52010PC0350

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 30.6.2010

COM(2010) 350 final

2010/0198 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT (UE) AL CONSILIULUI

privind dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul Uniunii Europene

{SEC(2010) 796}{SEC(2010) 797}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Contextul PROPUNERII

ÎN UNIUNEA EUROPEANă (UE), PROTECțIA PRIN BREVET ESTE ASIGURATă ÎN PREZENT DE BREVETELE NAțIONALE ACORDATE DE STATELE MEMBRE SAU DE BREVETELE EUROPENE ACORDATE DE OFICIUL EUROPEAN DE BREVETE (OEB) ÎN TEMEIUL CONVENțIEI BREVETULUI EUROPEAN (CBE). CÂND SE ACORDă UN BREVET EUROPEAN, ACESTA TREBUIE VALIDAT ÎN STATUL MEMBRU UNDE SE DOREșTE OBțINEREA PROTECțIEI.

Pentru ca un brevet european să fie validat pe teritoriul unui stat membru, legea națională poate solicita titularului brevetului, printre altele, să furnizeze o traducere a brevetului european în limba oficială a statului membru respectiv. Pentru a reduce costurile ce derivă din cerințele de validare, în 2000 statele semnatare ale CBE au adoptat așa-numitul „Acord de la Londra”[1], în prezent în vigoare în zece state membre ale UE. Acordul de la Londra este opțional, prin urmare dă naștere la diferențe în ceea ce privește regimul traducerilor în statele membre ale UE. Șaptesprezece state membre nu sunt semnatare ale Acordului de la Londra și solicită încă traducerea întregului brevet în limbile lor oficiale. Numai Franța, Germania, Luxemburg și Regatul Unit (care au o limbă oficială în comun cu una dintre limbile oficiale ale OEB) au convenit să elimine integral obligația de traducere. Alte șase state membre UE care au ratificat Acordul de la Londra (însă nu au o limbă în comun cu limbile oficiale ale OEB) au convenit să elimine doar parțial obligația de traducere. Acestea încă impun traducerea revendicărilor în limbile lor oficiale, iar unele state membre impun, de asemenea, traducerea descrierii în limba engleză, în cazul în care brevetul european a fost acordat în limba franceză sau germană.

Prin urmare, sistemul de brevetare actual din UE, în special în ceea ce privește cerințele de traducere, este foarte complex și costisitor. Costul unui brevet european validat în 13 țări se ridică la 20 000 EUR, din care aproximativ 14 000 EUR reprezintă numai costurile de traducere. Acest lucru face ca un brevet european să coste de peste 10 ori mai mult decât un brevet în SUA, care ajunge la 1 850 EUR[2]. Costurile ridicate din Europa ar putea fi reduse considerabil cu un brevet UE care să dispună de un sistem de traducere simplificat, rentabil și sigur din punct de vedere juridic. Conform prezentei propuneri, taxele de procesare pentru un brevet UE care să fie valabil în toate cele 27 de state membre s-ar ridica la mai puțin 6 200 EUR, din care numai 10 % aferente traducerii. Prin facilitarea accesului la protecția conferită de brevet, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și organizațiile publice de cercetare, un brevet UE accesibil ar putea contribui semnificativ la stimularea inovării și a competitivității în Uniunea Europeană.

În august 2000, Comisia a adoptat o propunere de Regulament al Consiliului privind brevetul comunitar în temeiul articolului 308 CE[3]. Aceasta avea ca scop crearea unui titlu unic de brevet comunitar, accesibil din punctul de vedere al costurilor de traducere. După acordarea unui brevet de către OEB în una din limbile sale oficiale (engleză, franceză sau germană) și publicarea sa în limba respectivă, însoțit de o traducere a revendicărilor în celelalte două limbi oficiale ale OEB, brevetul comunitar ar fi intrat în vigoare în întreaga UE. În 2002, Parlamentul European a adoptat o rezoluție legislativă[4]. În 2003, pe baza unei abordări politice comune[5], Consiliul a lansat discuții pe tema unei alte soluții care presupunea traducerea revendicărilor în toate limbile oficiale ale UE. Nu s-a ajuns însă la niciun acord final, dat fiind că această abordare a fost respinsă de utilizatorii sistemului de brevetare ca fiind prea complexă și prea costisitoare.

Discuțiile pe tema propunerii au fost relansate în cadrul Consiliului după adoptarea de către Comisie a comunicării intitulate „Îmbunătățirea sistemului de brevetare în Europa” în aprilie 2007[6]. Comunicarea a confirmat angajamentul în direcția creării unui brevet unic comunitar. De asemenea, documentul propunea explorarea, împreună cu statele membre, a câtorva opțiuni în materie de traducere în vederea reducerii costurilor, care să faciliteze în același timp diseminarea informațiilor conținute în brevete în toate limbile oficiale ale UE.

În decembrie 2009, Consiliul a adoptat concluziile privind „Îmbunătățirea sistemului de brevetare în Europa”[7] și o abordare generală referitoare la propunerea de Regulament privind brevetul UE[8]. Datorită modificării temeiului juridic pentru crearea unui brevet UE ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul UE prezente inițial în propunerea Comisiei din 2000 trebuie să facă acum obiectul unei propuneri separate. Prezenta propunere reflectă în general sistemul de traducere din propunerea inițială a Comisiei, însă se sprijină în egală măsură pe progresele înregistrate la nivelul Consiliului de la relansarea discuțiilor, în 2007.

În concluziile Consiliului se afirmă necesitatea unui regulament care să abordeze aspectele referitoare la traducere, care ar putea intra în vigoare împreună cu regulamentul privind brevetul UE. Concluziile Consiliului confirmă că ar trebui operate modificări ale CBE, în măsura în care sunt necesare, pentru ca brevetul UE să devină operațional. De asemenea, Consiliul a ajuns la un acord asupra principalelor caracteristici ale instanței unice pentru brevete, care constituie un alt element principal în îmbunătățirea sistemului de brevetare în Europa. Totuși, concluziile Consiliului nu aduc atingere viitorului aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea cu tratatele UE a proiectului de acord de instituire a instanței unice pentru brevete.

Mai mult, în cadrul strategiei Europa 2020[9] Comisia, ca parte a inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, își reafirmă angajamentul de a crea un brevet unic al UE și o instanță specializată în domeniul brevetelor pentru îmbunătățirea condițiilor-cadru ale inovării, motor al creșterii economice viitoare. În perioada 25-26 martie 2010 Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la elementele principale ale acestei strategii[10]. În raportul adresat președintelui Comisiei, Mario Monti[11] a subliniat necesitatea întreprinderilor și a inovatorilor, în special a IMM-urilor, de a avea acces la un sistem de brevetare și jurisdicțional unic, atractiv și rentabil. Raportul menționat a recomandat adoptarea de urgență atât a brevetului unic, cât și a instanței unice pentru brevete, precizând că brevetul constituie un teren de testare care permite evaluarea seriozității angajamentului de a relansa piața unică și a solicitat Comisiei să își mențină intențiile în această direcție. Comunicarea Comisiei intitulată „Relansarea pieței unice” planificată pentru toamna anului 2010 trebuie să reafirme reforma în domeniul brevetării ca una dintre prioritățile acestei relansări. Prezenta propunere care are ca obiect dispozițiile privind traducerea pentru brevetul UE joacă un rol esențial în atingerea acestui obiectiv.

2. Consultarea părților interesate

În ianuarie 2006, Comisia a lansat o amplă consultare pe tema viitoarei politici în domeniul brevetării în Europa[12]. S-au primit peste 2 500 de răspunsuri de la diverse părți interesate, inclusiv întreprinderi din toate sectoarele economice, asociații din domeniu, asociații de IMM-uri, specialiști în domeniul brevetelor, autorități publice și cadre universitare. Răspunsurile au demonstrat clar dezamăgirea ce derivă din lipsa progreselor în direcția brevetului comunitar. În speță, s-au formulat critici severe la adresa dispozițiilor referitoare la traducere din abordarea politică comună a Consiliului din 3 martie 2003[13]. Aproape toate părțile interesate au respins această soluție, considerând-o nesatisfăcătoare din cauza costurilor ridicate și a dificultăților practice cu care se confruntă titularii de brevete, precum și din cauza incertitudinii juridice la care sunt expuși toți utilizatorii sistemului de brevetare, ca urmare a efectului juridic conferit traducerilor. Sprijinul oferit altor opțiuni a fost foarte diferit, de la caz la caz; unele părți interesate au solicitat un regim de utilizare în exclusivitate a limbii engleze, în tip ce alte părți interesate au preferat diverse alte combinații multilingve. În pofida acestor critici, părțile interesate s-au declarat în favoarea unui brevet comunitar unitar, accesibil și competitiv. Mesajele menționate au fost enunțate în cadrul unei audieri publice care a avut loc la 12 iulie 2006.

Discuțiile cu părțile interesate au continuat după adoptarea comunicării din aprilie 2007. În perioada 16-17 octombrie 2008, Comisia a organizat o conferință pe tema drepturilor de proprietate industrială în Europa, împreună cu președinția franceză[14]. Participanții au reiterat faptul că brevetul UE „trebuie să fie rentabil, sigur din punct de vedere juridic și să diminueze complexitatea”, și s-au declarat pe deplin în favoarea noilor inițiative de elaborare a unor traduceri automate specializate ale documentației brevetelor, în scop informativ[15].

Dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul UE au fost, de asemenea, abordate pe larg în cadrul consultării pe tema legii micilor întreprinderi din 2008. Încă o dată, părțile interesate au identificat costurile ridicate de brevetare ca fiind principalul obstacol în calea protecției prin brevet în UE și au solicitat crearea unui brevet unitar la nivelul Uniunii Europene cât mai curând posibil[16]. În contribuțiile separate ale acestora la consultare, întreprinderile în general și reprezentanții IMM-urilor în particular, au solicitat în mod clar reducerea semnificativă a costurilor de brevetare (inclusiv a costurilor de traducere) pentru viitorul brevet UE[17]. Alte documente recente conținând luări de poziție ale părților interesate abordează, de asemenea, problematica traducerii pentru brevetul UE. Noua abordare bazată pe traduceri automate specializate beneficiază de sprijinul general, însă se subliniază faptul că aceste traduceri nu trebuie să aibă niciun efect juridic și trebuie să fie utilizate numai în scop informativ.

3. Evaluarea IMPACTULUI

PREZENTA PROPUNERE ESTE ÎNSOțITă DE O EVALUARE A IMPACTULUI CARE COMPARă EFECTUL ECONOMIC AL URMăTOARELOR PATRU OPțIUNI:

1) un sistem de brevetare la nivelul UE numai în limba engleză;

2) un brevet UE procesat, acordat și publicat în una din cele trei limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete, cu revendicările traduse în celelalte două limbi oficiale;

3) un brevet UE procesat, acordat și publicat conform opțiunii 2, însă cu revendicările traduse în celelalte patru limbi oficiale cel mai frecvent utilizate ale Uniunii Europene și

4) un brevet UE procesat, acordat și publicat conform opțiunilor 2 și 3, însă cu revendicările traduse în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Analiza efectuată în cadrul evaluării impactului a demonstrat că trebuie preferată opțiunea 2, deoarece aceasta menține regimul lingvistic bine rodat al sistemului OEB și implică doar costuri minime de traducere.

4. Elementele juridice ale propunerii

Tratatul de la Lisabona a instituit o nouă bază juridică – articolul 118 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene – pentru crearea de titluri europene de proprietate intelectuală care să asigure o protecție uniformă în întreaga Uniune. Primul alineat al articolului menționat precizează că măsurile de creare a acestor titluri se stabilesc în conformitate cu procedura legislativă ordinară. În temeiul articolului menționat, brevetul UE va fi creat prin Regulamentul xx/xx privind brevetul Uniunii Europene. Conform Regulamentului xx/xx, brevetul UE va fi un brevet european acordat de OEB.

Al doilea alineat al articolului 118 constituie baza de stabilire a regimului lingvistic al titlurilor europene de proprietate intelectuală care să asigure o protecție uniformă, prin regulamente adoptate într-o procedură legislativă specială în care Consiliul hotărăște în unanimitate după consultarea Parlamentului European.

Problema costurilor ridicate și a complexității care rezultă din actualul sistem de brevetare fragmentat, și anume din obligațiile de traducerea impuse de statele membre, poate fi soluționată numai printr-un brevet unitar creat la nivelul UE.

5. Implicațiile BUGETARE

PROPUNEREA SEMNALEAZă PRINTRE ALTELE NECESITATEA UNOR DISPOZIțII PRIVIND IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE TRADUCERE AUTOMATă PENTRU OEB. PROPUNEREA NU ARE IMPLICAțII ASUPRA BUGETULUI UE.

6. Descriere detaliată

6.1. Observații pe marginea articolelor

Articolul 1 – Obiect

Acest articol definește obiectul prezentului regulament.

Articolul 2 – Definiții

Acest articol conține definițiile principalilor termeni utilizați în prezentul regulament.

Articolul 3 – Publicarea fasciculului brevetului UE

Acest articol prevede că după publicarea fasciculului unui brevet UE în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din CBE nu mai este necesară nicio altă traducere. Articolul 14 alineatul (6) din CBE prevede că fasciculele brevetelor europene se publică în limba de procedură (una din cele trei limbi oficiale ale OEB în care a fost depusă cererea de brevet – engleză, franceză sau germană) și include traducerea revendicărilor în celelalte două limbi oficiale ale OEB. Această cerință minimă prevăzută în CBE se va aplica și brevetelor UE, iar după acordarea brevetului UE nu vor mai fi necesare traduceri suplimentare. Acest articol specifică de asemenea că, în conformitate cu CBE, fasciculul brevetului UE în limba procedurală va reprezenta textul autentic.

Această cerință corespunde propunerii inițiale de regulament privind brevetul comunitar a Comisiei din august 2000, și se întemeiază pe sistemul existent de limbi oficiale ale OEB și pe limbile utilizate de majoritatea solicitanților[18]. Această soluție va avea probabil un impact pozitiv asupra tuturor utilizatorilor sistemului de brevetare din Europa prin reducerea considerabilă a costurilor de traducere.

Articolul4 - Traducerea în caz de litigiu

Acest articol prevede ca, în caz de litigiu, titularul brevetului să furnizeze la cererea și la alegerea presupusului contravenient o traducere completă a brevetului UE într-o limbă oficială a statului membru în care a avut loc presupusa contravenție sau în care este domiciliat presupusul contravenient. Titularul brevetului furnizează de asemenea o traducere completă a brevetului UE în limba procedurală a instanței competente din Uniunea Europeană la cererea respectivei instanțe. Costul unor astfel de traduceri revine titularului brevetului.

Articolul 5 – Raportul privind punerea în aplicare a prezentului regulament

Acest articol prevede un exercițiu de evaluare care include un raport cu privire la implementarea regulamentului. La cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă Consiliului un raport privind funcționarea dispozițiilor referitoare la traducere pentru brevetul UE și, dacă este necesar, face propuneri de modificare a regulamentului.

Articolul 6 - Intrarea în vigoare

Acest articol prevede că prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, însă se aplică de la data intrării în vigoare a Regulamentului privind brevetul Uniunii Europene. Deoarece dispozițiile juridice de fond aplicabile brevetului UE ca titlu european de proprietate intelectuală vor fi cuprinse în Regulamentul privind brevetul UE, însă dispozițiile referitoare la traducere aplicabile acestor brevete vor fi reglementate de prezenta propunere, cele două instrumente legislative trebuie aplicate împreună.

6.2. Măsuri însoțitoare care trebuie instituite la crearea brevetului UE

Traduceri în scopul furnizării de informații privind brevetul

Statele membre și OEB trebuie să convină asupra modalităților de asigurare a disponibilității traducerilor automate ale cererilor de brevet și ale fasciculelor brevetelor în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene fără costuri suplimentare pentru solicitanți. La cerere, aceste traduceri trebuie puse la dispoziție online și gratuit, la publicarea cererii de brevet. Traducerile sunt furnizate numai cu scop informativ și nu produc niciun efect juridic. Utilizatorii vor fi informați în mod clar cu privire la acest aspect prin intermediul unei declarații de declinare a răspunderii. Contrar practicii curente de furnizare a traducerilor la câteva luni de la acordarea brevetului – atunci când acestea sunt mai puțin necesare și rar consultate – disponibilitatea timpurie a traducerilor ar putea îmbunătăți semnificativ diseminarea informațiilor privind brevetul, în special pentru inventatorii individuali, cercetători și IMM-urile inovatoare. Programul de traducere automată va avea ca obiectiv furnizarea de traduceri de bună calitate bazate pe standarde tehnice, inclusiv dicționare electronice cu vocabular legat de sistemul de clasificare internațională a brevetelor.

OEB a elaborat deja traduceri automate de înaltă calitate într-un număr limitat de limbi. Comisia sprijină, de asemenea, un proiect de traducere automată (Patent Language Translations Online, PLuTO)[19], care implică elaborarea unui program de traducere pe baza documentației din domeniul brevetelor în toate limbile oficiale ale statelor membre ale UE în următorii cinci ani. Crearea unui brevet UE va necesita accelerarea lucrărilor și implementarea unui astfel de program care să acopere toate limbile oficiale ale UE. Dispozițiile de implementare a sistemului de traducere automată vor fi elaborate de comitetul restrâns al consiliului de administrație al OEB compus din reprezentanți ai Uniunii Europene și ai tuturor statelor membre.

Rambursarea cheltuielilor

Cererile de brevet european pot fi depuse în orice limbă în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din CBE. În cazul în care limba în care a fost depusă cererea nu este una dintre limbile oficiale ale OEB, trebuie furnizată o traducere a cererii în una dintre limbile oficiale ale OEB, într-un termen limită prestabilit, astfel încât cererea să poată fi prelucrată de OEB. Conform Regulamentului actual de implementare a CBE[20], solicitanții care depun cererea într-o altă limbă în afară de limbile oficiale ale OEB sunt eligibili pentru rambursarea parțială a cheltuielilor de traducere în diferite stadii ale procedurii din cadrul OEB sub forma unei reduceri a taxei de procesare. Acest lucru se va aplica și brevetelor UE. Totuși, în ceea ce privește solicitanții de brevete UE de pe teritoriul statelor membre UE, se vor lua măsurile necesare pentru a se asigura rambursarea, nu doar parțială, ci totală a cheltuielilor de traducere în limita anumitor plafoane. Aceste rambursări suplimentare vor fi finanțate din taxele aferente brevetelor UE colectate de OEB. Aceste măsuri trebuie elaborate de comitetul restrâns al consiliului de administrație al OEB compus din reprezentanți ai Uniunii Europene și ai tuturor statelor membre.

2010/0198 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT (UE) AL CONSILIULUI

privind dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul Uniunii Europene

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 118 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European[21],

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1) Brevetul Uniunii Europene (denumit în continuare „brevetul UE”) a fost instituit prin Regulamentul xx/xx privind brevetul Uniunii Europene[22]. În conformitate cu articolul 118 primul paragraf din tratat, regulamentul menționat asigură protecția uniformă prin brevet în întreaga Uniune Europeană și introducerea unor sisteme de autorizare, coordonare și supraveghere la nivelul întregii Uniuni.

(2) Dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul UE, rentabile, simplificate și sigure din punct de vedere juridic, ar trebuie să stimuleze inovația și să sprijine în primul rând întreprinderile mici și mijlocii (IMM), venind în completarea Comunicării Comisiei către Consiliul, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri - Un „Small Business Act” pentru Europa[23]. Aceste dispoziții referitoare la traducere ar trebui să facă accesul la brevetul UE și la sistemul de brevetare în general mai simplu, mai puțin costisitor și mai puțin riscant.

(3) Deoarece Oficiul European de Brevete (denumit în continuare „OEB”) este responsabil cu acordarea brevetelor europene, inclusiv a brevetelor UE, dispozițiile referitoare la traducere pentru brevetul UE trebuie să se întemeieze pe procedura actuală aplicată de OEB. Aceste dispoziții trebuie să aibă ca scop atingerea echilibrului necesar între interesele operatorilor economici și interesele publice în ceea ce privește costul procedurilor și disponibilitatea informațiilor tehnice.

(4) În cazul unui litigiu care implică un brevet UE, este o cerință legitimă ca titularul brevetului să furnizeze o traducere integrală a brevetului UE în limba oficială a statului membru în care a avut loc presupusa contravenție sau în care este domiciliat presupusul contravenient. Titularul brevetului are de asemenea obligația de a furniza o traducere completă a brevetului UE în limba procedurală a instanței competente din Uniunea Europeană la cererea respectivei instanțe. Costul acestor traduceri este suportat de titularul brevetului.

(5) În vederea facilitării accesului la brevetul UE, în special pentru IMM-uri, solicitanții care nu au o limbă în comun cu una dintre limbile oficiale ale OEB trebuie să poată depune cererile în orice altă limbă oficială a Uniunii Europene. Ca măsură suplimentară, până la data aplicării prezentului regulament, trebuie instituit un sistem suplimentar de rambursare a costurilor aferente traducerii din acea limbă în limba de procedură a OEB, în plus față de cel deja existent pentru brevetele europene, în cazul solicitanților care obțin brevete UE și au rezidența sau sediul principal în unul din statele membre a cărui limbă oficială este diferită de limbile oficiale ale OEB.

(6) Pentru a promova disponibilitatea informațiilor legate de brevet și diseminarea cunoștințelor tehnologice, până la data aplicării prezentului regulament, trebuie să fie instituit un sistem de traducere automată a fasciculelor brevetelor UE în toate limbile oficiale ale UE. Aceste traduceri automate trebuie să servească numai în scop informativ și să nu producă niciun efect juridic.

(7) Deoarece dispozițiile juridice de fond aplicabile brevetului UE ca titlu european de proprietate intelectuală sunt cuprinse în Regulamentul xx/xx privind brevetul Uniunii Europene și sunt completate prin dispozițiile referitoare la traducere prevăzute de prezentul regulament, acesta din urmă trebuie să se aplice de la data intrării în vigoare a Regulamentului xx/xx.

(8) Conform principiului subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, obiectivul acțiunii de întreprins, și anume crearea unui regim de traducere uniform și simplificat pentru brevetul UE, nu poate fi atins decât la nivel european. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(9) Prezentul regulament nu aduce atingere normelor care guvernează limbile instituțiilor Uniunii stabilite în conformitate cu articolul 342 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Regulamentul 1/1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1 Obiect

Prezentul regulament stabilește dispozițiile referitoare la traducere aplicabile brevetului Uniunii Europene.

Articolul 2Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) „Brevetul Uniunii Europene”, denumit în continuare „brevetul UE”, înseamnă un brevet definit conform Regulamentului xx/xx privind brevetul Uniunii Europene.

(b) „Fasciculul brevetului UE” include descrierea, revendicările și eventualele desene.

Articolul 3 Publicarea fasciculului brevetului UE

1. După publicarea fasciculului brevetului UE în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Convenția privind eliberarea brevetelor europene din 5 octombrie 1973 modificată, (denumită în continuare „CBE”), nu mai sunt necesare traduceri suplimentare.

2. Textul brevetului UE în limba oficială a Oficiului European de Brevete, denumită limba de procedură la articolul14 alineatul 3 din CBE, constituie textul autentic.

Articolul 4Traducerea în caz de litigiu

1. În caz de litigiu cu privire la un brevet UE, titularul brevetului furnizează la cererea și la alegerea presupusului contravenient, o traducere completă a brevetului într-una din limbile oficiale ale statului membru în care a avut loc presupusa contravenție sau în care domiciliază presupusul contravenient.

2. În caz de litigiu cu privire la un brevet UE, titularul brevetului furnizează la cererea instanței competente din Uniunea Europeană, pe parcursul derulării acțiunii în justiție, o traducere completă a brevetului în limba de procedură a instanței respective.

3. Costul traducerii menționate la alineatele (1) și (2) revine titularului brevetului.

Articolul 5Raportul privind implementarea prezentului regulament

La cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă Consiliului un raport privind funcționarea dispozițiilor referitoare la traducere pentru brevetul UE și, dacă este necesar, face propuneri de modificare a prezentului regulament.

Articolul 6Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Se aplică de la [ data intrării în vigoare a Regulamentului xx/xx privind brevetul Uniunii Europene ].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

[1] Acord privind aplicarea articolului 65 din CBE, JO al OEB 2001, 550.

[2] Bruno Van Pottelsberghe de la Potterie și Didier François, The Cost Factor in Patent Systems , document de lucru al Université Libre de Bruxelles WP-CEB 06-002, Bruxelles 2006, a se vedea p. 17 și următoarele.

[3] Propunere de Regulament al Consiliului privind brevetul comunitar - COM(2000) 412.

[4] Rezoluția legislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului privind brevetul comunitar - COM(2000) 412 - C5-0461/2000 - 2000/0177(CNS) (JO C 127E, 29.5.2003, p. 519–526).

[5] Documentul 7159/03 al Consiliului.

[6] Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European și Consiliului - COM(2007) 165.

[7] Documentul 17229/09 al Consiliului.

[8] Documentul 16113/09 Add 1 al Consiliului.

[9] Europa 2020 „O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” - COM(2010) 2020.

[10] Concluziile Consiliului European, 25/26 martie 2010, EUCO 7/10.

[11] „O nouă strategie pentru piața unică – în beneficiul economiei și al societății europene” - Raport adresat președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, de către Mario Monti, 9 mai 2010.

[12] Documentul privind consultarea, răspunsurile părților interesate și raportul concluziilor preliminare ale consultării sunt disponibile la adresa http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/patent/consultation_en.htm.

[13] Documentul 6874/03 al Consiliului, a 2490-a reuniune a Consiliului „Competitivitate” (Piața internă, industrie și cercetare), Bruxelles, 3 martie 2003.

[14] Documentele și concluziile conferinței sunt disponibile la adresahttp://ec.europa.eu/internal_market/indprop/rights/index_en.htm.

[15] A se vedea documentul 6985/08 al Consiliului din 28 februarie 2008 și documentul 8928/08 al Consiliului din 28 aprilie 2008.

[16] O lege a micilor întreprinderi pentru Europa, Raport privind rezultatele consultării deschise, 22 aprilie 2008, disponibil la adresa www.ec.europa.eu/enterprise/newsroom.

[17] UEAPME Expectations on the Proposal for a European Small Business Act , 14 decembrie 2007, disponibil la adresa www.ueapme.com. Răspuns la consultarea pe tema „O lege a micilor întreprinderi pentru Europa”, 2 aprilie 2008, disponibil la adresa http://www.eurochambres.eu.

[18] În prezent, 88,9 % dintre solicitanții de brevete europene își depun cererile de brevet în limba engleză, franceză sau germană. Solicitanții din Europa folosesc aceste limbi la depunerea cererii în 93 % dintre cazuri.

[19] Mai multe informații sunt disponibile la adresa http://cordis.europa.eu/home_en.html

[20] Articolul 14 alineatul (4) din CBE; Regula 6(1) din Regulamentul de implementare.

[21] JO C , , p. .

[22] JO C , , p. .

[23] COM (2008) 394.