52010PC0076

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 9.3.2010

COM(2010) 76 final

2010/0044 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de stabilire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european

{SEC(2010) 197}{SEC(2010) 198}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Introducere

Prezenta propunere de Decizie a Parlamentului European și a Consiliului prezintă introducerea unei Mărci a patrimoniului european, ale cărei obiective generale sunt atât intensificarea sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană a cetățenilor europeni, pe baza elementelor comune de istorie și patrimoniu, cât și prețuirea diversității și aprofundarea dialogului intercultural. În acest scop, marca încearcă să îmbunătățească valoarea și profilul siturilor care au jucat un rol esențial în istoria și în construirea Uniunii Europene, pentru ca cetățenii europeni să aibă o mai bună înțelegere asupra construirii Europei și asupra patrimoniului cultural comun, și totuși divers, în special în ceea ce privește valorile democratice și drepturile omului, care susțin procesul de integrare europeană. Marca patrimoniului european va contribui astfel la apropierea cetățenilor de Europa.

Valoarea adăugată a Mărcii patrimoniului european în comparație cu alte inițiative din domeniul patrimoniului cultural, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO și „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului Europei, este prezentată în continuare. În primul rând, inițiativa se va baza mai degrabă pe istoria europeană a acestor situri și pe simbolistica lor europeană, decât pe estetica acestora. În al doilea rând, accentul nu se va pune pe conservare, ci pe promovarea siturilor și pe accesul la acestea, inclusiv prin prezentarea de explicații clare privind semnificația europeană a siturilor și prin organizarea de activități educaționale, o atenție deosebită fiind acordată tinerilor. În al treilea rând, se va pune un accent deosebit pe promovarea rețelelor de situri care poartă această marcă, cu scopul de a promova schimbul de cele mai bune practici și inițierea de proiecte comune.

La 20 noiembrie 2008, Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene a adoptat concluzii prin care invita Comisia Europeană să prezinte „o propunere adecvată privind crearea, de către Uniunea Europeană, a unei «Mărci a patrimoniului european» și privind stabilirea modalităților practice de punere în aplicare a acestui proiect”.

2. Context

Conceptul inițial al Mărcii patrimoniului european a apărut în 2005 ca o soluție pentru apropierea Uniunii Europene de cetățenii săi. Distanța care separă Uniunea Europeană de cetățenii săi este legată într-o mare măsură de lipsa cunoștințelor despre istoria Europei, despre rolul Uniunii Europene și despre valorile pe care se bazează aceasta.

Inițiativa a fost lansată de mai multe state europene în aprilie 2006 într-un cadru interguvernamental. Scopul acesteia a fost de a întări sentimentul cetățenilor europeni de apartenență la Europa și de a promova un sentiment de identitate europeană prin ameliorarea cunoștințelor despre istoria comună și patrimoniul comun european, în special în rândul tinerilor. Până în prezent, 64 de situri din 17 state membre ale Uniunii Europene și Elveția au primit această marcă. Cu toate acestea, s-au înregistrat anumite deficiențe de organizare practică a inițiativei și, prin urmare, aceasta nu a reușit să-și valorifice întregul potențial. Acesta este motivul pentru care, urmând exemplul Capitalelor culturale europene, statele membre au solicitat Comisiei Europene, prin concluziile Consiliului din noiembrie 2008, să transforme inițiativa interguvernamentală privind Marca patrimoniului european din prezent într-o acțiune oficială a Uniunii Europene, cu scopul de a îmbunătăți funcționalitatea acesteia și de a-i asigura succesul pe termen lung.

Se preconizează că implicarea Uniunii Europene în ceea ce privește Marca patrimoniului european va consolida coordonarea dintre statele membre și va contribui astfel la elaborarea și aplicarea adecvată atât a unor criterii de selecție comune, clare și transparente, cât și a unor proceduri noi de selecție și monitorizare a mărcii, asigurând astfel relevanța siturilor conform obiectivelor. Alte beneficii preconizate ale acțiunii Uniunii Europene sunt creșterea numărului de state membre participante la inițiativă, precum și găsirea unei soluții pentru problema secretariatului prin rotație din prezent.

Parlamentul European a sprijinit dezvoltarea Mărcii patrimoniului european, mai întâi în rezoluția sa din 29 noiembrie 2007 privind noua politică a UE în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa [2006/2129(INI)] în care propune „să se acorde sprijin pentru crearea unei etichete «Patrimoniu European» al cărui obiectiv este să scoată în evidență dimensiunea europeană a siturilor și monumentelor de pe teritoriul UE” și, ulterior, în rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare [2007/2211(INI)] în care se subliniază „că ar trebui creată o siglă a patrimoniului european în vederea punerii în valoare a dimensiunii europene a bunurilor și monumentelor culturale, a siturilor memoriale, a locurilor comemorative, care sunt mărci ale istoriei și patrimoniului Europei”.

3. Consultarea păr țILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI

Ca urmare a concluziilor Consiliului și în conformitate cu procedurile sale, Comisia Europeană a lansat o evaluare a impactului care a inclus o consultare publică. Această evaluare a impactului a avut scopul de a determina dacă există o justificare a acțiunii Uniunii Europene în acest domeniu, dacă aceasta ar putea să aducă o valoare adăugată Mărcii patrimoniului european și, în acest caz, sub ce formă trebuie să se prezinte această acțiune. Proiectul de raport de evaluare a impactului a fost discutat cu comitetul de evaluare a impactului în cadrul unei reuniuni la 25 noiembrie 2009. Ca urmare a acestei reuniuni și a avizului comitetului de evaluare a impactului, în raport au fost făcute câteva modificări. Raportul final de evaluare și avizul comitetului de evaluare a impactului au fost publicate la adresa[http://ec.europa.eu/governance/impact/ia_carried_out/ia_carried_out_en.htm].

3.1. Consultarea păr ților interesate

Procesul de consultare a început în martie 2009 și a fost realizat în diferite etape. Acesta a inclus o consultare online, o reuniune de consultare deschisă publicului larg și părților interesate, precum și o reuniune cu experții desemnați de cele 27 de state membre. Rezultatele detaliate ale diferitelor elemente ale consultării sunt incluse în raportul de evaluare a impactului, acestea fiind luate în considerare în mod corespunzător la redactarea propunerii.

3.2. Efecte preconizate

Analiza diferitelor efecte a arătat că efectele directe primordiale ale Mărcii patrimoniului european vor fi de natură socială sau societală. Aceste efecte vor include accesul sporit la siturile de patrimoniu, în special pentru tineri, interesul sporit și cunoștințe mai bune despre patrimoniul european comun, o mai bună înțelegere a diversității culturale europene, o intensificare a dialogului intercultural și o întărire a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană.

De asemenea, sunt preconizate și avantaje economice, deoarece Marca patrimoniului european are potențialul de a produce efecte pozitive asupra industriei de turism locale, inclusiv asupra ocupării forței de muncă. Cu toate acestea, impactul asupra numărului de vizitatori ai unui sit va depinde în mare măsură de calitatea și de credibilitatea pe care o va câștiga marca, prestigiul acesteia dezvoltându-se prin urmare de-a lungul anilor.

3.3. Alegerea instrumentelor

În cadrul evaluării impactului privind Marca patrimoniului european, au fost evaluate trei opțiuni politice. Prima opțiune a fost continuarea acțiunii în cadrul inițiativei interguvernamentale, fără acțiuni din partea Uniunii Europene. A doua opțiune a fost continuarea acțiunii în cadrul inițiativei interguvernamentale, însă cu sprijin financiar de la bugetul Uniunii Europene. A treia opțiune a fost transformarea mărcii într-o inițiativă a Uniunii Europene printr-o decizie a Parlamentului European și a Consiliului, după exemplul Capitalelor culturale europene din 1999. Această ultimă opțiune conține trei subopțiuni, în funcție de procedura de selecție: selecție efectuată de statele membre pe baza unor criterii europene comune, selecție numai la nivel european fără a se lua în considerare originea națională a siturilor și preselecția la nivel național urmată de o selecție finală la nivel european.

Opțiunile care ar fi implicat un sprijin financiar semnificativ pentru dezvoltarea siturilor au fost excluse din evaluările ulterioare deoarece a existat un consens general între statele membre și în cursul procesului de consultare potrivit căruia noua inițiativă ar trebui să aibă un impact limitat atât asupra bugetului Uniunii Europene, cât și asupra bugetelor naționale.

Compararea celor trei opțiuni a arătat că transformarea Mărcii patrimoniului european într-o inițiativă a Uniunii Europene printr-o decizie a Parlamentului European și a Consiliului ar oferi o valoare adăugată clară și ar aduce beneficii care nu ar putea fi realizate prin acțiuni independente ale statelor membre, chiar dacă acestea ar beneficia de sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Compararea a demonstrat, de asemenea, că procedura de selecție preferabilă pentru acordarea mărcii este selecția combinată, la nivel național și european.

4. Elementele juridice ale propunerii

4.1. Temeiul juridic

Temeiul juridic al Mărcii patrimoniului european este articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Articolul respectiv însărcinează Uniunea Europeană să „contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea națională și regională a acestora și punând în evidență, în același timp, moștenirea culturală comună”. De asemenea, Uniunea Europeană ar trebui să încurajeze „cooperarea dintre statele membre” în domeniul cultural și, „în cazul în care este necesar, să sprijine și să completeze acțiunea acestora”.

4.2. Principiul subsidiarită ții

Propunerea este conformă cu principiul subsidiarității. Participarea statelor membre va fi pe bază de voluntariat și, pe deplin în conformitate cu articolul 167 din tratat, implicarea Uniunii Europene în acțiunea privind Marca patrimoniului european va urmări întărirea coordonării dintre statele membre și sprijinirea acțiunilor acestora prin contribuția la elaborarea și aplicarea corectă a unor noi criterii de selecție comune, clare și transparente, precum și a unor noi proceduri de selecție și de monitorizare. Evaluarea impactului a arătat, de asemenea, că acțiunea Uniunii Europene va oferi beneficii care nu ar putea fi obținute prin acțiuni independente ale statelor membre.

4.3. Principiul propor ționalității

Desfășurarea acțiunilor propuse va avea un impact extrem de limitat atât asupra bugetului Uniunii Europene, cât și asupra bugetelor naționale. Acestea nu vor impune constrângeri disproporționate legate de gestionare asupra administrațiilor responsabile cu implementarea lor.

4.4. Rezumatul propunerii

4.4.1. Obiective

Marca patrimoniului european din cadrul inițiativei interguvernamentale a fost concepută ca o contribuție la aducerea cetățenilor mai aproape de Europa. Aceasta reprezintă o problemă vastă și complexă abordată în mod complementar de diferite inițiative ale Uniunii Europene din domeniile comunicațiilor, educației, culturii sau cetățeniei. Pentru a reflecta acest vast proces, precum și contribuția specifică pe care o poate aduce Marca patrimoniului european, Comisia propune trei niveluri de obiective pentru noua Marcă a patrimoniului european.

Obiectivele generale vor fi atât intensificarea sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană a cetățenilor europeni, pe baza elementelor comune de istorie și patrimoniu, cât și prețuirea diversității și aprofundarea dialogului intercultural. Acestea reflectă obiectivul general al Mărcii patrimoniului european și reprezintă legătura cu politicile și obiectivele mai generale ale Uniunii Europene.

Obiectivele intermediare ale mărcii sunt de a îmbunătăți valoarea și profilul siturilor care au jucat un rol esențial în istoria și în construirea Uniunii Europene, pentru ca cetățenii europeni să aibă o mai bună înțelegere asupra construirii Europei și asupra patrimoniului cultural comun, și totuși divers, în special în ceea ce privește valorile democratice și drepturile omului, care susțin procesul de integrare europeană. Acesta reprezintă impactul specific cel mai puternic pe care Marca patrimoniului european îl poate avea de una singură.

La un nivel mai de bază, un set de obiective specifice se vor referi la îmbunătățirile directe pe care siturile – în mod individual sau colectiv – ar trebui să le determine ca urmare a activităților acestora legate de acordarea Mărcii patrimoniului european sau la îmbunătățirile rezultate în urma noilor organizări practice.

4.4.2. Participarea la ac țiune

Datorită naturii Mărcii patrimoniului european și a obiectivelor acesteia, Comisia propune ca acțiunea să înceapă cu cele 27 de state membre. Participarea statelor membre trebuie să fie pe bază de voluntariat. Dacă este necesar, evaluările viitoare ale Mărcii patrimoniului european ar putea examina oportunitatea extinderii inițiativei la țările terțe participante la Programul „Cultura”.

4.4.3. Procedura de selec ție

Evaluarea impactului Mărcii patrimoniului european a arătat că una din principalele deficiențe ale inițiativei interguvernamentale din prezent este faptul că siturile sunt selectate în mod independent de către țările participante, fără supravegherea unui organism la nivel european. Această procedură lasă prea mult loc interpretărilor divergente și, prin urmare, criteriile nu au fost aplicate în mod uniform de către state, compromițându-se astfel coerența și calitatea generală a mărcii.

Prin urmare, este necesară o nouă procedură de selecție care să combine nivelul național cu cel european. Comisia propune ca într-o primă etapă să aibă loc preselecția siturilor la nivel de stat membru, iar într-o a doua etapă să aibă loc selecția finală la nivelul Uniunii Europene, cu ajutorul unui juriu de experți independenți. Astfel se va asigura atât o aplicare robustă a criteriilor, cât și obținerea unui renume adecvat pentru dimensiunea europeană, păstrând în același timp o distribuție echitabilă a siturilor în întreaga Uniune Europeană.

Juriul de experți independenți ar trebui să fie compus din 12 membri numiți de Parlamentul European, Consiliu și Comisie după exemplul grupului pentru selecția Capitalelor culturale europene. Acești experți ar trebui să dețină experiență și cunoștințe solide în domeniile culturii, patrimoniului, istoriei europene sau în alte domenii relevante pentru obiectivele Mărcii patrimoniului european.

Comisia propune ca fiecare stat să aibă posibilitatea să preselecteze maxim două situri în fiecare an în care se fac selecții. Astfel se va putea menține numărul de situri la un nivel rezonabil și, în același timp, se va asigura o anumită flexibilitate pentru statele membre, având în vedere faptul că unele dintre acestea dispun de un număr mai mare de situri potențiale în comparație cu alte state membre.

Juriul de experți independenți ar trebui, în schimb, să poată alege dintre siturile preselecționate, prin selecția a maximum un sit pentru fiecare stat membru în fiecare an în care se fac selecții. Se propune ca o prioritate specială să fie acordată siturilor cu o puternică dimensiune transnațională. Astfel se va putea menține un element de competiție între situri la nivelul Uniunii Europene, ceea ce va contribui la asigurarea calității generale a siturilor și, prin urmare, la asigurarea credibilității și prestigiului inițiativei.

În fine, Comisia propune ca, după trei ani consecutivi dedicați selecției de noi situri, fiecare al patrulea an să fie rezervat pentru procedura de monitorizare. Acest lucru va contribui la menținerea sarcinii administrative la un nivel rezonabil, atât pentru statele membre, cât și pentru Comisie. Calendarul din anexă ilustrează procedura propusă.

4.4.4. Monitorizarea și retragerea mărcii

În principiu, marca ar trebui să fie acordată pe o durată nelimitată, deoarece valoarea simbolică a siturilor selectate nu se va diminua de-a lungul timpului și pentru a încuraja atât o abordare pe termen lung a siturilor, cât și investițiile pentru dezvoltarea acestora. Cu toate acestea, în scopul menținerii calității și credibilității pe termen lung, este necesar un sistem solid de monitorizare care să asigure faptul că siturile care au obținut marca își îndeplinesc obligațiile asumate în stadiul depunerii candidaturii. Comisia propune ca această monitorizare să fie responsabilitatea statelor membre, care ar trebui să raporteze juriului de experți o dată la 4 ani. În cazul în care anumite situri nu își mai îndeplinesc obligațiile, ar trebui să existe posibilitatea retragerii mărcii.

4.4.5. Organizare practică

Comisia ar trebui să sprijine acțiunea pentru a se asigura o mai bună stabilitate decât cea care se poate asigura în condițiile organizării actuale și pentru a permite acumularea cunoștințelor. Această soluție va face posibilă valorificarea experienței existente, cum ar fi cea a Capitalelor culturale europene sau a „Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra”. Cu toate acestea, va fi necesară punerea la dispoziție a unor resurse suplimentare (un administrator și un asistent). Pentru a menține organizarea practică cât mai simplă și cât mai flexibilă, anumite sarcini administrative pot fi externalizate prin proceduri de licitație.

4.4.6. Evaluare

O evaluare cu regularitate a Mărcii patrimoniului european este esențială pentru asigurarea eficienței și credibilității inițiativei. Această evaluare ar trebui să examineze atât procesele implicate în desfășurarea acțiunii, cât și impactul cumulativ real al Mărcii patrimoniului european în ansamblu. Scopul avut în vedere ar trebui să fie de a stabili aspectele acțiunii care funcționează bine, dacă aceasta ar trebui continuată sau nu, aspectele care ar trebui ameliorate și, foarte important, modul în care aceste ameliorări pot fi realizate cel mai bine în viitor. Monitorizarea siturilor care au obținut marca, menționată mai sus, se va încadra desigur în această evaluare. Evaluarea va fi responsabilitatea Comisiei și se va prezenta sub forma unei evaluări externe care va avea loc o dată la fiecare 6 ani.

4.4.7. Dispozi ții tranzitorii

Sunt necesare măsuri tranzitorii pentru definirea statutului siturilor care au obținut deja Marca patrimoniului european în cadrul inițiativei interguvernamentale. Pentru asigurarea coerenței de ansamblu a inițiativei, aceste situri vor trebui reevaluate conform noilor criterii. Din motive de tratament egal pentru toate statele membre, Comisia propune ca statele membre care nu au participat la inițiativa interguvernamentală să aibă oportunitatea de a propune un prim set de situri înainte de începerea procedurii normale de selecție.

5. resurse

Creditele anuale destinate Mărcii patrimoniului european sunt autorizate de autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar multianual. Aceste credite se aplică următoarelor costuri: costurile legate de juriul european de experți, vizibilitatea inițiativei la nivel european, anumite activități de formare de rețele pentru situri și resursele umane necesare în cadrul Comisiei Europene pentru susținerea acțiunii. Fișa financiară legislativă anexată oferă detaliile pentru perioada dintre 1 ianuarie 2011 și 31 decembrie 2013, care corespunde cadrului financiar multianual curent.

2010/0044 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de stabilire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 167,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[1],

după transmiterea propunerii către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Tratatul urmărește obținerea unei uniuni tot mai strânse între națiunile europene, iar articolul 167, în special, însărcinează Uniunea Europeană să contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea națională și regională a acestora și punând în evidență, în același timp, moștenirea culturală comună.

(2) O mai bună înțelegere și prețuire, în special în rândul tinerilor, a patrimoniului cultural comun, și totuși divers, ar contribui atât la intensificarea sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană, cât și la aprofundarea dialogului intercultural. Prin urmare, este importantă promovarea unui acces mai bun la patrimoniul cultural și sporirea dimensiunii europene a acestuia.

(3) De asemenea, tratatul instituie cetățenia Uniunii, care o completează pe cea națională a statelor membre respective și constituie un element important pentru salvgardarea și consolidarea procesului de integrare europeană. Pentru ca cetățenii să-și ofere întregul sprijin integrării europene, ar trebui să se pună un accent mai mare pe valorile comune ale acestora, pe istorie și cultură ca elemente-cheie ale apartenenței lor la o societate fundamentată pe principiile libertății, democrației, respectului pentru drepturile omului, diversității culturale, toleranței și solidarității.

(4) Un proiect interguvernamental privind Marca patrimoniului european a fost lansat de mai multe state membre în aprilie 2006 în Granada.

(5) Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 20 noiembrie 2008[2], concluziile menite să transforme inițiativa interguvernamentală privind Marca patrimoniului european într-o acțiune a Uniunii Europene, invitând Comisia să îi prezinte o propunere adecvată privind crearea de către Uniunea Europeană a unei Mărci a patrimoniului european, specificând modalitățile practice de punere în aplicare a proiectului.

(6) Consultarea publică și evaluarea impactului efectuate de Comisie au confirmat faptul că inițiativa interguvernamentală privind Marca patrimoniului european a reprezentat o inițiativă valoroasă, însă acestea au arătat că acțiunea trebuie dezvoltată în continuare pentru a-și putea valorifica întregul potențial și a confirmat faptul că implicarea Uniunii Europene ar putea oferi o valoare adăugată evidentă Mărcii patrimoniului european și ar putea contribui la sporirea calității inițiativei.

(7) Marca patrimoniului european ar trebui să caute sinergii și complementarități cu alte inițiative, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO și „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului Europei. Valoarea adăugată a noii Mărci a patrimoniului european ar trebui să se bazeze pe contribuția siturilor selectate la istoria și cultura europeană, pe o dimensiune educațională clară care să parvină cetățenilor, inclusiv tinerilor, și pe rețelele formate între situri pentru schimbul de experiență și de cele mai bune practici. Inițiativa ar trebui să pună un accent deosebit pe promovarea siturilor și accesul la acestea, pe calitatea explicațiilor oferite și a activităților propuse, și mai puțin pe conservarea siturilor, care ar trebui garantată prin regimurile de protecție existente.

(8) Pe lângă intensificarea sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană a cetățenilor europeni și stimularea dialogului intercultural, o acțiune a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european ar putea contribui și la îmbunătățirea valorii și profilului patrimoniului cultural, la intensificarea rolului patrimoniului în dezvoltarea economică și durabilă a regiunilor, în special prin turism cultural, la crearea de sinergii între patrimoniul cultural și creația și creativitatea contemporană, la facilitarea schimbului de experiență și de cele mai bune practici în toată Europa și, în termeni mai generali, la promovarea valorilor democratice și a drepturilor omului care susțin procesul de integrare europeană.

(9) Aceste obiective sunt conforme pe deplin cu obiectivele agendei europene pentru cultură, care includ promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural, precum și promovarea culturii în calitate de catalizator al creativității[3].

(10) Este esențial ca noua Marcă a patrimoniului european să fie acordată pe baza unor criterii și proceduri comune, clare și transparente.

(11) Organizarea administrativă a Mărcii patrimoniului european ar trebui să rămână simplă și flexibilă, conform principiului subsidiarității.

(12) Deoarece obiectivele prezentei decizii nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre, acestea putând fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii deoarece sunt necesare, în special, noi criterii și proceduri comune, clare și transparente pentru Marca patrimoniului european, precum și o mai bună coordonare între statele membre, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu poate depăși ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie stabilește o acțiune a Uniunii Europene întitulată „Marca patrimoniului european”.

Articolul 2

Definiție

În sensul prezentei decizii, „situri” înseamnă monumente, situri naturale sau urbane, peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri și obiecte culturale, patrimoniu imaterial asociat unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan.

Articolul 3

Obiective

1. Acțiunea are ca obiective generale contribuția la:

- intensificarea sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană a cetățenilor europeni, pe baza elementelor comune de istorie și de patrimoniu, precum și la prețuirea diversității;

- aprofundarea dialogului intercultural.

2. Obiectivele intermediare ale acțiunii sunt:

- îmbunătățirea valorii și profilului siturilor care au jucat un rol esențial în istoria și în construirea Uniunii Europene;

- o mai bună înțelegere a cetățenilor europeni asupra construirii Europei și asupra patrimoniului cultural comun, și totuși divers, în special în ceea ce privește valorile democratice și drepturile omului, care susțin procesul de integrare europeană.

3. Obiectivele specifice ale acțiunii sunt următoarele:

- promovarea semnificației europene a siturilor;

- sensibilizarea tinerilor cu privire la moștenirea culturală comună;

- facilitarea schimbului de experiență și a schimbului de cele mai bune practici în întreaga Europă;

- un acces sporit la siturile de patrimoniu pentru toți cetățenii, în special pentru tineri;

- aprofundarea dialogului intercultural, în special în rândul tinerilor, prin intermediul educației artistice, culturale și istorice;

- crearea de sinergii între patrimoniul cultural și creația și creativitatea contemporană;

- contribuția la atractivitatea și dezvoltarea durabilă a regiunilor.

Articolul 4

Participarea la acțiune

Acțiunea este deschisă participării statelor membre ale Uniunii Europene. Această participare este pe bază de voluntariat.

Articolul 5

Complementaritatea cu alte inițiative

Comisia și statele membre asigură complementaritatea Mărcii patrimoniului european cu alte inițiative din domeniul patrimoniului cultural, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO și „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului Europei.

Articolul 6

Accesul la acțiune

Siturile, astfel cum sunt definite la articolul 2, sunt eligibile pentru acordarea Mărcii patrimoniului european.

Articolul 7

Criterii

Acordarea Mărcii patrimoniului european se bazează pe următoarele criterii:

1. Siturile candidate trebuie să aibă o valoare europeană simbolică și trebuie să fi jucat un rol esențial în istoria și construirea Uniunii Europene. Prin urmare, siturile candidate trebuie să demonstreze:

2. un caracter transfrontalier sau paneuropean: influența din trecut sau din prezent și atracția sitului candidat trebuie să depășească granițele naționale ale unui stat membru;

3. și/sau locul și rolul unui sit în istoria europeană și în integrarea europeană, legăturile acestuia cu evenimente sau personalități-cheie, precum și cu mișcările culturale, artistice, politice, sociale, științifice, tehnologice sau industriale;

4. și/sau locul și rolul unui sit în dezvoltarea și promovarea valorilor comune care susțin integrarea europeană, cum ar fi libertatea, democrația, respectul pentru drepturile omului, diversitatea culturală, toleranța și solidaritatea.

5. Siturile candidate trebuie să trimită un proiect care promovează dimensiunea europeană a acestora și prin care acestea se angajează la fiecare din următoarele elemente:

6. sensibilizarea cetățenilor privind semnificația europeană a sitului, în special prin activități corespunzătoare de informare, semnalizare și formare a personalului;

7. organizarea de activități educaționale, în special pentru tineri, care să ducă la o mai bună înțelegere a istoriei comune a Europei și a patrimoniului comun, și totuși divers, al acesteia, intensificând astfel sentimentul de apartenență la un spațiu comun;

8. promovarea multilingvismului prin utilizarea mai multor limbi ale Uniunii Europene;

9. participarea la activitățile rețelelor de situri care au obținut Marca patrimoniului european, în vederea efectuării unui schimb de experiență și a inițierii de proiecte comune;

10. îmbunătățirea profilului și atractivității sitului la scară europeană, de exemplu prin utilizarea tehnologiei moderne;

11. organizarea de activități artistice și culturale (de exemplu evenimente, festivaluri, rezidențe pentru artiști) care promovează mobilitatea artiștilor și colecțiilor europene, stimulează dialogul intercultural și încurajează stabilirea de legături între patrimoniu și creația și creativitatea contemporană sunt binevenite în cazul în care specificitatea sitului permite acest lucru.

12. Siturile candidate trebuie să trimită un plan de management prin care acestea se angajează la fiecare din următoarele elemente:

13. să asigure buna gestionare a sitului;

14. să asigure protecția sitului și transmiterea acestuia generațiilor viitoare, în conformitate cu regimurile de protecție relevante;

15. să asigure calitatea centrelor și serviciilor de asistență cum ar fi prezentarea istorică, informarea vizitatorilor, semnalizare, etc.;

16. să asigure accesul unui public cât mai larg, de exemplu prin adaptarea sitului sau prin formarea personalului;

17. să acorde o atenție deosebită tinerilor, în special prin permiterea accesului acestora la sit în condiții privilegiate;

18. să promoveze situl ca destinație turistică;

19. să elaboreze o strategie de comunicare coerentă și cuprinzătoare care să evidențieze semnificația europeană a sitului;

20. să asigure faptul că planul de management este cât mai ecologic cu putință, pentru a limita efectele potențiale negative ale turismului.

Articolul 8

Juriul european de experți independenți

1. Se stabilește un juriu european de experți independenți (denumit în continuare „juriul european”) pentru implementarea procedurilor de selecție și monitorizare la nivel european. Acesta va asigura aplicarea uniformă a criteriilor în statele membre participante.

2. Juriul de experți este compus din 12 de membri. Patru membri sunt numiți de Parlamentul European, patru de către Consiliu și patru de către Comisie. Juriul își desemnează președintele.

3 Membrii juriului european trebuie să fie experți independenți. Aceștia trebuie să dețină experiență și cunoștințe solide în domeniile culturii, patrimoniului, istoriei europene sau în alte domenii relevante pentru obiectivele Mărcii patrimoniului european.

4. Membrii juriului european sunt numiți pentru trei ani. Prin derogare, în primul an în care prezenta decizie este în vigoare, patru experți vor fi numiți de Comisie pentru un an, patru de către Parlamentul European pentru doi ani și patru de către Consiliu pentru trei ani.

5. Dacă există un conflict de interese între un membru al juriului și un anumit sit, membrul respectiv al juriului nu va lua parte la evaluarea sitului în cauză.

6. Toate rapoartele, recomandările și notificările juriului european sunt făcute publice.

Articolul 9

Formularul de cerere

Pentru ca procedurile să fie cât mai eficiente și mai simple cu putință, Comisia redactează pe baza criteriilor de selecție un formular de cerere comun care va fi utilizat de toate siturile candidate. Numai cererile trimise prin formularul de cerere oficial vor fi luate în considerare pentru selecție.

Articolul 10

Preselecția la nivel național

1. Preselecția siturilor pentru acordarea Mărcii patrimoniului european este de competența statelor membre.

2. Fiecare stat membru are posibilitatea de a preselecta maximum două situri pe an, în conformitate cu calendarul din anexă. În anii rezervați pentru procedura de monitorizare nu vor avea loc proceduri de selecție.

3. Fiecare stat membru își stabilește propriile proceduri și propriul calendar de preselecție a siturilor conform principiului subsidiarității, asigurând o organizare administrativă cât mai simplă și mai flexibilă cu putință. Cu toate acestea, Comisiei îi sunt notificate de către statele membre rezultatele preselecției cel târziu la data de 31 ianuarie a anului în care are loc procedura de selecție.

4. Preselecția se bazează pe criteriile prevăzute la articolul 7 și utilizează formularul de cerere prevăzut la articolul 9.

Articolul 11

Selecția finală la nivelul Uniunii Europene

1. Selecția finală a siturilor pentru acordarea Mărcii patrimoniului european este de competența Comisiei și va fi efectuată de juriul european.

2. Juriul european evaluează cererile siturilor preselectate și selectează maximum un sit pe stat membru. După caz, pot fi solicitate informații suplimentare și pot fi organizate vizite la fața locului.

3. Selecția finală se bazează pe criteriile prevăzute la articolul 7 și utilizează formularul de cerere prevăzut la articolul 9.

4. Juriul european redactează un raport privind siturile preselectate cel târziu la data de 31 octombrie a anului în care are loc procedura de selecție. Raportul va include o recomandare pentru acordarea Mărcii patrimoniului european și o justificare pentru siturile care nu au fost incluse în lista finală.

5. Siturile candidate care nu au fost incluse în lista finală pot trimite o nouă cerere de preselecție la nivel național în anii următori.

Articolul 12

Situri transnaționale

1. În sensul prezentei decizii, următoarele sunt considerate „situri transnaționale”:

- mai multe situri situate în state membre diferite care se reunesc în jurul unei teme specifice unice și propun o singură cerere;

- un sit specific situat geografic pe teritoriul a cel puțin două state membre diferite.

2. Cererile pentru siturile transnaționale urmează aceeași procedură cu cererile pentru alte situri. Acestea sunt preselectate de unul dintre statele membre în cauză în limita de maximum două situri conform articolului 10, și sunt apoi propuse în numele tuturor statelor membre în cauză după consultarea și acordul acestora din urmă.

3. Dacă un sit transnațional îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 7, unui astfel de sit i se va acorda prioritate în cadrul selecției finale.

Articolul 13

Desemnare

1. Comisia desemnează în mod oficial siturile cărora le este acordată Marca patrimoniului european în anul următor procedurii de selecție, ținând cont de recomandarea juriului european. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu aceasta.

2. În principiu, Marca patrimoniului european este acordată siturilor pe o durată nelimitată, conform condițiilor prevăzute la articolele 14 și 15 și sub rezerva continuării acțiunii.

Articolul 14

Monitorizare

1. Fiecare sit care a obținut Marca patrimoniului european este monitorizat cu regularitate pentru a se asigura faptul că acesta continuă să îndeplinească criteriile și respectă toate angajamentele asumate în cererea depusă.

2. Monitorizarea tuturor siturilor situate pe teritoriul unui stat membru este de competența statului membru în cauză. Statul membru colectează toate informațiile necesare și redactează un raport detaliat o dată la patru ani, conform calendarului din anexă.

3. Raportul trebuie trimis Comisiei și supus examinării juriului european cel târziu la data de 31 ianuarie a anului în care are loc procedura de monitorizare.

4. Juriul european redactează un raport privind starea siturilor care au obținut marca din statul membru în cauză cel târziu la data de 31 octombrie a anului în care are loc procedura de monitorizare, și va include, după caz, recomandările de care trebuie să se țină cont în perioada de monitorizare următoare.

5. Comisia stabilește indicatorii comuni pentru statele membre pentru a se asigura o abordare coerentă a procedurii de monitorizare.

Articolul 15

Retragerea mărcii

1. În cazul în care juriul european semnalează faptul că un sit specific nu mai îndeplinește criteriile Mărcii patrimoniului european sau că nu își mai respectă toate angajamentele asumate în cererea depusă, juriul inițiază un dialog cu statul membru în cauză prin intermediul Comisiei, cu scopul de a contribui la efectuarea ajustărilor sitului care sunt necesare.

2. Dacă după o perioadă de 18 luni de la începerea dialogului nu au fost efectuate ajustările necesare, juriul trimite o notificare Comisiei. Notificarea trebuie însoțită de o justificare, precum și de recomandările referitoare la ameliorarea situației.

3. Dacă după o nouă perioadă de 18 luni recomandările nu au fost implementate, juriul european emite o recomandare de retragere a Mărcii patrimoniului european pentru situl în cauză.

4. Comisia ia decizia finală de retragere a Mărcii patrimoniului european. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu aceasta.

5. Notificările și recomandările juriului european sunt făcute publice.

Articolul 16

Organizare practică

1. Comisia implementează acțiunea Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european. În special, aceasta:

- asigură per ansamblu coerența și calitatea acțiunii;

- asigură coordonarea dintre statele membre și juriul european;

- stabilește orientări pentru procedurile de selecție și monitorizare și redactează formularul de cerere;

- oferă sprijin juriului european de experți independenți.

2. Comisia este responsabilă de comunicarea și vizibilitatea Mărcii patrimoniului european la nivelul Uniunii, în special prin crearea și menținerea unui site internet specific.

3. Comisia promovează activitățile de formare a rețelelor între siturile care au obținut marca.

4. Acțiunile de la alineatele (2) și (3), precum și costurile legate de juriul european, sunt finanțate prin pachetul financiar prevăzut la articolul 19.

Articolul 17

Evaluare

1. Comisia asigură evaluarea externă și independentă a acțiunii privind Marca patrimoniului european. Această evaluare se efectuează o dată la șase ani conform calendarului din anexă și examinează toate elementele, inclusiv eficiența proceselor implicate în desfășurarea acțiunii, numărul de situri, impactul acțiunii, cum poate fi îmbunătățit acesta și dacă Marca patrimoniului european ar trebui să fie continuată sau nu.

2. Comisia prezintă un raport privind aceste evaluări Parlamentului European și Consiliului în termen de șase luni de la finalizarea evaluărilor.

Articolul 18

Dispoziții tranzitorii

1. Siturile care au obținut deja marca în cadrul inițiativei interguvernamentale privind Marca patrimoniului european și situate în statele membre se evaluează în [anul următor intrării în vigoare a prezentei decizii].

Pentru aceste situri se trimite o nouă cerere pe baza noilor criterii și proceduri prevăzute la articolele 6 – 9, iar cererile se transmit Comisiei de către statele membre în cauză cel târziu la data de 31 ianuarie [a anului în cauză].

Noile cereri se evaluează de juriul european.

În cazul în care unul dintre siturile propuse de un stat membru specific nu îndeplinește criteriile sau dacă sunt necesare informații suplimentare, juriul european inițiază un dialog cu statul membru prin intermediul Comisiei pentru a se stabili dacă cererea poate fi îmbunătățită înainte de luarea unei decizii finale. După caz, se pot organiza vizite la fața locului.

Juriul european redactează un raport privind siturile, cu o recomandare de acordare a Mărcii patrimoniului european înainte de sfârșitul anului [anul în cauză] cu excepția cazului în care sunt necesare clarificări suplimentare din partea statelor membre.

Comisia desemnează apoi siturile în mod oficial.

În principiu, Marca patrimoniului european este acordată siturilor descrise la prezentul alineat pe o durată nelimitată, conform condițiilor prevăzute la articolele 14 și 15 și sub rezerva continuării acțiunii.

Siturile candidate care nu au fost incluse în lista finală pot trimite o nouă cerere de preselecție la nivel național în anii următori.

2. Statele membre care nu au participat la inițiativa interguvernamentală privind Marca patrimoniului european au posibilitatea să propună maximum patru situri pentru acordarea Mărcii patrimoniului european în [al doilea an după intrarea în vigoare a prezentei decizii].

Pentru aceste situri se trimite o cerere pe baza criteriilor și procedurilor prevăzute la articolele 6 – 9, iar cererile se transmit Comisiei de către statele membre în cauză cel târziu la data de 31 ianuarie [a anului în cauză].

Noile cereri se evaluează de juriul european. În cazul în care unul dintre siturile propuse de un stat membru specific nu îndeplinește criteriile sau dacă sunt necesare informații suplimentare, juriul european inițiază un dialog cu statul membru prin intermediul Comisiei pentru a se stabili dacă cererea poate fi îmbunătățită înainte de luarea unei decizii finale. După caz, se pot organiza vizite la fața locului.

Juriul european redactează un raport privind siturile, cu o recomandare de acordare a Mărcii patrimoniului european înainte de sfârșitul anului [anul în cauză] cu excepția cazului în care sunt necesare clarificări suplimentare din partea statelor membre.

Comisia desemnează apoi siturile în mod oficial.

În principiu, Marca patrimoniului european este acordată siturilor descrise la prezentul alineat pe o durată nelimitată, conform condițiilor prevăzute la articolele 14 și 15 și sub rezerva continuării acțiunii.

Siturile candidate care nu au fost incluse în lista finală pot trimite o nouă cerere de preselecție la nivel național în anii următori.

3. Procedura de selecție și monitorizare pentru Marca patrimoniului european, prevăzută la articolele 6 – 15, începe în anul [al treilea an de la intrarea în vigoare a prezentei decizii].

Articolul 19

Dispoziții financiare

1. Pachetul financiar pentru implementarea acțiunii pe perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2013 se stabilește la 1 350 000 EUR.

2. Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar multianual.

Articolul 20

Data intrării în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

CALENDAR

Calendar pentru Marca patrimoniului european

[Anul n] | Adoptarea deciziei Lucrări pregătitoare |

[Anul n+1] | Reevaluarea siturilor care au obținut deja Marca patrimoniului european în cadrul inițiativei interguvernamentale |

[Anul n+2] | Prima depunere a candidaturilor pentru situri de către statele membre care nu au participat la inițiativa interguvernamentală |

[Anul n+3] | Selecție |

[Anul n+4] | Monitorizare |

[Anul n+5] | Selecție |

[Anul n+6] | Selecție Evaluarea Mărcii patrimoniului european |

[Anul n+7] | Selecție |

[Anul n+8] | Monitorizare |

[Anul n+9] | Selecție |

[Anul n+10] | Selecție |

[Anul n+11] | Selecție |

[Anul n+12] | Monitorizare Evaluarea Mărcii patrimoniului european |

… | … |

FI ȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. TITLUL PROPUNERII:

Decizia Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european

2. CADRUL ABM / ABB

Domeniul de politică: Educație și cultură

Activitate: Dezvoltarea cooperării culturale în Europa

3. LINII BUGETARE

3.1. Linii bugetare [(linii opera ționale și linii conexe de asistență tehnică și administrativă (foste linii B.A)], inclusiv titlurile acestora:

15 04 50 marca patrimoniului european

3.2. Durata ac țiunii și a implicațiilor financiare:

Baza juridică pentru marca patrimoniului european nu are o limită de timp stabilită.

Propunerea va avea un impact asupra bugetului UE în perioada 1.1.2011-31.12. 2013.

3.3. Caracteristici bugetare:

Linia bugetară | Natura cheltuielilor | Nouă | Contribuție AELS | Contribuții din partea țărilor candidate | Rubrica PF |

15 04 50 | Cheltuieli neobligatorii | Diff[4] | YES | NO | NO | Nr. 3b |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) și a creditelor de plată (CP)

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Natura cheltuielii | Secțiunea nr. | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | Total |

Cheltuieli operaționale[5] |

Credite de angajament (CA) | 8.1 | a | 0,350 | 1,000 | 1,350 |

Credite de plată (CP) | b | 0,250 | 0,800 | 0,300 | 1,350 |

Cheltuieli administrative din suma de referință[6] |

Asistență tehnică și administrativă -ATA (CND) | 8.2.4 | c |

SUMA TOTALĂ DE REFERINȚĂ |

Credite de angajament | a+c | 0,350 | 1,000 | 1,350 |

Credite de plată | b+c | 0,250 | 0,800 | 0,300 | 1,350 |

Resurse umane și cheltuieli conexe (CND) | 8.2.5 | d | 0,122 | 0,244 | 0,244 | 0,610 |

Costuri administrative, altele decât resursele umane și costuri conexe, neincluse în suma de referință (CND) | 8.2.6 | e | 0,003 | 0,006 | 0,006 | 0,015 |

Costul financiar indicativ total al acțiunii

TOTAL CA, inclusiv costul resurselor umane | a+c+d+e | 0,125 | 0,600 | 1,250 | 1,975 |

TOTAL CP, inclusiv costul resurselor umane | b+c+d+e | 0,125 | 0,500 | 1,050 | 0,300 | 1,975 |

Detalii privind cofinanțarea

Nu se aplică.

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

( Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.

X Propunerea duce la reprogramarea rubricii respective din perspectivele financiare.

În 2012, se va aloca o sumă de 350 000 €, prin redistribuire din pachetul financiar al programului Cultura (rubrica 15 04 44 Cultură).

( Propunerea poate necesita aplicarea dispozițiilor Acordului interinstituțional[7] (de exemplu, instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea perspectivelor financiare).

4.1.3. Implica țiile financiare asupra veniturilor

X Propunerea nu are implicații financiare asupra veniturilor

( Propunerea are implicații financiare – efectul asupra veniturilor este următorul:

4.2. Resurse umane în echivalent normă întreagă (ENI) (inclusiv func ționari, personal temporar și extern) - a se vedea detaliile de la punctul 8.2.1.

Necesar anual | 2011 | 2012 | 2013 |

Număr total de resurse umane | 1 | 2 | 2 |

5. CARACTERISTICI ȘI OBIECTIVE

5.1. Obiective de îndeplinit pe termen scurt sau lung

A se vedea secțiunea 1 din expunerea de motive și secțiunea 2 din evaluarea impactului.

5.2. Valoarea adăugată a implicării Uniunii Europene, coeren ța propunerii cu alte instrumente financiare și eventuale sinergii

A se vedea secțiunea 3.2 din expunerea de motive și secțiunea 2.3 din evaluarea impactului. Există sinergii între propunere și programul Cultura.

5.3. Obiective, rezultate preconizate și indicatori aferenți acestora care fac obiectul propunerii în cadrul gestionării pe activități (ABM)

Obiectivele mărcii patrimoniului european (a se vedea articolul 3 din propunerea de decizie și secțiunea 3 din evaluarea impactului) sunt direct legate de obiectivul strategic privind solidaritatea al Comisiei, și anume prin contribuția lor la coeziunea economică și socială, precum și la păstrarea și consolidarea valorilor noastre comune. De asemenea, marca patrimoniului european este legată de obiectivul strategic privind prosperitatea al Comisiei, prin intermediul obiectivului ei specific referitor la contribuția la atractivitatea și la dezvoltarea durabilă a regiunilor.

În vederea măsurării rezultatelor mărcii patrimoniului european, se vor defini indicatori-cheie în domeniul social, economic și al mediului. Indicatorii sociali ar putea cuprinde următoarele:

- numărul de persoane care declară că interesul lor pentru patrimoniul cultural a crescut;

- numărul de persoane care afirmă că apreciază mai mult istoria europeană comună;

- numărul de activități organizate de situri și adresate tinerilor;

- proiecte de colaborare între siturile clasate;

- numărul activităților culturale create;

- numărul activităților de sensibilizare cu privire la valorile democratice/drepturile omului.

Indicatorii economici ar putea cuprinde următoarele:

- creșterea numărului de vizitatori;

- numărul de locuri de muncă create, directe sau indirecte;

- numărul de locuri de muncă păstrate;

- numărul de proiecte de parteneriat dintre siturile clasate și sectoarele culturale și creative;

- numărul de proiecte de parteneriat dintre siturile clasate și activitățile întreprinderilor locale;

- efectul de pârghie al investițiilor în domeniul patrimoniului asupra surselor private și publice.

Indicatorii de mediu ar putea cuprinde următoarele:

- numărul de planuri de management durabil adoptate de situri;

- acces îmbunătățit la situri cu ajutorul mijloacelor de transport durabil;

- condiții ale peisajului și ale patrimoniului istoric.

5.4. Modalită ți de punere în aplicare (cu titlu indicativ)

X Gestionare centralizată

X direct de către Comisie

( indirect, prin delegare către:

( agenții executive

( organisme instituite de Comunități, prevăzute la articolul 185 din regulamentul financiar

( organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public.

( Gestionare repartizată sau descentralizată

( cu state membre

( cu țări terțe

( Gestionare în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Observații:

6. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

6.1. Sistemul de monitorizare

Cadrul de monitorizare și de evaluare al mărcii patrimoniului european va cuprinde două elemente care trebuie diferențiate: monitorizarea siturilor clasate și evaluarea acțiunii marca patrimoniului european în ansamblu.

Obiectivul monitorizării siturilor va fi să se verifice că siturile clasate au îndeplinit obligațiile pe care și le-au asumat atunci când și-au depus candidatura și au fost selectate și, prin urmare, pot să păstreze în continuare marca. Comisia va furniza o serie de indicatori de care trebuie să se țină seama. Monitorizarea va fi responsabilitatea statelor membre care vor prezenta un raport unui juriu european de experți care vor face ulterior o evaluare și, dacă este necesar, vor propune retragerea mărcii. Monitorizarea siturilor clasate se va înscrie în procesul de evaluare a acțiunii marca patrimoniului european în ansamblu. Pentru mai multe informații privind sistemul de monitorizare, a se vedea articolele 14 și 15 din propunerea de decizie.

6.2. Evaluare

6.2.1. Evaluare ex-ante

A se vedea evaluarea impactului.

6.2.2. Măsuri luate în urma unei evaluări intermediare/ex-post (cuno ștințe dobândite din experiențe anterioare similare)

Nu se aplică

6.2.3. Condi țiile și frecvența evaluărilor viitoare

Evaluarea mărcii patrimoniului european va trebui să combine examinarea atât a proceselor implicate în realizarea acțiunii, cât și a impactului cumulativ efectiv al mărcii în ansamblu. Obiectivul va fi identificarea aspectelor programului care funcționează bine, a aspectelor care ar trebui ameliorate și, foarte important, a modului în care aceste ameliorări pot fi realizate cel mai bine în viitor.

După cum se prevede la articolul 17 din propunerea de decizie, Comisiei îi va reveni responsabilitatea evaluării care se va realiza sub forma unei evaluări externe din șase în șase ani.

7. Măsuri antifraudă

Comisia are obligația de a se asigura că, la punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii, interesele financiare ale Uniunii Europene sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin efectuarea de controale efective și prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, în eventualitatea descoperirii unor nereguli, prin sancțiuni efective, proporționale și disuasive, în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 și (CE, Euratom) nr. 2185/96 ale Consiliului și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului.

În contextul acțiunilor Uniunii Europene finanțate în temeiul prezentei decizii, o neregulă, în conformitate cu dispozițiile articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 reprezintă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului Uniunii Europene sau o nerespectare a unei obligații contractuale, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui operator economic, care aduce sau ar putea aduce atingere bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor gestionate de aceasta, prin cheltuieli nejustificate.

8. DETALII PRIVIND RESURSELE

8.1. Obiectivele propunerii din punctul de vedere al costurilor financiare

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

(Se indică denumirea obiectivelor, acțiunilor și realizărilor) | Tipul realizării | Costul mediu | 2012 | 2013 | TOTAL |

2011 | 2012 | 2013 |

Funcționari sau agenți temporari[8] (15 01 01) | A*/AD | 1 | 1 | 1 |

B*, C*/AST | 1 | 1 |

Personal finanțat[9] în temeiul articolului 15 01 02 |

Alte tipuri de personal[10] finanțat în temeiul articolului 15 01 04/05 |

TOTAL | 1 | 2 | 2 |

8.2.2. Descrierea atribuțiilor care decurg din acțiune

AD: gestionează, monitorizează și evaluează punerea în aplicare a acțiunii; asigură sprijin juriului de experți independenți; organizează reuniunile juriului și reprezintă Comisia în cadrul acestor reuniuni; asigură secretariatul acestor reuniuni; urmăresc procesul de luare a deciziilor privind selecționarea și monitorizarea siturilor; instituie și mențin contacte și schimburi periodice cu alte instituții europene, state membre, situri clasate sau organizații internaționale; coordonează rețeaua siturilor clasate; organizează reuniunile rețelei și reprezintă Comisia în cadrul acestor reuniuni; realizează activități de comunicare cu privire la acțiune; lansează, gestionează și monitorizează cererile de ofertă.

AST: asigură sprijin operațional pentru AD la realizarea atribuțiilor sale; asigură sprijin pentru pregătirea activităților de comunicare; asigură sprijin pentru organizarea reuniunilor; asigură sprijin pentru pregătirea cererilor de ofertă; asigură sprijin pentru gestionarea contractelor.

În principiu, acțiunea trebuie pregătită în 2011, inclusiv constituirea tuturor structurilor (juriul european de experți independenți, coordonatorii naționali etc.), elaborarea regulamentului intern, a orientărilor, a formularelor de candidatură, precum și pregătirea primelor cereri de ofertă, astfel încât prima procedură de selecție să poată demara chiar la începutul lui 2012.

8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)

( Posturi alocate în prezent pentru gestionarea programului care urmează să fie înlocuite sau prelungite

( Posturi prealocate în cadrul exercițiului SPA/PB pentru anul n

( Posturi care urmează să fie solicitate în cadrul următoarei proceduri SPA/PB

X Posturi care urmează să fie redistribuite pe baza resurselor existente în cadrul serviciului responsabil de gestionare (redistribuire internă)

( Posturi necesare pentru anul n, dar care nu sunt prevăzute în cadrul exercițiului SPA/PPB pentru anul în cauză

8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referin ță (XX 01 04/05 – Cheltuieli de gestionare administrativă)

Nu se aplică

8.2.5. Costul financiar al resurselor umane și costuri conexe ne incluse în suma de referință.

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Tip de resurse umane | 2011 | 2012 | 2013 |

Funcționari și agenți temporari (15 01 01) | 0,122 | 0,244 | 0,244 |

Personal finanțat în temeiul articolului 15 01 02 (auxiliari, END, agenți contractuali etc.) (indicați linia bugetară) |

Costul total al resurselor umane și costuri conexe (NEincluse în suma de referință) | 0,122 | 0,244 | 0,244 |

Calcul – Funcționari și agenți temporari

122 000 € pe post anual (costuri standard pe post, astfel cum se indică în Orientările privind elaborarea fișei financiare legislative)

Calcul – Personal finanțat în temeiul articolului 15 01 02

Nu se aplică

Necesarul de resurse umane va fi acoperit prin alocarea deja acordată pentru gestionarea acestei acțiuni și/sau redistribuită în cadrul direcției generale respective și va fi completată, dacă este cazul, cu o alocare suplimentară care ar putea fi acordată direcției generale responsabile de gestionare în cadrul procedurii anuale de alocare, în funcție de constrângerile bugetare.

8.2.6 Alte cheltuieli administrative neincluse în suma de referință

milioane EUR (cu 3 zecimale)

2011 | 2012 | 2013 | TOTAL |

15 01 02 11 01 – Misiuni | 0,003 | 0,006 | 0,006 | 0,015 |

15 01 02 11 02 – Reuniuni și conferințe |

15 01 02 11 03 – Comitete |

15 01 02 11 04 – Studii și consultări |

15 01 02 11 05 - Sisteme de informații |

2 Total alte cheltuieli de gestionare (15 01 02 11) |

3 Alte cheltuieli de natură administrativă (precizați, indicând linia bugetară) |

Total cheltuieli administrative, altele decât cele pentru resurse umane și costuri conexe (NEincluse în suma de referință) | 0,003 | 0,006 | 0,006 | 0,015 |

Calcul - Alte cheltuieli administrative ne incluse în suma de referință

2011: 3 misiuni pe an în cadrul Uniunii Europene = 3 x 1000 €

2012 and 2013: 6 misiuni pe an în cadrul Uniunii Europene = 6 x 1000 €

Necesarul de credite administrative va fi acoperit prin alocarea deja acordată pentru gestionarea acestei acțiuni și/sau redistribuită în cadrul direcției generale respective și va fi completată, dacă este cazul, cu o alocare suplimentară care ar putea fi acordată direcției generale responsabile de gestionare în cadrul procedurii anuale de alocare, în funcție de constrângerile bugetare.

[1] JO C , , p. .

[2] JO C 319, 13.12.2008, p. 11-12.

[3] COM(2007) 242 - doc. 9496/07.

[4] Credite diferențiate.

[5] Cheltuieli care nu se încadrează în capitolul 15 01 din titlul 15 în cauză.

[6] Cheltuieli din cadrul articolului 15 01 04 din titlul 15.

[7] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[8] Ale cărui costuri NU sunt acoperite de suma de referință.

[9] Ale cărui costuri NU sunt acoperite de suma de referință.

[10] Ale căror costuri sunt incluse în suma de referință.