatea desfășurată de structurile de audit intern și de Serviciul de Audit Intern în perioada 2008 – 2010 în cadrul planului de audit strategic coordonat. Avizul se axează pe gestiunea financiară. Auditorul intern al Comisiei consideră că, în 2010, Comisia a instituit proceduri de gestionare a riscurilor, de control intern și de guvernanță adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor sale financiare, cu excepția acelor domenii ale gestiunii financiare cu privire la care directorii generali și-au exprimat rezerve în declarațiile lor de asigurare și sub rezerva observațiilor cu privire la gestionarea riscurilor privind erorile din tranzacțiile subiacente. Acest aviz nu vizează programul privind Sistemul global de navigație prin satelit, al cărui audit nu fusese finalizat până la sfârșitul anului 2010. Ia în considerare în special faptul că factorii de conducere au adoptat planuri pe care Serviciul de Audit Intern le consideră adecvate pentru a aborda riscurile rămase, identificate de auditori în decursul ultimilor trei ani, și pentru a se pune în aplicare recomandările formulate și că punerea în aplicare a acestor planuri este monitorizată prin rapoarte de către conducere și prin audituri de urmărire a punerii în aplicare.

Comisia a luat notă de aceste rapoarte, care reconfortează Colegiul cu privire la punerea în aplicare a guvernanței și a controlului intern în serviciile sale și oferă un grad de asigurare rezonabil cu privire la capacitatea sa de a-și atinge obiectivele.

2.4. Îmbunătățirea suplimentară a clarității și coerenței rapoartelor anuale de activitate

RAA-urile constituie o sursă importantă de probe pentru Curtea de Conturi Europeană (CCE) și pentru autoritățile de descărcare de gestiune. În opinia Curții, calitatea acestor rapoarte s-a îmbunătățit în ultimii ani. În raportul său anual pe 2009, CCE a dat tuturor RAA-urilor întocmite de DG-urile și serviciile Comisiei calificativele „A” și „ B”[9].

Instrucțiunile permanente privind RAA-urile au fost îmbunătățite suplimentar pentru a spori calitatea probelor prezentate în sprijinul asigurărilor efectuate și lizibilitatea rapoartelor. Serviciile centrale au continuat să intervină în etapa inițială a procesului de redactare a RAA‑urilor, discutând aspectele-cheie cu direcțiile generale și serviciile și furnizând orientările necesare pentru a îmbunătăți calitatea textelor finale. Din nou, evaluările inter pares și cele anterioare acestora s-au dovedit a fi o platformă eficace pentru ca diversele servicii să își exprime opinia colegială cu privire la modul în care să se formuleze o serie de aspecte transversale în RAA-urile lor, la modul de asigurare a unei abordări coerente și de soluționare adecvată a deficiențelor identificate.

Pe parcursul procesului de evaluare inter pares, au fost identificate o serie de aspecte prin care să se îmbunătățească prezentarea, în special argumentele generale aduse în sprijinul asigurării și descrierea contribuției diferitelor elemente constitutive. Acestea includ: a) raționamentul care trebuie utilizat atunci când este disponibil numai un eșantion de control bazat pe riscuri; b) descrierea metodologiei de eșantionare utilizată și c) metodele matematice utilizate pentru a extrapola rezultatele eșantionului de audit la întreaga populație.

Comisia este hotărâtă să continue ameliorarea lizibilității și gradului de comparabilitate a RAA-urilor.

3. Asigurarea obținută prin rapoartele anuale de activitate și rezervele formulate de directorii generali

În urma examinării RAA-urilor, în special a declarațiilor semnate de către fiecare director general, Comisia constată că toate oferă asigurări rezonabile în ceea ce privește utilizarea resurselor în scopul propus, respectarea principiilor bunei gestiuni financiare și faptul că procedurile de control folosite oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente. Unii directori generali au specificat deficiențele rămase și au formulat rezerve în RAA-urile lor, fără a pune la îndoială nivelul global al asigurării acordate.

Douăsprezece directori generali și un director al unei agenții executive au emis în total șaptesprezece rezerve în RAA-urile lor pe 2010. Acestea includeau cincisprezece din cele douăzeci și una[10] de rezerve emise deja în 2009 și cu privire la care erau încă în desfășurare acțiuni la sfârșitul anului 2010, plus două noi rezerve.

Cele mai frecvente preocupări decurg din normele complexe de eligibilitate pentru beneficiarii granturilor (problemă care afectează fondurile care intră în domeniul de aplicare al gestiunii centralizate directe) și din aplicarea normelor privind achizițiile publice (o cauză de erori frecventă în cadrul politicii de coeziune). Fiecare director general și șef de serviciu a identificat principalele motive pentru rezervele sale și a conceput acțiuni de remediere a acestora.

După evaluarea rezultatelor controlului, șase rezerve reportate din anii anteriori au fost ridicate. Pentru a ridica o rezervă, li s-a cerut ordonatorilor de credite delegați să prezinte măsurile instituite pentru a remedia deficiențele identificate și să demonstreze că măsurile au fost eficace și că deficiențele fuseseră abordate în mod eficace. În majoritatea cazurilor, acest lucru implică probe de audit potrivit cărora ratele de eroare au scăzut la un nivel acceptabil sau potrivit cărora sistemele au fost consolidate și funcționează în mod corespunzător.

3.1. Agricultură și resurse naturale

În ceea ce privește agricultura și resursele naturale, existența unei ușoare creșteri a ratei de eroare la puțin peste 2% a determinat Curtea, în raportul său anual pe 2009, să concluzioneze că acest capitol a fost afectat de un nivel semnificativ de eroare. Curtea a reafirmat faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a simplifica normele și condițiile în materie de dezvoltare rurală.

În RAA-ul pe 2010, directorul general pentru agricultură și dezvoltare rurală a emis o rezervă. Având în vedere importanța Sistemului integrat de administrare și control (IACS) pentru gestiunea și controlul cheltuielilor agricole, precum și deficiențele grave în ceea ce privește IACS din Bulgaria, Portugalia și România, a fost introdusă o rezervă din motive de reputație, chiar dacă impactul financiar al deficiențelor nu depășise pragul de semnificație. Această direcție generală a ridicat rezerva privind cheltuielile pentru măsurile de dezvoltare rurală din cadrul axei 2 (îmbunătățirea mediului și a spațiului rural), care exista din 2007. În 2010, ca urmare a activității Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală, care a investigat raportarea de către statele membre a erorilor pentru măsurile din cadrul axei 2 și a furnizat orientări detaliate pentru astfel de raportări, calitatea și fiabilitatea statisticilor în materie de control ale statelor membre, precum și gradul de cuantificare a erorilor detectate și raportate s-au îmbunătățit semnificativ. Aceste ameliorări permit Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală să calculeze rata de eroare reziduală mai precis decât în anii precedenți, când nu avusese asigurarea necesară că statele membre își elaborează statisticile îndeajuns de riguros. Pe baza cifrelor raportate de statele membre, rata de eroare reziduală estimată pentru 2010 este de 1,84%, fiind, prin urmare, sub pragul de semnificație de 2% utilizat în prezent de Curtea de Conturi. De asemenea, rata de eroare reziduală pentru dezvoltarea rurală, în ansamblul ei, este de 1,13 % (2,1 % în 2009), fiind sub pragul de semnificație. Mai mult, planul de acțiune instituit cu privire la rezerva din anii anteriori este în prezent finalizat. Orice nouă reducere a erorilor ar putea fi realizată numai prin creșterea nivelului de controale la fața locului, care nu ar fi rentabile.

Anul trecut, directorul general pentru afaceri maritime și pescuit a formulat o rezervă privind diversele programe operaționale și măsuri legate de Instrumentul financiar pentru orientarea pescuitului (IFOP). A fost elaborat un plan de acțiune, care a fost implementat cu succes. În consecință, rezerva ar putea fi ridicată pentru toate cheltuielile, cu excepția unui program din Germania, cu privire la care s-a considerat că necesită o examinare și controale suplimentare, acestea fiind efectuate în prezent.

Rezultatele unui studiu suplimentar privind cadrul juridic și argumentele aduse de către statele membre cu privire la normele privind eligibilitatea plăților efectuate de statele membre pentru a compensa unele costuri suplimentare în ceea ce privește comercializarea anumitor produse pescărești din regiunile ultraperiferice au arătat că această rezervă poate fi ridicată.

Direcția Generală Mediu a pus în aplicare cu succes planul de acțiune elaborat anul trecut după ce fusese formulată o rezervă privind eligibilitatea cheltuielilor declarate de beneficiarii granturilor. Rezerva a fost, prin urmare, ridicată.

Directorul general pentru politici climatice a emis o rezervă, ca urmare a daunelor aduse reputației Comisiei în urma unei încălcări grave a securității în ceea ce privește registrele naționale din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Comisia reamintește necesitatea punerii în aplicare adecvate a IACS în Bulgaria, România și Portugalia. Autorităților portugheze li se solicită insistent să își consolideze planul de acțiune. Planul bulgar va fi monitorizat îndeaproape, pentru a se asigura finalizarea acestuia în timp util. România și-a finalizat deja planul de acțiune și va fi monitorizată îndeaproape pentru a se asigura aplicarea corectă a noilor elemente în tratarea cererilor din 2011.

3.2.           Coeziune

Politica de coeziune este pusă în aplicare pe baza gestiunii partajate și a avut timp de mulți ani un nivel estimat de eroare mult mai mare decât celelalte grupuri de politici. În 2009, a avut loc o scădere semnificativă a estimării de către Curte a ratei de eroare celei mai probabile. Comisia consideră[11] că această îmbunătățire reflectă parțial dispozițiile sporite în materie de control în cadrul de reglementare 2007-2013 în materie de coeziune și impactul planului de acțiune al Comisiei din 2008, care a fost implementat pentru a consolida rolul de supraveghere al acesteia. Totuși, variațiile anuale ale ratelor de eroare detectate sunt influențate și de stadiul aferent din ciclul de implementare multianuală. 2010 a fost primul an în care majoritatea programelor din actualul cadru de reglementare au fost complet operaționale și majoritatea autorităților naționale au implementat proiectele și au declarat cheltuielile, crescând astfel riscul inerent de erori.

Prin urmare, Comisia a propus în cadrul revizuirii Regulamentului financiar ca autoritățile naționale să furnizeze o declarație de gestiune anuală pentru toate programele din cadrul gestiunii partajate. Acesta este cel mai bun mod de a furniza o asigurare credibilă și fiabilă că bugetul UE în ansamblul său este utilizat și controlat adecvat.

Cu toate acestea, politica de coeziune rămâne domeniul de cheltuieli cu cea mai mare rată de eroare în declarația de asigurare pe 2009 și este singurul domeniu de politică pentru care Curtea estimează că rata de eroare probabilă este mai mare de 5%. Comisia a considerat că sunt necesare eforturi sporite pentru a reduce această rată de eroare.

Directorul general pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune a formulat două rezerve: una cu privire la sistemele de gestiune și de control pentru programele operaționale identificate în cadrul FSE 2000-2006 (în Germania, Franța, Italia și Spania) și cealaltă în cadrul FSE 2007-2013 (în Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Italia, Slovacia, Spania și Regatul Unit). Prima rezervă este cuantificată la 0,14% din plățile intermediare efectuate în perioada 2000-2006, iar a doua este cuantificată la 1,13% din plățile intermediare din perioada 2007-2013. Ambele rezerve au fost emise din motive de reputație, având în vedere deficiențele grave privind aspecte-cheie ale sistemelor de gestiune și de control ale programelor operaționale identificate.

Directorul general pentru politică regională a emis două rezerve: una cu privire la sistemele de gestiune și control din cadrul FEDR/Fondul de coeziune în perioada 2000-2006 (în Bulgaria, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Țările de Jos și privind 9 programe Interreg) și alta privind sistemele de gestiune și control din cadrul FEDR/Fondul de coeziune pentru perioada 2007-2013 (în Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, România, Spania, Regatul Unit, 13 programe de cooperare teritorială europeană și 6 programe de cooperare IPA/transfrontalieră).

Per ansamblu, suma estimată cu privire la care exista un risc pentru programele operațiuonale raportată pentru politica de coeziune este între 0,8 % și 1,5 % din plățile pe 2010 pentru coeziune, în ansamblul ei. Această rată de eroare medie nu aduce atingere variațiilor subiacente mari între statele membre și, în unele cazuri, între programele operaționale și regiuni din același stat membru. Dacă riscul de nereguli într-o serie de programe poate fi considerat gestionabil pe o bază multianuală, acesta poate fi mult mai ridicat decât mediile estimate într-o serie de programe și state membre atunci când este măsurat anual. Comisia va continua să își exercite cu rigurozitate rolul de supraveghere, solicitându-le insistent statelor membre să soluționeze deficiențele constatate în sistemele lor de gestiune și control, precum și recurgând la întreruperi și suspendări ale plăților și efectuând corecții financiare ori de câte ori este nevoie.

Comisia își va concentra eforturile în special asupra acestor sisteme, prin acțiuni preventive și corective concertate. Sumele cu privire la care există un risc diferă de rata de eroare calculată de Curtea de Conturi Europeană pentru declarația de asigurare în raportul său anual. Diferența dintre asigurarea rezonabilă dată de ordonatorii de credite delegați și evaluarea realizată de Curte cu privire la sistemele de control rezultă din diverși factori. Printre aceștia se numără faptul că, în unele domenii de politică, Comisia pune în aplicare strategii de control multianuale și, astfel, ordonatorii de credite delegați evaluează funcționarea sistemelor de control în consecință, în timp ce Curtea este obligată să își exprime anual o opinie. Suma cu privire la care există un risc raportată în RAA-uri de către serviciile Comisiei pentru acțiunile structurale ia în considerare diferitele acțiuni de atenuare și corective instituite în cadrul sistemelor multianuale de gestionare și control (ce permit efectuarea de corecții la câțiva ani de la vărsarea fondurilor de către statele membre beneficiarilor și de către Comisie statului membru în cauză), iar analiza acoperă situația specifică fiecărui program.

Prin urmare, este probabil ca rata de eroare din declarația de asigurare a Curții să fie mai ridicată deoarece conține erori care pot fi corectate în anii următori după ce au intervenit toți actorii din lanțul de control. Un alt factor de diferență este faptul că rata de eroare raportată anual de către Curte se calculează pe baza erorilor identificate în anul respectiv într-un eșantion de programe și este extrapolată la toate cheltuielile în materie de coeziune. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că majoritatea programelor și autorităților au pus în aplicare deja proiecte la fața locului și au declarat cheltuielile, sporind astfel riscul inerent de erori.

Rezervele pentru perioada de programare 2007 – 2013 formulate de către directorul general pentru politică regională au un domeniu de aplicare mai larg decât în anii precedenți, referindu-se la mai multe programe operaționale în mai multe state membre și sumele estimate cu privire la care există un risc sunt mai mari. Rezervele pentru perioada de programare 2007-2013 formulate de directorul general pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune se referă la mai puține programe operaționale decât în 2009, dar la mai multe state membre rata estimată a sumei care prezintă global un risc este mai mică.

În plus, 2010 a fost primul an în care autorităților naționale de audit li s-a cerut să raporteze rata de eroare constatată în urma auditării unor eșantioane reprezentative ale operațiunilor. Din acest an, directorul general pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune s-a bazat mai degrabă pe aceste rate pentru a estima impactul financiar al rezervei decât pe niveluri de eroare estimate predefinite[12], ori de câte ori aceste cifre au fost considerate a fi de o calitate corespunzătoare. Modul de abordare pentru viitor este bazarea cât mai mult pe ratele de eroare raportate de autoritățile naționale de audit, în cazul în care acestea sunt considerate a avea o calitate corespunzătoare.

RAA-urile precizează în mod clar natura problemelor întâlnite și prezintă planuri de acțiune solide. Următoarele domenii de acțiune sunt exemple importante în acest sens:

– utilizarea procedurilor de întrerupere și suspendare și a corecțiilor financiare (a se vedea secțiunea 4.2.1);

– serviciile vor continua să furnizeze orientări și sprijin suplimentare autorităților naționale de audit, în special cu privire la domeniul de aplicare și calitatea auditurilor și la întocmirea rapoartelor de control și a avizelor de audit anuale pentru a maximiza valoarea adăugată a acestora;

– serviciile își vor concentra eforturile de control, dar și activitățile de orientare și consolidare a capacității administrative, pe eligibilitatea costurilor și pe aplicarea normelor privind achizițiile publice, domenii în care majoritatea erorilor estimate s-au produs în 2008 și 2009. Comisia întreprinde inițiative menite să simplifice și mai mult procedurile de achiziții publice (a se vedea secțiunea 4.4.2);

– serviciile vor continua să efectueze sau, după caz, vor spori auditurile la fața locului ale operațiunilor și sistemelor, utilizând o abordare bazată pe risc, în cadrul strategiilor lor de audit.

Comisia este preocupată, de asemenea, de eficacitatea fondurilor UE cheltuite pe regiuni/state membre pentru a rambursa proiecte care au fost deja realizate și finanțate de bugetele naționale înainte de data începerii eligibilității și în afara cadrului normelor aplicabile în selecție proiectelor („proiecte retrospective”). Comisia, în cooperare cu statele membre, va clarifica normele privind eligibilitatea, condițiile și cerințele preliminare pentru includerea proiectelor retrospective legale și regulate în cadrul programelor cofinanțate și va propune în pachetul său pentru fondurile structurale de după 2013 noi norme cu privire la acest aspect.

Comisia a propus, în contextul revizuirii Regulamentului financiar, să introducă declarații anuale de asigurare de gestiune care să fie emise de organismele acreditate pentru toate programele care intră sub incidența gestiunii partajate.

Comisia invită statele membre să își demonstreze deja angajamentul de a îmbunătăți răspunderea, prin consolidarea, atunci când este cazul, a măsurilor de control, în special în ceea ce privește controalele efectuate la primul nivel de conducere, înainte de certificarea cheltuielilor față de Comisie și urmând orientările acesteia privind rezumatele anuale, pentru ca acestea să devină o sursă suplimentară valoroasă de asigurare. Chiar dacă temeiul juridic pentru rezumatele anuale nu impune o declarație de asigurare generală, Comisia încurajează toate statele membre să urmeze exemplul celor unsprezece state membre care în 2010 au inclus declarațiile de asigurare și să ia alte măsuri pentru a-și demonstra angajamentul față de buna gestiune a fondurilor UE.

Comisia a solicitat DG-urilor care au competențe în domeniul politicii de coeziune să asigure un nivel ridicat de transparență în ceea ce privește evaluarea efectuată de către acestea a sistemelor de control din fiecare stat membru, precum și informațiile privind întreruperile, suspendările de plăți și corecțiile financiare, raportându-le sistematic în RAA-urile lor. În plus, Comisia le-a solicitat să continue să efectueze sistematic și în timp util proceduri de întrerupere și de suspendare a plăților ori de câte ori se identifică deficiențe sau nereguli grave în materie de controale.

3.3.           Cercetare, energie și transporturi

Strategia comună de audit a direcțiilor generale care au competențe în domeniul cercetării pentru cel de al 6-lea program-cadru (PC6) (2007-2010) s-a dovedit a fi o reușită din punctul de vedere al domeniului de aplicare al auditului și al obținerii de rezultatele în domeniu. La sfârșitul perioadei, rata de eroare multianuală reziduală[13] a scăzut substanțial, în cazul unora dintre DG-uri la un nivel foarte apropiat de obiectivul de 2%. Rezervele recurente privind PC6 nu au fost ridicate, cu excepția celei a directorului general pentru societatea informațională și mass-media, care a decis să nu emită rezerve în privința declarației sale de asigurare, în ciuda faptului că a constatat o rată de eroare reziduală care depășea cu puțin pragul de 2%. Directorul general a explicat în RAA-ul său de ce preconizează că rata de eroare reziduală multianuală (și anume, cea calculată pentru întregul PC6) va scădea în cursul anului 2011 sub nivelul celei stabilite ca obiectiv.

Cel de al 7-lea program-cadru de cercetare (PC7) se intensifică. Drept urmare, valoarea prefinanțării va scădea sub valoarea plăților efectuate pe baza declarațiilor de costuri. Se consideră că acestea din urmă reprezintă un risc inerent mai mare (și, prin urmare, rate de eroare potențiale mai ridicate). Eșantionul auditat care a fost realizat până în prezent nu este suficient de reprezentativ pentru a permite un calcul precis al ratei de eroare reziduale și pentru a trage concluzii privind asigurarea, în acest stadiu. Se preconizează ca, începând cu 2011, eșantionul auditat să fie suficient pentru ca ofițerii de credite delegați să se bazeze și pe criteriul ratei de eroare reziduale și să decidă dacă este necesară o rezervă pentru acest program-cadru. Ratele de eroare provizorii (între 4 % și 5 %) din auditurile finalizate până acum indică faptul că rata de eroare pentru întreaga populație ar putea depăși pragul de 2 %.

Dispozițiile privind costurile eligibile pentru finanțare sunt complexe, iar auditurile au relevat faptul că diferențele de interpretare a acestor dispoziții au cauzat majoritatea erorilor detectate în capitolul „Cercetare, energie și transporturi”. În 2010, un grup operativ la nivel înalt a examinat aspectele de gestiune și organizaționale în domeniul cercetării și a emis recomandări, inclusiv modalități de îmbunătățire a guvernanței auditurilor și controalelor în acest domeniu.

Între timp, au fost introduse acțiuni corective suplimentare pentru PC7, oferind un cadru comun pentru auditorii externi pentru a elibera certificate de audit, inclusiv definirea unui set de proceduri obligatorii. În plus, se preconizează ca măsurile de simplificare introduse[14] la 24 ianuarie 2011 să reducă și mai mult rata de eroare. Se preconizează ca decizia de a permite beneficiarilor să aplice metodele lor contabile legale atunci când solicită rambursarea costurilor medii cu personalul și posibilitatea de a rambursa proprietarii de IMM-uri (și alte persoane fizice care nu primesc un salariu) prin plăți forfetare să aibă un efect pozitiv asupra ratelor de eroare. În ciuda efectelor pozitive ale măsurilor de simplificare, situația va fi revizuită, în momentul în care valoarea plăților efectuate pe baza declarațiilor de costuri va fi mai mare, iar eșantionul de audit va fi îndeajuns de larg din punct de vedere statistic.

În comunicarea sa din 2010 „Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare”[15], Comisia a prezentat măsuri și opțiuni pentru simplificarea finanțării UE în domeniul cercetării și a solicitat celorlalte instituții UE să participe la dezbatere și să transmită observații cu privire la opțiuni.

3.4.           Ajutor extern, dezvoltare și extindere

Per ansamblu, situația privind controlul intern în ceea ce privește acțiunea externă a fost satisfăcătoare în 2010. Pentru a justifica mai bine asigurarea în domeniul ajutorului extern, DG EuropeAid elaborează în prezent un indicator pentru impactul estimat al erorilor reziduale, angajându-se să instituie o metodologie în acest sens în cursul anului 2011.

Directorul general pentru relații externe a ridicat rezerva formulată pe motive de reputație cu privire la gestionarea politicii externe și de securitate comună (PESC) și a Instrumentului de stabilitate, ca urmare a îmbunătățirii metodologiei și capacității de efectuare de controale ex-post.

Comisia a creat Serviciul Instrumente de Politică Externă, care este responsabil de asigurarea controlului financiar al instrumentelor, printre care bugetul PESC și Instrumentul de stabilitate. Acest serviciu al Comisiei raportează direct vicepreședintelui și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Comisia a însărcinat șeful serviciului Instrumente de Politică Externă să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare în continuare a planului de acțiune inițiat anterior de către directorul general pentru relații externe.

3.5.           Educație și cetățenie

Directorul general pentru comunicare a menținut, pe motive de reputație, rezerva din 2008 privind potențiala nerespectare a legislației aplicabile privind drepturile de proprietate intelectuală de către serviciile Comisiei. Au fost întreprinse majoritatea acțiunilor corective detaliate în planul de acțiune, în special privind formarea, sensibilizarea și coordonarea internațională. Directorul general pentru comunicare a anunțat că această rezervă va fi ridicată în momentul în care vor fi instituite acordurile privind drepturile de autor legate de pregătirea unei reviste a presei zilnice, întocmite de această direcție generală.

Directorul general pentru educație și cultură a menținut rezerva privind rata de eroare în gestiunea directă centralizată, având în vedere frecvența semnificativă a erorilor în tranzacțiile subiacente detectate prin controale ex-post. Această rezervă a fost extinsă cu o rezervă de către directorul Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură. Rata de eroare a DG-ului responsabil a fost de 3,4%, în timp ce ratele de eroare ale două din cele șapte programe principale gestionate de agenția executivă, respectiv programul Cultura și programul Tineret, se ridică la 4,28% și 7,38%. Erorile detectate se referă în principal la incapacitatea beneficiarilor de a prezenta documente justificative sau documente de o calitate suficientă. Agenția și DG-ul responsabil au un plan de acțiune coordonat în vederea îmbunătățirii informațiilor adresate beneficiarilor și a strategiilor de control bazate pe o evaluare a riscului.

Directorul general pentru afaceri interne a emis două rezerve în RAA-ul pe 2010, ambele referitoare la daune la adresa reputației, ca urmare a întârzierilor în punerea în aplicare a unor sisteme informatice de mari dimensiuni, proiectele VIS și SIS II. În 2010 s-au înregistrat progrese semnificative privind implementarea lor cu succes. Planul de acțiune detaliat a fost implementat integral, dar evenimentele de actualitate, ca de exemplu faptul că unele state membre nu erau pregătite și situația politică din nordul Africii, au avut un impact asupra desfășurării VIS, cauzând întârzieri suplimentare.

Directorul general pentru justiție a reușit să ridice rezerva privind riscul financiar care corespunde ratei de eroare reziduale estimate la 2,15% din totalitatea granturilor neauditate din cadrul activității ABB 1804 - Drepturi fundamentale și cetățenie.

Comisia este mulțumită de activitatea desfășurată pentru a soluționa posibila încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală de către serviciile sale.

Comisia regretă că verificările ex-post efectuate de Direcția Generală Educație și Cultură arată o creștere a ratelor de eroare și că respectiva rezervă a fost extinsă la două programe gestionate de agenția executivă, în pofida eforturilor întreprinse pentru a informa mai bine beneficiarii cu privire la cerințe. Comisia invită serviciile sale să își intensifice eforturile.

Comisia recunoaște că dezvoltarea și gestionarea sistemelor informatice de mari dimensiuni precum SIS II și VIS presupun provocări specifice. Aceasta își va continua eforturile de îmbunătățire a guvernanței și a cooperării cu părțile interesate în ceea ce privește SIS II și va continua să urmărească situația politică din statele membre și din nordul Africii, pentru a reduce riscul de întârzieri privind VIS.

3.6. Afaceri economice și financiare

Pentru 2010, directorul general pentru întreprinderi și industrie a emis o rezervă cu privire la fiabilitatea raportării financiare de către un organism delegat. Acțiunile legate de îmbunătățirea cadrului de control și de monitorizare, precum și deficiențele prezentate de procedurile de achiziții au fost abordate astfel cum s-a anunțat în 2009. Probele de audit privind conturile anuale pe 2009 au indicat însă existența altor deficiențe în sistemele de control intern ale organismului delegat și au scos în evidență preocupări cu privire la fiabilitatea raportării financiare pe 2010. Nu este posibilă cuantificarea impactului, dacă acesta există, deoarece acesta va fi cunoscut numai după auditurile rapoartelor financiare pe 2010, prevăzute a avea loc în 2011.

Gestiunea comună prezintă provocări specifice, legate de gestiunea fondurilor UE. Comisia a transmis instrucțiuni Secretariatului General și Direcției Generale Buget să lanseze, împreună cu serviciile relevante, o evaluare a problemelor cele mai des întâlnite și, dacă este cazul, să propună îmbunătățiri ale gestionării comune.

4. Aspecte transversale și soluții 4.1. Raportul cost-eficiență al controalelor

Cheltuielile publice impun controale eficace, eficiente și proporționale, care furnizează garanții pentru cetățeni și pentru reprezentanții lor. Cu toate acestea, există un nivel de control care, dacă este depășit, controalele suplimentare ar fi în contradicție cu obiectivul eficacității programului (în cazul în care, în urma acestui lucru, potențialii solicitanți aleg să nu recurgă la sprijinul UE) și/sau cu obiectivele bunei gestiuni financiare.

În 2010, Comisia a adoptat o comunicare ce propune un nivel de risc admisibil de eroare pentru politicile în domeniul cercetării, energiei, transporturilor, precum și pentru dezvoltarea rurală[16]. Inițiativa privind riscul admisibil de eroare a fost determinată de necesitatea de a oferi o înțelegere clară și împărtășită a echilibrului adecvat între riscuri și control, ținând cont de valoarea adăugată la nivelul UE a investițiilor în anumite domenii, păstrând, în același timp, sistemele de control la un nivel acceptabil al costurilor. Discuțiile interinstituționale cu privire la acest concept sunt în curs.

Între timp, direcțiile generale al căror domeniu de politică a făcut obiectul unei propuneri publicate de către Comisie, care oferă mai multe informații cu privire la eficiența din punct de vedere al costurilor a controalelor în RAA-urile lor. Analiza lor compară costurile cu beneficiile eventualelor controale suplimentare, adică valoarea erorilor susceptibile să fie detectate și corectate. Această analiză nu modifică pragul de semnificație de 2% aplicabil în prezent pentru legalitate și regularitate, dar oferă informații valoroase pentru ordonatorul de credite delegat referitor la eventualitatea justificării controalelor suplimentare, având în vedere riscurile, ținând seama de principiile bunei gestiuni financiare.

Comisia dă instrucțiuni serviciilor centrale să acorde asistență altor servicii în dezvoltarea suplimentară a analizelor și raportărilor acestora cu privire la eficacitatea controalelor din punct de vedere al costurilor în următoarele RAA-uri și să se extindă această analiză la alte domenii de politică.

Comisia invită ordonatorii de credite delegați să alinieze sistemele de control la riscurile identificate și rentabilitatea controalelor, în conformitate cu noile cerințe propuse în Regulamentul financiar revizuit[17], care ar urma să intre în vigoare începând din 2012. Comisia va continua să conlucreze cu autoritățile competente din statele membre în vederea optimizării eficacității sistemelor de control (din punct de vedere al costurilor).

4.2. Îmbunătățirea informațiilor în cadrul gestiunii partajate privind suspendarea plăților, recuperările și corecțiile financiare 4.2.1. Informații privind întreruperea procedurilor de plată și suspendarea plăților

Comisia a încurajat serviciile sale să întrerupă procedurile de plată și să propună proceduri de suspendare a plăților, atunci când este necesar și de îndată ce sunt îndeplinite condițiile legale.

În ceea ce privește gestiunea partajată, Comisia a sporit numărul de întreruperi sau suspendări ale procedurilor de plată, de îndată ce există elemente doveditoare care sugerează o deficiență importantă în sistemele de gestiune și control în conformitate cu articolele 91 și 92 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.

Serviciile care efectuează operațiuni în modul de gestiune partajată au raportat cu privire la toate deciziile de întrerupere/suspendare în RAA-urile lor. Aceste informații cuprind programele operaționale în cauză, statele membre afectate, tipul de deficiențe, principalele elemente care determină decizia și impactul bugetar al deciziei. Aceste informații constituie un aspect important al asigurării rezonabile.

Ca urmare a introducerii noului instrument de întrerupere pentru perioada de programare 2007-2013, în 2010, directorii generali a căror activitate se desfășoară în cadrul gestiunii partajate au decis oficial să întrerupă plăți în valoare totală de 2,6 miliarde EUR. Colegiul a adoptat, de asemenea, șase decizii de suspendare a plăților.

Comisia confirmă faptul că ordonatorii de credite delegați ar trebui să întrerupă sistematic procedurile de plată și să propună Colegiului să suspende procedurile în cazul în care sunt îndeplinite condițiile aplicabile și până la punerea în aplicare a măsurilor corective necesare de către autoritățile naționale competente.

4.2.2. Informații furnizate de statele membre privind corecțiile financiare și recuperările efectuate la nivelul lor

Corectarea sumelor plătite în mod necorespunzător este un aspect extrem de important al bunei gestiuni financiare. În 2010, s-au depus eforturi susținute pentru a se impune corecții financiare atunci când a fost necesar, pentru a se îmbunătăți calitatea datelor comunicate de statele membre cu privire la corecțiile financiare și recuperările și pentru a se promova utilizarea celor mai bune practici, astfel încât să asigure îmbunătățirea mecanismului de recuperare la nivelul statelor membru și la nivelul UE.

În ceea ce privește gestiunea partajată, RAA-urile furnizează informații detaliate privind corecțiile financiare aplicate și raportate de către fiecare stat membru Comisiei și o evaluare a sistemelor de control naționale (a se vedea secțiunea 4.2.4). Aceste informații suplimentare au fost furnizate ca răspuns la solicitările formulate de raportorul privind descărcarea de gestiune pe parcursul discuțiilor privind rezoluția pe 2009 privind descărcarea de gestiune.

În domeniul politicii de coeziune, statele membre pun în aplicare corecțiile financiare rezultate în urma activității proprii de audit și din auditurile UE. Acestea sunt raportate cu o întârziere de un an, astfel că în 2010 au fost raportate corecțiile pe 2009.

În ceea ce privește politica regională, statele membre au raportat că până la sfârșitul anului 2009 au făcut corecții financiare în valoare cumulată de 3,6 miliarde EUR privind programele 2000-2006 (inclusiv recuperări în valoare de 1,7 miliarde EUR și retrageri în valoare de 1,9 miliarde EUR).

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, statele membre au raportat implementarea unor corecții financiare pentru perioada 2000 – 2009 în valoare cumulată de 1,2 miliarde EUR (sumă ce include recuperări în valoare de 0,2 miliarde EUR și retrageri de 1,0 miliarde EUR).

4.2.3. Corecțiile financiare impuse statelor membre de către Comisie

Celelalte corecții financiare raportate au fost cele impuse de Comisie statelor membre. Direcția generală care se ocupă de politica regională a raportat corecții financiare rezultate din auditurile UE în perioada 2000-2010 în valoare cumulată de 6,7 miliarde EUR. Mai mult de jumătate din totalul corecțiilor au fost făcute în ultimii trei ani ai perioadei respective (3,9 miliarde EUR aferenți perioadei 2008-2010). Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a raportat corecții financiare rezultate din auditurile UE în valoare cumulată de 1,5 miliarde EUR. În cursul exercițiului financiar 2010, DG AGRI a efectuat corecții financiare rezultate din auditurile UE în valoare de 834 de milioane EUR. 97% din corecțiile financiare convenite/decise pentru programele din cadrul politicii de coeziune, în ansamblul ei, au fost deja puse în aplicare până la sfârșitul anului 2010 (prin ordine de recuperare sau retrageri de către statele membre din creanțele de plată ulterioare).

Începând cu 2009, notele la conturile anuale ale Uniunii Europene conțin informații mai ample privind corecțiile financiare decise de Comisie și puse în aplicare în cursul anului, precum și privind recuperările. Aceste informații vor fi detaliate în notele la conturile pe anul 2010.

4.2.4. Evaluarea sistemelor de control în statele membre

Pentru prima dată, în RAA-urile pe 2010 a fost făcută cunoscută evaluarea de către Comisie a sistemelor de control ale fiecărui stat membru, ținând seama de diversele niveluri de asigurare pentru fiecare program în fiecare stat membru. Numărul de state membre pentru care evaluarea a dus la o rezervă a variat în funcție de domeniile de politică: 12 state membre plus o serie de programe transfrontaliere în ceea ce privește politica privind ajutoarele regionale, față de 10 state membre în ceea ce privește politica în materie de ocupare a forței de muncă, 4 state membre în ceea ce privește politica în materie de pescuit și 3 state membre în ceea ce privește agricultura. Sunt furnizate informații, de asemenea, cu privire la modul în care evaluarea sistemelor de control duce la cuantificarea, de către directorii generali, a sumei totale care face obiectul rezervei.

4.3. Adăugarea de valoare declarațiilor din partea autorităților publice responsabile

2010 a fost primul an de punere în aplicare completă a sistemului de audit unic în cadrul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013. Ca pentru toate noile sisteme, au existat o serie de dificultăți inițiale în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor prezentate de autoritățile de audit din statele membre. Rapoartele anuale de control prezentate la sfârșitul anului 2010 au avut drept obiect rezultatele auditurilor desfășurate în perioada anterioară de 12 luni încheiată la data de 30 iunie 2010. Din cele 460 de avize de audit naționale care trebuiau emise, 14 includeau o imposibilitate de exprimare a unui aviz (207 în 2009), 265 au fost exprimate fără rezerve (108 în 2009), 175 au fost emise cu rezerve (93 în 2009), 5 au fost negative (2 în 2009)[18] și 1 nu a fost primit. Comisia a analizat cu atenție avizele de audit raportate și a adăugat propriile evaluări, după caz. În anii următori, toate părțile vor dobândi mai multă experiență, astfel că se preconizează ca fiabilitatea ratelor de eroare raportate să se îmbunătățească.

S-a propus sporirea responsabilității statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a fondurilor în cadrul gestiunii partajate, cu ocazia revizuirii trienale a Regulamentului financiar, care introduce o cerință ca toate entitățile însărcinate cu gestionarea fondurilor UE în cadrul gestiunii partajate[19] să furnizeze declarații de asigurare de gestiune.

În ceea ce privește politica agricolă și de dezvoltare rurală, toate cele 82 de agenții de plată au furnizat o declarație anuală de asigurare care se referă la integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor, precum și o declarație conform căreia a fost instituit un sistem care oferă o asigurare rezonabilă în ceea ce privește legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente. În plus, statele membre care au mai mult de o agenție de plată (cu excepția României) au furnizat o situație rezumativă anuală, în conformitate cu cerințele legale. Amploarea rezervelor cu privire la aceste declarații și situații rezumative este prezentată în RAA-ul aferent și nu sunt de substanță, per ansamblu.

Comisia a lansat o evaluare externă a situațiilor rezumative anuale din statele membre, care a fost pusă recent la dispoziția celorlalte instituții. Acest studiu concluzionează că sintezele rezumative anuale, în forma lor actuală, nu au adus o valoare adăugată semnificativă.

Comisia va continua să organizeze reuniuni anuale, cum ar fi reuniunile anuale ale Grupului omologilor[20], precum și reuniuni bilaterale de coordonare a controlului și reuniuni de gestiune anuale, precum și măsuri de formare. În vederea consolidării în continuare a răspunderii statelor membre în temeiul articolului 317 din TFUE, Comisia a inclus în propunerea sa pentru revizuirea trienală a Regulamentului financiar cerința ca organismele acreditate responsabile din statele membre să furnizeze declarații de gestiune anuale cu privire la toate fondurile care fac obiectul gestiunii partajate.

Deși nu este o cerință legală formală, patru[21] state membre elaborează, de asemenea, declarații naționale emise la nivel de înalți funcționari publici. Acestea sunt importante pentru o mai mare transparență a controalelor și a structurilor de răspundere și nu au rolul de a furniza informații suplimentare celor incluse în rapoartele existente.

4.4. Simplificarea și reducerea sarcinii administrative

Complexitatea dispozițiilor care stabilesc ce costuri sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv cererea de a se rambursa costurile efective suportate, a reprezentat frecvent un motiv pentru care ordonatorii de credite delegați au emis rezerve. Aceastaa adeterminat exprimarea unor rezerve repetate în capitolul „Cercetare, energie și transporturi” timp de câțiva ani și a afectat unele domenii de cheltuielile din capitolele proivind politica de coeziune și educația și cetățenia.

4.4.1. Revizuirea Regulamentului financiar și a normelor sale de punere în aplicare

În 2010, Comisia a utilizat revizuirea trienală a Regulamentului financiar pentru a adapta normele financiare. Comisia a avut în vedere trei obiective: simplificarea normelor, în special în ceea ce privește gestionarea granturilor, permițând utilizarea mai amplă a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a baremelor de costuri unitare; creșterea efectului de pârghie al fondurilor UE, permițând utilizarea fondurilor fiduciare ale UE, instrumentelor financiare și parteneriatelor public-privat și creșterea răspunderii Comisiei și a partenerilor însărcinați cu punerea în aplicare, prin armonizarea modalităților de gestiune curente și consolidarea dispozițiilor referitoare la acestea.

Următorul pas este să se profite de această ocazie pentru a se modifica legislația sectorială în mod similar. A fost înființat un grup interservicii, al cărui mandat constă în asigurarea coerenței dintre Regulamentul financiar și legislația sectorială. Produsul final al acestui exercițiu ar trebui să îndeplinească trei criterii: a) reducerea riscului de erori, b) reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari (în special pentru IMM-uri) și alte părți interesate (cum ar fi organismele de punere în aplicare și contractanții) și c) reducerea costurilor de funcționare în ceea ce privește controalele.

Comisia invită celelalte instituții să reacționeze pozitiv la propunerea sa privind revizuirea trienală a Regulamentului financiar.

4.4.2. Norme privind granturile și achizițiile publice

Erorile în aplicarea legislației care reglementează achizițiile publice sunt o cauză importantă de erori subiacente în capitolul „Coeziune”. Comisia a prezentat o carte verde[22] privind actualizarea normelor UE referitoare la achizițiile publice, cu obiectivul de a garanta că banii aferenți contractelor sunt cheltuiți în cel mai bun mod cu putință.

Rezultatele consultării privind cartea verde vor contribui, împreună cu rezultatele evaluării economice ale eficacității normelor actuale, la procesul de reflecție pe tema modului exact în care normele UE în materie de achiziții publice pot fi îmbunătățite. În Actul privind piața unică, a fost anunțată o propunere legislativă pentru sfârșitul anului 2011.

Politica regională a făcut în mod special obiectul unor nereguli legate de aplicarea incorectă a normelor privind achizițiile publice, precum și a unor deficiențe în ceea ce privește verificările de gestiune pentru a detecta aceste nereguli. Sunt prevăzute acțiuni menite să abordeze această sursă de erori, în special prin intermediul unei analize aprofundate și al unor discuții ulterioare cu autoritățile de gestiune în cauză din statele membre respective. Se are în vedere suplimentarea orientărilor și formării cu un obiectiv precis adresate autorităților publice și beneficiarilor, pentru a consolida capacitatea administrativă în cazurile necesare.

4.5. Strategia instituțională pentru sistemele de informare de gestiune

Activitatea de audit efectuată de către Serviciul de Audit Intern în ultimii ani pe sisteme informatice de mari dimensiuni și pe sisteme informatice instituționale a confirmat necesitatea de a îmbunătăți luarea de decizii strategice în domeniul informatic și procedurile de gestiune a achizițiilor publice și a proiectelor, atât la nivelul direcțiilor generale, cât și al Comisiei, în scopul de a se asigura faptul că proiectele informatice sunt în conformitate cu obiectivele Comisiei, sunt mai bine coordonate, au un bun raport calitate-preț și sunt aplicate cu succes, în timp util.

În 2010, a fost înființat un grup operativ interservicii, care avea drept mandat analiza situației informatice actuale în cadrul Comisiei. Constatările acestuia au fost aprobate în mod oficial într-o comunicare a Comisiei[23]. Ca urmare, a fost pusă în aplicare o nouă guvernanță în domeniul informatic. Noul Comitet de coordonare ABM + IT[24] va propune o strategie IT instituțională pentru Comisie, va supraveghea simplificarea și armonizarea proiectelor IT și va stabili obiective pentru eficientizare și pentru securitatea IT.

Pentru a îmbunătăți gradul de pregătire și a permite un răspuns coordonat la atacurile informatice care vizează Comisia, a fost înființată o echipă de răspuns în caz de atac informatic de către DG Resurse Umane și Securitate în cooperare cu Direcția Generală Informatică.

4.6. Resurse umane

Începând cu 2008, Comisia a monitorizat periodic recrutările, prin stabilirea unor obiective pe direcții generale și pe grupe de funcții și prin aplicarea unui sistem de monitorizare care vizează reajustarea echilibrului geografic după extinderea din 2004 și obținerea unei distribuții echilibrate între diferitele servicii. Perioada de tranziție pentru recrutarea de resortisanți ai UE-10 s-a încheiat la 31 decembrie 2010. Obiectivul privind recrutarea UE-10 fusese depășit global încă din 2008, deși există în continuare o proporție relativ ridicată de agenți temporari. În 2010, ponderea agenților temporari a scăzut în mod constant, ca urmare a recrutării de candidați de pe listele de rezervă întocmite ca urmare a concursurilor interne și cu caracter general pentru resortisanții UE-10. Prin analogie cu UE-10, au fost stabilite obiective de recrutare pentru UE-2 și a fost introdus un sistem de monitorizare în 2009, care trebuie menținut până la încheierea perioadei de tranziție pentru UE – 2 (sfârșitul lui 2011).

Într-un climat de creștere zero, trebuie atinse noi priorități politice prin alocarea optimă a personalului și o redistribuire internă de posturi. Ca urmare a măsurilor cu un scop precis din aceste domenii, raportul anual de verificare pe 2009 și actualizările din 2010 au arătat o scădere continuă a procentului de personal al Comisiei care lucrează în funcții administrative și de sprijin.

Comisia își reiterează angajamentul de a reduce cheltuielile generale și de a realoca economiile realizate către activitățile din prima linie.

Rezumat

– Comisia constată că ordonatorii de credite delegați au reușit să corecteze deficiențele în 25% din rezervele formulate anul trecut. Aceste îmbunătățiri includ o mai bună conformitate cu normele privind eligibilitatea cheltuielilor declarate de beneficiarii granturilor.

– Există în continuare domenii care necesită îmbunătățiri, în special în ceea ce privește unele domenii în care se aplică gestiunea partajată. Comisia va colabora cu statele membre în lumina responsabilităților sporite care le revin acestora în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Comisia le invită să continue consolidarea sistemelor de control și de gestiune, în special verificarea gestiunii la primul nivel, înainte de certificarea cheltuielilor către Comisie. Va continua să își exercite cu rigurozitate rolul de supraveghere, solicitând statelor membre să abordeze deficiențele cele mai mari din sistemele lor de gestiune și control și aplicând, sistematic și în timp util, întreruperi și suspendări ale plăților și corecții financiare, în cazurile necesare. Comisia invită celelalte instituții să sprijine propunerea sa privind declarațiile anuale de gestiune pentru toate cheltuielile care fac obiectul gestiunii indirecte/partajate în contextul revizuirii Regulamentului financiar și invită statele membre să anticipeze intrarea în vigoare a acestor dispoziții.

– Comisia recunoaște dificultățile presupuse de normele complexe pentru beneficiarii granturilor. Aceasta a înaintat deja propuneri de simplificare a normelor privind schemele de granturi, în contextul revizuirii trienale a Regulamentului financiar, iar în prezent are în vedere efectuarea unor astfel de simplificări în legislația sectorială.

– Normele UE în materie de achiziții publice ar trebui modernizate. A fost prezentată o carte verde[25] privind actualizarea normelor UE în materie de achiziții publice, care acoperă o gamă largă de aspecte posibile ale reformei legislative viitoare. Comisia a anunțat adoptarea unei propuneri legislative de revizuire a directivelor privind achizițiile publice la sfârșitul anului 2011.

– Comisia invită celelalte instituții și statele membre să utilizeze discuțiile privind viitorul cadru financiar multianual pentru a îmbunătăți conceperea schemelor de finanțare, precum și mecanismele acestora de livrare, gestiune și control, în vederea creșterii eficienței acestora și asigurării faptului că cheltuielile UE sunt controlate în mod eficace, proporțional și eficient din punct de vedere al costurilor.

– Comisia constată că, în cazul politicii de coeziune, majoritatea programelor și autorităților au pus în aplicare în prezent proiecte pe teren și au declarat cheltuielile. Deși programele din domeniul coeziunii sunt multianuale, sporirea volumului de tranzacții a dus și la creșterea riscului inerent de eroare în 2010. În cazul politicii de coeziune în ansamblu, s-a constatat în anul de raportare o creștere semnificativă a ratei de eroare și a volumului de plăți eronate. Rezervele formulate de Direcția Generală Politică Regională în 2010 se referă la mai multe programe operaționale în mai multe state membre decât în anii precedenți. În cazul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale, rezervele exprimate privesc mai puține programe operaționale decât în 2009, dar în mai multe state membre (în 2010, rezerve privind 43 de programe din perioadele de programare 2000-2006 și 2007-2013 în 10 state membre, în comparație cu 59 de programe din 7 state membre în 2009). Mai mult, în 2010, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune s-a bazat pe ratele de eroare raportate de autoritățile de audit din statele membre ori de câte ori aceste cifre au fost considerate de o calitate adecvată. Această diferență de abordare explică parțial diferența dintre ratele raportate de către Curtea de Conturi Europeană.

– Comisia salută inițiativa luată de Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit de a furniza declarații naționale voluntare. În 2010, Comisia a publicat un document de lucru al serviciilor sale[26] care examinează în detaliu domeniul de aplicare și conținutul declarațiilor naționale voluntare. În același document, Comisia a furnizat orientări tehnice pentru autoritățile publice privind adăugarea de valoare declarațiilor și sporirea gradul de asigurare cu privire la punerea în aplicare efectuată în cadrul gestiunii partajate. Documentul a fost transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene la 23 februarie 2011. În orientări se concluzionează că propunerea făcută de Comisie privind Regulamentul financiar referitor la semnarea de către organismele acreditate a declarațiilor de gestiune anuale ar constitui, cu toate acestea, un prim pas mai practic și mai util. Această opinie este sprijinită și de recenta evaluare externă a situațiilor rezumative anuale care concluzionează că aceste documente, în forma lor actuală, nu au adus o valoare adăugată semnificativă procedurii de asigurare a Comisiei.

[1]    JO C 303, 9.11.2010, secțiunile 1.27-1.31

[2]    Articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

[3]    Articolul 60 din Regulamentul financiar.

[4]    Decizia de instituire a SEAE a fost înaintată Consiliului la 22 aprilie. A presupus apoi modificări ale Regulamentului financiar și ale Statutului funcționarilor și adoptarea unui buget rectificativ.

[5]    Regulamentul (CE) nr. 1081/2010 din 24 noiembrie 2010.

[6]    Deciziile privind portofoliile au fost anunțate de către președintele ales la 27 noiembrie 2009.

[7]    Circulara SEC(2002) 657 a fost înlocuită de SEC(2010) 1333, secțiunea 3, „Schimbarea directorilor generali/șefilor de serviciu/ordonatorilor de credite delegați și transferul/împărțirea activităților între servicii”.

[8]    Directorul general al direcției Resurse Umane și Securitate și cel al Oficiului European pentru Selecția Personalului nu au declarat acest lucru în RAA-ul lor, dar au confirmat aceste lucru într-o notă adresată serviciilor centrale.

[9]    Calificativul „A” înseamnă că declarația directorului general și RAA-ul furnizează o evaluare corectă a gestiunii financiare din perspectiva regularității, calificativul „B” înseamnă că declarația directorului general și RAA-ul furnizează o evaluare parțial corectă a gestiunii financiare din perspectiva regularității, iar calificativul „C” înseamnă că declarația directorului general și RAA-ul nu furnizează o evaluare corectă a gestiunii financiare din perspectiva regularității (JO C 303, 9.11.2010, p. 88.)

[10]   Această cifră include o ajustare menită să reflecte crearea Direcției Generale Mobilitate și Transporturi și a Direcției Generale Energie. Anul trecut, rezerva emisă de Direcția Generală Transporturi și Energie a fost contabilizată ca o singură rezervă în raportul de sinteză pe 2009.

[11]         Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi - Impactul Planului de acțiune privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestiunii repartizate a acțiunilor structurale - COM(2010) 52, 18.2.2010.

[12]   Așa-numitele „rate forfetare pentru corecții financiare”.

[13]   Rata de eroare reziduală multianuală este impactul real al unei erori asupra bugetului UE, ținând seama de corecții și recuperări, inclusiv de cele efectuate în anii următori.

[14]   C(2011) 174 final, 24.1.2011, Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2011 privind trei măsuri de simplificare a punerii în aplicare a Deciziei nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Deciziei nr. 970/2006/Euratom a Consiliului și de modificare a deciziilor C(2007) 1509 și C(2007) 1625.

[15]   COM(2010) 187, 29.4.2010.

[16]   COM(2010) 261 din 26.5.2010.      

[17]   COM(2010)815, articolul 63 alineatul (2).

[18]   Au existat și patru cazuri „neaplicabile” în care evaluarea conformității nu fusese încă aprobată.

[19]   În cadrul gestiunii partajate, cheltuielile vizează, în principal, cheltuielile structurale și din domeniul agriculturii.

[20]   Grup de contact pentru cooperarea cu autoritățile de audit din statele membre, Comisia și Curtea de Conturi.

[21]   Declarațiile (guvernamentale) naționale au fost semnate de ministrul de finanțe al Țărilor de Jos și cel al Suediei, de secretarul permanent al Regatului Unit și de auditorul general al Danemarcei.

[22]   Care analizează punerea în aplicare a directivelor UE existente (2004/18/CE și 2004/17/CE).

[23]   SEC(2010) 1182, 7.10.2010, „Valorificarea la maximum a sistemelor informatice în cadrul Comisiei”.

[24]   Grupul de coordonare în domeniul IT a gestiunii pe activități, prezidat de secretarul general.

[25]   Carte verde privind viitoarea modernizare a directivelor UE în materie de achiziții publice (2004/18/CE și 2004/17/CE).

[26]   Document de lucru al serviciilor Comisiei, „Adăugarea de valoare declarațiilor: sporirea asigurării aferente punerii în aplicare efectuate în cadrul gestiunii partajate” - SEC(2011) 250, 23.2.2011.