22.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 350/1

1.

constată că anul 2010 constituie un moment important din punct de vedere instituțional, datorită intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona și începerii unui nou mandat al Comisiei Europene și al Comitetului Regiunilor. Noul tratat oferă Uniunii Europene cadrul politic și instituțional corespunzător, dar provocările actuale, atât de la nivel european, cât și de la nivel mondial, au dovedit că voința, viziunea și dezbaterea în plan politic trebuie transpuse rapid în rezultate tangibile pentru cetățeni;

2.

consideră că provocările actuale necesită o viziune politică pe termen mai lung, consolidarea cooperării între instituțiile europene, o asumare sporită a politicilor europene la nivel național, regional și local și recunoașterea principiilor guvernanței pe mai multe niveluri;

3.

subliniază că rolul consolidat pe care îl dobândește Comitetul în procesul legislativ european, în primul rând prin noile competențe care îi sunt conferite ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în special în materie de subsidiaritate, este menit să contribuie la o mai bună guvernanță și la eficientizarea activităților legislative ale UE;

4.

își reiterează angajamentul de a conlucra strâns cu Comisia Europeană pentru a garanta că dimensiunea locală și regională este luată în considerare în cursul elaborării legislației europene, în special prin sporirea sensibilității locale și regionale față de evaluarea de impact;

5.

salută perspectiva multianuală anexată la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2010, care îmbunătățește previzibilitatea, facilitează cooperarea și programarea interinstituțională și permite stabilirea eficientă a obiectivelor strategice;

6.

este preocupat de recrudescența partidelor extremiste și consideră că o metodă esențială de abordare a aceastei probleme este furnizarea de resurse autorităților locale și regionale, în vederea combaterii sărăciei, inegalităților, discriminării, conflictelor interculturale, lipsei de locuințe corespunzătoare și de resurse financiare cu care se confruntă comunitățile, întreprinderile sociale și IMM-urile, cu scopul de a se ajunge la un mod durabil de generare a bogăției;

7.

împărtășește viziunea Comisiei Europene privind caracterul urgent al abordării provocărilor de sociale, economice și de mediu cu care se confruntă UE; își reafirmă intenția de a contribui la reușita punerii în aplicare cu succes a direcțiilor de acțiune prioritare ale Comisiei: ieșirea UE din actuala criză economică, financiară și socială și evoluția spre o relansare durabilă din perspectivă socială și ecologică, care să pună cetățenii pe primul plan și să confirme poziția UE de actor global; își reiterează dorința de a contribui la optimizarea utilizării instrumentelor politice existente ale UE, și anume prin simplificarea și reducerea sarcinilor administrative, care constituie un aspect esențial al priorităților strategice ale Comisiei Europene.

8.

subliniază că, în ciuda câtorva prime semne de relansare, economia europeană se confruntă în continuare cu o cerere scăzută, iar cetățenii cu un grad înalt de incertitudine în ceea ce privește locurile de muncă. Orașele și regiunile sunt afectate în mod inegal, ceea ce înseamnă sporirea disparităților teritoriale. Această situație pune sub semnul îndoielii însăși ideea de coeziune socială, economică și teritorială în cadrul Uniunii Europene și necesită măsuri puternice de consolidare a rolului politicii de coeziune;

9.

consideră că nu este încă posibil să fie încheiată aplicarea planului european de redresare economică, care a contribuit la amortizarea efectelor crizei. Trebuie stabilită o strategie de ieșire din criză, care să stabilească echilibrul între necesitatea de a menține sub control bugetele publice și necesitatea evitării reducerilor fiscale câtă vreme cererea privată nu este suficient de puternică pentru a susține activitatea economică. Strategia de ieșire din criză ar trebui să se concentreze pe o nouă calitate a creșterii economice și să ia în considerare, când este cazul, reflecția referitoare la „dincolo de PIB”;

10.

are convingerea că este necesară îmbunătățirea coeziunii, nu numai în numele solidarității, dar și în interesul tuturor europenilor. Dată fiind interdependența economică puternică și în curs de consolidare dintre statele membre și UE, atât economiile puternice, cât și cele slabe ale UE suferă de pe urma cererii insuficiente de pe piața internă a UE;

11.

consideră, prin urmare, că o coordonare sporită a politicilor economice la scară europeană, după cum solicita Consiliul European de primăvară 2010, constituie o condiție esențială nu numai pentru combaterea crizei, consolidarea reglementărilor privind piețele financiare, reducerea speculațiilor și menținerea sub control a bugetelor publice, ci și pentru lansarea reformelor structurale necesare angajării pe calea unei creșteri durabile;

12.

subliniază că strategiile de combatere a crizei trebuie bazate pe un proces decizional coordonat și integrat, care să implice toate nivelurile de guvernare și să ia în considerare principiile subsidiarității și proporționalității;

13.

salută angajamentul Comisiei Europene de a încheia un acord privind inițiative strategice pentru o supraveghere și o reglementare eficiente ale piețelor financiare;

14.

are convingerea că problema care se pune la nivel general este furnizarea unui cadru juridic global stabil pentru restaurarea supremației legii asupra practicilor abuzive ale unor actori de pe piețele financiare.

15.

salută faptul că proiectul Europa 2020 al Comisiei Europene răspunde unor solicitări esențiale ale autorităților locale și regionale din UE atunci când afirmă că (a) autoritățile locale și regionale trebuie să fie parteneri permanenți în cadrul procesului de concepere și punere în aplicare a noii strategii, (b) ar trebui să se conlucreze mai strâns cu Comitetul Regiunilor, (c) dimensiunea socială, cea economică și cea referitoare la mediu trebui puse pe același nivel, (d) strategia trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a se adapta la diferite puncte de plecare și (e) toate regiunile Uniunii trebuie să beneficieze de avantajele creșterii economice, în vederea consolidării coeziunii teritoriale;

16.

regretă totuși că propunerea Comisiei nu abordează alte chestiuni esențiale semnalate de Comitetul Regiunilor, și anume (a) cum pot fi determinate statele membre să se angajeze că își vor îndeplini promisiunile din cadrul noii strategii, (b) ce rol ar trebui să joace autoritățile locale și regionale în conceperea și punerea în aplicare a inițiativelor-pilot propuse, (c) ce indicatori de evaluare a progreselor înregistrate ar trebui să completeze PIB-ul și cum ar trebui integrați aceștia în guvernanța noii strategii;

17.

sprijină intenția de concentrare a strategie Europa 2020 pe un număr restrâns de priorități și este de acord cu necesitatea de a stabili o legătură între modul de raportare cu privire la noua strategie și cel cu privire la Pactul de stabilitate și de creștere; în orice caz, instrumentele ca atare trebuie să rămână clar separate și trebuie protejată independența BCE;

18.

este hotărât să menționeze aceste puncte în cadrul dezbaterii care va pregăti decizia finală privind noua strategie a UE și se așteaptă ca reuniunea Consiliului European din iunie să acorde atenția cuvenită propunerilor formulate de Comitetul Regiunilor în numele regiunilor și orașelor europene.

19.

salută intenția Comisiei Europene de a transpune strategia Europa 2020 în inițiative-pilot concrete; subliniază necesitatea ca UE, statele membre, precum și autoritățile regionale și locale să depună eforturi comune; În acest scop, UE ar trebui să încurajeze mai mult autoritățile locale și regionale să realizeze aceste obiective și prin investiții pe termen lung în educație, formare, cercetare și inovare; consideră că dezvoltarea serviciilor publice de înaltă calitate bazate pe infrastructuri de calitate, a rețelelor de transport în comun și investițiile în tehnologii eficiente din punct de vedere energetic merită o inițiativă-pilot distinctă.

20.

așteaptă cu interes noua „Agendă digitală pentru Europa” și recunoaște numeroasele implicații ale acesteia în domeniul economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, al serviciilor publice și al îmbunătățirii calității vieții; insistă asupra potențialului enorm al agendei digitale în ceea ce privește incluziunea socială și conectivitatea zonelor rurale și a celor izolate.

21.

subliniază că creativitatea și inovarea constituie factori esențiali pentru creștere economică, investiții și crearea de noi locuri de muncă. De aceea, este convins că investițiile pe termen lung în educație, formare, recalificare și cercetare constituie modalități esențiale de sprijinire a dezvoltării economice și de combatere a șomajului;

22.

sprijină dezvoltarea unei strategii de sporire a coordonării și cooperării dintre, pe de o parte, cercetare și inovare și, pe de altă parte, tehnologiile informației și comunicațiilor;

23.

reafirmă că este pe deplin convins de potențialul sinergiilor dintre programul-cadru de cercetare al UE, fondurile structurale și alte sisteme publice de finanțare de a determina creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare și de a crea locuri de muncă bazate pe cunoaștere, la nivel local și regional; consideră că este prioritară sprijinirea cooperării dintre diferitele surse de finanțare (publice și private) pentru promovarea inovării și dobândirea poziției de lider în domeniul tehnologic;

24.

subliniază că este necesar să se adopte măsuri de coordonare la toate nivelurile de guvernare pentru sprijinirea IMM-urilor, în vederea consolidării legăturilor dintre cercetarea fundamentală și cercetare aplicată; aprobă măsurile ce vizează lansarea și sprijinirea inițiativelor în materie de creativitate și inovare, în special cele destinate cooperării dintre universități și întreprinderi.

25.

este ferm convins de necesitatea de a se investi în tineret, în special prin activități de educare, de formare, de voluntariat și de schimburi de experiență pentru realizarea obiectivelor Uniunii Europene în materie de capacitate de angajare, incluziune socială și de formare a unei identități și cetățenii active europene;

26.

sprijină pe deplin principalul obiectivul menționat în proiectul Europa 2020 de reducere a ratei de abandon școlar de la 15%, cât este în prezent, la 10%.

27.

solicită să se acorde o atenție specială combaterii șomajului prin sprijinirea autorităților locale în utilizarea eficace a mijloacelor puse la dispoziție de Fondul social european (FSE), Fondul european de adaptare la globalizare și de toate celelalte resurse disponibile pentru stimularea creării de locuri de muncă, sprijinirea IMM-urilor și încurajarea inovațiilor ecologice;

28.

solicită șanse egale în materie de ocupare a forței de muncă, examinarea contribuției potențiale a lucrătorilor în vârstă, care dispun de cunoștințe și experiență prețioase, crearea unui cadru de muncă echilibrat și inovarea produselor și a sistemelor;

29.

salută angajamentul Comisiei de a prezenta o propunere de revizuire a directivei privind programul de muncă.

30.

subliniază faptul că lupta pentru incluziune socială trebuie să includă atât măsuri direcționate către grupuri sau zone deosebit de vulnerabile, cât și măsuri de sprijinire a economiei în general, acordând o atenție crescută capacității de inserție profesională, flexicurității și unei economii dinamice;

31.

subliniază importanța intensificării eforturilor de reducere a numărului de cetățeni europeni care trăiesc sub pragul naționale de sărăcie cu 25 %, conform obiectivului principal relevant al strategiei Europa 2020; pune accentul pe faptul că este imposibil să se combată sărăcia și excluziunea socială în lipsa implicării ONG-urilor, a partenerilor sociali, a autorităților locale și regionale și a celor care lucrează cu persoanele care se confruntă cu sărăcia; de aceea, CoR salută călduros oportunitățile de cooperare de jos în sus pe care le oferă Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale (2010), care își propune să reînnoiască angajamentul în favoarea solidarității, justiției sociale și unei incluziuni sporite.

32.

va acorda o atenție deosebită consolidării Strategiei de dezvoltare durabilă a UE, din perspectiva noii strategii Europa 2020. Comitetul va contribui la dezbaterea privind îmbunătățirea sinergiilor dintre cele două strategii și modalitățile de simplificare a proceselor de punere în aplicare și de monitorizare a acestora;

33.

își ia angajamentul să contribuie la procesul de elaborare a celui de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu și să sprijine o politică de mediu a UE care promovează utilizarea mai eficientă a resurselor naturale și o calitate ridicată a vieții pentru cetățenii UE și care ține seama de autoritățile locale și regionale;

34.

așteptă cu interes prezentarea planului de acțiune al Comisiei privind eficiența energetică, la începutul anului 2011, și se angajează în favoarea politicilor UE care vizează reducerea consumului de energie și promovarea unor forme de energie noi și regenerabile, în special în contextul noii strategii a UE pentru tehnologii energetice 2010-2014; consideră că securitatea aprovizionării cu energie în Uniune este crucială și, în consecință, acordă o atenție deosebită interconectării rețelelor de energie;

35.

va analiza cu atenție elementele cu relevanță locală și regională ale legislației UE existente în domeniul schimbărilor climatice, în special cele legate de punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind schimbările climatice și energia din 2008, alături de legislația subsecventă relevantă. În acest context, va analiza, de asemenea, chestiunea utilizării durabile a biomasei și progresele în direcția îmbunătățirii eficienței energetice, în special în sectorul construcției de locuințe;

36.

se oferă să continue, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, inițiativa Pactul primarilor, în vederea realizării obiectivelor UE pentru anul 2020 la nivel local și regional și va face în acest sens eforturi pentru extinderea Pactului primarilor la actorii regionali;

37.

urmărește o recunoaștere mai mare a rolului crucial al autorităților locale și regionale în reducerea efectelor schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea de către actorii de la nivel european și național și solicită recunoașterea acestui rol în cadrul negocierilor ONU din domeniul schimbărilor climatice aflate în curs;

38.

având în vedere nevoia, în contextul dezvoltării regionale, de a orienta mai bine fondurile structurale către investiții în materie de energie, va continua să caute modalități de asigurare a unei coordonări și a unei coerențe mai bune între programele regionale și orientările naționale și europene;

39.

va continua să caute noi sinergii între politica economică și cea în domeniul schimbărilor climatice și, în acest context, va căuta să identifice posibilitățile de creștere a rolului BEI în finanțarea tehnologiilor nepoluante, a infrastructurii și a securității energetice la nivel local și regional, în întreaga UE;

40.

sprijină fără rezerve exploatarea deplină a TIC în cadrul eforturilor de creștere a eficienței energetice și va continua, alături de Comisia Europeană și de alte părți interesate, să lucreze la elaborarea și diseminarea unei ghid practic privind modalitățile în care autoritățile locale și regionale pot valorifica la maximum tehnologiile informației și comunicațiilor în cadrul planurilor lor în domeniul schimbărilor climatice;

41.

reiterează faptul că politica maritimă necesită o abordare integrată, cuprinzătoare și intersectorială, bazată pe planificarea spațială maritimă; subliniază în continuare rolul vital al autorităților locale și regionale în cadrul acestei politici, atât în calitatea acestora de autorități finanțatoare, cât și de cel mai bine plasate organisme pentru organizarea coexistenței armonioase a mării cu activitățile de exploatare a acesteia; de aceea, reamintește necesitatea unui sistem financiar simplificat pentru o politică maritimă integrată, care să reunească toate chestiunile maritime în cadrul unui fond european pentru zonele costiere și insulare;

42.

recunoaște nevoia de îmbunătățire a coordonării dintre politicile sectoriale relevante în utilizarea zonelor maritime și, în consecință, solicită înființarea unei platforme maritime europene, care să reunească autoritățile locale și regionale și părțile interesate relevante pentru a oferi un instrument care să contribuie la asumarea în comun a responsabilităților și la diseminarea bunelor practici;

43.

va urmări îndeaproape reforma politicii comune în domeniul pescuitului, aflată în curs, și așteaptă cu interes să își aducă contribuția atunci când Comisia va face propunerile de reformă, în cursul anului 2010, subliniind că este important ca viitoarea politică comună în domeniul pescuitului să se concentreze pe rezervele piscicole durabile, ținându-se seama, în același timp, de nevoile regiunilor de coastă și de pescuitul la scară redusă din UE;

44.

se angajează să contribuie activ la procesul de reflecție privind viitorul politicii agricole comune după 2013; se va opune oricărei încercări de descompunere a PAC sau de retrimitere a sa la nivelul național; propune cu insistență încurajarea sinergiilor între politica de dezvoltare rurală și alte politici ale UE, în special politica de coeziune, întrucât diferențele existente în ceea ce privește dezvoltarea zonelor rurale reprezintă un motiv de îngrijorare din punctul de vedere al coeziunii UE27;

45.

de aceea, consideră că noua PAC după 2013 ar trebui să creeze posibilitatea pentru ca zonele rurale să se ridice la nivelul provocărilor cu care se confruntă în prezent, și anume: disparitățile regionale sub aspectul veniturilor și al performanței economice și sociale, nivelurile scăzute de ocupare a forței de muncă, problemele de accesibilitate, „exilul” tehnologic, schimbările demografice și depopularea, reducerea treptată a spațiului rural etc.;

46.

regretă că Comisia nu pune suficient accentul pe măsurile de susținere în perioada de criză pe care o traversează în prezent sectorul agricol;

47.

consideră că problema schimbărilor climatice trebuie integrată în agricultură, în vederea reducerii consumului de energie și a generării de gaze cu efect de seră, printre altele, acordând stimulente adecvate agricultorilor. Ar trebui sprijinite strategiile alimentare integrate, iar regiunile ar trebui încurajate să producă și să promoveze produsele alimentare și derivatele fabricate pe plan local, atunci când astfel de mecanisme contribuie la reducerea amprentei de carbon;

48.

consideră că o concentrare excesivă a puterii de piață în sectorul comerțului cu amănuntul sau al producției alimentare poate fi atât în detrimentul agricultorilor, cât și al consumatorilor. UE trebuie să analizeze orice indiciu de exploatare abuzivă a puterii de piață din lanțul alimentar, pentru a se asigura că toți participanții beneficiază de condiții corecte;

49.

consideră că rezultatul unei producții agricole de calitate este deosebit de important pentru dezvoltarea durabilă în context rural și pledează pentru menținerea ambelor instrumente [denumirea de origine protejată (DOP) și indicația geografică protejată (IGP)], solicitând Comisiei Europene să identifice instrumentele necesare de gestionare a producției pentru produsele înregistrate ca DOP și IGP.

50.

salută inițiativa Comisiei Europene de a da un nou impuls rețelei TEN-T în Europa și așteaptă cu interes propunerea Comisiei de revizuire a orientărilor TEN-T, ca urmare a Cărții verzi din 2009; insistă asupra ideii că nu numai că preocupările nivelurilor local și regional trebuie luate în considerare, dar și instrumentele de planificare locale, regionale și naționale trebuie coordonate într-un context european, pentru a asigura contribuția rețelelor transeuropene la îmbunătățirea accesibilității tuturor regiunilor europene, sporind, în același timp, eficiența și caracterul durabil al întregului sistem de transport european;

51.

își reiterează sprijinul pentru obiectivele politice ale Comisiei vizând asigurarea unui sistem de transport bazat pe tehnologie, durabil, mai integrat și mai fiabil; așteaptă cu deosebit interes publicarea în 2010 a Cărții albe privind transporturile, care va stabili agenda de lucru privind politica europeană în domeniul transporturilor pentru deceniul 2010-2020;

52.

solicită să se monitorizeze în mod corespunzător planul de acțiune privind mobilitatea urbană, ținând seama de principiul subsidiarității.

53.

își exprimă regretul cu privire la faptul că politica de coeziune nu este suficient reflectată în prioritățile orientărilor politice ale viitoarei Comisii, în ciuda amplorii financiare și politice a acestui domeniu, care are o contribuție fundamentală la dezvoltarea economiei UE și la consolidarea modelului său social; solicită un angajament solid și ambițios față de politica de coeziune în cadrul procesului de revizuire a bugetului UE și evitarea oricărei forme de retrimitere la nivelul național, în vederea consolidării acestei politici majore în jurul obiectivului său central: diminuarea diferențelor economice și sociale dintre regiunile cele mai puțin dezvoltate din UE și restul Uniunii și dezvoltarea armonioasă a tuturor teritoriilor UE, care să permită tuturor cetățenilor UE, indiferent de locul unde trăiesc, un acces egal la oportunitățile pe care le aduce integrarea europeană;

54.

subliniază necesitatea de a recunoaște politica de coeziune ca o politică de dezvoltare de sine stătătoare și nu ca un conglomerat de politici sectoriale. Deși nu există nicio îndoială că politica de coeziune ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 și că va face acest lucru, ea își propune să contribuie la exploatarea potențialului de dezvoltare foarte divers al tuturor regiunilor și să fie suficient de flexibilă pentru a se adapta unor provocări și circumstanțe foarte variate în diferitele teritorii; consideră că este necesară o analiză a alocării fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013 înainte de reînnoirea exercițiului financiar legat de această nouă strategie; în acest sens, consideră că politica de coeziune își găsește rațiunea de a fi în Tratat și nu trebuie considerată un simplu instrument financiar pentru strategiile europene;

55.

insistă asupra necesității de a pune în practică principiul coeziunii teritoriale, care devine, odată cu Tratatul de la Lisabona, unul dintre obiectivele politice ale Uniunii Europene, precum și o nouă dimensiune a politicii regionale; reamintește că toate politicile sectoriale ar trebui să contribuie la realizarea acestui obiectiv și solicită Comisiei să îl implice în mod sistematic în analizele privind impactul teritorial în amonte de elaborarea propunerilor legislative; în acest context, reiterează solicitarea adresată Comisiei de a pregăti o Carte albă privind coeziunea teritorială;

56.

subliniază că, pentru realizarea obiectivului de coeziune teritorială, cooperarea teritorială este un element esențial; în consecință, reamintește că noul instrument juridic care este gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT) are un potențial imens de îmbunătățire a calității vieții cetățenilor și de sporire a competitivității autorităților locale și regionale, precum și a coeziunii în teritoriile de la frontieră. În cursul anului 2010, CoR va elabora un aviz din proprie inițiativă pentru a evalua funcționarea GECT până în prezent, precum și pentru a propune măsuri de îmbunătățire a acesteia cu prilejul revizuirii viitoare a Regulamentului privind GECT;

57.

în cadrul cooperării teritoriale și al punerii în aplicare a politicii europene la nivel local și regional, crește importanța macroregiunilor. În acest context, CoR îndeamnă Comisia să prezinte o Carte verde privind rolul și funcția macroregiunilor;

58.

consideră că fondurile structurale ale UE ar trebui utilizate din ce în ce mai mult pentru reducerea inegalităților în materie de sănătate existente în Europa. Pentru a asigura o mai mare eficiență a fondurilor structurale în depășirea inegalităților în materie de sănătate, CoR susține indicatorii legați de „viața sănătoasă” sau abordările care recunosc importanța unei stări bune de sănătate de-a lungul vieții;

59.

solicită CE să revizuiască propunerea privind produsele farmaceutice, în vederea asigurării unui nivel înalt de protecție a sănătății umane. Demonstrarea beneficiilor terapeutice ale unui nou medicament în raport cu cele existente ar trebui să se afle în centrul acestei politici. CoR reamintește, de asemenea, necesitatea de a consolida cooperarea cu rețelele locale și regionale de farmacovigilență;

60.

solicită CE să contribuie la sporirea protecției consumatorilor prin promovarea acțiunilor colective (class action) în justiție și încurajează inițiativa CE de consolidare a aplicării efective a normelor de protecție a consumatorilor. Se opune acțiunii colective după modelul din SUA și armonizării complete a protecției consumatorului, ca fiind inițiative care merg prea departe;

61.

reiterează rolul esențial al autorităților locale și regionale în furnizarea serviciilor de interes general; în acest context, ia notă de angajamentul asumat de președintele Comisiei de a prezenta o comunicare privind un cadru legislativ de calitate pentru serviciile de interes general.

62.

își reafirmă eforturile vizând o mai mare implicare a autorităților locale și regionale în dezvoltarea în continuare a spațiului de libertate, securitate și justiție, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, în cadrul căruia ele au în responsabilitate punerea în aplicare a acestui spațiu;

63.

susține eforturile depuse în vederea unei abordări coerente a măsurilor de integrare și a realizării sistemului european comun de azil; salută angajamentul Comisiei de a intensifica eforturile Uniunii Europene de combatere a imigrației ilegale și propune să se acorde o atenție specială gestionării frontierelor, aspect deosebit de relevant pentru multe autorități locale și regionale din Uniunea Europeană;

64.

reiterează importanța crucială pe care o au protecția și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale în cadrul eforturilor de combatere a terorismului și a radicalizării violente și subliniază că administrațiile locale și autoritățile regionale au un rol important de jucat în acest domeniu;

65.

recunoaște inițiativa cetățenească întemeiată pe articolul 24 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ca un instrument nou și important de mobilizare democratică în cadrul procesului european și își ia angajamentul de a urmări în mod activ punerea în aplicare a acestui instrument, pentru a se asigura că autoritățile locale și regionale își pot juca pe deplin rolul în realizarea potențialului acestuia.

66.

subliniază că UE trebuie să facă o prioritate din asigurarea unei asistențe efective în procesul de dezvoltare și punere în aplicare a propriilor măsuri preventive de către autoritățile locale și regionale afectate în mod repetat de dezastre naturale. Mai mult, constată că adesea autoritățile locale și regionale dețin cunoștințele bazate pe experiența proprie de care au nevoie, dar că fondurile pentru măsurile de prevenție nu sunt disponibile. În această privință, susține angajamentul Comisiei Europene de a da un curs concret clauzei privind solidaritatea cuprinsă în Tratatul de la Lisabona, stabilind un nou cadru legislativ pentru capacitatea de răspuns rapid a UE, însă își exprimă regretul în legătură cu faptul că, prin prezentarea unei Cărți verzi, Comisia ar putea întârzia nejustificat adoptarea acestui nou cadru legislativ. În același timp, aprobă solicitarea Parlamentului European de revizuire a Regulamentului privind Fondul de Solidaritate al UE, pentru a aborda problemele generate de dezastrele naturale într-un mod mai flexibil și mai eficient;

67.

va acorda o atenție specială anului 2010, decretat de către ONU Anul internațional al biodiversității, precum și stabilirii unor obiective în ceea ce privește biodiversitatea pentru 2020, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional; solicită, cu precădere, ca pachetul de măsuri al UE privind politica în materie de biodiversitate pentru anul 2020 să includă noi măsuri solide pentru îmbunătățirea integrării obiectivelor de protecție și de regenerare a biodiversității în politicile UE în domeniul transporturilor, al dezvoltării rurale, în politica energetică, agricolă, maritimă și de turism; solicită o participare mai activă a autorităților locale și regionale la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor. De asemenea, pledează pentru luarea unei decizii cu privire la strategia internațională în materie în cadrul CoP10 a Convenției privind diversitatea biologică, care va avea loc în octombrie 2010, care să cuprindă o referință clară la rolul-cheie jucat de autoritățile locale și regionale în reducerea declinului biodiversității.

68.

salută recenta propunere a Comisiei Europene de a institui o acțiune europeană pentru marca patrimoniului european și reamintește Comisiei că membrii Comitetului Regiunilor sunt foarte angajați în promovarea și protejarea patrimoniului cultural și lingvistic al Europei;

69.

salută includerea sportului printre domeniile de competență a UE în Tratatul de la Lisabona. Susține elaborarea de către Comisie a unui program în domeniul sportului, care urmează a fi lansat în 2012, și subliniază rolul important al autorităților locale și regionale în exploatarea potențialului sportului ca element al integrării sociale și al unui stil de viață sănătos.

70.

își subliniază angajamentul continuu față de consolidarea rolului autorităților locale și regionale în extinderea UE și reiterează nevoia de adaptare a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) la nevoile administrațiilor locale și autorităților regionale;

71.

își continuă cooperarea de succes cu reprezentanții de la nivel local și regional din Balcanii de Vest în cadrul Grupului de lucru „Balcanii de Vest” și al Comitetului consultativ mixt UE-Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; anunță constituirea, în anul 2010, a unui comitet consultativ mixt UE-Croația; va continua să acționeze pentru constituirea unui comitet consultativ mixt UE-Turcia, care să asigure un cadru corespunzător pentru desfășurarea negocierilor de aderare, în special prin sporirea vizibilității și stimularea asumării comune a responsabilității;

72.

atrage atenția asupra constituirii Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM) în ianuarie 2010, care reunește 16 parteneri mediteraneeni și urmărește asigurarea unei dimensiuni teritoriale a cooperării euromediteraneene, în special prin schimbul de bune practici și lansarea de noi proiecte de cooperare; încurajează Uniunea pentru Mediterana să invite ARLEM să devină observator permanent în cadrul acesteia;

73.

își reiterează sprijinul ferm în favoarea dezvoltării unei dimensiuni teritoriale și subnaționale în cadrul Parteneriatului estic și sprijină schimbul de bune practici în domeniul reformei administrației publice;

74.

își subliniază dorința de a fi implicat în mod activ în formularea politicii privind Dimensiunea nordică, prin dezvoltarea relațiilor cu autoritățile locale și regionale din țările partenere din Dimensiunea nordică;

75.

reamintește obiectivul de creștere a participării autorităților locale și regionale la cooperarea pentru dezvoltare și de promovare a dialogului politic pentru o implicare crescută a dimensiunii regionale în definirea, punerea în aplicare și evaluarea strategiilor de cooperare pentru dezvoltare; anunță organizarea, în a doua jumătate a anului 2010, a celei de-a doua ediții a Forumului cooperării descentralizate, care vizează facilitatea schimburilor și a dialogului politic între autoritățile locale și regionale din UE, țările în curs de dezvoltare și instituțiile UE;

76.

își reafirmă angajamentul față de punerea practică, alături de Comisia Europeană, a unui portal internet dedicat cooperării descentralizate pentru dezvoltare, inclusiv a Atlasului cooperării descentralizate, a unui centru de schimb și a unei biblioteci electronice acoperind politicile și programele propuse de toți actorii;

77.

își reafirmă sprijinul pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și pentru agenda privind eficacitatea ajutorului; subliniind valoarea adăugată a inițiativelor locale și regionale pentru realizarea acestor obiective, solicită o participare crescută a autorităților locale și regionale în diviziunea muncii și o coordonare mai bună a acțiunilor întreprinse între toți actorii implicați;

78.

își reiterează angajamentul pentru promovarea democrației locale și regionale în Europa și în țările terțe și subliniază ambiția de a obține recunoașterea internațională a competenței CoR în materie de monitorizare a alegerilor.

79.

subliniază importanța consolidării guvernanței pe mai multe niveluri astfel încât toate sferele de guvernare să fie implicate în formularea și punerea în aplicare a politicilor comunitare; reiterează faptul că respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității în procesul legislativ se află în centrul unei guvernanțe pe mai multe niveluri democratice și eficiente;

80.

consideră că o mai bună legiferare și reducerea poverii administrative vor impulsiona creșterea economică și crearea de locuri de muncă; este hotărât să contribuie la îmbunătățirea cadrului legislativ și la simplificarea acquis-ului comunitar, precum și la intensificarea consultărilor și la elaborarea unor metode mai bune de evaluare a impactului; va continua să urmărească îndeaproape Grupul la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, punând un accent deosebit pe nevoile autorităților locale și regionale și pe impactul asupra acestora.

81.

își reiterează angajamentul pentru promovarea și încurajarea participării democratice la procesul european prin intermediul membrilor săi și al activităților desfășurate în localitățile și în regiunile din care aceștia provin; oamenii politici de la nivel local și regional au un rol de releu esențial în construirea acestei Uniunii Europene, din două motive: în primul rând, pentru a asigura luarea în considerare a dimensiunii teritoriale în procesul de elaborare a legislației UE în toate domeniile și, în al doilea, rând, pentru a-și angaja concetățenii într-un dialog cu privire la valoarea adăugată a integrării europene; reafirmă responsabilitatea-cheie pe care o are în comunicarea cu succes a acestui dublu rol;

82.

subliniază, în acest context, importanța evenimentului anual Open Days, cadrul ideal de prezentare de către regiuni și orașe a bunelor practici în ceea ce privește consolidarea coeziunii, a competitivității regionale și a cooperării teritoriale, precum și de generare a unui impact asupra dezbaterilor politice dintre instituțiile UE și statele membre;

83.

este pregătit să își unească forțele cu Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul în realizarea celor trei priorități de comunicare identificate în Programul de lucru al Comisiei pe anul 2010, și anume redresarea și reinstalarea creșterii economice, schimbările climatice și chestiunile legate de energie, precum și facilitarea punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona; evidențiază rolul-cheie al CoR în punerea în aplicare a acestor trei priorități;

84.

îl însărcinează pe președinte să transmită prezenta rezoluție Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului, Președinției spaniole actuale și partenerilor belgieni și ungari din echipa celor trei președinții pentru perioada 2010-2011.