52010PC0550

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 8.10.2010

COM(2010) 550 final

2010/0282 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind modalitățile de acces la serviciul public reglementat oferit de sistemul global de radionavigație prin satelit constituit în cadrul programului Galileo

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008[1] stabilește condițiile pentru punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit, GALILEO și EGNOS. Dispozițiile din anexa la regulament definesc obiectivele specifice ale programelor. Acestea prevăd faptul că sistemul care va rezulta din programul GALILEO va oferi cinci servicii printre care „un serviciu public reglementat”, numit „Public Regulated Service” și denumit în continuare „PRS”, rezervat utilizatorilor autorizați de către guverne pentru aplicații cu caracter sensibil care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului. Dispozițiile respective precizează faptul că PRS utilizează semnale puternice și criptate.

PRS este un serviciu la care nu va avea acces publicul larg și care este rezervat în mod exclusiv Consiliului, Comisiei, statelor membre, eventual agențiilor Uniunii Europene, țărilor terțe și organizațiilor internaționale autorizate în mod corespunzător. Utilizarea acestuia trebuie să fie controlată din motive de siguranță și securitate, spre deosebire de celelalte servicii nesecurizate care vor fi oferite de cele două sisteme europene GNSS. Prin urmare, se dovedește a fi esențială supravegherea utilizatorilor prin mijloace precum instituirea unei proceduri de autorizare, folosirea unor chei de criptare, acreditarea receptoarelor etc. În plus, serviciul cuprinde anumite aplicații care pot fi foarte sensibile pe plan politic și strategic. Totalitatea caracteristicilor PRS fac necesară definirea precisă, prin intermediul unui text legislativ, a modalităților de acces la PRS.

De altfel, chiar înainte de adoptarea Regulamentului (CE) nr. 683/2008, în concluziile pe care le-a adoptat în cadrul reuniunii din 12 octombrie 2006, Consiliul Transporturi a solicitat Comisiei să continue să lucreze în mod activ la elaborarea politicii de acces la PRS pentru a putea defini, mai ales, condițiile în care statele membre, în baza lucrărilor de pregătire deja încheiate, își vor organiza și gestiona grupurile de utilizatori și să își prezinte propunerile la timp pentru deliberarea și aprobarea acestora de către Consiliu. În aceleași concluzii, Consiliul Transporturi a amintit faptul că utilizarea PRS de către statele membre va fi facultativă și că totalitatea costurilor de exploatare a acestui serviciu vor fi suportate de către utilizatori pe bază necomercială.

Având în vedere termenele pentru punerea în aplicare a diferitelor mecanisme de control și faptul că de acum se cunoaște calendarul referitor la furnizarea primelor servicii, este nu numai necesar ci și urgent să se definească, printr-un text legislativ, modalitățile de acces la PRS.

2. CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

Deși nu a făcut, în mod formal, obiectul unei analize a impactului, proiectul de text legislativ este rezultatul unor lucrări de pregătire foarte aprofundate care au implicat participarea intensă a mai multor părți interesate de PRS, în special statele membre care vor fi principalii participanți la acest serviciu.

A. DEFINIREA PROBLEMEI

Pentru a se evita orice confuzie, este necesar, în prealabil, să se facă distincția de natură semantică între, pe de o parte, participanții la PRS și anume statele membre, Consiliul și Comisia, precum și, eventual, agențiile Uniunii Europene, țările terțe și organizațiile internaționale și, pe de altă parte, utilizatorii PRS care sunt persoane fizice sau juridice autorizate în mod corespunzător de către participanții la PRS pentru a deține sau pentru a utiliza un receptor PRS.

În plus, părțile interesate de modalitățile de acces la PRS sunt următoarele:

- Comisia, care gestionează toate aspectele referitoare la securitatea sistemelor conform dispozițiilor articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008;

- Consiliul, care este responsabil în special cu punerea în aplicare a Acțiunii comune 2004/552/PESC[2];

- statele membre, care sunt chemate să devină participanții principali la PRS și care sunt destinatarii deciziei care face obiectul prezentei propuneri;

- Agenția GNSS european înființată prin Regulamentul (CE) nr. xxx/2010 care, conform articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 și orientărilor formulate de Comisie asigură, pe de o parte, acreditarea securității sistemelor europene de radionavigație prin satelit și, pe de altă parte, funcționarea centrului de securitate Galileo. Acest centru de securitate constituie, în special, singurul interlocutor al Consiliului în vederea aplicării instrucțiunilor furnizate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC și destinate tuturor participanților și utilizatorilor PRS.

- întreprinderile care concep sau fabrică receptoare PRS și trebuie să se conformeze normelor de acreditare definite de autoritatea de acreditare a securității instituită în cadrul Agenției GNSS european.

Cerințele în materie de securitate legate de utilizarea PRS privesc în mod direct securitatea Uniunii și a statelor membre. Astfel, acestea fac parte dintr-o miză strategică și vizează, de asemenea, politica externă a Uniunii, impunând instituirea unui cadru de control al utilizatorilor, ceea ce constituie obiectivul esențial al prezentei propuneri.

Acest cadru cuprinde în același timp mijloace tehnice, de exemplu autorizațiile prin chei de criptare, dar și mijloace instituționale precum procedurile de acreditare a securității sau procedurile care decurg din Acțiunea comună 2004/552/PESC în situație de criză. Cadrul trebuie să țină seama de faptul că este posibil să existe numeroși utilizatori ai PRS și că aceștia pot, în funcție de tipul de utilizare solicitat, să aibă diverse necesități sau să fie supuși unor cerințe diferite în ceea ce privește fiabilitatea lor.

Este important ca respectivul cadru de control să fie instituit înainte de începerea etapei inițiale de exploatare prevăzute pentru 2014. Acest cadru va fi necesar pe toată durata acestei etape, adică timp de mai multe decenii și trebuie să permită în special:

- anticiparea unei situații de criză; ceea ce implică rapoarte permanente și instituționalizate, inclusiv un proces decizional adecvat, între diferitele părți interesate publice și private;

- încadrarea strictă a condițiilor de utilizare a receptoarelor PRS, mai ales datorită unei gestionări eficiente a utilizatorilor;

- supravegherea îndeaproape a activității întreprinderilor responsabile cu fabricarea receptoarelor PRS, mai ales datorită impunerii unor reguli de fabricație obligatorii.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, este necesar, mai ales, să se precizeze și să se formuleze responsabilitățile Consiliului, ale Comisiei și, respectiv, ale statelor membre, precum și ale tuturor celorlalte părți interesate publice sau private. Trebuie, de asemenea, să fie definite condițiile de utilizare eventuală a PRS de către organizații internaționale sau țări terțe, precum și condițiile de export al echipamentelor PRS. Gestiunea diferitelor grupuri de utilizatori reprezintă, în egală măsură, un element esențial al cadrului ce urmează a fi instituit, în vederea limitării la maximum a efectelor negative ale unor eventuale inadvertențe ale unuia dintre aceste grupuri. În final, este crucială definirea normelor de acreditare și de fabricație care vor fi impuse fabricanților de receptoare PRS și asigurarea controlului acestora de către Uniunea Europeană. Fabricanții trebuie să fie nu numai capabili de a fabrica receptoare de înaltă securitate, ci și de a concepe mecanisme care împiedică duplicarea acestora în caz de furt sau pierdere.

B. ABORDAREA ALEASĂ ȘI SOLUȚIILE ALTERNATIVE

Diferitele aspecte legate de modalitățile de acces la PRS au făcut obiectul unor discuții aprofundate în cadrul consiliului de securitate, numit „GSB”, instituit la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului[3], abrogat prin articolul 23 al Regulamentului (CE) nr. 683/2008. Creat pentru a se ocupa de aspectele legate de securitate în ceea ce privește sistemul GALILEO, GSB era alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui stat membru al Uniunii Europene și dintr-un reprezentant al Comisiei. De fapt, acest consiliu aduna laolaltă acei câțiva experți care, în cadrul Uniunii Europene, dețin competențele necesare pentru a asigura securitatea și siguranța unor sisteme atât de complexe precum GALILEO. Consiliul respectiv a fost înlocuit cu un grup de experți ai Comisiei[4].

În cadrul GSB, au fost ținute patru „seminarii PRS” în 2006 și 2007, fiecare dintre acestea reunind în jur de șaizeci de experți din statele membre. Discuțiile foarte detaliate au avut ca subiect totalitatea problemelor de securitate puse de utilizarea PRS, mai ales aspectele și caracteristicile tehnice, mecanismele instituționale care ar trebui instituite, calendarul asociat acestei instituiri, sfera de utilizare a PRS etc.

Această serie de seminarii a permis ajungerea la un consens între participanți cu privire la necesitatea de a institui rapid un cadru regulamentar adecvat, la principiile generale referitoare la modalitățile de acces la PRS, la normele de securitate care trebuie îndeplinite pe plan tehnic și la diferitele etape de punere în aplicare a acestora. Proiectul de text oglindește rezultatele acestor lucrări, le traduce sub o formă juridică și le adaptează la noul plan de guvernare a programelor europene de radionavigație prin satelit instituite de regulamentul (CE) nr. 683/2008.

Principalele elemente ale propunerii sunt menționate la punctul 3 de mai jos. Acestea au la bază convingerea, împărtășită de toate statele membre, conform căreia modalitățile de acces la PRS trebuie să respecte norme minime de securitate și proceduri de autorizare comune pentru toate statele membre în vederea garantării unui grad ridicat de securitate. Ar trebui precizat faptul că textul nu abordează aspecte legate de natura utilizării PRS, care este lăsată la latitudinea suverană a fiecărui stat membru, ci definește criterii comune care permit participanților la PRS să își selecționeze utilizatorii în mod securizat.

Prin soluția aleasă, funcțiile tehnice conectate direct cu infrastructura sunt centralizate la nivel european prin intermediul activităților centrului de securitate exploatat de Agenția GNSS european, în timp ce funcțiile de control al participanților și al utilizatorilor sunt, din contră, descentralizate la nivel național pentru a ține cont de constrângerile locale. Mecanismele juridice prevăzute asigură coerența între cele două niveluri de funcții și armonizarea proceselor decizionale, datorită, mai ales, normelor comune minime care trebuie respectate de către toate părțile interesate.

Este esențială sublinierea faptului că în momentul realizării lucrărilor de pregătire în cadrul GSB și al „seminariilor PRS”, au fost analizate cu atenție toate soluțiile posibile. Nu a fost reținută decât soluția care satisfăcea cel mai bine atât interesele Uniunii Europene și ale statelor membre, cât și cerințele în materie de securitate și siguranță. Au fost eliminate mai multe opțiuni alternative, cum ar fi:

- nicio acțiune. În afara faptului că nu respectă concluziile adoptate de Consiliu la 12 octombrie 2006, această soluție înseamnă efectiv abandonarea oricărei utilizări a PRS, ceea ce ar fi, în egală măsură, în contradicție față de dispozițiile anexei la Regulamentul (CE) nr. 683/2008. Într-adevăr, nici Comisia, responsabilă cu securitatea sistemului, nici Consiliul, responsabil cu punerea în aplicare a Acțiunii comune 2004/552/PESC, nici, în cele din urmă și mai ales statele membre nu pot să întrevadă serios posibilitatea de a recurge la PRS dacă nu a fost definit în prealabil un cadru care să garanteze un nivel înalt de securitate în ceea ce privește utilizarea;

- lipsa unui control al utilizatorilor PRS de către statele membre. Această soluție ar fi fost și ea incompatibilă cu nivelul înalt de securitate necesar pentru PRS. Nu este o soluție posibilă având în vedere caracterul sensibil al unui subiect cu implicații în ceea ce privește politica de securitate a statelor membre ale Uniunii Europene;

- o gestiune complet centralizată, la scara Uniunii Europene, a tuturor normelor și procedurilor de autorizare, de acreditare și de control referitoare la modalitățile de acces la PRS, în special pentru fabricarea receptoarelor și distribuirea cheilor de acces. Această soluție s-a dovedit a fi negativă în ceea ce privește dezvoltarea piețelor legate de utilizările PRS și, în același timp, contrară principiului subsidiarității. Într-adevăr, Uniunea nu deține în acest moment competențele tehnice necesare pentru a asigura ea însăși o astfel de gestiune centralizată, chiar dacă va fi nevoită să dobândească în timp anumite cunoștințe în materie de acreditare datorită activităților Agenției GNSS european. Aceste competențe, în special în ceea ce privește componentele de criptare, sunt concentrate în prezent într-un număr mic de state membre. Uniunea nu dispune nici de instrumente care să permită o gestiune și un control centralizate ale fabricării receptoarelor PRS, activitate parțial industrială care nu poate fi desfășurată decât de statele membre în ceea ce privește aspectele legate de securitate;

- o gestiune, din contră, complet descentralizată a acelorași elemente la nivelul statelor membre. Această soluție a fost, de asemenea, eliminată, deoarece nu permite definirea cu ușurință, a normelor comune minime pentru toate statele membre și nici, pe deasupra, garantarea respectării unor astfel de norme cu același grad de exigență în toate statele membre. În consecință, le revine autorităților competente ale Uniunii rolul de a defini norme comune și de a veghea la respectarea acestora.

Soluția aleasă stabilește un sistem care asigură cel mai bun echilibru între, pe de o parte, o gestiune centralizată a anumitor elemente la nivelul Uniunii, atunci când o astfel de centralizare se dovedește a fi posibilă și, în același timp, de dorit și, pe de altă parte, o gestiune descentralizată a celorlalte elemente în cazul în care, deși infrastructura aparține UE, statele membre sunt cele mai în măsură pentru a o gestiona.

C. IMPACTUL ASUPRA STATELOR MEMBRE ȘI A CELORLALTE PĂRȚI INTERESATE

Decizia care face obiectul propunerii poate avea un anumit impact asupra statelor membre, a autorităților competente ale Uniunii, a organizațiilor internaționale și țărilor terțe, precum și asupra întreprinderilor industriale.

În primul rând, în ceea ce privește statele membre, care constituie, în principiu, primele părți vizate și interesate de utilizările PRS, este necesar să se sublinieze faptul că decizia nu va afecta decât statele care vor dori să folosească PRS și nu va avea niciun impact, inclusiv financiar, asupra celor care nu vor dori să îl utilizeze. Un stat membru care va dori să utilizeze PRS va trebui, în primul rând, să desemneze o „autoritate PRS competentă”, care să gestioneze utilizatorii, să se ocupe, eventual, de fabricarea receptoarelor PRS și, dacă este cazul, să monitorizeze conformitatea cu normele comune de fabricare a receptoarelor PRS pe teritoriul său. Trebuie precizat faptul că o entitate care există deja într-un stat membru va putea juca rolul de „autoritate PRS competentă”

Pentru a evalua necesitățile statelor membre în materie de utilizare a PRS, în 2008, Comisia le-a adresat acestora un chestionar. Răspunsurile la chestionarul respectiv, care în niciun caz nu angajează formal statele membre, sunt rezumate în cele două tabele reproduse mai jos, având în vedere faptul că statele membre nemenționate nu au răspuns la chestionar.

[pic]

[pic]

Trebuie insistat asupra faptului că, dacă diferitele utilizări potențiale ale PRS sunt lăsate la latitudinea statelor membre, dorințele acestora din urmă în domeniu nu vor fi satisfăcute decât în măsura în care sunt compatibile cu respectarea normelor minime de securitate impuse. Nevoile incompatibile sau puțin compatibile ale statelor membre cu respectarea acestor norme nu vor fi, prin urmare, acoperite de PRS, ci de serviciul deschis care oferă o performanță echivalentă ca precizie.

În al doilea rând, în ceea ce privește autoritățile competente ale Uniunii Europene, textul le impune aceleași constrângeri referitoare la utilizare ca și statelor membre. Într-adevăr, dacă principiile generale convenite cu statele membre în cadrul discuțiilor purtate înainte de redactarea propunerii autorizează complet utilizarea „europeană” a PRS, acestea se traduc, în egală măsură, în modalități de acces identice pentru toți participanții. Va fi de competența autorităților competente ale Uniunii, și anume Consiliul, Comisia și, dacă este cazul, agențiile Uniunii, să hotărască dacă doresc să utilizeze PRS și, în caz afirmativ, care ar fi utilizările respective. În plus, Consiliul și Agenția GNSS european sunt încurajate să joace un rol deosebit în cadrul Acțiunii comune 2004/552/PESC.

Pe de altă parte, în ceea ce privește organizațiile internaționale și țările terțe, restricțiile referitoare la utilizarea PRS vor decurge din acordurile internaționale pe care vor trebui să le încheie în prealabil cu Uniunea Europeană în cazul în care doresc să aibă acces la acest serviciu. Aceste restricții vor fi cel puțin la fel de coercitive ca cele impuse statelor membre.

În final, în ceea ce privește întreprinderile industriale, este necesar înainte de toate să se indice faptul că numai întreprinderile care au ales în mod liber să răspundă la invitațiile de participare la licitații referitoare la conceperea sau fabricarea receptoarelor PRS vor fi supuse restricțiilor asociate normelor coercitive. În plus, având în vedere că PRS este un serviciu nou fără echivalent în trecut, impactul economic al introducerii sale nu va putea fi decât pozitiv în ciuda constrângerilor legate de securitate.

De altfel, întreprinderile au fost consultate de mai multe ori în ceea ce privește condițiile de utilizare a PRS, în special prin intermediul studiului PACIFIC inițiat în cadrul celui de-al șaselea program cadru de cercetare și dezvoltare. Din acest studiu reiese faptul că întreprinderile:

- recunosc necesitățile specifice în materie de securitate a PRS;

- sunt de acord cu o utilizare extinsă a PRS în domenii asociate securității, în special în domeniul apărării și al activităților polițienești;

- în ceea ce privește domeniul apărării, pun în evidență nevoia de interoperabilitate cu semnalul GPS din sectorul militar;

- pentru activitățile polițienești, subliniază utilitatea îmbinării utilizării receptoarelor PRS cu alte mijloace de telecomunicații securizate;

- consideră că este necesar să poată fi exportate receptoarele PRS în țările terțe care vor fi autorizate să devină participanți la PRS.

Textul propunerii nu conține elemente care să contrazică dorințele întreprinderilor, chiar dacă prevede, cu scopul de a garanta un grad înalt de securitate, un cadru strict pentru condițiile de fabricație a receptoarelor PRS și de utilizare a acestora de către părțile interesate din sectorul privat.

D. EXISTENȚA UNUI CONSENS VERITABIL

Astfel cum a fost deja indicat mai sus, proiectul de text este rezultatul unor lucrări de pregătire foarte aprofundate care, în 2006 și 2007, au implicat diferitele părți interesate de PRS, în special statele membre care vor fi participanții principali la PRS.

Începând cu anul 2007, numeroasele discuții care au avut loc în cadrul diferitelor autorități competente responsabile cu securitatea programelor și a sistemelor nu au făcut decât să confirme consensul la care s-a ajuns în ceea ce privește diversele soluții reținute în proiect. Aceste autorități competente, formate din reprezentanți ai statelor membre, sunt constituite mai ales din grupul de experți în materie de securitate a sistemelor europene GNSS și din subgrupul de lucru, dedicat în mod specific PRS, creat de acest grup de experți.

Este necesar să fie amintit faptul că, având în vedere caracterul sensibil al acestora, aspectele legate de utilizarea PRS implică, pe lângă securitatea sistemelor, chiar și securitatea statelor membre. Prin urmare, se dovedește a fi imposibil, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere practic, ca soluțiile reținute să nu facă obiectul unui consens între statele membre. Recurgerea la Acțiunea comună 2004/552/PESC, care intră sub incidența regulii unanimității, este, de altfel, prevăzută în mod explicit la articolul 11 din proiect în toate cazurile în care securitatea Uniunii Europene și a statelor sale membre ar putea fi amenințată.

3. ELEMENTE JURIDICE ALE PROPUNERII

Propunerea Comisiei se întemeiază din punct de vedere juridic pe articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, fostul articol 156 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. În plus, aceasta ia forma unei propuneri de decizie a Parlamentului European și a Consiliului, de vreme ce textul se adresează numai statelor membre.

Propunerea conține următoarele măsuri esențiale:

- principii generale privind modalitățile de acces la PRS, în special faptul că statele membre, Consiliul și Comisia au acces nelimitat și neîntrerupt la PRS oriunde în lume, iar accesul agențiilor Uniunii Europene, al țărilor terțe și al organizațiilor internaționale la PRS necesită încheierea unui acord;

- obligația participanților la PRS de a desemna o „autoritate PRS competentă” pentru a gestiona și controla fabricarea, deținerea și utilizarea receptoarelor PRS, precum și stabilirea normelor comune minime pe care trebuie să le îndeplinească autoritățile PRS competente;

- stabilirea unui cadru al condițiilor de fabricare și securizare a receptoarelor PRS;

- dispoziții privind controlul exporturilor, stațiile de control prezente în diferite părți ale lumii și aplicarea unor acțiuni comune în cadrul „celui de-al doilea pilon”.

În final, chiar dacă textul poate avea consecințe asupra politicii externe și de securitate comună, trebuie să fie totuși adoptat în cadrul procedurilor prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în temeiul jurisprudenței Curții de Justiție care rezultă din hotărârea din 20 mai 2008 în Cauza C-91/05 (Comisia Comunităților Europene/Consiliul Uniuni Europene), numită „Armele ușoare”.

4. IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea Comisiei nu are niciun impact direct asupra bugetului Uniunii Europene; în special, aceasta nu angajează Uniunea într-o politică nouă, iar diferitele entități de control ale Uniunii la care face trimitere au fost instituite deja prin alte texte.

5. INFORMAȚIE SUPLIMENTARĂ

PRS este un serviciu ale cărui anumite aplicații pot avea un caracter foarte sensibil pe plan politic și strategic. Cu toate acestea, propunerea Comisiei nu urmărește reglementarea aplicațiilor posibile ale PRS în sine, ci modalitățile de acces la acest serviciu. Propunerea are, așadar, un caracter mai mult tehnic decât politic.

2010/0282 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind modalitățile de acces la serviciul public reglementat oferit de sistemul global de radionavigație prin satelit constituit în cadrul programului Galileo

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[5],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[6],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară ,

întrucât:

1. Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)[7] prevede în anexă că obiectivele specifice ale programului Galileo constau în asigurarea faptului că semnalele emise de către sistem pot fi utilizate în special pentru a oferi un serviciu public reglementat (denumit în continuare „PRS”) rezervat utilizatorilor autorizați de către guverne pentru aplicații cu caracter sensibil care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului.

2. În concluziile pe care le-a adoptat în cadrul reuniunii din 12 octombrie 2006, Consiliul Transporturi invită Comisia să continue să lucreze în mod activ la elaborarea politicii de acces la PRS pentru a putea defini, mai ales, condițiile în care statele membre, în baza lucrărilor de pregătire, își vor organiza și gestiona grupurile de utilizatori, și să își prezinte propunerile la timp pentru deliberarea și aprobarea acestora de către Consiliu. În aceleași concluzii, Consiliul Transporturi amintește faptul că utilizarea PRS de către statele membre va fi facultativă și că totalitatea costurilor de exploatare a acestui serviciu vor fi suportate de către utilizatori pe bază necomercială.

3. Consiliul a indicat de mai multe ori că sistemul constituit în cadrul programului Galileo este un sistem civil aflat sub control civil, cu alte cuvinte sistemul este realizat pe bază de standarde civile plecând de la cerințe civile și sub controlul instituțiilor Uniunii.

4. Dintre diferitele servicii oferite de sistemele europene de radionavigație prin satelit, PRS este serviciul cel mai securizat și cel mai sensibil. Acesta trebuie să asigure, spre avantajul participanților săi, o continuitate a serviciului chiar și în situațiile de criză cele mai grave. Consecințele unei încălcări a normelor de securitate în timpul utilizării acestui serviciu nu sunt limitate la utilizatorul în cauză, ci se pot extinde și la alți utilizatori. Utilizarea și gestionarea PRS fac astfel apel la responsabilitatea comună a statelor membre pentru asigurarea propriei securități și a securității Uniunii Europene. În acest context, accesul la PRS trebuie restrâns strict la anumite categorii de utilizatori care fac obiectul unui control permanent.

5. Prin urmare, este oportună definirea modalităților de acces la PRS și a normelor de gestionare, cu precizarea în special a principiilor generale referitoare la acest acces, a funcțiilor diferitelor entități de gestionare și de control, a condițiilor referitoare la fabricarea și securitatea receptoarelor, a regimului de control al exporturilor.

6. Referitor la principiile generale de acces la PRS, scopul și caracteristicile acestui serviciu impun ca utilizarea acestuia să fie rezervat strict Consiliului, Comisiei, statelor, agențiilor Uniunii și organizațiilor internaționale autorizate în mod corespunzător, Consiliul, Comisia și statele membre având acces discreționar, nelimitat și neîntrerupt în toate zonele lumii. Mai mult, fiecare stat membru trebuie să fie în măsură să decidă în mod suveran referitor la utilizatorii autorizați și utilizările PRS, inclusiv utilizările legate de securitate, în conformitate cu normele minime de securitate.

7. Mai mult, în vederea promovării la scară mondială a utilizării tehnologiei europene pentru aplicațiile guvernamentale securizate în materie de radionavigație prin satelit, este oportună prevederea condițiilor în care anumite țări terțe și organizații internaționale ar putea recurge la PRS, primordiale fiind în toate cazurile respectarea cerințelor de securitate.

8. În general, Uniunea și statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru asigurarea siguranței și securității sistemului rezultat din programul Galileo și a tehnologiilor și echipamentelor PRS, pentru evitarea utilizării semnalelor emise pentru PRS de către persoane fizice sau juridice neautorizate și pentru a împiedica utilizarea ostilă a PRS împotriva Uniunii sau a statelor membre.

9. În acest sens, este important ca statele membre să stabilească regimul sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectărilor obligațiilor care decurg din prezenta decizie și să se asigure că aceste sancțiuni sunt aplicate. Sancțiunile respective trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive.

10. Referitor la entitățile de gestiune și de control, soluția prin care fiecare participant trebuie să-și desemneze o „autoritate PRS competentă” pentru gestionarea și controlul utilizatorilor pare a fi cea mai bună în vederea asigurării unei gestionări eficiente a utilizării PRS, facilitând relațiile dintre diferiți actori responsabili cu securitatea și garantând un control permanent al utilizatorilor, în special al utilizatorilor naționali, respectând în același timp normele comune minime. Este de remarcat faptul că autoritatea PRS competentă nu este neapărat legată de un anumit stat membru și că mai mulți participanți diferiți pot desemna o singură autoritate PRS competentă.

11. Mai mult, una dintre misiunile centrului de securitate menționat la articolul 16 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 trebuie să fie asigurarea interfeței tehnice între diferiții actori însărcinați cu securitatea PRS.

12. De asemenea, Consiliul este invitat să participe la gestionarea PRS, pe de-o parte prin punerea în aplicare a Acțiunii comune 2004/552/PESC a Consiliului din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene[8], iar pe de altă parte prin aprobarea acordurilor internaționale care autorizează o țară terță sau o organizație internațională să utilizeze PRS.

13. Referitor la fabricarea și securitatea receptoarelor, cerințele în materie de securitate fac necesară atribuirea acestei sarcini exclusiv unui stat membru care utilizează PRS sau unor societăți stabilite pe teritoriul unui stat membru care utilizează PRS. Mai mult, entitatea care produce receptoare trebuie să fi fost în prealabil autorizată în mod corespunzător de către Agenția GNSS european înființată prin Regulamentul (CE) nr. xxx/2010[9] și să respecte normele definite de autoritatea de omologare instituită în cadrul acestei autorități. Autoritățile PRS competente au responsabilitatea de a controla în permanență respectarea atât a normelor de omologare emise de autoritatea de omologare, cât și a cerințelor tehnice specifice care decurg din normele comune minime.

14. Referitor la controlul exporturilor, exporturile în afara Uniunii Europene de echipamente sau tehnologii legate de utilizarea PRS ar trebui să fie limitate numai la țările terțe care sunt autorizate corespunzător pentru acces la PRS în aplicarea unui acord internațional cu Uniunea Europeană.

15. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a defini, pe de o parte, normele referitoare la protecția informațiilor clasificate privind PRS și, pe de altă parte, pentru a putea modifica normele comune minime.

16. Deoarece obiectivul prezentei decizii, și anume definirea modalităților prin care statele, Consiliul, Comisia, agențiile Uniunii și organizațiile internaționale pot avea acces la PRS, nu poate fi realizat în mod suficient de către statele membre și, datorită dimensiunii acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate lua măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității menționat la articolul 5 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Mai mult, în conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezenta decizie definește modalitățile prin care statele, Consiliul, Comisia, agențiile Uniunii și organizațiile internaționale pot avea acces la serviciul public reglementat (denumit în continuare „PRS”) oferit de sistemul global de radionavigație prin satelit (GNSS) din cadrul programului Galileo.

Articolul 2

Principii generale în materie de acces la PRS

17. Participanții la PRS sunt Consiliul, Comisia, statele membre, precum și agențiile Uniunii, țările terțe și organizațiile internaționale autorizate în mod corespunzător.

18. Comisia, Consiliul și statele membre au acces nelimitat și neîntrerupt la PRS în toate zonele lumii.

19. Consiliul, Comisia și fiecare stat membru decid dacă utilizează PRS sau nu.

20. Utilizatorii PRS sunt persoane fizice sau juridice autorizate în mod corespunzător de participanții la PRS pentru deținerea sau utilizarea unui receptor PRS.

21. Consiliul și Comisia decid în legătură cu categoriile agenților lor autorizați să dețină sau să utilizeze un receptor PRS, în conformitate cu normele comune minime menționate la articolul 6 alineatul (6). Un stat membru care utilizează PRS decide în mod suveran în legătură cu categoriile de persoane fizice cu reședința pe teritoriul său și de persoane juridice stabilite pe teritoriul său care sunt autorizate să dețină sau să utilizeze un receptor PRS, precum și în legătură cu utilizările acestuia, în conformitate cu normele minime menționate la articolul 6 alineatul (6). Utilizările pot include utilizări legate de securitate.

22. O agenție a Uniunii poate recurge la PRS numai în cadrul și conform modalităților prevăzute de un acord administrativ între Comisie și agenția respectivă.

23. O țară terță sau o organizație internațională nu poate recurge la PRS decât dacă sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

24. Există un acord de securitate între Uniune, pe de-o parte, și țara terță sau organizația internațională respectivă, pe de altă parte;

25. Și există un acord între Uniune, pe de-o parte, și țara terță sau organizația internațională respectivă, pe de altă parte, încheiat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și care prevede condițiile și modalitățile de utilizare a PRS de către țara terță sau organizația internațională respectivă.

Articolul 3

Autorizarea accesului legat de funcționarea sistemului

Fără a aduce atingere articolului 2 și pentru a se asigura buna funcționare a sistemului, următoarele sunt autorizate să aibă acces la tehnologia PRS și să dețină sau să utilizeze receptoare PRS cu respectarea regulilor de securitate specifice definite de către Comisie și cu respectarea strictă a instrucțiunilor furnizate de Comisie:

- Comisia, atunci când acționează în calitate de gestionar al programului Galileo;

- operatorii sistemului constituit în cadrul programului Galileo, exclusiv pentru respectarea conformității cu caietul de sarcini;

- Agenția GNSS european, pentru a-i permite să își îndeplinească sarcinile care îi sunt atribuite;

- Agenția Spațială Europeană, exclusiv în scopuri de cercetare, dezvoltare și dezvoltare a infrastructurii.

Articolul 4

Protecția informațiilor clasificate

26. Statele membre garantează protecția informațiilor clasificate privind PRS.

27. Comisia definește prin acte delegate, conform articolelor 12, 13 și 14, normele referitoare la protecția informațiilor clasificate privind PRS, în special cele referitoare la necesitatea unei persoane juridice sau fizice de a accesa informațiile clasificate pentru a putea realiza o funcție sau o sarcină primită. Fiecare stat membru prezintă Comisiei o notificare a dispozițiilor specifice pe care le adoptă în vederea punerii în aplicare a prezentului paragraf.

28. Dacă există suspiciunea divulgării unor date referitoare la PRS către terți neautorizați să dețină astfel de date, Comisia efectuează o anchetă, informează Consiliul și Parlamentul în legătură cu rezultatele investigațiilor sale și adoptă măsuri care să remedieze consecințele acestei divulgări neregulamentare.

Articolul 5

Sancțiuni

Statele membre stabilesc sancțiunile aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei decizii. Sancțiunile sunt eficiente, proporționale și disuasive.

Articolul 6

Autoritatea PRS competentă

29. Fiecare participant la PRS care face uz de PRS desemnează o entitate, denumită autoritate PRS competentă. Mai mulți participanți la PRS pot desemna o autoritate PRS competentă comună.

30. Misiunea unei autorități PRS competente desemnată de un stat este de a gestiona și de a controla fabricarea, deținerea și utilizarea receptoarelor PRS de către persoane fizice cu reședința pe teritoriul statului respectiv și de către persoanele juridice stabilite pe teritoriul statului respectiv.

31. Misiunea unei autorități PRS competente desemnată de către Consiliu, Comisie, o agenție a Uniunii sau o organizație internațională este de a gestiona și de a controla deținerea și utilizarea receptoarelor PRS de către agenții respectivi ai acestor instituții, agenții și organizații.

32. În calitate de operator al centrului de securitate menționat la articolul 16 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul nr. 683/2008 (denumit în continuare „centru de securitate”), Agenția GNSS european poate fi desemnată ca autoritate PRS competentă de către un participant la PRS.

33. Deținătorii și utilizatorii de receptoare PRS sunt regrupați în categorii de utilizatori de autoritatea PRS competentă de care aparțin. Autoritatea PRS competentă stabilește drepturile de acces la PRS pentru fiecare categorie de utilizatori.

34. Autoritățile PRS competente se supun unor norme comune minime pentru gestionarea și controlul deținătorilor, utilizatorilor și fabricanților de receptoare PRS. Aceste norme comune minime figurează în anexă. Conform articolelor 12, 13 și 14, Comisia, prin intermediul actelor delegate, poate modifica această anexă, total sau parțial, pentru a ține cont de evoluția programului, mai ales pe plan tehnic și de dezvoltarea nevoilor în materie de securitate.

35. Comisia, asistată de statele membre și de Agenția GNSS european, asigură respectarea normelor comune minime de către autoritățile PRS competente, mai ales prin efectuarea unor audituri sau a unor inspecții.

36. În cazul în care o autoritate PRS competentă nu respectă nomele comune minime, Comisia poate să solicite utilizarea de către autoritatea respectivă a mijloacelor tehnice ale Agenției GNSS european.

Articolul 7

Rolul centrului de securitate

Centrul de securitate asigură interfața tehnică între autoritățile PRS competente, Consiliul acționând în cadrul Acțiunii comună 2004/552/PESC și centrele de control. Acesta informează Comisia în legătură cu orice eveniment susceptibil să afecteze buna funcționare a PRS.

Articolul 8

Fabricarea și securitatea receptoarelor și a modulelor de securitate

37. Orice stat membru care utilizează PRS poate să asigure el însuși, sau să încredințeze unor societăți stabilite pe teritoriul unui stat membru care utilizează PRS, fabricarea receptoarelor PRS și a modulelor de securitate asociate. Consiliul sau Comisia pot încredința unui stat membru care utilizează PRS sau unor societăți stabilite pe teritoriul unui stat membru care utilizează PRS, fabricarea receptoarelor PRS și a modulelor de securitate asociate.

38. Entitățile menționate în primul paragraf, însărcinate cu fabricarea receptoarelor PRS și a modulelor de securitate asociate, pot produce aceste echipamente numai după ce au fost autorizate în mod corespunzător în acest sens de către autoritatea de omologare a securității sistemelor europene de radionavigație prin satelit instituită în cadrul Agenției GNSS european. Autorizațiile de producere a echipamentelor au o durată limitată și pot fi prelungite.

39. Entitățile menționate în primul paragraf, însărcinate cu fabricarea receptoarelor PRS și a modulelor de securitate asociate, se supun atât normelor definite de autoritatea de omologare a securității sistemelor europene de radionavigație prin satelit instituită în cadrul Agenției GNSS european, care integrează în special principiul unei evaluări duble a modulelor de securitate, cât și normelor comune minime menționate la articolul 6 alineatul (6), în măsura în care acestea se referă la activitatea lor.

40. În cadrul competențelor lor, autoritățile PRS competente asigură respectarea regulilor și normelor menționate în al treilea paragraf.

41. Autoritatea de omologare a securității sistemelor europene de radionavigație prin satelit poate în orice moment să retragă unei entități menționate în primul paragraf autorizația acordată pentru fabricarea receptoarelor PRS și a modulelor de securitate asociate dacă există suspiciunea că măsurile prevăzute în paragraful al treilea nu sunt respectate.

Articolul 9

Controlul exporturilor

Exporturile în afara Uniunii a echipamentelor și a tehnologiilor legate de utilizarea PRS, indiferent dacă aceste echipamente sau tehnologii figurează sau nu în lista care constituie anexa I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare[10], sunt autorizate numai în cadrul acordurilor menționate la articolul 2 alineatul (7) sau conform modalităților de găzduire și de funcționare a stațiilor de referință menționate la articolul 10.

Articolul 10

Stații de referință care conțin echipamente PRS

O țară terță pe teritoriul căreia este instalată o stație de referință care conține echipamente PRS și care aparține sistemului constituit în cadrul programului Galileo nu este considerată, numai din acest motiv, ca fiind participant la PRS. Comisia stabilește împreună cu țara terță respectivă modalitățile de găzduire și de funcționare a stației de referință care conține echipamente PRS.

Articolul 11

Aplicarea Acțiunii comune 2004/552/PESC

În toate cazurile în care punerea în aplicare a prezentei decizii poate aduce atingere securității Uniunii sau statelor membre ale acesteia, se aplică procedurile prevăzute de Acțiunea comună 2004/552/PESC.

Articolul 12

Exercitarea delegării

42. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 4 și 6 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată.

43. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

44. Competența de a adopta acte delegate îi este conferită Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 13 și 14.

Articolul 13

Revocarea delegării

45. Delegarea competențelor menționată la articolul 12 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu.

46. Instituția care a inițiat o procedură internă pentru a decide să revoce delegarea de competențe informează cealaltă instituție și Comisia cu suficient timp înainte de adoptarea unei decizii finale, indicând competențele delegate care ar putea face obiectul unei revocări, precum și motivele revocării.

47. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizie. Aceasta intră în vigoare imediat sau la o dată ulterioară, menționată în decizie și nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare. Decizia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 14

Obiecții la actele delegate

48. Parlamentul European și Consiliul pot prezenta obiecții cu privire la actul delegat în termen de două luni de la data notificării. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, acest termen poate fi prelungit cu o lună.

49. În cazul în care, la expirarea termenului respectiv, nici Parlamentul European, nici Consiliul, nu au prezentat obiecții la actul delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare la data prevăzută în actul respectiv. Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare înainte de expirarea termenului respectiv dacă atât Parlamentul European, cât și Consiliul, au informat Comisia cu privire la intenția lor de a nu prezenta obiecții.

50. În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul prezintă obiecții la un act delegat, acesta nu intră în vigoare. Instituția care formulează obiecții la un act delegat prezintă motivele care au stat la baza acestora.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 16

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

Anexă

Norme comune minime care trebuie respectate de autoritățile PRS competente pentru gestionarea și controlul deținătorilor, utilizatorilor și fabricanților de receptoare PRS.

51. Fiecare autoritate PRS competentă deține o structură operațională, denumită punct de contact platformă (POCP), legată în permanență de centrul de securitate.

52. Fiecare autoritate PRS competentă realizează, în domeniul său de competență, următoarele sarcini:

53. Gestionarea utilizatorilor PRS, incluzând în special toate aspectele tehnice și operaționale, în special contabilitatea modulelor de securitate a receptoarelor PRS;

54. Gestionarea cheilor de criptare, în special comanda și livrarea acestora;

55. Supravegherea și gestionarea interferențelor electromagnetice care afectează serviciul PRS;

56. Gestionarea oricărui eveniment care afectează securitatea PRS;

57. Schimburile de comunicări verbale și de date criptate, în special cu utilizatorii și centrul de securitate;

58. Gestionarea interfețelor cu utilizatorii PRS.

59. Fiecare autoritate PRS competentă elaborează cerințe operaționale detaliate care să permită buna punere în aplicare a prezentei decizii, în special privind diferitele sale categorii de utilizatori.

60. Fiecare autoritate PRS competentă dispune de mijloace care să permită detectarea, localizarea, atenuarea sau neutralizarea oricărei interferențe electromagnetice, în special cele de bruiaj sau de inducere în eroare, considerate o amenințare pentru sistem sau pentru serviciile acestuia.

61. Fiecare autoritate PRS competentă informează în mod continuu centrul de securitate în legătură cu categoriile de utilizatori care țin de competența sa, precum și în legătură cu modulele de securitate asociate fiecărei categorii.

62. Deoarece descoperirea oricărui incident involuntar care afectează securitatea PRS, cum ar fi furtul sau pierderea unui receptor, este primordială, fiecare autoritate PRS competentă mobilizează mijloacele care să permită detectarea și corectarea unui astfel de incident, precum și raportarea acestuia centrului de securitate.

63. Autoritățile PRS competente evaluează riscurile legate de îndeplinirea misiunii lor și iau măsurile corective și preventive corespunzătoare.

64. Pentru fabricarea receptoarelor PRS sau a modulelor de securitate, autoritățile PRS competente se referă la modalitățile tehnice și la procedurile detaliate în documentele următoare:

65. cerințe de securitate a receptoarelor PRS (SSRS-PRS);

66. cerințe de securitate a interconexiunii receptoarelor PRS (SSIRS-PRS);

67. conceptul de operații al receptoarelor PRS (Conops-PRS);

68. procedurile operaționale de exploatare a receptoarelor securizate PRS (Secops-PRS);

69. profilul de protecție a modulului de securitate PRS (PP-PRS-SM).

70. O autoritate PRS competentă nu poate modifica programul informatic sau circuitele electronice ale unui modul de securitate decât după ce a obținut acordul prealabil al centrului de securitate.

[1] JO L 196, 24.7.2008, p. 1. Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo).

[2] JO L 246, 20.7.2004, p. 30. Acțiunea comună 2004/552/PESC a Consiliului din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene

[3] JO L 138, 21.5.2002, p. 1. Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului din 21 mai 2002 de constituire a întreprinderii comune Galileo.

[4] JO L 101, 21.4.2009, p. 22. Decizia Comisiei din 20 aprilie 2009 de instituire a grupului de experți privind sistemele GNSS europene

[5] JO C , , p. .

[6] JO C , , p. .

[7] JO L 196, 24.7.2008, p. 1.

[8] JO L 246, 20.7.2004, p. 30.

[9] JO L xxx, zz.ll.2010, p. xx.

[10] JO L 134, 29.5.2009, p. 1.