31.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 161/126

A.

întrucât bazinul mediteranean este o regiune care prezintă o importanță esențială pentru UE, iar, într-o lume multipolară și interdependentă, doar marile grupări regionale integrate vor dispune de o capacitate mai mare de a răspunde provocărilor de ordin social, cultural, economic, ecologic, demografic, politic și de securitate;

B.

întrucât Uniunea Europeană trebuie să adopte o viziune strategică care să ia în considerare toate aceste provocări în cadrul relațiilor cu vecinii săi sudici și să acorde prioritate dezvoltării sociale, economice și democratice a regiunii;

C.

întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea dezvoltă relații privilegiate cu țările învecinate în vederea stabilirii unui spațiu de prosperitate și de bună vecinătate, întemeiat pe valorile Uniunii și caracterizat prin relații strânse și pașnice, bazate pe cooperare;

D.

întrucât Uniunea pentru Mediterana (UpM) permite o consolidare mai durabilă a dimensiunii regionale și multilaterale a relațiilor euro-mediteraneene și relansarea unei perspective de edificare a unui spațiu de pace, securitate și prosperitate pentru 800 de milioane de locuitori și oferă cadrul ideal pentru a răspunde provocărilor socioeconomice, a promova integrarea regională și a garanta dezvoltarea comună a statelor partenere;

E.

întrucât politica de vecinătate, punând accentul pe aprofundarea relațiilor bilaterale diferențiate, nu poate contribui, doar prin mijloace proprii, la un proces comun de integrare și de reforme importante în această regiune având în vedere, în acest cadru, posibilitatea oferită de înființarea UpM de a consolida complementaritatea dintre politicile bilaterale, pe de o parte, și cele regionale, pe de altă parte, pentru a realiza într-un mod mai eficient obiectivele cooperării euro-mediteraneene - obiective bazate pe recunoașterea reciprocă a unor valori comune, precum democrația, statul de drept, buna guvernare și respectul pentru drepturile omului; întrucât statele membre ar trebui îndemnate să-și asume angajamentul de a pune în aplicare politica europeană de vecinătate (PEV) într-un mod coerent și credibil, în conformitate cu articolul 8 din Tratatul UE;

F.

având în vedere necesitatea absolută de a utiliza drept bază realizările Procesului de la Barcelona, deoarece UpM trebuie să consolideze obiectivele și realizările acestui proces în conformitate cu Declarația de la Paris din 13 iulie 2008, și de a nu multiplica și suprapune instrumentele politice și nivelurile instituționale deja existente, astfel încât să se garanteze coerența numeroaselor instrumente implicate în cooperarea euro-mediteraneeană;

G.

întrucât, de circa cincisprezece ani, țările mediteraneene cunosc o diversificare rapidă a relațiilor comerciale și economice (de exemplu, cu Rusia, China, Brazilia, statele din Golful Persic), iar societățile lor traversează transformări substanțiale (în ceea ce privește modurile de consum, mobilitatea, tranziția demografică etc.), care nu rămân fără urmări asupra echilibrelor interne, în special teritoriale;

H.

întrucât apropierea dintre popoarele mediteraneene nu se poate realiza doar prin intermediul schimburilor culturale limitate, iar Europa își pierde treptat influența culturală asupra partenerilor săi mediteraneeni;

I.

având în vedere importanța disparităților tot mai accentuate dintre statele membre ale Uniunii Europene și țările terțe mediteraneene, precum și dificultățile structurale îngrijorătoare de ordin socio-economic și instituțional, care necesită răspunsuri comune ferme în interesul comun al tuturor statelor membre ale UpM; întrucât potențialul de creștere economică al țărilor terțe mediteraneene încurajează această perspectivă; având în vedere necesitatea unei mai bune integrări sud-sud;

J.

întrucât contextul regional în care se conturează UpM rămâne marcat de conflicte și tensiuni politice care au subminat și frânat realizarea acesteia de la reuniunea la nivel înalt de la Paris din iulie 2008; întrucât procesul de pace din Orientul Mijlociu se află în prezent într-un punct mort;

K.

întrucât efectele crizei economice și financiare s-au alăturat provocărilor politice, economice și sociale care există deja în țările partenere, în special în ceea ce privește problema șomajului; întrucât este în interesul comun al acestor țări și al UE să reducă ratele șomajului din regiune și să ofere cetățenilor, și în special femeilor, tinerilor și populației rurale, o speranță pentru viitor;

L.

întrucât reluarea procesului de pace din Orientul Mijlociu și perspectivele concrete ale unei soluții globale și de durată sunt de o importanță primordială pentru dezvoltarea relațiilor euro-mediteraneene, precum și pentru funcționarea armonioasă și punerea în aplicare a proiectelor UpM;

M.

întrucât cele două inovații majore al UpM, și anume cea instituțională (copreședinția, comitetul comun permanent, secretariatul general al UpM) și cea operațională (proiecte integratoare), trebuie să funcționeze într-un mod eficient și transparent pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor, principalii beneficiari ai acestui proiect;

N.

întrucât secretariatul general are drept misiune să devină pivotul central al acestei structuri, iar eficiența sa va depinde de capacitatea personalului de a lucra în mod independent; întrucât prezența unui înalt funcționar israelian și a unui înalt funcționar palestinian care cooperează la nivel regional într-o organizație internațională reprezintă, de altfel, dătător de speranță;

O.

întrucât regiunile mediteraneene sunt vizate în mod direct de problematicele transnaționale, cum ar fi dezvoltarea durabilă, siguranța aprovizionării cu energie, fluxurile de migrare, schimburile culturale și turismul, și se confruntă, în egală măsură, cu problematici transfrontaliere, precum gestionarea apei și accesul la apă, poluarea, dezvoltarea rețelelor de transporturi, iar autoritățile locale și regionale constituie, prin urmare, punți de legătură de o importanță determinantă în elaborarea unor politici teritoriale durabile și adaptate la caracteristicile locale, precum și în realizarea de proiecte concrete și bazate pe incluziune;

P.

întrucât agricultura constituie o problematică majoră în țările mediteraneene, ca urmare a importanței sale socio-economice, a impactului asupra mediului și a consecințelor sale în materie de echilibru teritorial;

Q.

întrucât 60 % din populația mondială care se confruntă cu sărăcia surselor de apă se concentrează în sudul bazinului mediteraneean și în Orientul Mijlociu și, până în 2025, este posibil ca 63 de milioane de persoane să se confrunte cu lipsa apei, potrivit rapoartelor elaborate de PNUD cu privire la lumea arabă și de Planul Albastru;

R.

reamintește decizia luată de Conferința Ministerială a UpM organizată la 4 noiembrie 2008 de la Marsilia de a reduce decalajul digital dintre cele două țărmuri ale Mediteranei, care s-a concretizat sub forma propunerii denumite „BB-MED” (bandă largă pentru Mediterana);

S.

întrucât, de la reuniunea la nivel înalt de la Paris, proiectele anunțate în cadrul UpM sunt afectate de o subfinanțare globală, care riscă să întârzie implementarea acestora;

T.

având în vedere importanța fluxurilor de migrare și a diferitelor provocări pe care acestea le ridică de o parte și de cealaltă a Mediteranei, pe plan uman, social, cultural și economic;

U.

întrucât fluxurile de capital constituite de fondurile transferate de emigranți populațiilor de pe malul sudic sunt de o importanță majoră;

V.

întrucât recenta intrare în vigoare a Tratatului de Lisabona și schimbările instituționale pe care acesta le-a indus, pe de o parte, și preocupările permanente legate de funcționarea și finanțarea UpM, pe de altă parte, acordă un rol esențial sarcinii Parlamentului European de a urmări îndeaproape evoluțiile UpM pentru a putea contribui astfel la reușita deplină a reuniunii la nivel înalt de la Barcelona,

1.

solicită șefilor de stat și de guvern ai UpM, care se vor întâlni la Barcelona la 7 iunie2010, să depună toate eforturile pentru ca, după doi ani dificili, să transforme această reuniune într-o reușită pentru funcționarea instituțiilor UpM și pentru realizarea marilor proiecte și a progreselor înregistrate în toate domeniile cooperării euro-mediteraneene;

2.

își exprimă în continuare îngrijorarea - în pofida creării UpM - față de lipsa unei definiții clare a politicii mediteraneene a UE și a unei viziuni strategice pe termen lung pentru dezvoltarea și stabilizarea regiunii; subliniază necesitatea ca procesul de integrare euro-mediteraneană să redevină o prioritate politică pe agenda UE;

3.

invită guvernele statelor membre ale UpM să reanalizeze în profunzime și să intensifice dialogul politic; subliniază faptul că respectul și înțelegerea reciprocă reprezintă elemente fundamentale ale acestui dialog și reamintește că promovarea și respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, indiferent dacă este vorba despre cele civile, politice, economice, sociale sau culturale, precum și a drepturilor colective, trebuie înscrise în mod clar în rândul obiectivelor acestei noi inițiative, în special prin consolidarea mecanismelor existente; subliniază, în acest cadru, importanța respectării libertății de exprimare, a celei de gândire și a celei de credință, precum și necesitatea garantării drepturilor minorităților, inclusiv religioase; subliniază că drepturile femeilor, egalitatea de gen și combaterea discriminărilor pe criteriul orientării sexuale necesită o atenție deosebită; își reiterează sprijinul față de organizațiile politice democratice și societatea civilă din sudul bazinului mediteraneean și omagiază activitatea valoroasă a organizațiilor de femei;

4.

consideră că tensiunile politice și conflictele regionale din Mediterana nu trebuie să împiedice posibilitatea de a realiza progrese concrete în direcția stabilirii de relații de cooperare sectorială și multilaterale și că doar prin realizarea de mari proiecte integratoare și a unui dialog politic deschis UpM va putea contribui la dezvoltarea unui climat de încredere propice continuării obiectivelor de justiție și securitate comună într-un spirit de solidaritate și pace; subliniază totodată că UpM nu va cunoaște un succes deplin dacă nu vor fi soluționate diferitele conflicte regionale în conformitate cu dreptul internațional, Mediterana devenind astfel un singur țărm de pace;

5.

subliniază necesitatea urgentă de a soluționa într-un mod just și durabil conflictul din Orientul Mijlociu și pledează în favoarea unui angajament ferm în acest sens din partea UE și a tuturor țărilor membre ale UpM; își reiterează apelul la reluarea unor negocieri serioase în cadrul procesului de pace pentru a atinge obiectivul coexistenței a două state - un stat palestinian independent, democratic și viabil, și statul israelian, conviețuind în pace, securitate și în interiorul unor frontiere recunoscute de comunitatea internațională; încurajează contribuția importantă pe care Uniunea pentru Mediterana o poate aduce îmbunătățirii relațiilor dintre Israel și Autoritatea Națională Palestiniană, în special prin cooperarea între reprezentanții israelieni și palestinieni din cadrul său;

6.

regretă faptul că procesul de decolonizare din Sahara Occidentală nu s-a încheiat încă;

7.

salută numirea secretarului general și adoptarea statutului secretariatul general și recomandă, în vederea reuniunii la nivel înalt de la Barcelona, ca definirea arhitecturii instituționale și funcționale a UpM să fie finalizată respectându-se următoarele coordonate:

8.

reamintește că reuniunea la nivel înalt de la Paris a adoptat șase mari sectoare strategice orizontale (protecția civilă, autostrăzile maritime și terestre, depoluarea Mediteranei, planul mediteranean de energie solară, Inițiativa pentru dezvoltarea întreprinderilor în Mediterana și Universitatea Euro-Mediteraneană), majoritatea lor făcând deja obiectul unor proiecte în cadrul parteneriatului Euromed; subliniază, prin urmare, importanța unei evaluări detaliate a programelor regionale și a mijloacelor deja mobilizate în cadrul parteneriatului euro-mediteraneean și își exprimă dorința ca selectarea proiectelor finanțate în cadrul UpM să se bazeze pe criteriul valorii adăugate, atât la nivel regional, cât și local; pledează în favoarea implementării acestor proiecte prioritare;

9.

consideră că este esențial ca finanțările proiectelor prevăzute a fi asigurate prin combinarea de fonduri publice cu fonduri private să fie garantate, majorate și mobilizate; în acest cadru:

10.

încurajează încercările de a îmbunătăți mediul economic și juridic al țărilor terțe, declarând prioritară înființarea de instituții financiare subregionale viabile și credibile, capabile să atragă investițiile străine; solicită, de asemenea:

11.

dorește o îmbunătățire a mediului economic și juridic din regiune, garanție esențială pentru viitoarele investiții; insistă asupra obiectivului dezvoltării resurselor umane și a ocupării forței de muncă, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului vizând combaterea sărăciei; subliniază că menținerea și dezvoltarea unor servicii publice solide constituie o altă condiție importantă, prealabilă garantării dezvoltării durabile a regiunii;

12.

consideră că prin intensificarea unei cooperări economice bilaterale și multilaterale sud-sud s-ar obține beneficii concrete pentru cetățeni și s-ar îmbunătăți climatul politic din regiune;

13.

insistă asupra necesității vitale de a dezvolta schimburile sud-sud, acestea reprezentând doar 6 % din schimburile comerciale și, prin urmare, de a acționa în vederea extinderii acordului de la Agadir; reamintește interesul acestor țări de a-și intensifica relațiile și schimburile, astfel încât să devină o zonă economică unită și puternică, atractivă pentru investitori, capabilă să apere interesele regiunii și să stimuleze dezvoltarea acesteia; subliniază că UpM trebuie să faciliteze sarcina de a răspunde la solicitările de asistență tehnică și financiară în vederea promovării integrării economice sud-sud; consideră că extinderea și simplificarea sistemului pan-euro-mediteraneean de cumul de origine ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv;

14.

subliniază importanța negocierilor în curs privind zona de liber-schimb euro-mediteraneenă și îndeamnă statele membre ale Uniunii pentru Mediterana să depună eforturi în vederea armonizării pozițiilor lor în contextul negocierilor OMC;

15.

solicită Comisiei să țină seama, cu ocazia negocierii de acorduri comerciale, de rezultatele studiilor de impact existente, să evalueze efectele sociale și ecologice ale procesului de liberalizare din perspectiva schimbărilor climatice și a crizei economice și sociale și să permită o aplicare progresivă și asimetrică a acestor acorduri, protejând, pe ambele maluri ale Mediteranei, sectoarele de producție similare, pentru care concurența reprezintă riscul cel mai important, având în vedere evoluția procesului de liberalizare; solicită UpM să selecteze proiecte în funcție, în principal, de nevoile sociale și economice, precum și de necesitatea de a reduce impactul asupra mediului;

16.

dorește ca acordurile de asociere să fie revizuite ținându-se seama de noile necesități legate de criza financiară, economică și socială și de crizele alimentare și energetice; reamintește că printre obiectivele principale ale creării unei zone euro-mediteraneene de liber-schimb trebuie să se numere în continuare schimburile comerciale în serviciul dezvoltării și al reducerii sărăciei și speră că foaia de parcurs adoptată la summitul ministerial din 9 decembrie 2009 va permite realizarea acestui obiectiv;

17.

regretă că aspectele socioeconomice, comerciale și energetice, cum ar fi investițiile străine directe, ocuparea forței de muncă, eficiența energetică, economia informală sau reducerea sărăciei au fost neglijate în Declarația de la Paris și solicită rectificarea acestor aspecte la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona;

18.

reamintește că politicile în materie de migrație constituie una dintre prioritățile parteneriatului euro-mediteranean și invită statele și instituțiile membre ale UpM să acorde deosebită atenție gestionării coordonate a fluxurilor migratorii; subliniază faptul că edificarea UpM nu poate fi disociată de valorificarea resurselor umane și a schimburilor dintre populațiile din bazinul mediteraneean și încurajează, pe lângă reglementarea fluxurilor și combaterea imigrației ilegale, facilitarea treptată a unei libertăți de deplasare între cele două țărmuri, consolidarea dispozitivelor de integrare a imigranților, elaborarea de politici active în favoarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de exercitare a dreptului la azil; consideră că ar trebui asigurată continuitatea conferinței ministeriale Euromed privind fluxurile migratorii, care a avut loc la Albufeira în perioada 18-19 noiembrie 2007;

19.

invită statele membre ale UpM să faciliteze transferurile de fonduri vărsate de emigranți populațiilor din țările lor de origine, acționând în special asupra reducerii costurilor ocazionate de transferurile respective;

20.

reamintește importanța celui de-al patrulea capitol al cooperării euro-mediteraneene (referitor la migrație, integrare socială, justiție și securitate), și subliniază necesitatea ca Uniunea pentru Mediterana să promoveze cooperarea în cadrul acestui capitol;

21.

insistă asupra importanței strategice a chestiunilor care țin de agricultură, dezvoltare rurală, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea rațională a apei și a energiei în țările mediteraneene și solicită ca, printre prioritățile politice, să figureze și cooperarea în domeniul agricol; încurajează statele UpM să realizeze cât mai multe progrese posibil în direcția armonizării pozițiilor lor în cadrul negocierilor OMC și să evolueze către o mai mare convergență a politicilor agricole euro-mediteraneene, în special în ceea ce privește normele sociale adecvate, de siguranță alimentară, fitosanitară și de mediu, precum și normele de calitate ale produselor agroalimentare; consideră că aceste politici vor trebui să integreze cerințele specifice dezvoltării durabile (inclusiv conservarea resurselor naturale), permițând, pe termen lung, apariția unor piețe regionale, luând în considerare totodată situația specială și concurențială a agricultorilor mediteraneeni, precum și necesitatea menținerii unui sector agricol puternic;

22.

subliniază necesitatea punerii în aplicare a unei politici agricole regionale, în conformitate cu foaia de parcurs euro-mediteraneeană pentru agricultură, care să mențină producția alimentară locală și siguranța alimentară, să promoveze producția, distribuția și diversificarea produselor tipice mediteraneene, precum și dezvoltarea exploatațiilor mici și mijlocii, și care să fie adaptată la dezvoltarea durabilă; având în vedere insecuritatea alimentară, tot mai accentuată în numeroase țări mediteraneene partenere, invită Comisia să accepte solicitările partenerilor de extindere a măsurilor de salvgardare, precum și aplicarea de proceduri rapide de implementare a acestora în perioadele de criză alimentară;

23.

își reiterează sprijinul față de dimensiunea de mediu a UpM și reamintește importanța inițiativei euro-mediteraneane pentru depoluarea Mediteranei; salută, în această privință, lansarea celei de-a doua etape a Programului de investiții pentru eliminarea principalelor surse de poluare din Mediterana - mecanismul de finanțare a elaborării și implementării proiectelor (MeHSIP PPIF); consideră că progresul în domeniul specific al prevenirii poluării marine este de o importanță imediată, iar Mediterana trebuie să facă obiectul unei atenții speciale, având în vedere faptul că este o mare de tip închis; precizează că toate proiectele UpM ar trebui planificate și realizate în consonanță cu programele existente, în special în ceea ce privește Planul de acțiune pentru Mediterana al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu în vederea Convenției de la Barcelona;

24.

invită statele partenere ca, în cadrul proiectelor majore ale UpM în materie de transporturi terestre și maritime, să îmbunătățească infrastructurile pentru a asigura o îmbunătățire a circulației persoanelor și a bunurilor în regiunea mediteraneeană și a încuraja o politică durabilă a transporturilor, luând în considerare cerințele de dezvoltare durabilă, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de eficiență energetică și de intermodalitate; subliniază faptul că astfel de eforturi trebuie depuse, în special, în legătură cu politica de mediu, industrială, de sănătate publică și de amenajare a teritoriului; subliniază necesitatea de a dezvolta proiectele de autostrăzi ale mării pentru a încuraja transferurile modale și a crea căi de navigație comercială sigure, curate și durabile;

25.

consideră că prin consolidarea infrastructurilor portuare și de transporturi terestre se poate asigura dezvoltarea economică și contribui la stimularea schimburilor comerciale dintre țările euro-mediteraneene;

26.

subliniază necesitatea de a consolida cooperarea în domeniul energiei și face apel la implementarea imediată a unor planuri de dezvoltare, care vor încuraja diferențierea surselor și a rutelor de aprovizionare cu energie electrică, contribuind astfel în mod semnificativ la asigurarea siguranței energetice în regiunea Mediteranei;

27.

reamintește potențialul important al surselor de energie regenerabile, în special eoliană și solară, în regiunea euro-mediteraneană; sprijină o implementare rapidă și coordonată a Planului mediteraneean de energie solară, care are drept obiectiv crearea, până în anul 2020, de noi capacități care să producă 20 GW de energie regenerabilă în Mediterana și lansarea unor inițiative industriale precum DESERTEC, precum și adoptarea unei strategii euro-mediteraneene în materie de eficiență energetică; își exprimă dorința ca proiectele să răspundă în mod prioritar nevoilor țărilor furnizoare și subliniază, în această privință, efectele în materie de dezvoltare economică a țărilor partenere pe care le vor avea consolidarea, în special pe țărmul sudic, a infrastructurilor de rețea, instituirea treptată a unei piețe regionale interdependente și crearea unui nou sector industrial consacrat, de exemplu, fabricării de componente solare;

28.

solicită promovarea în continuare și acordarea de sprijin inițiativei „Energia solară pentru pace” în cadrul Proiectului de integrare a pieței energetice euro-mediteraneene (MED-EMIP);

29.

recomandă ca statele participante la procesul euro-mediteraneean să adere la inițiativa „proiecte urbane inteligente”, prevăzută în Planul strategic privind tehnologiile energetice;

30.

sprijină promovarea interconexiunilor trans-euro-mediteraneene din sectoarele energiei electrice, gazelor și petrolului în scopul de a îmbunătăți siguranța aprovizionării cu energie; subliniază că este important să se finalizeze bucla mediteraneeană a energiei electrice și sprijină dezvoltarea unui coridor sudic al gazelor; încurajează utilizarea de fluxuri inversate atunci când această măsură se justifică din punctul de vedere al siguranței, rentabilității și viabilității;

31.

subliniază că obiectivele 20-20-20 privind clima vor afecta în mod semnificativ cererea de gaze; astfel, crearea unui Plan de acțiune privind GNL pentru statele membre ale UpM ar spori diversitatea și siguranța aprovizionării, în special pentru țările care depind de un furnizor unic;

32.

subliniază importanța progreselor înregistrate cu privire la tehnologiile GNL și investițiile în capacitățile de transport și în terminalele de regazeificare a GNL; subliniază că, pe lângă dezvoltarea infrastructurii, securitatea maritimă reprezintă, de asemenea, o necesitate;

33.

subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta o cooperare mai strânsă în domeniul protecției civile în Mediterana pentru a lupta împotriva dezastrelor naturale, în special a seismelor, inundațiilor și a incendiilor forestiere; încurajează înființarea unui institut euro-mediteranean al incendiilor forestiere;

34.

subliniază importanța dezvoltării, în cadrul UpM, de noi proiecte consacrate învățământului, schimburilor școlare și universitare și cercetării, în calitatea acestora de factori de apropiere a popoarelor de pe cele două țărmuri ale Mediteranei; consideră drept prioritară crearea, cu participarea activă a societății civile, a unui veritabil spațiu euro-mediteranean al învățământului superior, științei și cercetării și, în această privință:

35.

solicită integrarea rapidă în agenda UpM a unor noi proiecte destinate promovării schimburilor culturale și a înțelegerii reciproce între societăți, integrare realizată, în special, prin adoptarea unei strategii euro-mediteraneene în materie de cultură și dezvoltare a dialogului intercultural și interconfesional; încurajează executarea proiectelor Conferinței permanente a audiovizualului mediteraneean (COPEAM), în special a proiectului de înființare a unui post de televiziune euro-mediteraneean, precum și reeditarea unor inițiative încununate de succes, precum Săptămâna arabă și EuroMedScola; salută acțiunea întreprinsă de Biblioteca din Alexandria, Institutul Lumii Arabe și Fundația Anna Lindh, precum și - în mod special - organizarea de către această fundație a zilelor Forumului pentru dialogul intercultural la Barcelona în martie 2010; solicită țărilor și instituțiilor membre ale UpM să-și continue angajamentul asumat față de Alianța Civilizațiilor din cadrul ONU;

36.

salută selectarea candidaturii depuse de orașul Marsilia și regiunea Provence la titlul de Capitală europeană a culturii în 2013, pe baza unui proiect cu o puternică dimensiune euro-mediteraneană menită să apropie popoarele de pe cele două țărmuri ale Mediteranei; subliniază misiunea care revine acestui proiect cultural, caracterizat printr-o puternică încărcătură simbolică, de a desfășura acțiuni concrete și novatoare în cadrul dialogului dintre culturile Europei și Mediteranei;

37.

subliniază importanța elaborării de politici industriale capabile să crească economiile de scară, sprijinind în același timp întreprinderile mici și mijlocii și consolidând sectoarele de înaltă tehnologie; invită statele membre și instituțiile UpM să joace un rol activ în sprijinirea IMM-urilor, acordând deosebită importanță unor servicii financiare eficiente, precum și asistenței tehnice și administrative, astfel încât să creeze o bază antreprenorială solidă, în special în sectoarele care contribuie la creșterea economică în țările mediteraneene;

38.

subliniază faptul că APEM are menirea de a deveni adunarea parlamentară a UpM, garantă a legitimității democratice a acesteia, și își exprimă sprijinul față de propunerea prezentată în cadrul celei de-a șasea sesiuni plenare a APEM, desfășurată la Amman în perioada 13-14 martie 2010, de a schimba denumirea APEM în Adunarea Parlamentară - Uniunea pentru Mediterana (AP-UpM);

39.

reamintește competențele de care dispune în procedura bugetară a Uniunii Europene și insistă asupra faptului că este important ca APEM să exercite fără întârziere responsabilități mai importante, asumându-și un rol de consultare și de control democratic în ceea ce privește definirea direcțiilor de activitate, urmărirea periodică a proiectelor inițiate și execuția bugetară; invită diversele comisii competente din cadrul APEM să instituie audierea regulată a secretarului general și a secretarilor generali adjuncți; consideră însă că această responsabilitate va trebui să fie dublată de o îmbunătățire a funcționării și a metodelor de lucru ale APEM, inclusiv de acordarea resurselor umane și financiare necesare, precum și de o mai bună aliniere a activității APEM la activitatea celorlalte instituții din cadrul UpM; salută deciziile adoptate în acest sens în cadrul celei de-a șasea sesiuni plenare a APEM, care a avut loc la Amman în perioada 13-14 martie 2010;

40.

salută recenta creare a Adunării Regionale și Locale Euro-Mediteraneene (ARLEM) și îndeamnă la asigurarea unei coordonări eficiente a lucrărilor ARLEM cu cele ale APEM, în special prin organizarea de reuniuni comune sau invitații reciproce adresate membrilor birourilor respective la întâlnirile de lucru; insistă asupra avantajelor oferite de aceste adunări ale reprezentanților aleși de pe cele două țărmuri ale Mediteranei, care favorizează schimburile de bune practici democratice;

41.

insistă ca societatea civilă, partenerii sociali și numeroasele rețele profesionale și socioprofesionale dezvoltate în cadrul parteneriatului euro-mediteranean să fie consultate în mod regulat și implicate în activitățile și proiectele UpM și încurajează:

42.

își exprimă satisfacția cu privire la angajamentul, reiterat cu ocazia celei de a doua Conferințe ministeriale euro-mediteraneene pe tema consolidării rolului femeilor în societate (Marrakesh, 11-12 noiembrie 2009), de a promova egalitatea de jure și de facto între femei și bărbați, combaterea violențelor împotriva femeilor și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale, atât ale femeilor, cât și ale bărbaților; solicită în mod insistent să se ia măsuri concrete în acest sens și recomandă adoptarea unui proiect în cadrul UpM privind spiritul antreprenorial al femeilor și consolidarea implicării acestora în viața publică; readuce în atenție poziția sa exprimată în mod constant, potrivit căreia respectul față de tradiții și obiceiuri nu poate fi un pretext pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale femeii;

43.

invită Consiliul, Vicepreședinta Comisiei/Înaltă Reprezentantă a UE, Comisia Europeană și Serviciul european pentru acțiune externă, înființat recent, să depună eforturile necesare pentru a asigura coerența acțiunii UE în participarea la UpM și să implice Parlamentul European în definirea politicii europene;

44.

salută recenta integrare în UpM a țărilor din Balcanii de Vest, care sunt candidate la aderarea la UE;

45.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului Uniunii Europene, Președintelui Comisiei Europene, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a UE, guvernelor și parlamentelor statelor membre, copreședinției și secretariatului general al UpM, precum și guvernelor și parlamentelor statelor partenere.